7/21/2019 Curs Bizanț 21.05.2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-bizan-21052015 1/5

Curs Bizanț 21.05.2015

Ioan Kynnamos (după 1143 – mort după 1185)

Autor al unei cronici scrisă după 1180.Autorul intenționează să continue Alexiada Anei Comnena,

de la 1118 până la 1176.Scrie numai din ceea ce a avut posiilitatea să audă de la

alți martori despre !oan !!."#i concentrează atenția asupra lui $anuel ! Comnenul.%ra &oarte apropiat de acest 'mpărat, era secretar al

acestuia.

()nnamos nu poate * de acord cu relația cu +ccidentul #i culatinii.$anuel era un admirator al modului de viață occidental, al

idealului cacaleresc occidental.a curtea imperială din Constantinopol erau prezenți &oarte

mulți latini.-rima soție a lui $anuel ! a &ost de oriine ermană, a doua

era o prințesă de Antio/ia.

()nnamos este pe deplin convins de superioritatea politică,morală #i culturală a izantinilor #i a imperiului lor.!mperiul, 'n viziunea lui ()nnamos, este centrul 'ntreii lumi,

Constantinopolul este centrul politic al 'ntreii lumi, iar pretențiileoccidentalilor #i ale !mperiului omano2erman suntne'ntemeiate.

Consideră că -apa este principalul vinovat pentru co3ictuldintre !mperiul 4izantin #i !mperiul oman2erman.

Ca #i Ana Comnena, ()nnamos nu poate să 'nțeleaă&enomenul cruciat, nu poate 'nțelee sentimentele de care suntanimați cre#tinii occidentali #i, c/iar 'n relatarea cu privire la

 'nceputul Cruciadei a !!a, ()nnamos spune că adevăratul scop alexpediției era cucerirea teritoriilor !mperiului 4izantin.

7/21/2019 Curs Bizanț 21.05.2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-bizan-21052015 2/5

!nstituția cruciadei #i convinerile care 'i animau peoccidentali erau complet de ne'nțeles pentru spiritul izantin.

Când au a5uns pe teritoriul !mperiului 4izatin, condu#i dereele Conrad #i de nepotul său, rederic 4ararossa,

comportamentul ermanilor pare să 5usti*ce temerile lui()nnamos.

+dată a5un#i 'n zona de câmpie, 'i prădau tocmai pe cei caretreuiau să se ocupe cu aprovizionarea trupelor.

2ermanii priveau aceste acțiuni cu per&ectă indi&erență()nnamos insistă că, mai ales rederic 4ararossa, avea uncaracter indi&erent, violent #i orolios

A &ost nevoie de intervenția unui corp de armată izantin.

Au &ost mai multe con3icte intenția de a prăda o mănăstirestârne#te unul dintre ele.

+dată atacați #i surprin#i de tactica militară a musulmanilor,ararii au devenit la#i, &rico#i, incapaili să reacționeze #i să ia odecizie.

rancezii nu au dat dovadă de aceea#i aroanță, au doveditcă nu au intenția să se arate lipsiți de loialitate #i să acționeze

 'mpotriva romeilor.

()nnamos explică această atitudine a &rancezilor prin &aptulcă *e au 'nvățat din re#elile armatei ermane, *e că acesta leera caracterul.

upă 'nțeleerea de la 9eneția din 1177, când se &ormase oalianță antiizantină, $anuel este ăn căutarea unor noi aliați seorientează spre reatul ranței.

i!"tas C#oniat"s :cca 11;;, C/onai < 1=1;, >iceea?

%l ocupă &uncții importante 'n administrația imperială, 'ncepându#i cariera tot 'n timpul lui $anuel !.

A &ost uvernator de t/emă 'n 4alcani :>icopolis?.!ntră 'n rândul 'nalților demnitari izantini 'n timpul lui

Alexios !! Anelos.

7/21/2019 Curs Bizanț 21.05.2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-bizan-21052015 3/5

%ste martor ocular la evenimentele din 1=0@.upă cucerirea Constantinopolului se re&uiază la Selimria,

pe litoralul $ării >ere, iar din 1=07 'l ăsim la Curtea !mperialădin >iceea.

ucrarea sa, intitulată Istoria, acoperă perioadă 11181=06 #ieste considerată una din capodoperele izantine.

"n timpul 'n care sa a3at la >iceea #ia rescris o ună parte alucrării, mai ales acea parte consacrată evenimentelor de după1180, căutând săi ăsească pe cei responsaili pentruevenimentele din 1=0@, nu doar pe occidentali, ci #i pe 'mpărați.

ămâne ideea imperiului universal.%vident că, merând pe această linie tradițională, mi#cările

de emancipare #i revoltele...Criticile se 'ndreaptă asupra 'mpăraților #i nu asupra

instituției imperiale.$anuel ! Comnenul < amiția de a oține coroana

+ccidentului #i de a aduce ranițele imperiului până ... acolounde #i !ustinian e#uase

!sac !! Anelos < era condus de lăcomie #i a 'ncura5atvenalitatea, a pus 'n vânzare &uncțiile #i demnitățile

Alexios !!! Anelos :#i apropiații săi? < era atât de pasionat devânătoare, 'ncât a interzis tăierea copacilor de pe domeniile salede vânătoare, 'n ciuda necesităților presante ale 3otei izantine,vindea tot ceea ce se putea vinde din 3otă, până #i ancorele, 'ntimp ce pre&era să lumească cu azileul pe tema moilizăriilatinilor deci au opus rezistență latinilor doar =0 de ărciputreziteB

%venimentul prezentat cel mai pe lar de C/oniates este

cucerirea Constantinopolului, 1=0@.%venimentul din 1=0@ este, 'n viziunea lui, o pedeapsă divinăaplicată poporului ales pentru păcatele sale, '#i critică #icompatrioții Constantinopolul era un ora# dominat de necuviință#i des&râu

7/21/2019 Curs Bizanț 21.05.2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-bizan-21052015 4/5

Critică reacțiile populației din 'mpre5urimileConstantinopolului, spunând că ei se ucurau de necazurilelocuitorilor capitalei.

%xistau nemulțumiri &ață de politica *scală a

Constantinopolului.Cauzele dezastrului sunt, 'n viziunea lui C/oniates, erorile

politice ale lui $anuel !, proasta administrare a 'mpăraților dindinastia Anelos #i, nu 'n ultimul rând, resentimentele dintreizantini #i latini, acumulate mai ine de un secol.

"n ceea ce prive#te imainea occidentalilor, avem o imainecomplexă, colectivă atunci când autorul se re&eră 'n eneral lalatini.

 ermenul de latini este &olosit 'n sursele izantine pentru aidesemna pe cei a3ați su ascultarea -apei.

9orim despre o imaine speci*c particulară atunci cândsunt prezentați separat normanzii, venețienii etc.

C/oniates 'i consideră pe latini arari.Acest concept de arar 'i cuprinde pe toți cei care nu

&ăceau parte din lumea izantină.% reu să le ăse#ti calități acestor aari sunt cei care '#i

poartă nasul pe sus, setea lor este mare ..., ei necontenescreavoință &ață de romei.B :C/oniates?escrierea rozăviilor săvâr#ite de normanzi după ocuparea

 /essalonicului, 'n 1=0; ... < sunt cei la care izantinii disprețuiesclăudăro#enia #i &ala.

Cucerirea Constantinopolului #i comporamentul cruciaților 'ncapitala 4izanțului 'l &ace pe C/oniates să recură la cele mai dureepitete 'n caracterizarea latinilor.

-recursori ai lui Anti/ristBCel care 'i contrazicea câtu#i de puțin pe cruciați era supus lanumeroase orori.

-ână #i turcii erau mai aproape de istoricul izantin, cel puțincin punct de vedere al mentalității, decât ace#ti luptători 'nnumele lui DristosB.

7/21/2019 Curs Bizanț 21.05.2015

http://slidepdf.com/reader/full/curs-bizan-21052015 5/5

>ui iartă nici pe venețieni.oele venețian este prezentat drept cel mai rău.-entru C/oniates nu există nicio urma de civilație 'n ace#ti

latini.

-oveste#te că au &oost distruse numeroase opere de artă,statui latinii /aar nu aveau despre valoarea operelor distruse.

Condamnă trădarea ideii de Cruciadă.Ei pentru C/oniates cruciada era un pretext pentru 'nroirea

unor &rați de credință, până la urmă, dar cruciada nu avea nimic 'ncomun cu ce sa 'ntâmplat la Constantinopol 'n 1=0@.

Concluzia cea mai potrivită neo o&eră tot C/oniates.Ast&el se cască cea mai adâncă prăpastie a du#măniei

cucerirea Constantinopolului este evenimentul cel mai discutat 'nepocă.