Curs Active Fixe

25

Click here to load reader

description

Curs Active Fixe

Transcript of Curs Active Fixe

CAPITOLUL 4: Contabilitatea activelor fixe deinute de instituiile publice

Activele fixe sunt active deinute de ctre instituiile publice n scopul utilizrii lor pe termen lung. Activele fixe includ activele fixe necorporale, activele fixe corporale si activele financiare.

4.1. Active fixe necorporale

Activele fixe necorporale sunt active fara substanta fizica, care se utilizeaza pe o perioada mai mare de un an.Activele fixe necorporale cuprind:a.Cheltuieli de dezvoltare (amortizabile) sunt active generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte, n scopul realizarii de produse sau servicii noi sau mbunatatite substantial, naintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii. Exemple de activitati de dezvoltare sunt:- proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a prototipurilor si modelelor;- proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua;- proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de vedere economic pentru productia pe scara larga;- proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele, procesele, sistemele sau serviciile noi sau mbunatatite.b.Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare (amortizabile) achizitionate sau dobndite pe alte cai, se nregistreaza n conturile de active fixe necorporale, la costul de achizitie sau de productie, dupa caz.c.nregistrari ale evenimentelor cultural-sportive, respectiv reprezentatii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi. (neamortizabile).d.Alte active fixe necorporale (amortizabile) includ programele informatice create de institutie sau achizitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixe necorporale. e.Avansuri si active fixe necorporale n curs de executie cuprind avansurile acordate furnizorilor de active fixe necorporale si activele fixe necorporale neterminate pna la sfrsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.

Momentul inregistrarii

Activele fixe necorporale se inregistreaza in momentul transferului dreptului de proprietate daca sunt achizitionate cu titlu oneros sau in momentul intocmirii documentelor daca sunt construite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu gratuit.A) Evaluarea initialaActivele fixe necorporale trebuie sa fie evaluate la:- costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;- costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;- valoarea justa pentru cele primite gratuit (ex.donatii, sponsorizari).Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati.

Exemple privind intrarea n instituie a activelor fixe necorporale care se supun amortizrii: 1. Primria Bacu (cod sector 02, sursa de finanare A) a achiziionat drepturile de autor pentru reproducerea unui material tiinific, n valoare de 10.000 lei:

1. Consiliul Judeean Alba (cod sector 02, sursa de finanare A) a primit prin transfer de la o alt instituie public un program informatic de contabilitate la valoarea rmas de 5.000 lei:

Exemplu privind intrarea n instituie a activelor fixe necorporale care nu se supun amortizrii:1. Ministerul Culturii (cod sector 01, sursa de finanare A) a achiziionat de la o televiziune privat nregistrarea ultimului concert susinut de maestrul IP: REINEI!

B) Evaluarea la ieirea din instituie:- ieirea din instituie a activelor fixe necorporale neamortizabileExemplu: La 1 iunie, Ministerul Culturii (cod sector 01, sursa de finanare A) caseaz un documentar din perioada 1979-1980, datorita deteriorarii peliculei. Documentul a avut o valoare contabila de 4.500 lei.

- ieirea din instituie a activelor fixe necorporale amortizabile:Exemplu: O instituie public (cod sector 02, sursa de finanare F) vinde un program informatic, amortizat n proporie de 60% i a crui valoare contabil a fost de 10.000 lei. Preul de vnzare negociat este de 5.500 lei.

C) Evaluarea la data inventarului:Conform Normelor privind inventarierea elementelor de activ i de datorie, inventarierea imobilizrilor necorporale se efectueaz prin constatarea existenei i apartenenei acestora la unitile deintoare, iar n cazul brevetelor, licenelor i al mrcilor de fabric este necesar dovedirea existenei acestora pe baza titlurilor de proprietate.Evaluarea activelor fixe necorporale se realizeaz la valoarea actual a fiecrui element, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei. La stabilirea valorii de inventar, se va ine aplica principiul prudenei, potrivit cruia se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor. REFLECTAI!Ce spune principiul prudenei?Imobilizrile necorporale constatate ca fiind depreciate se vor evalua la valoarea actual a fiecreia. Corectarea valorii contabile a imobilizrilor necorporale i aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaz, n funcie de tipul de depreciere existent, fie prin nregistrarea unei amortizri suplimentare, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea unor ajustri pentru depreciere, n cazul n care se constat o depreciere reversibil a acestora.Exemplu: La inventarul de la 31 decembrie, se constat plus la inventar un program informatic de salarizare evaluat la 4.000 lei (cod sector 02, sursa de finanare F):

Minusurile la inventar sunt tratate asemenea ieirilor din instituie, fiind urmrite i din punct de vedere al rspunderii patrimoniale. Amortizarea ATENIE! Sunt supuse amortizrii doar imobilizrile necorporale ce aparin domeniului privat al statului.

Institutiile publice amortizeaza activele fixe necorporale utilizand metoda amortizarii liniare. Amortizarea se inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare darii in folosinta sau punerii in functiune a activului, dupa caz. Cheltuielile de dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite. Concesiunile, brevetele, licentele, marcile comerciale, drepturile si activele similare, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre institutiile publice care le detin. Inregistrarile de reprezentatii teatrale, programe de radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzi magnetice sau alte suporturi nu se amortizeaza. Programele informatice create de institutiile publice, achizitionate sau dobandite pe alte cai se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de 5 ani, cu aprobarea ordonatorului de credite. In cazul nerecuperarii integrale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe necorporale scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in cheltuielile institutiilor publice, integral, la momentul scoaterii din functiune.

Ajustari pentru depreciere Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe necorporale la sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor. In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri. Deprecierea unui activ fix necorporal poate apare in situatiile:- incetarii sau apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ;- bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat;- exista o decizie de oprire a constructiei unui activ inainte de terminare sau punere in functiune;- performanta sa in furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate;- modificari de tehnologie sau legislatie in domeniu.

Exemplu: La 31 decembrie, Ministerul Culturii (cod sector 01, sursa de finanare A) evalueaz deprecierea unui program informatic de contabilitate la 1.000 lei, i o nregistreaz:

La data de 1 aprilie anul urmator, Ministerul Culturii caseaz programul informatic, ntruct nu mai poate fi utilizat. Valoarea contabil a programului este de 5.000 lei, iar amortizarea cumulata este de 3.000 lei:

4.2. Active fixe corporale

Activele fixe corporale reprezint obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au valoare de intrare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului (in prezent 2.500 lei) si o durata normala de utilizare mai mare de un an. Activele fixe corporale cuprind:

a.Terenuri

Contabilitatea terenurilor se tine separat pentru: terenuri si amenajari la terenuri.Amenajarile la terenuri cuprind lucrari cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica, lucrarile de acces, imprejmuirile si altele asemenea.Potrivit legii terenurile nu sunt supuse amortizarii, dar amenajarile la terenuri se amortizeaza pe o durata de 10 ani.

b.Constructii

c. Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatiiAnimale i psri. In aceasta categorie se includ animalele adulte deinute pentru reproductie, munca, reprezentatie (spectacole), expunere (in parcuri si gradini zoologice).

d.Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte active corporale

e.Avansuri si active fixe corporale in curs de executieIn cadrul acestora se inregistreaza avansurile acordate furnizorilor de active fixe corporale precum si activele fixe corporale in curs de executie, care reprezinta lucrarile de investitii neterminate pana la sfarsitul perioadei, efectuate in regie proprie sau in antrepriza. Acestea se evalueaza la costul de productie sau costul de achizitie, dupa caz.Activele fixe corporale n curs se trec n categoria activelor fixe la finalizare dupa receptia, darea n folosinta sau punerea n functiune a acestora, dupa caz.

f.Alte active ale statului (zacaminte, resurse biologice necultivate, rezerve de apa)Resursele minerale situate pe teritoriul tarii, in subsolul tarii si al platoului continental in zona economica a Romaniei din Marea Neagra, delimitate conform principiilor dreptului international si reglementarilor din conventiile internationale la care Romania este parte, fac obiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.Potrivit legislatiei in vigoare, in categoria resurselor minerale se includ: carbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu si roci alumifere, de metale nobile, radioactive, substantele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele pretioase si semipretioase, gazele necombustibile, apele geotermale, apele minerale naturale (gazoase si plate), apele minerale terapeutice, etc.Zacamintele reprezinta rezerve descoperite de minerale, atat de suprafata cat si subterane, care sunt exploatabile economic, tinand seama de nivelul relativ al preturilor. Zacamintele cuprind rezervele de carbune, de petrol si gaze naturale, rezervele de minereuri metalifere si minereuri nemetalifere.Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele si vegetalele de productie unica sau permanenta asupra carora se exercita dreptul de proprietate, dar a caror crestere naturala si/sau regenerare nu este plasata sub controlul direct si responsabilitatea unitatilor institutionale si nu este gestionata de acestea. De exemplu, padurile virgine si resursele piscicole neexploatate, care fac parte din teritoriul national. Aici trebuie incluse doar resursele care sunt deja exploatabile cu scop economic, sau sunt susceptibile de a fi exploatate intr-un viitor apropiat.Rezervele de apa sunt intinderi de apa si alte rezerve subterane in masura in care prin exercitarea dreptului de proprietate le sunt date valoari de piata.

Domeniul public este format din bunurile prevzute n Constituie (bogiile de interes public ale subsolului, spaiul aerian, apele cu potenial energetic valorificabil, de interes naional, plajele, marea teritorial, resursele naturale ale zonei economice i ale platoului continental, precum i alte bunuri stabilite de legea organic), bunurile prezentate n anexa la Legea nr.213/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, cu modific[rile ulterioare, precum i bunurile care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public i sunt dobndite de stat sau de unitile administrativ-teritoriale prin modurile prevzute de lege.Bunurile ce formeaz domeniul public:1. pot fi date numai n administrare, concesiune sau nchiriate, deci nu pot fi nstrinate;1. nu pot fi supuse executrii silite i asupra lor nu se pot constitui garanii reale;1. nu pot fi dobndite de alte persoane prin uzucapciune sau prin efectul posesiei de bun-credin asupra bunurilor imobile.Dreptul de proprietate public se dobndete[footnoteRef:1]: [1: Art. 7 din Legea nr. 213 din 17/11/1998 privind proprietatea public i regimul juridic al acesteia, modificat prin Legea nr. 241 din 06/06/2003]

1. pe cale natural;1. prin achiziii publice efectuate conform legii;1. prin expropriere pentru cauz de utilitate public;1. prin acte de donaie sau legate acceptate de Guvern, de consiliul judeean sau de consiliul local, dup caz, dac bunul n cauz intr n domeniul public;1. prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale n domeniul public al acestora, pentru cauz de utilitate public;1. prin alte moduri prevzute de lege.Toate bunurile aflate n proprietatea statului sau al unitilor administrativ-teritoriale i care nu fac parte din domeniul public formeaz domeniul privat al statului sau al unitilor administrativ-teritoriale. Aceste bunuri sunt supuse regimului juridic de drept comun, dac nu se dispune altfel. Pentru evidena bunurilor ce formeaz domeniul public al statului sau unitilor administrativ-teritoriale se folosesc conturile 101 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al statului i 103 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul public al unitilor administrativ-teritoriale. Bunurile menionate ct i investiiile efctuate la acestea nu se amortizeaz.Pentru evidena bunurilor ce formeaz domeniul privat al statului sau unitilor administrativ-teritoriale i care nu se amortizeaz se folosesc conturile 102 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al statului i 104 Fondul bunurilor care alctuiesc domeniul privat al unitilor administrativ-teritoriale. Contul 100 Fondul activelor fixe necorporale este utilizat pentru evidena fondului activelor fixe necorporale care nu se supun amortizrii.

Momentul inregistrarii

Activele fixe corporale se inregistreaza la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele achizitionate cu titlu oneros sau la data intocmirii documentelor pentru cele construite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu gratuit.

A) Evaluarea initialaActivele fixe trebuie sa fie evaluate la:- costul de achizitie, pentru cele procurate cu titlu oneros;- costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie;- valoarea justa pentru cele dobandite gratuit.(ex.donatii, sponsorizari).Valoarea justa se determina pe baza raportului intocmit de specialisti si cu aprobarea ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate de regula de evaluatori autorizati.

Exemple privind intrarea n instituie a activelor corporale amortizabile:1. Primria Oneti (cod sector 02, sursa de finanare A) cumpr mobilier n valoare de 3.000 lei de la SC Mobila SRL:

1. Spitalul Judeean Clrai (cod sector 02, sursa de finanare G) primete prin donaie un ecograf evaluat la 20.000 lei:

Exemple privind intrarea n instituie a activelor corporale neamortizabile:1. Ministerul Transporturilor (cod sector 01, sursa de finanare A) cumpr de la persoane fizice 100 ha de teren n judeul Timioara pentru construirea unei autostrzi (expropriere pentru cauz de utilitate public). Cele 100 ha sunt achiziionate la preul de 100.000 lei:

1. Muzeul Naional de Istorie Bucureti (cod sector 01, sursa de finanare G) transfer opere de art evaluate la 250.000 lei ctre Muzeul Naional de Art (cod sector 01, sursa de finanare G):

1. Muzeul Grigore Antipa (cod sector 02, sursa de finanare G) primete ca donaie de la un colecionar privat o colecie de fluturi specifici zonei Carpailor, unic prin exemplarele foarte rare sau disprute deja, i care face parte din patrimoniul cultural naional, evaluat la 10.000 lei:

Cheltuieli ulterioare

Cheltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix corporal dupa achizitionarea, finalizarea acestuia sau primirea cu titlu gratuit care au drept scop mentinerea parametrilor functionali stabiliti initial, se nregistreaza n conturile de cheltuieli atunci cnd sunt efectuate (reparatii curente).Cheltuielile ulterioare vor majora costul activului fix corporal atunci cand au ca efect imbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial (modernizari) sau marirea duratei de viata utile (reparatii capitale) si conduc la obtinerea de beneficii economice viitoare.Exemplu: Teatrul Naional (cod sector 01, sursa de finanare G) realizeaz o reparaie curent a instalaiei de sonorizare, concretizat n schimbarea unor piese. Firma de service factureaz prestaia la valoarea de 1.000 lei. ntruct reparaia nu conduce la creterea duratei de via a instalaiei sau la mbuntirea performanelor acesteia, cheltuiala cu reparaia se va nregistra astfel:

Exemplu: Spitalul Judeean Mure (cod sector 02, sursa de finanare G) doteaz ambulanele (domeniul privat al statului) proprii cu instalaie de climatizare n valoare de 20.000 lei, achiziionate pe baza unei sponsorizri. ntruct instalaiile de climatizare mresc confortul pacienilor, ele sunt recunoscute ca parte component a costului autovehiculelor, astfel:

B) Evaluarea la ieirea din instituiePotrivit prevederilor legale in vigoare, pot fi transmise fara plata, orice fel de bunuri aflate n stare de functionare, indiferent de durata de folosinta, daca acestea nu mai sunt necesare institutiei publice care le are n administrare, dar care pot fi folosite n continuare de alta institutie publica sau daca, potrivit reglementarilor n vigoare, institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunul respectiv.Institutiile publice pot valorifica bunurile si prin schimbarea acestora cu alte bunuri noi, similare, avand cel putin aceiasi parametri.Scoaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se face cu aprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz. REINEI!Pentru casare, se ntocmete un dosar cu bunurile propuse, pe care ordonatorul principal de credite l aprob. Materialele rezultate din casare sunt supuse vnzrii, procedura fiind aceea de a scdea preul pn la gsirea unui cumprtor interesat.

Exemple privind ieirea activelor corporale amortizabile: 1. Ministerul Finanelor Publice (cod sector 01, sursa de finanare A) caseaz un autoturism care, n urma unui accident de circulaie, a fost foarte grav avariat. Valoarea contabil a autoturismului este de 30.000 lei, iar amortizarea cumulat este de 20.000 lei. Din casare se recupereaz doar jantele de aluminiu, evaluate la 3.000 lei. Restul epavei este trimis la fier vechi i suma ncasat (la kg de fier vechi) este de 4.000 lei. Casarea se nregistreaz astfel:

1. Ministerul Economiei i Comerului (cod sector 01, sursa de finanare A) vinde mobilier aflat n domeniul privat al statului n valoare de 100.000 lei, amortizat n proporie de 80%, la preul de 40.000 lei. nregistrarea vnzrii:

Exemplu privind ieirea activelor corporale neamortizabile:n urma unui incendiu, Muzeul Grigore Antipa (cod sector 02, sursa de finanare G) caseaz ase exponate evaluate la 10.000 lei:

Exemplu privind ieirea activelor fixe corporale prin transfer ctre o alt instituie public:- active fixe amortizabile:Spitalul Floreasca (cod sector 02, sursa de finanare G) transfer ctre dispensarul comunei Domneti un ecograf (cod sector 02, sursa de finanare A), valoare contabil 15.000 lei, amortizare cumulat 10.000 lei:

- active fixe neamortizabile:Muzeul Naional de Istorie Bucureti (cod sector 01, sursa de finanare G) transfer opere de art evaluate la 250.000 lei ctre Muzeul Naional de Art (cod sector 01, sursa de finanare G):

C) Evaluarea la data inventarului:Evaluarea activelor fixe corporale se realizeaz la valoarea actual a fiecrui element, denumit valoare de inventar, stabilit n funcie de utilitatea bunului, starea acestuia i preul pieei. La stabilirea valorii de inventar, se va aplica principiul prudenei, potrivit cruia se va ine seama de toate ajustrile de valoare datorate deprecierilor.Corectarea valorii contabile a imobilizrilor corporale i aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectueaz, n funcie de tipul de depreciere existent, fie prin nregistrarea unei amortizri suplimentare, n cazul n care se constat o depreciere ireversibil, fie prin constituirea sau suplimentarea unor ajustri pentru depreciere, n cazul n care se constat o depreciere reversibil a acestora.- Constatarea plusurilor la inventar: Exemplu: La AJOFM Cluj (cod sector 04, sursa de finanare A), n urma inventarierii necesare pt predarea gestiunii, se constat ca plus la inventar mobilier n valoare de 2.000 lei. nregistrarea rezultatelor inventarierii este:

- Constatarea minusurilor la inventar: La Ministerul Transporturilor (cod sector 01, sursa de finanare A), n urma inventarierii la 31.12, se constat ca minus la inventar un laptop evaluat la 4.500 lei (integral neamortizat). Valoarea laptop ului se imput efului serviciului Administrativ, reinndu-i-se suma pe statul de plat lunar. nregistrarea rezultatelor inventarierii, imputarea sumei i recuperarea acesteia este urmtoarea:

Amortizarea ATENIE! Sunt supuse amortizrii doar imobilizrile corporale ce aparin domeniului privat al statului i care, prin natura lor, sunt supuse procesului de amortizare, ncepnd cu:- data achiziiei pentru imobilizrile corporale ce nu necesit montaj;- data terminrii construciei, pe baza procesului verbal de recepie, pentru utilajele ce necesit montaj dar nu i probe tehnologice;- data terminrii probelor tehnologice, pe baza procesul verbal de punere n funciune, pentru utilajele i instalaiile ce necesit montaj i probe tehnologice.Institutiile publice amortizeaza activele fixe corporale utilizand metoda amortizarii liniare. Amortizarea se inregistreaza lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau punerii in functiune, dupa caz, a activului. Exemplu: Muzeul Naional Militar (cod sector 01, sursa de finanare G) a achiziionat o instalaie de climatizare n valoare de 50.000 lei. Durata de funcionare a acesteia este evaluat la 15 ani, instalaia amortizndu-se liniar. Data facturii de achiziie este 5 septembrie 200N. Achiziia instalaiei i amortizarea acesteia n luna octombrie se nregistreaz:

REINEI!Activele fixe corporale aflate n proprietatea instituiilor publice care nu se amortizeaz sunt:a) bunurile care aparin domeniului public al statului i al unitilor administrativ-teritoriale, inclusiv investiiile la acestea;b) activele fixe corporale din patrimoniul serviciilor publice de interes local care desfoar activiti de natur economic, i a cror uzur fizic i moral se recupereaz prin tarif sau pre;c) activele fixe aflate n conservare precum i rezervele de mobilizare, evideniate ca active fixe corporale;d) lacuri, bli, iazuri care nu sunt rezultatul unor investiii;e) terenurile;f) bunurile din patrimoniul cultural naional;g) bunurile utilizate n baza unui contract de nchiriere (leasing-ul financiar face excepie, conform principiului .................................................... ) h) bunurile de natura armamentului i tehnicii de lupt.

Ajustari pentru depreciere Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru deprecierea activelor fixe corporale la sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor. n situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri.

Active fixe corporale n curs de execuie i avansuri acordate furnizorilor de active fixe corporale

Exemplu: Institutul Naional de Cercetri Agrosilvice (cod sector 01, sursa de finanare G) construiete n antrepriz o cldire destinat nfiinrii unor laboratoare de cercetare, din fondurile bugetului de stat. Contractul de atribuire a construciei a fost ncheiat n septembrie 200N cu SC Construct SA, estimndu-se o valoare total a construciei de 150.000 lei. n octombrie 200N, beneficiarul pltete societii de construcii un avans n valoare de 20.000 lei, iar societatea depune o garanie de bun execuie n valoare de 7.500 lei (5% din valoarea contractului). Pe 20 decembrie 200N, societatea de construcii factureaz institutului o prim situaie de lucrri n valoare de 50.000 lei. Pe 29 decembrie 200N, institutul achit factura societii de construcii. n anul 200N+1, societatea factureaz beneficiarului mai multe situaii de lucrri, facturile nsumnd 80.000 lei. Pe data de 30 septembrie 200N+1, cldire este terminat, se ntocmete procesul verbal de recepie, iar institutul achit facturile anului 200N+1. De asemenea, beneficiarul lucrrilor deblocheaz 70% din garania depus de societatea de construcii (restul de 30% se va debloca la un an de la recepia construciei, pentru a acoperi i un an de construcie garania unei lucrri de calitate). nregistrai toate operaiunile care afecteaz gestiunea institutului pe parcursul anilor 200N i 200N+1.

S TESTM RAIONAMENTUL PROFESIONAL!

Spea 1.Ministerul Administraiei i Internelor are n dotare cini poliiti antrenai i dresai n scopul depistrii drogurilor. Acetia au fost achiziionai cnd erau pui, inclui n categoria activelor fixe corporale la momentul n care au devenit aduli. Pn la momentul intrrii n activitate, aceti cini au fost antrenai, dresai, au fost verificai i ngrijii periodic de ctre medical veterinar. Aceti cini nu colaboreaz dect cu dresorul/antrenorul lor (poliist). Dup o perioad de activitate de 2 ani, postul poliistului a fost restructurat. Ce se ntmpl cu cinele poliist?

Spea 2.Un spital a achiziionat pe componente, pe parcursul a doi ani, un sistem de alarm. Contabilul a recunoscut drept stocuri piesele achiziionate. Dup recepia sistemului, la sfritul celor 2 ani, contabilul i-a dat seama c, de fapt, sistemul de alarm este un complex de obiecte care ntruneau condiiile pentru a fi ncadrat ca activ fix corporal (condiia de valoare i de durat). Cum procedeaz contabilul pentru a efectua ncadrarea corespunztoare a sistemului de alarm?

Spea 3.Primria Mangalia achiziioneaz n baza unui contract de achiziie public 100 buci palmieri, plante adulte pentru a-i planta pe falez. Valoarea individual a palmierilor depete cu mult suma de 2.500 lei, dar n ceea ce privete durata de via contabilul trebuie s aprecieze dac pot sau nu s fie ncadrai n categoria activelor fixe corporale, innd cont de dificultatea aclimatizrii acestui tip de plante la specificul litoralului romnesc. Analizai includerea palmierilor n categoria bilanier potrivit.

4.3. Active financiare

Un activ financiar este orice activ care reprezinta: depozite, un instrument de capitaluri proprii al unei alte entitati, un drept contractual.

Activele financiare cuprind:a.Titluri de participare - reprezinta drepturile sub forma de actiuni detinute de stat sau unitatile administrativ-teritoriale potrivit legii, n capitalul unor societati comerciale sau organisme internationale, a caror detinere pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de dividende.

b.Alte titluri imobilizate sunt reprezentate de obligatiunile detinute de stat, a caror detinere pe o perioada indelungata aduce venituri sub forma de dobanzi.

c.Creante imobilizate Creantele imobilizate reprezinta drepturile institutiilor publice pentru imprumuturi acordate pe termen lung (sumele acordate tertilor n baza unor contracte de imprumut pentru care se percep dobnzi) si alte creante pe termen lung (garantiile, depozitele, depuse de institutia publica la terti), potrivit legii.

Momentul inregistrarii

Activele financiare de natura titlurilor de participare si a altor titluri imobilizate se inregistreaza la momentul dobandirii acestora, in conditiile prevazute de lege.Imprumuturile acordate pe termen lung se inregistreaza in momentul constatarii dreptului de creanta respectiv.

A) Evaluarea initialaActivele financiare se evalueaza la costul de achizitie sau valoarea determinata prin contractul de dobandire a acestora.Exemplu: Consiliul General al Municipiului Bucureti (C.G.M.B) (cod sector 02, sursa de finanare A) primete, conform legii, 10.000 de titluri de valoare la SC APANOVA SA n valoare de 100 lei/aciune.

B) Evaluarea la data ieirii din patrimoniu:

C.G.M.B. (cod sector 02, sursa de finanare A) vinde 50% din titlurile achiziionate mai sus la SC APANOVA SA, la preul de 120 lei/aciune:

C) Evaluarea la data inventarului: Evaluarea titlurilor de valoare se realizeaz, n cazul celor cotate pe pieele reglementate i supravegheate de Comisia Naional a Valorilor Mobiliare, pe baza preului mediu ponderat, calculat pe ultimele 12 luni calendaristice, iar n cazul titlurilor netranzacionate pe pieele reglementate i supravegheate, n funcie de valoarea activului net pe aciune.

D) Evaluarea la data bilantului:Activele financiare trebuie prezentate n bilant la valoarea de intrare mai putin ajustarile cumulate pentru pierderea de valoare.

Ajustari pentru pierderea de valoare

Institutiile publice pot inregistra ajustari pentru pierderea de valoare a activelor financiare la sfarsitul exercitiului financiar, pe seama cheltuielilor. In situatia in care ajustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intr-o anumita masura, atunci acea ajustare trebuie diminuata sau anulata printr-o reluare corespunzatoare la venituri.In situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata, ajustarea trebuie majorata.

STUDIU INDIVIDUAL!

Precizri suplimentare referitoare la achiziia de bunuri, servicii i lucrri de ctre instituiile publice din Romnia

Achiziiile de bunuri, lucrri i servicii de ctre instituiile publice din ara noastr sunt denumite achiziii publice i sunt supuse unor reglementri speciale.Actualmente, n Romnia este n vigoare Ordonana de urgen a Guvernului nr.34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziie public, a contractelor de concesiune de lucrri publice i a contractelor de concesiune de servicii, ale crei prevederi le vom avea n vedere, succint, n continuare.Contractul de achiziie public este un contract cu titlu oneros ncheiat n scris ntre una sau mai multe autoriti contractante (instituii publice), pe de o parte, i unul sau mai muli operatori economici (persoane fizice sau juridice), pe de alt parte, avnd ca obiect execuia de lucrri, furnizarea de produse sau prestarea de servicii. Contractele de achiziie public sunt de trei tipuri:a) contracte de lucrri au ca obiect execuia de lucrri de construcii, demolri, foraj, finisaje interioare, exterioare, etc.;b) contracte de furnizare are ca obiect furnizarea unuia sau mai multor produse, prin cumprare, inclusiv n rate, nchiriere sau leasing, cu sau fr opiune de cumprare;c) contracte de servicii are ca obiect prestarea de servicii de tipul ntreinerii i reparaiilor, transport, telecomunicaii, asigurri, bancare, cercetare-dezvoltare, studiere a pieei i sondaje, contabilitate, consultan, curenie a imobilelor, salubrizare, etc.Atribuirea unui contract de achiziie public unui agent economic trebuie s respecte anumite proceduri, specificate n cadrul ordonanei sus-amintite. Aceste proceduri sunt:1) licitaia deschis,n cadrul creia orice agent economic interesat are dreptul de a depune oferta;2) licitaia restrns, n cadrul creia orice agent economic are dreptul de a-i depune candidatura, urmnd ca numai candidaii selectai s aib dreptul de a depune oferta;3) dialogul competitiv reprezint procedura la care orice agent economic are dreptul de a-i depune candidatura i prin care autoritatea contractant (instituia public) conduce un dialog cu candidaii admii, n scopul identificrii uneia sau mai multor soluii apte s rspund necesitilor sale, urmnd ca pe baza soluiei/soluiilor gsite, candidaii selectai s elaboreze oferta final;4) negocierea este acea procedur prin care autoritatea contractant de ruleaz consultri cu candidaii selectai i negociaz clauzele contractuale, inclusiv preul, cu unul sau mai muli dintre acetia;5) cererea de oferte este o procedur simplificat prin care autoritatea contractant solicit oferte de la mai muli ageni economici.Toate instituiile publice au obligaia de a atribui contractele de achiziie public prin intermediul licitaiilor deschise sau a licitaiilor restrnse, i doar n cazul n care nu sunt ndeplinite condiiile pentru realizarea acestor proceduri, se va apela la celelalte (dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte). De asemenea, instituiile publice au dreptul de a achiziiona direct produse, lucrri sau servicii, n msura n care valoarea achiziiei nu depete echivalentul n lei al sumei de 30.000 euro. Achiziia se realizeaz pe baz de document justificativ care, n acest caz, se consider a fi contract de achiziie public.Pentru atribuirea contractelor de achiziie public, instituiile publice ntocmesc o documentaie de atribuire, n cadrul creia sunt precizate cerinele, criteriile, regulile i alte informaii necesare pentru a asigura agentului economic participant la procedura de atribuire o informare complet, corect i explicit cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.Documentaia de atribuire este pus la dispoziia agenilor economici interesi, uneori contra-cost, la un pre care nu poate depi costul multiplicrii documentaiei.Criteriile de atribuire a contractelor de achiziie public pot fi:- oferta cea mai avantajoas din punct de vedere economic (caz n care se iau n considerare factori precum caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcional, caracteristici de mediu, costuri de funcionare, raportul cost/eficien, servicii post-vnzare i asisten tehnic, termen de livrare sau de execuie, etc.);- preul cel mai sczut.

31