Curs AC

CUPRINS

I. ISTORIE…………………….……………………….………………………….. 3 II. NOŢIUNI DE TEMPERATURĂ……………….………………………………. 4

2.1. GENERALITĂŢI……………………………………………………………. 42.1.1. Temperatura……………………………………………………………... 42.1.2. Rolul aerului condiţionat……………………………………………….. 82.1.3. Condiţiile de confort………………………………………………. …… 8

2.2. CUM SE PRODUCE FRIGUL ?………………………….………………… 92.2.1. Destinderea………………………………………………….…………… 92.2.2. Evaporarea……………………………………………………………….. 9

2.3. CONDENSAREA……………………………………………………………III. BUCLA RECE TEORETICĂ…………………………….……………...………… 12

3.1. PRINCIPIUL BUCLEI RECI………………………………………………….. 123.2. CIRCUITUL BUCLEI RECI………………………………………………….. 133.3. PRESIUNEA, STAREA ŞI TEMPERATURA FLUIDULUI………………… 14

IV. COMPONENTELE BUCLEI RECI……………………………………………… 154.1. FLUIDELLE FRIGORIGENE……………………………………………….. 15

4.1.1. Refrigerantul R12……………………………………………………….. 154.1.2. Refrigerantul R134a…………………………………………………….. 154.1.3. Influenţa CFC–lor asupra mediului…………………………………….. 164.1.4. Sfaturi de securitate…………………………………………………….. 17

4.2. SUPAPA DE DESTINDERE TERMOSTATICĂ (DETENTORUL)……. 184.3. REZERVORUL DESHIDRATANT……………………………………….. 204.4. SCHIMBĂTOARELE……………………………………………………… 22

4.4.1. Evaporatorul…………………………………………………………… 224.4.2. Condensorul……………………………………………………………. 23

4.5. COMPRESORUL………………………………………………………….. 254.5.1. Compresorul cilindric………………………………………………….. 264.5.2. Compresorul cu cilindree variabilă……………………………………. 264.5.6. Ambreiajul electromagnetic…………………………………………… 31

4.6. CONDUCTELE DE LEGĂTURĂ………………………………………… 334.7. LUBREFIANŢII………………………………………………………….. 354.8. ELEMENTELE DE SECURITATE………………………………………. 37

4.8.1. Supapele de încărcare………………………………………………… 374.8.2. Presostatele de siguranţă……………………………………………… 374.8.3. Captorul de presiune al lichidului refrigerant…………………………. 394.8.4. Grupul motoventilator de răcire………………………………………. 404.8.5. Sonda evaporator……………………………………………………… 42

V. DISTRIBUTIA AERULUI…………………………………………………….. 44VI. INTRETINERE....……………………………………………………………… 49

8.1. ÎNCĂRCAREA INSTALAŢIEI…………………………………………… 498.1.1. Recuperarea refrigerantului din instalaţia vehiculului……………….. 498.1.2. Controlul cantităţii de ulei din compresor…………………………… 508.1.3. Vidarea circuitului…………………………………………………… 508.1.4. Umplerea instalaţiei…………………………………………………... 50

8.2. DETECTAREA SCĂPĂRILOR………………………………………….. 528.3. METODA GENERALĂ DE ÎNLOCUIRE A UNUI COMPONENT………. 54

VII. ANEXE………………………………………………………………………… 55

I. ISTORIE

Pagina 1/51

Pe parcursul evoluţiei automobilului, constructorii de autoturisme au căutat să amelioreze

confortul pasagerilor. Lupta contra condiţiilor meteorologice defavorabile a fost una din

preocupările lor de bază, deci iată câteva din etapele mai semnificative :

.

Astăzi toate modelele pot fi echipate cu instalaţie de aer condiţionat.

II. NOŢIUNI DE TEMPERATURĂ

Pagina 2/51

1900- Pasagerii nu erau de loc protejaţi de intemperii

1925- Pasagerii din spate sunt protejaţi de intemperii, dar nu si de frig.

1950- Apariţia încălzirii.

In 1971 Renault 16 a fost echipat cu instalaţie de climatizare.

1986- Apariţia climatizării autoreglate.

In 1992 SAFRANE a fost echipat cu o instalaţie de climatizare cu reglare separată stânga-dreapta comandată integral electronic.

2.1. GENERALITĂŢI.

Graţie simţurilor noastre, in special cel tactil, noi putem evalua diferenţele de temperatură

dintre două corpuri sau, să definim temperatura unui corp cu calificativele următoare :

- glacial, foarte frig, frig, călduţ, cald, foarte cald, fierbinte.

Noi dispunem deci de o scală care ne este foarte personală şi deci uneori interpretarea poate

părea ambiguă.

Pentru a măsura temperatura, ne trebuie deci un aparat de măsură-termometrul.

2.1.1. Temperatura.

a) Unităţile

Există mai multe scări de temperatură.

b) Fenomene legate de temperatură.

Când se încălzeşte un corp se produc mai multe fenomene :

- lungimea sa variaza;

- temperatura sa creşte;Pagina 3/51

Scara Celsius

Scara Fahrenheit

Scara Reaumur

Scara Kelvin

-273°C -40°C0°C

100°C

-40°F-459.6°F 32°F 212°F

0°R 80°R

0 K273 K 373K

Scara Celsius

Scara Fahrenheit

Scara Reaumur

Scara Kelvin

-273°C -40°C0°C

100°C

-40°F-459.6°F 32°F 212°F

0°R 80°R

0 K273 K 373K

- rezistenţa sa electrică variaza;

- radiaţia sa creşte.

În cazul unui fluid:

- volumul său creşte la presiune constantă;

- presiunea sa creşte la volum constant.

Rezultă că, un corp ne poate informa cu privire la temperatura sa.

Temperatura, presiunea, volumul, determină starea unui corp şi toţi aceşti factori sunt legaţi

intre ei. În cazul termometrului, se evaluează temperatura graţie dilatării unui lichid conţinut sub

vid de un rezervor continuat cu un tub foarte fin, numit capilar. Lichidul utilizat poate fi : mercurul,

Pagina 4/51

alcoolul, eterul din petrol, deoarece aceste trei lichide se dilată puternic la mici variaţii de

temperatură.

c) Stările materiei.

În funcţie de temperatură, materia poate cunoaşte trei stări distincte. Să luăm de exemplu

apa :

- starea solidă = gheaţa

- starea lichidă = apa

- starea gazoasă = vaporii

2.1.2 Schimbările de stare.

Stările lichide şi gazoase sunt grupate sub numele de FLUIDE.

2. Căldura şi schimbările de stare.

Să facem o experienţă: Să încălzim apă şi să vedem ce se întâmplă !

Stare lichidă : aportul de căldură duce la creşterea temperaturii

Pagina 5/51

STAREA STAREA SOLIDASOLIDA

STAREA LICHIDA

STAREA GAZOASA

SOLIDIFICARE CONDENSARE

VAPORIZARETOPIRE

SUBLIMARE


STAREA LICHIDA

STAREA GAZOASA


VAPORIZARETOPIRE

SUBLIMARE


STAREA LICHIDA

STAREA GAZOASA


STAREA LICHIDA

STAREA GAZOASA


VAPORIZARETOPIRE

SUBLIMARE

Stare lichidă + vapori : aportul de căldură duce la schimbarea stării, temperatura rămâne

constantă.

Starea de vapori : aportul de căldură duce din nou la creşterea temperaturii.

3. Presiunea şi schimbările de stare.

La presiune atmosferică normală, adică 760 mm col. Hg (1013mbar), apa fierbe la 1000 C.

Dar la altitudine presiunea atmosferică este mai scăzută ! La o altitudine de 4500 m apa

fierbe la aprox. 850C.

DECI…

CREŞTEREA PRESIUNII - înseamnă conservarea fazei lichide la o temperatură cât

mai ridicată.

SCĂDEREA PRESIUNII ( destinderea unui fluid ) - înseamnă conservarea stării

gazoase la o temperatură cât mai scăzută.

Pagina 6/51

Timp

Temperatură

lichidlichid + vapori

vapori

Timp

Temperatură

Timp

Temperatură

lichidlichid + vapori

vapori

P

T °C

100

P atmLichid

Vapori

P

T °C

100

P atmLichid

Vapori

100

P atmLichid

Vapori

2.1.2. Rolul aerului condiţionat.

Soarele, ploaia, gerul, ceaţa, căldura, frigul, iată pe scurt condiţiile meteorologice la care

sunt supuse autoturismele noastre.

Pentru a răspunde acestor condiţii, cea mai mare parte a autoturismelor sunt dotate cu

încălzire şi aerisire. Dar ele pot fi echipate şi cu aer condiţionat !

Rolul aerului condiţionat este de a întreţine o temperatura in habitaclu inferioară

celei exterioare prin producere de frig. Simultan, gradul de umiditate va fi scăzut.

Pentru a se evita problemele de congestie, se caută să se limiteze diferenţa de temperatură

între exteriorul şi interiorul autoturismului la 200C. În cazul unei climatizări manuale (necomandate

electronic), acest ecart este menţinut prin dimensionarea instalaţiei frigorigene.

Obiectivul este deci crearea unor condiţii de confort asemănătoare cu cele pe care şi le-ar

dori fiecare.

2.1.3. Condiţiile de confort.

Dezvoltarea sistemelor de încălzire, aerisire şi condiţionare ţin cont de nevoile fiziologice

ale individului.

De ce ai nevoie pentru a te simţi bine?

- O anumită temperatură (intre 19°C si 24°C) ;

- Un anumit grad de umiditate (intre 35 si 65%);

- Absenţa mirosurilor ;

- Un nivel sonor cât mai redus ;

- O anumită viteză a aerului (intre 0,2 si 0,25m/s);

- Culori ale ambianţei cât mai armonioase şi calde;

- O bună iluminare ; etc.

... şi, intr-un mod general, a avea mai multă căldură la nivelul picioarelor decât la nivelul

capului.

2.2. CUM SE PRODUCE FRIGUL?

2.2.1. Destinderea.

Pagina 7/51

Destinderea brutală a unui fluid antrenează absorbţia căldurii din mediul exterior.

Cantitatea de căldură absorbită este cu atât mai mare cu cât diferenţa de presiune este mai

importantă.

Să realizăm un experiment:

După ce am umflat puternic un pneu îi umezim supapa, apoi îi desfacem capacul. Pneul se

desumflă rapid şi, un guler de gheaţă se formează în jurul supapei. Destinderea brutală a aerului din

pneu provoacă o scădere a temperaturii în aval de supapă.

Şi alte exemple pot ilustra acest fenomen, cum ar fi extinctorul cu CO2 , care din cauza

importantei scăderi a presiunii (de la 50 bari la 1 bar) , creează aşa numita zăpadă carbonică.

2.2.2. Evaporarea.

În funcţie de lichidul utilizat senzaţia de frig este diferită; aceasta este legată de

volatilitatea fluidului.

Viteza de evaporare defineşte volatilitatea, astfel incit, cu cât fluidul se evaporă mai

repede cu atât senzaţia de frig creşte.

DECI:

Destinderea şi evaporarea sunt două fenomene fizice care permit < crearea de frig > .

pe baza acestor două principii se bazează funcţionarea aerului condiţionat.

Dar atenţie!!

Pentru a avea loc fenomenul de evaporare, trebuie ca fluidul să fie să fie în stare lichidă,

şi pentru destinderea acestui fluid, trebuie ca acesta să fie deja sub presiune.

La destinderea sa, unui fluid :

- îi scade presiunea

- îi scade temperatura

- antrenează o absorbţie de căldură din exterior. . .

La comprimarea sa, unui fluid :

- îi creşte presiunea

- îi creşte temperatura

- antrenează cedarea căldurii în exterior.

Trebuie să ţinem cont de aceste două fenomene în realizarea circuitului frigorific.

2.3. CONDENSAREA.

Pagina 8/51

Când se pun in contact vaporii unui fluid cu o suprafaţa rece, aceştia revin in starea lichida.

Acest fenomen se ilustrează cel mai bine plasând o oglinda deasupra unui recipient cu apa fierbinte.

Vaporii de apa se CONDENSEAZA in contact cu suprafaţa rece a oglinzii si se transforma in

picături de apa.

III . CIRCUITUL FRIGORIGEN

După cum s-a văzut anterior, pentru punerea in aplicare a principiilor fizice care permit

scăderea temperaturii, putem pleca de la un rezervor de lichid sub presiune ( Î.P. ). Vom produce

o scădere a presiunii în dreptul unei duze numită DETENTOR.

Acest sistem poate fi ameliorat prin adăugarea unui element care va facilita vaporizarea

lichidului sub presiune prin creşterea suprafeţei de contact cu căldura din habitaclu. Îl vom numi

EVAPORATOR. Noi vom adăuga acestuia un element care va activa trecerea aerului in jurul

evaporatorului: VENTILATORUL habitaclului. El poate antrena fie aer din exterior fie aer din

habitaclu.

Fluidul porneşte din rezervor, sub formă lichidă şi la presiune ridicată, la

temperatura ambiantă. Detentorul scade puternic presiunea, apoi, lichidul se evaporă

progresiv in contact cu pereţii evaporatorului. La ieşirea din evaporator, fluidul se găseşte sub

forma gazoasă, la presiune scăzută si temperatura mică. Astfel s-a produs frigul. Dar acest

sistem prezintă un inconvenient:

Rezervorul se goleşte ! Deci ne trebuie un circuit închis.

Pentru aceasta, trebuie să transformăm vaporii aflaţi la joasă presiune în vapori de înaltă

presiune, apoi să trecem vaporii din stare gazoasă în stare lichidă. CUM ?

Pentru a transforma vaporii aflaţi la mică presiune în vapori de înalta presiune este nevoie

să includem un nou element: COMPRESORUL.

Pentru a transforma vaporii de înaltă presiune în lichid la înaltă presiune, includem în

circuit un nou schimbător de căldură. : CONDENSORUL Rolul său va fi de a scade temperatura.

Efectul său va fi îmbunătăţit prin adăugarea unuia sau a două ventilatoare.

Şi iată circuitul complet.

Pagina 9/51

Utilizăm succesiv comprimarea şi destinderea, evaporarea şi condensarea, pentru a

face să treacă fluidul din faza lichidă în cea gazoasă şi invers.

Pagina 10/51

EVAPORATOR

DETENTOR

REZERVOR

COMPRESOR

CONDENSOR

EVAPORATOR

DETENTOR

REZERVOR

COMPRESOR

CONDENSOR

EVAPORARE ŞI DESTINDERE = PRODUCERE DE FRIG

COMPRIMARE ŞI CONDENSARE = PRODUCERE DE CĂLDURĂ

Frigiderul dumneavoastră foloseşte acelaşi principiu pentru a funcţiona.

REMARCĂ : condensorul nu poate, funcţie de regimul compresorului şi de temperatura

exterioară, să transforme în totalitate vaporii în lichid. Există deci o cantitate de lichid şi una de gaz

în proporţii variabile, după caz. Aceasta permite punerea în evidenţă a unuia dintre rolurile filtrului

deshidratant (rezervorului) : nu lasă să treacă decât lichid graţie tubului plonjor.

Putem intilni doua tipuri de circuite frigorigene :

Pagina 11/51

STARI PRESIUNE TEMPERATURA

Compresor

Condensor

Rezervor

Detentor

Evaporator

vapori

vapori

lichid

lichid

lichid

Vapori apoi lichid

Lichid+vapori (20%)

Lichid+vapori

Lichid apoi vapori

inalta

inalta

inalta

inalta

inalta

joasa apoi inalta

Inalta apoi joasa

joasa

joasa

joasa

Mica apoi mare

mare

Mare apoi medie

medie

medie

medie

Medie apoi mica

mica

mica

mica

vapori


Compresor

Condensor

Rezervor

Detentor

Evaporator


Compresor

Condensor

Rezervor

Detentor

Evaporator

vapori

vapori

lichid

lichid

lichid

Vapori apoi lichid

Lichid+vapori (20%)

Lichid+vapori

Lichid apoi vapori

inalta

inalta

inalta

inalta

inalta

joasa apoi inalta

Inalta apoi joasa

joasa

joasa

joasa

Mica apoi mare

mare

Mare apoi medie

medie

medie

medie

Medie apoi mica

mica

mica

mica

vapori

vapori

vapori

lichid

lichid

lichid

Vapori apoi lichid

Lichid+vapori (20%)

Lichid+vapori

Lichid apoi vapori

inalta

inalta

inalta

inalta

inalta

joasa apoi inalta

Inalta apoi joasa

joasa

joasa

joasa

Mica apoi mare

mare

Mare apoi medie

medie

medie

medie

Medie apoi mica

mica

mica

mica

vapori

LAGUNA II

Inainte de LAGUNA II

IV. COMPONENTELE CIRCUITULUI FRIGORIGEN

4.1. FLUIDELLE FRIGORIGENE.

Nu exista în natură, deci trebuiesc fabricate. Sunt fluide refrigerante a căror denumire

comercială este aceea de FREON.

In funcţie de utilizare ( frigidere, congelatoare, condiţionare aer in clădiri si autovehicule, etc.)

putem întâlni diferite tipuri freon : R12, R22, R504, R134a, etc.

4.1.1. Refrigerantul R12.Pagina 12/51

acumulator

rezervor

Orificiu tub

detentor

(PeJ P)

(PeI P)

acumulator

rezervor

Orificiu tub

detentor

(PeJ P)

(PeI P)

acumulator

rezervor

Orificiu tub

detentor

(PeJ P)

(PeI P)

Până nu de mult timp a fost fluidul cel mai răspândit in industria auto, dar noua legislaţie

europeana îi interzice acum producţia.

Numele chimic este : DICLOR – DIFLUOR – METAN (C Cl2 F2 ). Este un metan (CH4 )în care

atomii de hidrogen au fost înlocuiţi prin doi atomi de clor si doi atomi de fluor.

Este inodor, incolor si neinflamabil dar la o temperatura mai mare de 150°C degaja un

gaz toxic.

La presiune atmosferică freonul trece din starea lichidă în starea gazoasă la temperatura

de -29,80C. Este temperatura sa de fierbere.

4.1.2. Refrigerantul R134a.

Numele chimic : TETRA FLUOR ETAN C2H2F4

Este un etan( C2H6) în care s-au înlocuit 4 atomi de hidrogen cu 4 atomi de fluor. Ca şi

predecesorul său este inodor, incolor si neinflamabil.

La presiune atmosferică normală, R134a trece din faza lichidă în faza gazoasă la –26,5 0C.

R134a face parte din clasa HFC- hidrofluorocarbonaţi

Proprietăţile fundamentale ale acestor substanţe, care le fac bune fluide refrigerante sunt:

- temperatura joasă de fierbere (de trecere în stare de vapori) la presiunea atmosferică. Deci

putem răci cu uşurinţă un corp (evaporatorul) încălzit de la aerul care îl înconjoară. Trecerea

căldurii de la un corp la altul este cu atât mai rapidă cu cât diferenţa de temperatură dintre

ele este mai mare.

- Temperatură de condensare ridicată la presiuni relativ mici (de exemplu 700C la 18-21bari).

Deci graţie condensorului căldura poate fi evacuată în exterior fără a fi necesar ca acesta să

aibă o suprafaţă prea mare.

Să facem o diferenţă între aceste două gaze :

În afară de temperatura de fierbere, utilizarea lui R134a angajează o creştere de

presiune in raport cu R12 cauzată de diferenţa de compoziţie dintre cele două gaze.

Pagina 13/51

4.1.3. Influenţa CFC–lor asupra mediului.

În 1974 a fost avansată pentru prima dată ideea potrivit căreia acumularea de clor provenită

din emisiile de clorofluorocarbonaţi (CFC) în straturile înalte ale atmosferei antrenează o epuizare

a stratului de ozon şi o încălzire a suprafeţei pământului ( efect de seră ).

Stratul de ozon este o peliculă foarte subţire care înconjoară Pământul la o altitudine

de aprox. 30.000 m. Acest strat are rolul de a filtra razele ultraviolete de origine solară care

sunt dăunătoare organismului uman ( maladii ale pielii, cataractă,…), vegetaţiei şi animalelor.

Distrugerea acestui ecran protector s-ar datora unei recombinări a clorului cu atomii de

oxigen ai ozonului.

Efectul de seră are loc datorită acumulărilor de gaz ( CO2 şi CFC ) în straturile joase ale

atmosferei. Aceasta ar avea ca efect limitarea schimburilor termice cu straturile atmosferice

superioare mai reci, ceea ce are drept consecinţă o încălzire globală a planetei.

Din ansamblul de CFC ce contribuie la distrugerea stratului de ozon, se consideră că partea

de R12 utilizată ca fluid frigorigen in sistemele de condiţionare a aerului în autovehicule este de

aprox. 20%.

Folosirea unui nou fluid frigorigen pentru înlocuirea lui R12 în sistemele de condiţionare a

aerului este deci atât o necesitate cât şi o obligaţie.

Constructorii de automobile au ales sa utilizeze ca înlocuitor al lui R12 refrigerentul R134a.

El nu conţine clor şi drept consecinţă, nu atacă stratul de ozon. In plus, participarea sa la efectul de

seră este net inferioara celei a lui R12 ( in jur de 12 ori )

4.1.4. Sfaturi de securitate.

La contactul cu o sursă de căldură (peste 100°C) refrigerentul se degradează şi devine

agresiv pentru piele, ochi, mucoase… Este deci indispensabil de a fi prevăzător contra acestor

efecte in timpul intervenţiilor asupra instalaţiilor de climatizare. Sunt interzise sudurile elementelor

componentelor sistemului de aer conditionat. Sunt admise trecerile prin cuptoare de coacere dupa

vopsire, daca temperatura acestora nu depaseste 80°C.

Este deci absolut necesar de a efectua toate intervenţiile intr-un spaţiu aerisit.

Portul mănuşilor este indispensabil pentru a evita orice contact al refrigerantului cu

pielea (degerături).

Portul ochelarilor este obligatoriu daca se doreşte evitarea oricărei îngheţări a corneei

în timpul manipulării.

Pagina 14/51

4.2. SUPAPA DE DESTINDERE TERMOSTATICĂ (DETENTORUL)

Are două funcţii:

1- face trecerea fluidului de la înaltă la joasă presiune – destinderea

2- reglează tot timpul cantitatea de fluid ce se destinde în funcţie de temperatura de ieşire din

evaporator. Intr-adevăr, o temperatură prea scăzută înseamnă o evaporare în curs de

realizare, deci incompletă şi prezenţa lichidului la ieşirea din evaporator. Ori compresorul

nu permite aspiraţia de lichid.

Se pot întîlni două forme constructive: supapă în L sau supapă în H

Supapa de destindere în L

1-supapă destindere

2-captor termostatic

3-legătura cu condensorul

4-evaporator

5-legătura cu compresorul

Pagina 15/51

Supapă de destindere în H

1-supapă destindere

2-legătura cu condensorul

3-evaporator

4-legătura cu compresorul

x-racord de intrare în

evaporator

y-racord de ieşire din

evaporator

Funcţionarea lor

este asemănătoare, de aceea în cele ce urmează este prezentată supapa în H care este cea mai

răspândită.

Compact şi monobloc, detentorul este constituit la partea inferioară dintr-o conductă de

intrare reglată de o supapă, iar, la partea superioară dintr-o conductă de ieşire şi o capsulă

termostatică.

Capsula termostatică este formată dintr-un plonjor aflat în canalul de ieşire care sondează în

permanenţă temperatura fluidului la ieşirea din evaporator. Daca ea este ridicată, gazul deţinut în

plonjor se dilată şi face să crească presiunea în partea de sus a capsulei termostatice. Membrana se

deplasează şi împinge intr-o tija ce deschide supapa.

Destinderea şi evaporarea sunt mai importante : temperatura scade rapid în evaporator. Gazul

conţinut în plonjor se contractă şi provoacă urcarea membranei. Supapa se reînchide şi ciclul

reîncepe.

Pagina 16/51

Trebuie reţinut că reglajele resortului supapei se fac de producător şi că detentorul nici nu se

repară şi nici nu se reglează.

Fluidul se găseşte în circuit la o presiune direct legată de temperatura sa.

Atunci când se foloseşte un compresor cu cilindree variabilă reglajul supapei detentorului este

diferit faţă de cazul în care se foloseşte un compresor cilindric(la temperatură identică acest detentor

este mai închis decât unul clasic).

Orificiul tub sau orificiul calibrat

Pagina 17/51

Se afla pe canalizatia de legatura dintre condensor si evaporator. Spre deosebire de supapa de

destindere termostatica, el nu are decit functia de destindere. Evaporarea completa a fluidului nu

mai este controlata. Din acest motiv pe partea de joasa presiune, inainte de compresor s-a montat un

acumulator.

Pagina 18/51

Garnitură

Orficiu tub

Racord filetat

Bosaj interior

Filtru

A -> spre evaporator ÎP

B -> spre evaporator JP

Garnitură

Orficiu tub

Racord filetat

Bosaj interior

Filtru

Garnitură

Orficiu tub

Racord filetat

Bosaj interior

Filtru

A -> spre evaporator ÎP

B -> spre evaporator JP

4.3. SCHIMBĂTOARELE DE CALDURA

4.3.1. Condensorul.

Se găseşte în faţa radiatorului de răcire al motorului, ceea ce diminuează sensibil

performanţele acestuia din urmă. Simplul sau dublul moto-ventilator este comun atât sistemului de

racire cât şi sistemului de aer condiţionat.

Utilizarea refrigerantului R134a duce la o presiune mai ridicată pe partea de înaltă

presiune a circuitului, în aceleaşi condiţii de utilizare. În altă ordine de idei, se ameliorează

performanţele condensării prin creşterea eficacităţii condensorului, montând tuburile în paralel.

Aceasta permite creşterea cu 20% a eficacităţii în aceleaşi condiţii de funcţionare şi la aceleaşi

dimensiuni.

ATENŢIE !

- condensorul nu trebuie montat prea aproape de radiator. Căldura poate fi transmisă

direct de la radiator la condensor prin contact sau radiaţie;

- condensorul nu trebuie montat prea departe de radiator. Turbionarea aerului între

cele două elemente poate penaliza răcirea lor.

Distanţa între condensor şi radiator trebuie să fie: 15-20mm

Pagina 19/51

4.3.2. Evaporatorul.

Are în general mai multe circuite paralele pentru a permite repartiţia uniformă a

temperaturii. Ansamblul de ventilaţie din care face parte evaporatorul, permite strângerea apei ce

provine din condensarea umidităţii din aer la contactul cu pereţii reci ai vaporizatorului; umiditatea

scade, aerul care intră în habitaclu fiind mai uscat. Apa este canalizată spre exteriorul vehiculului

unde este evacuată.

După o oprire este deci normal să găsim urme de apă sub maşină.

Cu R134a evaporatorul, ca şi restul circuitului nu trebuie să conţină Cu din cauza

uleiului utilizat cu acest refrigerant, care este corosiv pentru acest metal. În cazul în care

conductele de intrare şi ieşire sunt din Cu, acestea sunt dublate de un strat protector intern.

Evaporatorul cu placi Evaporatorul cu tuburi si aripioare de

racire

Pagina 20/51

4.4. REZERVORUL DESHIDRATANT.

Este situat între condensor şi detentor în serie în circuit.

Are 4 funcţii principale :

1)- Rezervor de fluid

2)- Vas de expansiune

3)- Filtru

4)- Deshidratant

Este indispensabil bunei funcţionări datorită absorbirii variaţiilor de volum datorate

variaţiilor de temperatură şi pulsaţiilor datorate compresorului. În plus, el permite stocarea freonului

atunci când, compresorul refulează mai mult decât supapa detentoare autorizează să treacă şi îl

reintroduce în circuit în cazul invers.

Rolul de filtru permite evitarea obturării sau blocării supapei detentoare şi uzura sau

griparea compresorului datorate unor eventuale particule în suspensie în fluid.

Funcţia de deshidratare permite eliminarea umidităţii conţinute în freon, care e

hidroabsorbant.

Elementul deshidratant este format din cristale ce pot reţine apa. Dar acţiunea sa nu este

infinită : dacă deshidratantul este saturat se pot forma cristale de gheaţă în detentor, dând o

funcţionare intermitentă instalaţiei. În plus umiditatea reacţionează cu agentul frigorigen şi cu

uleiul, producând acizi corozivi care atacă componentele din metal ale instalaţiei.

Pagina 21/51

In cazul lui R12, rezervorul joacă rolul şi de controlor al încărcării. Intr-adevăr rezervoarele

montate pe instalaţiile ce funcţionează cu R12 dispun de un vizor ce permite vizualizarea încărcării

sistemului : apariţia bulelor de gaz in vizor poate indica starea de încărcare a circuitului. Odată cu

apariţia lui R134a şi a unui nou ulei, controlul încărcării nu mai este posibil, deci şi vizorul a

dispărut.

ATENŢIE !

- Rezervorul trebuie totdeauna instalat în poziţie verticală.

- Nu este reparabil.

După punerea în contact cu aerul a circuitului el trebuie înlocuit. Un rezervor, chiar nou,

dacă nu are buşoane de protecţie nu poate fi utilizat.

4.5. Acumulatorul

Este folosit in cazul unui circuit frigorigen cu element de destindere de tipul orificiu tub (calibrat).

Se afla intre evaporator si compresor.

La fel ca si rezervorul deshidratant, acumulatorul asigura filtrarea impuritatilor din circuit,

deshidratarea fluidului frigorigen si o capacitate tampon pentru absorbirea variatiilor de volum

datorate variatiilor de regim sau eventualelor cuplari si decuplari.

In plus, deoarece orificiul calibrat nu garanteaza evaporarea totala a lichidului la iesirea din

evaporator, acumulatorul opreste eventualele urme de lichid.

Pagina 22/51

4.6. COMPRESORUL.

Rolul său este de a ridica presiunea refrigerantului care iese din evaporator şi de a întreţine

circulaţia acestuia în sistem. Antrenarea lui se face prin intermediul unui ambreiaj electromagnetic

ce transmite mişcarea de la motor la arborele compresorului.

4.6.1. Compresorul cilindric.

Este cel mai răspândit. Are in componenţă în general 5 sau 7 pistoane(pentru reducerea

vibraţiilor). Arborele preia mişcarea de la ambreiaj şi o transmite unui platou oscilant. Unghiul

acestui platou defineşte cursa pistoanelor.

Camerele pistoanelor sunt închise de chiulasă care conţine supapele de admisie şi evacuare.

Galeriile de evacuare sunt în legătură cu partea de înaltă presiune ( reper DIScharge ), spre

condensor, iar cea de admisie cu partea de joasă presiune ( reper SUCtion ) care vine de la

evaporator.

Pagina 23/51

4.6.2. Compresorul cu cilindree variabilă.

Funcţionează pe acelaşi principiu ca al compresorului cilindric, dar unghiul platoului

oscilant este reglat în permanenţă în funcţie de condiţiile de presiune din circuit.

Rolul său este de a regla în permanenţă debitul în funcţie de cererea de frig a

instalaţiei.

Avantaje :

- evitarea neregularităţilor legate de cuplarea ambreiajului, mai ales la motoarele de mică

cilindree(funcţionează continuu);

- menţinerea unei temperaturi constante în evaporator; acesta rămâne la limita givrajului;

- economie de carburant.

La modul general creşte confortul fizic al utilizatorului şi deci confortul în conducere,

deoarece temperatura aerului introdus în habitaclu este mai stabilă decât în cazul compresorului

cilindric.

Principiul de funcţionare :

La un compresor cilindric modificarea cilindreei se obţine prin varierea unghiului platoului

oscilant, ceea ce provoacă o reducere sau o creştere a cursei pistoanelor.Pagina 24/51

Detentorul defineşte cererea de frig a instalaţiei prin analiza temperaturii

fluidului la ieşirea din evaporator.

Deci:

Temperatura în evaporator ridicată Temperatura în evaporator coborâtă

Cerere de frig importantă Cerere de frig scăzută

Deschiderea detentorului Închiderea detentorului

Joasă presiune ridicată Joasă presiune scăzută

Unghiul platoului variază în funcţie de joasa presiune.

Încălzirea evaporatorului este legată de temperatura aerului exterior.

Am cunoscut până acum presiunea ridicată şi presiunea joasă. Dispozitivul utilizează pentru

funcţionare şi un al treilea nivel de presiune : PRESIUNEA DIN CARTER (PC).

Ea se stabileşte după cum urmează :

- Un orificiu calibrat face comunicarea între camera de descărcare ( Î.P.) şi carterul

compresorului;

- O supapă de control intern situată în mijlocul compresorului reglează presiunea din carter

reglând comunicarea cu camera de aspiraţie ( J.P.)

Supapa controlează în permanenţă diferenţa dintre presiunea din carter şi J.P. Ea menţine

presiunea din carter superioară sau egală cu presiunea de aspiraţie.

Presiunea din carter se opune sau nu reculului pistoanelor în faza de aspiraţie, ceea ce

provoacă variaţia cilindreei. Aceasta este reglată de supapa de control care are drept

referinţa nivelul J.P. Aceasta din urmă dă imaginea cererii de frig a instalaţiei.

Schema de principiu :

Pagina 25/51

Atunci când joasa presiune(J.P.) este ridicată, supapa de control se deschide pentru a echilibra

presiunea din carter cu joasa presiune. În aceste condiţii, unghiul platoului oscilant creşte şi

cilindreea se măreşte.

Când joasa presiune devine inferioară celei din carter (JP<PC), supapa de control intern se

închide. Presiunea din carter se opune reculului pistoanelor în faza de aspiraţie. Valoarea unghiului

platoului oscilant se micşorează, deci şi cursa pistoanelor respectiv cilindreea.

Pagina 26/51

C a l i b r a j

S u p a p a d e c o n t r o l i n t e r n

C a l i b r a j

S u p a p a d e c o n t r o l i n t e r n

Compresorul cu cilindree variabila comandat electric

Compresorul cu cilindree variabila este pilotat de o supapa de control comandata de calculator.

Actionind asupra pozitiei supapei de control, calculatorul modifica cilindreea, pentru a adapta

puterea frigorifica la cererea de frig a utilizatorului. Sistemul raceste aerul atit cit este necesar, astfel

incit sa nu mai fie necesara incalzirea lui ulterioara. In acest fel, puterea consumata de compresor

este minimizata, ceea ce reduce consumul de combustibil datorat functionarii sistemului de aer

conditionat.

Supapa de control este pilotata electric. Ea primeste un semnal de comanda care permite impunerea

unei diferente de presiune care sa conduca la o anumita pozitie a platoului si deci a unei puteri a

compresorului. Aceasta comanda este realizata printr-un semnal RCO, deci cilindreea va fi functie

de marimea semnalului RCO.

Supapa este comandata functie de temperatura la iesirea din evaporator si de presiunea pe partea de

inalta.

Pagina 27/51

Compresorul cu cilindree variabila pilotat nu este protejat in cazul in care cantitatea de fluid din

circuit este prea mica. Astfel, o pierdere de fluid va fi interpretata de calculatorul de AC, ca o

pierdere de performanta. In acest caz el va comanda cresterea cilindreei compresorului, pentru a

putea mentine temperatura din habitaclu impusa. Acest mod de lucru nu este corect pentru

compresor deoarece acesta nu va mai avea ungere corespunzatoare.

O strategie de determinare a cantitatii de fluid in circuit a fost pusa in aplicare pentru a evita

griparea compresorului.

Un prag de incarcare limita este calculat in mod dinamic. Atunci cind vehiculul a ajuns aproape de

viteza de 90km/h, sistemul mentine cilindreea maxima a compresorului o perioada de aproximativ

15s. Acest lucru permite evaluarea unui prag de presiune care depinde de temperatura exterioara si

de viteza ventilatorului habitaclu. Declararea unui defect si oprirea compresorului intervine dupa

mai multe detectari de cantitate insuficienta in timpul mai multor rulaje consecutive.

4.5.6. Ambreiajul electromagnetic.

Compresorul este antrenat de motor prin intermediul unui ambreiaj electromagnetic.

1-disc de transmisie

2-fulie

3-bobină

4-rulment

5-butuc fulie

6-capac compresor

7-corp compresor

8-arbore

Când bobina ambreiajului (3) nu este alimentată nu există contact între discul de transmisie

(1) şi fulia (2), aceasta rotindu-se liber. Compresorul nu funcţionează.

Când bobina este alimentată, ea crează un câmp magnetic care atrage discul de transmisie,

acesta formând cu fulia un corp comun. Compresorul este pus în funcţiune.

Pagina 28/51

Dimensionarea ambreiajului asigură în condiţii normale buna funcţionare pe toată durata de

viaţă a compresorului. Cauzele principale ale defectării ambreiajului sunt:

- o tensiune de alimentare scăzută (nu trebuie să fie niciodată sub tensiunea nominală cu mai

mult de 2V). În acest caz, atragerea discului de transmisie de către bobină nu este suficientă

şi ambreiajul patinează;

- o presiune foarte mare în circuitul A/C şi deci activarea şi dezactivarea frecventă a

ambreiajului comandată de presostatul de înaltă presiune;

reglaj greşit al jocului între discul de transmisie şi fulie; jocul dintre discul de transmisie şi

fulie trebuie să fie de 0,3-0,5mm, uniform pe toată circumferinţa sa.

- exces de ulei pe suprafeţele frontale.

4.6. CONDUCTELE DE LEGĂTURĂ.

Leaga diferitele componente ale circuitului pentru transferarea fluidului de la unul la altul. Sunt

formate dintr-o parte rigida (tub de aluminiu), o parte supla (furtun de cauciuc), racorduri si

garnituri, elemente pentru absorbtia zgomotului, supape.

Pagina 29/51

Furtunurile suple sunt din materiale speciale (elastomeri multistrat) deoarece freonul are

proprietatea de a trece prin cauciuc. Cu refrigerantul R134a, capacitatea fluidului de a trece prin

cauciuc este şi mai mare. Pentru a trece peste acest fenomen a fost încorporată o barieră

termoplastică în zona suplă a furtunului, dându-i acestuia din urmă un plus de etanşeitate. Aceste

canalizaţii sunt însemnate pentru evitarea tuturor confuziilor în timpul înlocuirii.

O ruptura brusca a unei conducte (cauza cea mai frecventa este desertizarea furtunului)

antreneaza o pierdere instantanee si totala a fluidului si a uleiului

4.6.1. Supapele de încărcare.

Această supapă înlătură toate erorile de montaj cu o staţie de încărcare neadecvată (staţie de

încărcare R12). Ea este echipată cu un dispozitiv care permite racordarea rapidă la staţia de

încărcare, evitând răspândirea refrigerantului. În plus, diametrul este diferit în funcţie de destinaţie

(JP sau ÎP):

Pagina 30/51

GALAXY 4860R

neoprencontact cufluidul,

compatibil cu 2 uleiuri

dublăbarieră deanti-scurgereafluidului

tresă de polietilenrezistenţă la contracţii datorate presiunii

ridicate şi flexării mecanice

Butil de înaltărezistenţăla umiditate externă GALAXY 4860R

neoprencontact cufluidul,

compatibil cu 2 uleiuri

dublăbarieră deanti-scurgereafluidului

tresă de polietilenrezistenţă la contracţii datorate presiunii

ridicate şi flexării mecanice

Butil de înaltărezistenţăla umiditate externă

- Diametru mic pentru joasă presiune

- Diametru mare pentru înaltă presiune

4.7. LUBREFIANŢII.

Compresoarele sunt ansambluri de piese în mişcare deci trebuie asigurată în permanenţă

ungerea lor pentru a evita riscul gripajului. Deasemenea uleiul are si rol de racire a compresorului,

de evacuare a impuritatilor si de etansare.

În toate cazurile, trebuie utilizat un ulei special <frigorigen> deoarece acesta intră în

contact cu refrigerantul din circuit. În aceeaşi măsură acest ulei trebuie adaptat refrigerantului

însuşi.

De exemplu :

Refrigerant R12 ulei ELF RIMA 100 (ulei mineral)

Refrigerant R134a ulei PAG SANDEN (ulei sintetic)

Lubrefianţii nu sunt miscibili şi nu se pot substitui unul altuia.

Pagina 31/51

Folosirea unui ulei neadecvat are drept consecinţă deteriorarea compresorului deoarece

cantitatea de ulei expulzată de compresor nu poate fi transportată de fluidul frigorigen prin circuit şi

deci reîntors în compresor.

Exemplu:

- pentru compresoarele Sanden trebuie utilizat uleiul PAG SP10

- pentru compresoarele Delphi si Calsonic V6 trebuie utilizat uleiul Planetelf PAG 488

- pentru compresoarele Denso trebuie utilizat ND-oil 8

Atunci când are loc o descărcare de refrigerant, este normal să constatăm şi o anumită

pierdere de ulei. Trebuie neapărat să refacem nivelul de ulei din compresor înainte de a umple

circuitul.

Precauţii speciale :

Bidoanele de ulei frigorigen trebuiesc menţinute bine închise pentru a evita contactul

cu aerul şi deci cu umiditatea (deoarece uleiul frigorigen este higroscopic, în special cel

pentru R134a).

4.6.2. Particularităţile întreţinerii compresoarelor.

În cazul opririi îndelungate a instalaţiei (în special iarna), este recomandată punerea

în funcţie periodic a compresorului, pentru evitarea degradării cămăşilor rulmenţilor

rotorului sau platoului oscilant. Atunci când ansamblul mobil rămâne în aceeaşi poziţie mai

mult timp şi vibrează sub efectul rotaţiei motorului, acele sfârşesc prin deteriorarea cămăşii

rulmenţilor. Aceasta duce la un zgomot important când se porneşte instalaţia.

4.7. ELEMENTELE DE SECURITATE.

4.7.1. Presostatele de siguranţă.

Pentru a garanta securitatea utilizării sistemului de aer condiţionat, ca şi pentru

funcţionarea în condiţii optime, a fost încorporat un ansamblu de presostate plasate pe circuitul de

înaltă presiune. Rolul lor este de a supraveghea în permanenţă evoluţia presiunilor din circuit.

Pagina 32/51

Avem trei presostate :

1- De joasă presiune

2- De înaltă presiune

3- De comandă a moto-ventilatoarelor

După 1986 aceste trei presostate au fost reunite într-unul singur :presostatul tri-funcţional.

a. Presostatul de joasă presiune

Are rolul de a interzice punerea în funcţiune a compresorului atunci când instalaţia este

descărcată. El taie alimentarea ambreiajului compresorului când presiunea în circuitul ÎP este

inferioară valorii 2,50,2 bari şi o restabileşte atunci când presiunea este mai mare de 1,80,2

bari.

Pagina 33/51

Contact cheieButon AC

Compresor

1-a viteză a ventilatorului

a 2-a viteză a ventilatorului

P 2.5 bar P 27 bar

P 19 bar


Compresor



P 2.5 bar P 27 bar


Compresor



P 2.5 bar P 27 bar

P 19 bar

b. Presostatul de înaltă presiune

Dacă presiunea se ridică anormal în circuit, există riscul spargerii canalizaţiilor. Acest

presostat taie alimentarea ambreiajului compresorului atunci când presiunea din circuitul ÎP

depăşeşte valoarea de 272 bari şi o restabileşte când presiunea este mai mică de 232 bari.

c. Presostatul de comandă a moto-ventilatoarelor la regim maxim

Atunci când presiunea creşte peste 19 1 bari în circuit, acest presostat comandă pornirea

moto-ventilatoarelor la regim maxim şi le opreşte la 141 bari. Obţinem astfel un mai bun schimb

de căldură, ceea ce ameliorează condensarea şi limitează creşterea presiunii.

4.7.2. Captorul de presiune al lichidului refrigerant.

Pe vehiculele recente (incepind cu CLIO II), presostatul trifunctional a fost inlocuit cu un

captor de presiune fluid refrigerant.

El trimite informaţia de presiune calculatorului.

Informaţia este utilizata pentru :

Gestiunea securităţii circuitului. Compresorul este debreiat daca presiunea este

superioara valorii de 27 de bari si sistemul interzice cuplarea sa ; acelaşi lucru se întâmpla

si când presiunea este inferioara valorii de 2,5 bari.

Calculul puterii absorbite de compresor. Calculatorul de climatizare efectuează un

calcul de putere absorbita utilizând informaţia captorului de presiune al fluidului

refrigerant si viteza de rotaţie a arborelui compresorului. Aceasta informaţie este utilizata

de calculatorul de injecţie pentru a anticipa variaţiile de sarcina induse de către compresor.

Cererea de relanti accelerat. Pentru a ameliora performantele climatizării la relanti, după

ce înalta presiune depăşeşte 13 bari, calculatorul de injecţie creste turaţia de relanti.

Pilotajul grupului motoventilator de răcire. Ventilatorul de răcire este utilizat pentru a

favoriza schimburile termice la nivelul condensorului, ceea ce ameliorează performantele

climatizării. Pe acest sistem, punerea in mişcare a ventilatorului de răcire depinde de

presiunea fluidului si de viteza vehiculului. Intr-adevăr, ventilatorul de răcire este oprit

daca viteza vehiculului este superioara valorii de 70 km/h (cu rezerva daca, in ciuda

vitezei importante, presiunea rămâne superioara valorii de 23 de bari). La oprirea

autovehiculului, daca presiunea este inferioara valorii de 19 bari, ventilatorul de răcire este

utilizat in viteza mica, in timp ce, daca presiunea din sistemul de climatizare este

superioara valorii de 19 bari, ventilatorul rămâne cuplat pe viteza mare.

Pagina 34/51

Inlocuirea presostatului sau a captorului de presiune nu necesita golirea circuitului deoarece ele

sunt montate pe o supapa.

4.7.3. Grupul motoventilator de răcire.

Motoventilatoarele pot fi in număr de unul sau doua.

Funcţia lor iniţiala era de a evita supraîncălzirea motorului forţând trecerea aerului care

traversează radiatorul de răcire al motorului.

Pentru a funcţiona climatizarea, când viteza este mica, motoventilatorul(-oarele) este(sunt)

acţionat(-e) si forţează trecerea aerului care traversează condensorul.

In funcţie de nevoia de producere a frigului, sistemul dispune de mai multe viteze.

Motoventilatoarele duble :

Cele doua motoventilatoare sunt alimentate prin traversarea circuitului de putere a trei

relee. Primul releu (A) serveşte ca întrerupător ; el este comandat atunci cind se pune in funcţiune

compresorul. Celelalte doua relee (B si C), in repaus, asigura legătura electrica intre cele doua

motoventilatoare. Acestea din urma sunt legate in serie si se rotesc cu jumătate de viteza.

După ce presiunea din circuit frigorigen a crescut, presostatul comandă motoventilatoarele

prin stabilirea unui contact electric care alimentează circuitul de comanda al releelor B si C. Releul

B da o masa primului motor care poseda deja o alimentare a sa. Releul C trimite un plus celui de-al

doilea motor care este totdeauna conectat la masa.

Pagina 35/51

Din serie, conectarea celor doua motoventilatoare devine in paralel si atunci ele se învârt la

turaţie maxima.

Motoventilatorul simplu :

Montajul este asemănător cu precedentul, dar o rezistenta înlocuieşte prezenta unui

motoventilator. Când compresorul este comandat, releul A alimentează motoventilatorul traversând

rezistenta si deci având o pierdere de tensiune. Motoventilatorul se roteşte cu viteza mica.

Când valoarea presiunii este ridicata in circuitul frigorigen, presostatul alimentează

comanda releului B ; astfel se transmite o alimentare directa motoventilatorului. Rezistenta este

scurtcircuitata si motorul se învârte la turatie maxima.

Pagina 36/51

4.7.4. Sonda evaporator.

Sonda de temperatura a evaporatorului este situata pe evaporator in punctul cel mai rece.

Se afla intotdeauna in circuitele cu compresor cilindric, dar poate fi intilnita si la circuitele cu

compresor cu cilindree variabila, in acest caz fiind un element de securitate care intra in actiune in

cazuri rare (defect compresor).

Aceasta sonda este o termistenta cu coeficient de temperatura negativ (CTN).

Ea informează calculatorul despre temperatura evaporatorului. Daca temperatura este

prea scăzuta, calculatorul taie alimentarea compresorului, aceasta împiedicând givrajul (îngheţarea)

evaporatorului.

In cazul unui montaj de generaţie noua, ea permite gestionarea producţiei de frig (a se

vedea compresorul pilotat).

Informaţia este utilizata de calculator pentru :

1. Gestionarea producerii de frig. Cunoaşterea temperaturii evaporatorului permite

calculatorului de climatizare sa ajusteze puterea frigorifica in funcţie de dorinţa

clientului si de riscurile apariţiei de picături de apa foarte fine.

2. Evitarea formarii givrajului la nivelul evaporatorului. Traversând evaporatorul,

aerul este răcit. Daca temperatura este inferioara valorii de 0°C, umiditatea care este

conţinută se condensează pe pereţii ţevilor si îngheaţă. Aceasta poate avea consecinţe

asupra trecerii aerului si deci in acest caz nu mai avem ventilaţie si nici schimb termic.

Pagina 37/51

Cu scopul de a evita aceste probleme, alimentarea compresorului este tăiată cind

temperatura este in jur de 0°C.

3. Calcularea temperaturii aerului suflat care iese din grupul de climatizare.

V. INTRETINERE

Atunci când un vehicul este echipat cu aer condiţionat, motorul se poate încălzi mai mult

decât pe un alt vehicul, fiind recomandată verificarea nivelului lichidului de răcire mai des.

În fiecare an, este recomandată:

- verificarea nivelului lichidului refrigerant din circuit;

- curăţarea şi suflarea condensorului şi radiatorului de răcire al motorului;

- verificarea evacuării apei provenite din condensare în dispozitivul de aer rece

Pentru intretinerea sistemului, exista o solutie antibacteriana. Este recomandata folosirea acestei

solutii dupa fiecare perioada de iarna pentru a elimina eventualele reactii produse de inactivitatea

sistemului.

5.1. ÎNCĂRCAREA INSTALAŢIEI.

Astăzi, noile staţii de încărcare permit reciclarea fluidului recuperat la descărcarea

instalaţiei. Ele mai permit :

Separarea de uleiul de compresor;

Efectuarea vidării circuitului;

Reintroducerea uleiului nou controlându-i cantitatea;

Cântărirea şi introducerea refrigerantului cu precizie în circuit.

Purtarea mănuşilor şi ochelarilor de protecţie este imperativă atunci când se intervine

la un sistem frigorific. De asemenea , operaţia trebuie efectuată într-o încăpere aerisită şi fără

surse de căldură.

Eficacitatea staţiei de încărcare depinde de buna funcţionare a pompei de vid. De

aceea, trebuie să ne asigurăm că nivelul şi calitatea uleiului din pompă sunt în regulă înainte

de a utiliza staţia. Toate robinetele staţiei trebuie să fie închise înainte de racordarea la

instalaţie.

Pagina 38/51

5.1.1. Recuperarea refrigerantului din instalaţia vehiculului.

Trebuie efectuată cât mai lent posibil pentru a antrena cât mai puţin ulei odată cu fluidul.

Înainte de a fi stocat în rezervorul staţiei de încărcare refrigerantul este deshidratat şi

separat de ulei.

Înainte de începerea recuperării refrigerantului din instalaţia vehiculului este bine să lăsăm

să meargă aerul condiţionat câteva minute pentru a mări eficienţa operaţiei.

5.1.2. Controlul cantităţii de ulei din compresor.

Trebuie măsurată cantitatea de ulei extrasă din instalaţie.

Uleiul recuperat nu va fi în nici un caz reutilizat.

5.1.3. Vidarea circuitului.

Această operaţie are ca scop scoaterea aerului din circuit şi odată cu el şi umiditatea.

Această umiditate în contact cu refrigerantul R134a, reacţionează chimic şi devine corosiv pentru

componentele metalice ale instalaţiei. În altă ordine de idei, un exces de umiditate poate genera

formarea de cristale de gheaţă la nivelul detentorului afectând funcţionarea acestuia.

Timpul de vidare al circuitului este de minim 40min.

Controlul etanşeităţii circuitului: se închide robinetul care face legătura între instalaţia A/C

şi pompa de vid, se opreşte pompa şi se deschide racordul între instalaţie şi manometre. Timp de

10min. poziţia acelor manometrelor ÎP şi JP nu trebuie să se modifice. În caz contrar trebuie

determinate şi eliminate cauzele neetanşeităţilor.

5.1.4. Umplerea instalaţiei.

Înainte de a trece la umplerea instalaţiei trebuie realimentată instalaţia cu ulei proaspăt

recomandat de constructor, funcţie de cantitatea recuperată şi de componentele care au fost

înlocuite.

Pagina 39/51

În bidonul cu ulei proaspăt al staţiei de încărcare trebuie să fie suficient ulei pentru a nu

permite intrarea aerului în instalaţie.

Umplerea circuitului trebuie făcută respectând cu stricteţe cantitatea prevăzută de

constructor. O cantitate mai mică sau mai mare de fluid are acelaşi efect: lipsa de frig

După umplere efectuaţi controlul funcţionarii instalaţiei :

- Porniţi motorul şi ţineţi-l la o turaţie de 2000-2500 rpm.

- Reglaţi A/C pentru obţinerea răcirii maxime (ventilatorul la viteza maximă).

- Deschideţi portierele.

- Lăsaţi instalaţia să funcţioneze în aceste condiţii în jur de 10 min.

- Închideţi portierele şi geamurile.

- Controlaţi presiunile indicate de manometrele de ÎP şi JP.

- Controlaţi cu termometrul temperatura mediului ambiant.

NOTA Verificarea eficienţei instalaţiei se face astfel: se pune ventilatorul

pe viteza maxima, se inchide voletul de recirculare, se orienteaza fluxul de aer

catre un aerator lateral (celelalte aeratoare se inchid). Din acest moment

temperatura la iesirea din aerator trebuie sa fie inferioara valorii de 10°C in

aproximativ 1 minut.

Pentru repararea scăpărilor importante, la fiecare înlocuire a unui component

(condensor, compresor, etc.) sau dacă se presupune prezenţa umidităţii în circuit, înlocuiţi

butelia deshidratantă şi efectuaţi o vidare a circuitului. La fel, dacă circuitul de aer

condiţionat rămâne deschis mai mult de 10 min.

Pagina 40/51

5.2. DETECTAREA SCĂPĂRILOR.

Avertisment :

Este imperativa urmarea preconizărilor de mai jos pentru utilizarea şi manipularea

capsulelor de colorant. Utilizarea capsulelor de colorant este subordonata cunoaşterii circuitului de

aer condiţionat, a utilajelor, a procedurilor de întreţinere şi a reglementărilor în vigoare. Purtarea

mănuşilor impermeabile şi a ochelarilor de protecţie este indispensabila atunci când se lucrează la

sistemul de aer condiţionat.

REMARCA:

Utilizarea acestui procedeu de detectare a scurgerilor se foloseşte atunci când nu s-au

putut depista altfel. Este preferabil să se înceapă căutarea cu ajutorul detectoarelor

externe(exemplu: detectoare electronice).

Procedura de detectare a scurgerilor de fluid refrigerant se bazează pe utilizarea exclusivă a

colorantului ”AR-GLO” disponibil în capsule de unică folosinţă, de 0,85g. Denumirea comercială

este ”Trace-stick capsule” sau ”Glostick capsule”. O capsulă conţine doza optimă pentru

detectarea de scăpări de ordinul a 7 g/an pentru toate instalaţiile de climatizare cu R12 sau

R134a.Scăpările sunt relevate cu ajutorul unei lămpi cu ultraviolete.

Pe toate materialele de detectare veţi găsi o eticheta de identificare a produsului

utilizat(AR-GLO). Este imperativ să nu se introducă aceste materiale de mai mult de 3 ori in

viata vehicolului. Colorantul rămâne in sistemul de climatizare. Este posibil, fără o noua

introducere, sa se verifice, cu ajutorul lămpii cu ultraviolete, starea conductelor. Este

indispensabila lipirea unei etichete la prima operaţie si de notat in continuare datele celorlalte

două introduceri.

IMPORTANT !

Înainte de a începe operaţia asiguraţi-vă ca nu s-a mai introdus colorant.

Verificaţi prezenţa unei etichete care să indice prezenta unui colorant de tip „AR-

GLO” si verificaţi numărul de intervenţii deja efectuate(max.3). Daca nu găsiţi eticheta,

eliberaţi puţin refrigerant de la cele doua supape pe un tifon. Luminaţi interiorul supapelor şi

controlaţi prezenţa de urme fluorescente. Dacă există urme fluorescente este interzisa Pagina 41/51

introducerea de colorant in sistem. Dacă nu constataţi urme fluorescente şi nu a-ţi găsit nici o

eticheta, puteţi introduce o doză de colorant. Lipiţi imediat o etichetă şi notaţi data

introducerii colorantului.

Metoda generală de detectare a scăpărilor :

Efectuaţi golirea fluidului refrigerant cu ajutorul unei staţii de încărcare. Instalaţi sistemul

de introducere a colorantului pe supapa de pe furtunul de joasă presiune. Respectaţi indicaţia

săgeţii. Racordaţi sistemul la furtunul staţiei. Circuitul frigorific fiind sub depresiune, introduceţi:

colorantul, completaţi uleiul şi lichidul refrigerant în bucla rece.

Porniţi aerul condiţionat aproximativ 15 minute. Efectuaţi o primă verificare(motorul oprit)

prin baleierea circuitului cu lampa cu ultraviolete.

Dacă nu apare nici o scurgere, curăţaţi cu grijă exteriorul buclei reci şi porniţi aerul

condiţionat până la detectarea unei scurgeri (în lipsă, verificaţi starea evaporatorului)

După această operaţie, lipiţi eticheta dată odată cu capsula pe tablier cât mai aproape de

detentor şi scrieţi data operaţiei.

5.3. METODA GENERALĂ DE ÎNLOCUIRE A UNUI

COMPONENT.

Deoarece înlocuirea unui component necesită deschiderea circuitului, este absolut necesar

de a avea la îndemână piesa nouă şi uleiul special pentru compresor.

DEMONTARE :

– Porniţi aerul condiţionat cel puţin 10 min.(dacă instalaţia o permite).

– Goliţi circuitul cu ajutorul staţiei de încărcare.

– Măsuraţi cantitatea de ulei şi de fluid refrigerant recuperat.

– Degajaţi accesul la organul pe care trebuie să îl schimbaţi.

– Desfaceţi racordul.

– Acoperiţi racordul deschis de la bucla rece pentru evitarea intrării umidităţii.

– Demontaţi componentul.

Pagina 42/51

REMONTARE :

– Puneţi ulei special pentru compresor pe filetele şi pe garniturile piesei noi.

ATENŢIE: în interiorul pieselor noi se pot găsi mici buşoane (dacă nu cad trebuie scoase).

– Branşaţi piesa noua la racordul liber şi strângeţi-l cu mâna.

– Poziţionaţi-o corect.

– Strângeţi-o la cuplu.

– Vidaţi circuitul.

Introduce-ţi lichidul refrigerant asociat cu completarea cu uleiul prevăzut.

Refacerea nivelului de ulei se face atunci când:

- se goleşte circuitul – se măsoară cantitatea de ulei recuperată şi se înlocuieşte cu o

cantitate egală de ulei nou, adăugând:

- dacă se sparge un furtun 100 ml

- dacă se înlocuieşte condensorul 30 ml

- dacă se înlocuieşte evaporatorul 30 ml

- dacă se înlocuieşte rezervorul 15 ml

- dacă se înlocuieşte un furtun 10 ml

NOTĂ: în cazul unei completări importante cu ulei (spargerea unui furtun ) este

preferabil să introduceţi uleiul în compresor.

IMPORTANT: dacă se bănuieşte că avem umiditate în circuit, înlocuiţi butelia şi

efectuaţi o vidare a circuitului.

Bidonul de ulei trebuie ţinut bine închis pentru evitarea pătrunderii umidităţii.

Pagina 43/51

VI. DISTRIBUTIA AERULUI

Pentru reglarea temperaturii cât mai eficace şi mai rapid, robinetul de încălzire a fost

înlocuit cu un volet de amestec. Acesta autorizează combinarea aerului cald cu cel rece, de la

poziţia de căldură maximă (tot aerul trece pe lângă radiatorul de încălzire), până la poziţia de frig

maxim (aerul nu trece decât pe lângă evaporator).

Un alt element este voletul de recirculare al aerului, care selecţionează intrarea aerului

din exterior sau îl recirculă pe cel din interior. Utilizatorul poate, deci alege izolarea de aerul din

exterior, în anumite cazuri particulare şi temporare (aer exterior viciat, temperatură exterioară

ridicată….). Această utilizare nu poate fi decât temporară deoarece aerul din interior este viciat ceea

ce poate duce la aburirea geamurilor.

Pagina 44/51

Aer din interior

Aer din exterior Habitaclu

Aeroterma

Evaporator

Ventilator habitaclu

Volet de reciclare (vr)

Volet de amestec (vm)

Aer din interior

Aer din exterior Habitaclu

Aeroterma

Evaporator


Volet de reciclare (vr)

Volet de amestec (vm)

Mai există de asemenea şi voleţi de

repartizare a aerului, funcţie de dorinţa

utilizatorului.

Incalzirea aerului

Aerul este luat din exterior.

Evaporatorul are temperatura exterioara

pentru ca, compresorul nu funcţionează. Aerul este dirijat de voletul de amestec către radiatorul de

încălzire (sau aeroterma).

Racirea aerului

Aerul cald care vine din exterior si

traversează evaporatorul. Acesta din urma

răceşte aerul (compresorul in funcţiune).

Umiditatea se condensează pe evaporator.

Aerul rece trimis către habitaclu este

complet uscat. Este indicat pasagerilor sa

consume lichide (ceaiuri, răcoritoare,…)

când au de făcut un parcurs lung.

Racire maxima

Voletul de recirculare

selecţionează intrarea aerului din habitaclu.

Aerul fiind deja racit, trecerea lui din nou

peste evaporator va face mai rapida

racirea.Acest mod de functionare nu poate

fi decit temporar (poluare exterioara,

căldură mare exterioara…) deoarece aerul

din interior se va satura de umiditate si

geamurile se vor aburi.Pagina 45/51

Dezaburire rapida

Pentru a retrage picăturile fine de apa

condensate de pe suprafeţele vitrate, este

recomandabil a se utiliza climatizarea in funcţia

de dezaburire. In acest caz, umiditatea aerului se

condensează in contact cu evaporatorul, apoi

aerul este reîncălzit la traversarea aerotermei.

Utilizatorul poate ajusta temperatura cu ajutorul

voletului de amestec.

Climatizarea automata

Scopul este acela de a mentine o temperatura constanta in interiorul vehiculului si de a respecta

anumite conditii de confort

Pagina 46/51

tem

pera

tura

timp

Climatizare manuala

tem

pera

tura

timp

Climatizare automata

Nivel de temperatura dorit

Temperatura habitaclu

tem

pera

tura

timp

Climatizare manuala

tem

pera

tura

timp

Climatizare manuala

tem

pera

tura

timp


tem

pera

tura

timp


Nivel de temperatura dorit

Temperatura habitaclu

In primul caz, utilizatorul trebuie sa modifice de mai multe ori comenzile (viteza ventilator,

eventual volet amestec), pentru a ajunge la temperatura dorita. In cazul unei climatizari automate,

temperatura va oscila putin in jurul valorii de consemn, apoi se va stabiliza la o valoare dependenta

de temperatura exterioara.

In cazul climatizarii manuale, pentru a pune in functiune climatizarea, trebuie ca modulul electronic

pentru climatizare (sau calculatorul de injectie) sa primeasca o informatie de la ventilatorul

habitaclu si de la butonul AC. Functie de temperatura evaporatorului modulul electronic va cere

calculatorului de injectie punerea in functiune a climatizarii. Acesta functie de conditiile din acel

moment (turatie, sarcina motor ), va pune la masa releul de comanda al ambreiajului compresorului

si pe cel de comanda al GMV-ului pe viteza mica

In cazul climatizarii automate, pentru punerea in functiune, calculatorul de climatizare trebuie sa

primeasca informatie de la butonul de AC. In functie de temperaturile interioare si exterioare si de

nivelul de confort cerut, calculatorul de climatizare va comanda pornirea compresorului si viteza

ventilatorului habitaclu.

Pagina 47/51

MODUL ELECTRONIC

Alimentare(+/-)

Ventilator habitaclu Buton AC T° evaporator Recirculare

Ambreiaj compresor Volet recirculare GMV racire

MODUL ELECTRONICMODUL ELECTRONIC

Alimentare(+/-)

Ventilator habitaclu Buton AC T° evaporator Recirculare

Ambreiaj compresor Volet recirculare GMV racire

MODUL ELECTRONIC

Alimentare(+/-)

Presiune refrigerant

T°interioara T° evaporatorT°exterioara

Ambreiaj compresor

Volet recirculareVoleti de repartitie

Consemn de t°

Buton auto

Buton stop

Buton AC

Recirculare


Volet de amestec

MODUL ELECTRONICMODUL ELECTRONIC

Alimentare(+/-)

Presiune refrigerant

T°interioara T° evaporatorT°exterioara

Ambreiaj compresor

Volet recirculareVoleti de repartitie

Consemn de t°

Buton auto

Buton stop

Buton AC

Recirculare


Volet de amestec

Functie de evolutiile sistemului si de nivelul de echipare pot exista si alti captori care sa permita

calculatorului sa regleze cit mai fin nivelul de confort.

Rolul diferitilor captori

Captorul de umiditate

Este un captor de tip capacitiv, care masoara prin

cresterea rezistentei, umiditatea aerului in interiorul

vehiculului cu scopul de a se comanda sau nu voletul

de recirculare. In general este montat impreuna cu

sonda de temperatura interioara in piciorul

retrovizorului interior.

Captorul solar

Este un captor de tip fotorezistiv, care informeaza calculatorul de

intensitatea razelor solare, pentru a se putea corija debitul de aer prin

aeratoare. Se situeaza in centrul plansei bord.

Captorul de calitate a aerului (toxicitate)

Este un captor de tip semiconductor. Se monteaza la

intrarea in blocul de distributie a aerului. Analizeaza

in permanenta evolutia concentratiei de gaze (CO si

Nox) si trimite informatiile calculatorului care va

inchide voletul de recirculare daca este necesar.

In cazul climatizarii automate voletii de recirculare, de amestec si de repartitie sunt actinati de

motoare comandate de catre calculator. Aceste motoare pot fi de curent continuu sau motoare pas cu

pas asociate eventual cu potentiometre care sa informeze calculatorul de pozitia voletilor.

Pagina 48/51

VII. ANEXE

INTERVENŢII ASUPRA CIRCUITULUI

DE AER CONDIŢIONATCANTITATEA DE ULEI

Goliţi circuitul

Măsuraţi cantitatea de ulei recuperată

şi puneţi o cantitate similară de ulei

nou

Cantitatea de completat la cantitatea recuperată

Spargerea unui furtun sau altă scurgere

importantă100ml

Înlocuirea condensorului 30ml

Înlocuirea evaporatorului 30ml

Înlocuirea buteliei deshidratante 15ml

Înlocuirea unui furtun 10ml

Reguli de securitate

1. La manipularea refrigerantului purtati manusi si ochelari (cu protectii laterale, daca este posibil).

2.Toate interventiile asupra sistemului frigorigen trebuiesc efectuate intr-o incapere bine aerisita. Nu se stocheaza fluidul frigorigen in recipiente improvizate. Se folosesc numai buteliile speciale.

3. Daca depaseste 100°C, din cauza unui punct cald, de exemplu, fluidul se descompune si produce un gaz foarte iritant. Operatiile de sudura asupra elementelor sistemului de aer conditionat, fara a goli circuitul, sunt interzise.Sunt admise trecerile prin etuvele de uscare dupa vopsire sau lucrul in apropierea acestora daca temperatura lor nu depaseste 80°C.

4. Nu fumati in apropierea unui circuit de aer conditionat.

Informatii preluate din NT 3618 A pagina 62A.13

Pagina 49/51

Test de eficienta

1. Se cupleaza compresorul.

2. Se solicita frigul maxim (volet de amestec la maxim sau se comanda temperatura minima).

3. Se orienteaza fluxul de aer catre un aerator lateral (se inchid toate celelalte aeratoare).

4. Se comanda viteza maxima a ventilatorului habitaclu.

5. Se inchide voletul de recirculare.

Din acest moment, temperatura la iesirea din aerator trebuie sa fie inferioara valorii de 10°C in

aproximativ 1 minut.

Informatii preluate din NT 3618A pagina 62A-28

Reguli de intretinere

In fiecare an este recomandata : verificarea cantitatii de fluid refrigerant din circuit, curatarea si suflarea condensorului si radiatorulul de racire, verificarea evacuarii apei, provenite din condensare, din grupul evaporator.

Pentru intretinerea sistemului de climatizare, exista un produs antibacterian. Este indicata tratarea sistemului de climatizare cu acest produs dupa fiecare perioada de iarna, pentru evitarea eventualelor reactii produse datorita inactivitatii sistemului.

Este recomandata pornirea periodica a climatizarii si in perioada de iarna, pentru a evita distrugerea rulmentilor compresorului (compresorul se unge numai prin barbotare, deci numai cind functioneaza).

Informatii preluate din NT 3618A pagina 62A-8.

Pagina 50/51

Pagina 51/51

Curs AC

Documents

Transcript of Curs AC