Curs 9 (Teoria Actului Juridic)

4
Curs 9 19 Decembrie 2011 * Examen: 11 februarie 2012, ora 10:00 _________________________________________________________________________________________ Efectele nulitatii din perspectiva NCC 1. Ce sunt efectele nulitatii (ca sanctiune juridica)? 2. Cum opereaza nulitatea? Care sunt mijloacele procesuale prin care se valorifica nulitatea? 1. Efectele nulitatii consecintele juridice pe care le implica nulitatea unui act juridic civil la data la care opereaza efectiv nu conteaza cauza nulitatii ori felul acesteia (nulitate absoluta/relativa, totala/partiala, expresa/tacita) 2. Nulitatea opereaza, uneori, ipso iure (de drept) de regula, in cazul nulitatii absolute in mod exceptional, si in cazul nulitatii relative (cazul clauzelor "nule de drept", "nescrise" - legislatia privind protectia consumatorilor) Mijloace: a) orice mijloc ofensiv folosit de persoana interesata (cerere de chemare in judecata, cerere de interventie, cerere reconventionala etc.) b) calea defensiva a exceptiei -nulitate absoluta: poate fi invocata si de instanta din oficiu -nulitate relativa: cand titularului i se cere executarea in fapt a actului juridic anulabil Principii: 1. Pp. retroactivitatii efectelor nulitatii 2. Pp. restitutio in integrum 3. Pp. resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis Pp. retroactivitatii Desfiintarea contractului si a actelor subsecvente Art. 1.254 (1) Contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat este considerat a nu fi fost niciodata incheiat. actul invalid e desfiintat nu numai ex nunc, ci si ex tunc (reputat a nu fi existat) retroactivitatea e de natura nulitatii, iar nu de esenta sa justificare: mijloc tehnic de asigurare a eficacitatii nulitatii Exceptii: a) aparente (in viziunea lui Marian Nicolae): contractul cu executare succesiva, fructele culese de posesorii de buna-credinta (temei - legea), uzucapiunea b) reale: nulitatea casatoriei, nulitatea societatii Restitutio in integrum Desfiintarea contractului si a actelor subsecvente Art. 1.254 (3) In cazul in care contractul este desfiintat, fiecare parte trebuie sa restituie celeilalte, in natura sau prin echivalent, prestatiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639—1.647, chiar daca acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu. Teoria actului juridic civil 1

Transcript of Curs 9 (Teoria Actului Juridic)

Page 1: Curs 9 (Teoria Actului Juridic)

Curs 9 19 Decembrie 2011

* Examen: 11 februarie 2012, ora 10:00_________________________________________________________________________________________

Efectele nulitatii din perspectiva NCC

1. Ce sunt efectele nulitatii (ca sanctiune juridica)?2. Cum opereaza nulitatea?

Care sunt mijloacele procesuale prin care se valorifica nulitatea?

1. Efectele nulitatii • consecintele juridice pe care le implica nulitatea unui act juridic civil la data la care opereaza efectiv• nu conteaza cauza nulitatii ori felul acesteia (nulitate absoluta/relativa, totala/partiala, expresa/tacita)

2. Nulitatea opereaza, uneori, ipso iure (de drept) • de regula, in cazul nulitatii absolute • in mod exceptional, si in cazul nulitatii relative (cazul clauzelor "nule de drept", "nescrise" - legislatia

privind protectia consumatorilor)

Mijloace:a) orice mijloc ofensiv folosit de persoana interesata (cerere de chemare in judecata, cerere de

interventie, cerere reconventionala etc.)b) calea defensiva a exceptiei

-nulitate absoluta: poate fi invocata si de instanta din oficiu -nulitate relativa: cand titularului i se cere executarea in fapt a actului juridic anulabil

Principii:1. Pp. retroactivitatii efectelor nulitatii2. Pp. restitutio in integrum3. Pp. resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis

Pp. retroactivitatii• Desfiintarea contractului si a actelor subsecvente Art. 1.254

(1) Contractul lovit de nulitate absoluta sau anulat este considerat a nu fi fost niciodata incheiat. • actul invalid e desfiintat nu numai ex nunc, ci si ex tunc (reputat a nu fi existat)• retroactivitatea e de natura nulitatii, iar nu de esenta sa• justificare: mijloc tehnic de asigurare a eficacitatii nulitatii

Exceptii:a) aparente (in viziunea lui Marian Nicolae): contractul cu executare succesiva, fructele culese de

posesorii de buna-credinta (temei - legea), uzucapiuneab) reale: nulitatea casatoriei, nulitatea societatii

Restitutio in integrum• Desfiintarea contractului si a actelor subsecvente Art. 1.254

(3) In cazul in care contractul este desfiintat, fiecare parte trebuie sa restituie celeilalte, in natura sau prin echivalent, prestatiile primite, potrivit prevederilor art. 1.639—1.647, chiar daca acestea au fost executate succesiv sau au avut un caracter continuu.

Teoria actului juridic civil 1

Page 2: Curs 9 (Teoria Actului Juridic)

Curs 9 19 Decembrie 2011

• dreptul la restituirea prestatiilor se naste la momentul incheierii contractului sau la momentul la care actul e efectiv anulat (Dreptul la actiunea in restituirea prestatiilor Art. 2.525 Prescriptia dreptului la actiune in restituirea prestatiilor facute in temeiul unui act anulabil ori desfiintat pentru rezolutiune sau alta cauza de ineficacitate incepe sa curga de la data ramanerii definitiva a hotararii prin care s-a desfiintat actul ori, dupa caz, de la data la care declaratia de rezolutiune sau reziliere a devenit irevocabila.)

• justificare: consecinta a ratiunii nulitatii• temei: art. 1635 si urm. NCC (nu vor fi intrebari la examen din art. mentionate)• restituirea - fapt juridic licit ce da nastere unor drepturi si obligatii• Restituirea pentru cauza ilicita Art. 1.638

Prestatia primita sau executata in temeiul unei cauze ilicite sau imorale ramane intotdeauna supusa restituirii.

Exceptii:• cazul incapabilului (Limitele obligatiei de restituire Art. 47 Persoana lipsita de capacitate de

exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa nu este obligata la restituire decat in limita folosului realizat. Dispozitiile art. 1.635—1.649 se aplica in mod corespunzator.)

• uzucapiunea (nu se mai foloseste expresia "prescriptia achizitiva", cele doua tipuri de prescriptii fiind reglementate separat in NCC) -in cazul contractelor translative de drepturi reale se poate pune problema uzucapiunii -in cazul contractelor creatoare de obligatii nu se poate pune problema uzucapiunii (a se vedea, insa, si art. 920: Intervertirea precaritatii in posesie (1) Intervertirea detentiei precare in posesie nu se poate face decat in urmatoarele cazuri: a) daca detentorul precar incheie cu buna-credinta un act translativ de proprietate cu titlu particular cu alta persoana decat cu proprietarul bunului; b) daca detentorul precar savarseste impotriva posesorului acte de rezistenta neechivoce in privinta intentiei sale de a incepe sa se comporte ca un proprietar; in acest caz, intervertirea nu se va produce insa mai inainte de implinirea termenului prevazut pentru restituirea bunului; c) daca detentorul precar instraineaza bunul, printr-un act translativ de proprietate cu titlu particular, cu conditia ca dobanditorul sa fie de buna-credinta. (2) In cazul imobilelor inscrise in cartea funciara, dobanditorul este de bunacredinta daca inscrie dreptul in folosul sau intemeindu-se pe cuprinsul cartii funciare. In celelalte cazuri, este de buna-credinta dobanditorul care nu cunostea si nici nu trebuia, dupa imprejurari, sa cunoasca lipsa calitatii de proprietar a celui de la care a dobandit bunul.)

Resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis• Desfiintarea contractului si a actelor subsecvente Art. 1.254

(2) Desfiintarea contractului atrage, in conditiile legii, si desfiintarea actelor subsecvente incheiate in baza lui.

• Efectele restituirii fata de tertiActele de instrainare Art. 1.648 (1) Daca bunul supus restituirii a fost instrainat, actiunea in restituire poate fi exercitata si impotriva tertului dobanditor, sub rezerva regulilor de carte funciara sau a efectului dobandirii cu buna-credinta a bunurilor mobile ori, dupa caz, a aplicarii regulilor privitoare la uzucapiune. (2) Daca asupra bunului supus restituirii au fost constituite drepturi reale, dispozitiile alin. (1) se aplica in mod corespunzator.

Teoria actului juridic civil 2

Page 3: Curs 9 (Teoria Actului Juridic)

Curs 9 19 Decembrie 2011

Situatia altor acte juridice Art. 1.649 In afara actelor de dispozitie prevazute la art. 1.648, toate celelalte acte juridice facute in favoarea unui tert de buna-credinta sunt opozabile adevaratului proprietar sau celui care are dreptul la restituire. Contractele cu executare succesiva, sub conditia respectarii formalitatilor de publicitate prevazute de lege, vor continua sa produca efecte pe durata stipulata de parti, dar nu mai mult de un an de la data desfiintarii titlului constituitorului.

• Conversiunea contractului nul Art. 1.260 (1) Un contract lovit de nulitate absoluta va produce totusi efectele actului juridic pentru care sunt indeplinite conditiile de fond si de forma prevazute de lege. (2) Cu toate acestea, dispozitiile alin. (1) nu se aplica daca intentia de a exclude aplicarea conversiunii este stipulata in contractul lovit de nulitate sau reiese, in chip neindoielnic, din scopurile urmarite de parti la data incheierii contractului.

• Cauzele de validare Art. 1.261 (1) Contractul afectat de o cauza de nulitate este validat atunci cand nulitatea este acoperita. (2) Nulitatea poate fi acoperita prin confirmare sau prin alte moduri anume prevazute de lege. Confirmarea contractului Art. 1.262 (1) Confirmarea unui contract anulabil rezulta din vointa, expresa sau tacita, de a renunta la dreptul de a invoca nulitatea. (2) Vointa de a renunta trebuie sa fie certa. Conditiile confirmarii Art. 1.263 (1) Un contract anulabil poate fi confirmat daca in momentul confirmarii conditiile sale de validitate sunt intrunite. (2) Persoana care poate invoca nulitatea poate confirma contractul numai cunoscand cauza de nulitate si, in caz de violenta, numai dupa incetarea acesteia. (3) Persoana chemata de lege sa incuviinteze actele minorului poate, in numele si in interesul acestuia, cere anularea contractului facut fara incuviintarea sa ori sa confirme contractul atunci cand aceasta incuviintare era suficienta pentru incheierea valabila a acestuia. (4) Dispozitiile alin. (3) se aplica in mod corespunzator si in cazul actelor incheiate fara autorizarea instantei de tutela. (5) In lipsa confirmarii exprese, este suficient ca obligatia sa fie executata in mod voluntar la data la care ea putea fi valabil confirmata de catre partea interesata. (6) Cel care trebuie sa confirme poate sa fie pus in intarziere printr-o notificare prin care partea interesata sa ii solicite fie sa confirme contractul anulabil, fie sa exercite actiunea in anulare, in termen de 6 luni de la notificare, sub sanctiunea decaderii din dreptul de a cere anularea contractului. Cuprinsul actului confirmativ Art. 1.264 Pentru a fi valabil, actul confirmativ trebuie sa cuprinda obiectul, cauza si natura obligatiei si sa faca mentiune despre motivul actiunii in anulare, precum si despre intentia de a repara viciul pe care se intemeiaza acea actiune. Efectele confirmarii Art. 1.265 (1) Confirmarea isi produce efectele din momentul incheierii contractului si atrage renuntarea la mijloacele si exceptiile ce puteau fi opuse, sub rezerva insa a drepturilor dobandite si conservate de tertii de buna-credinta. (2) Cand fiecare dintre parti poate invoca nulitatea contractului sau mai multe parti o pot invoca impotriva alteia, confirmarea facuta de una dintre acestea nu impiedica invocarea nulitatii de catre celelalte parti. (3) Confirmarea unui contract anulabil pentru vicierea consimtamantului prin dol sau violenta nu implica prin ea insasi renuntarea la dreptul de a cere daune-interese.

Teoria actului juridic civil 3

Page 4: Curs 9 (Teoria Actului Juridic)

Curs 9 19 Decembrie 2011

• Frauda comisa de incapabil Art. 45 Simpla declaratie ca este capabil sa contracteze, facuta de cel lipsit de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, nu inlatura anulabilitatea actului. Daca insa a folosit manopere dolosive, instanta, la cererea partii induse in eroare, poate mentine contractul atunci cand apreciaza ca aceasta ar constitui o sanctiune civila adecvata.

• Pp. error communis facit ius - exceptie de la pp. nemo dat quod non habet:Eroarea comuna si invincibila Art. 17 (1) Nimeni nu poate transmite sau constitui mai multe drepturi decat are el insusi. (2) Cu toate acestea, cand cineva, impartasind o credinta comuna si invincibila, a considerat ca o persoana are un anumit drept sau o anumita calitate juridica, instanta judecatoreasca, tinand seama de imprejurari, va putea hotari ca actul incheiat in aceasta stare va produce, fata de cel aflat in eroare, aceleasi efecte ca si cand ar fi valabil, afara de cazul in care desfiintarea lui nu i-ar cauza niciun prejudiciu. (3) Eroarea comuna si invincibila nu se prezuma. (4) Dispozitiile prezentului articol nu sunt aplicabile in materie de carte funciara si nici in alte materii in care legea reglementeaza un sistem de publicitate.

Teoria actului juridic civil 4