CURS 5

ACTIUNEA CIVILA

NCPC def act civ in art 29 (am mai vb despre el cand am discutata de p disponibilitatii, e vb de art 9 care in alin 2 b de obj si lim procesului spunand ca sunt fixate de cererile si ap partilor) - def are o 2x perspectiva: a reclamantului si a paratului (a atacului si a apararii) = ansamblu de mijl proesuale pt protectia dr subiectiv/ unei sit j sau pt asig sit partilor unui proces.

Dr subiectiv = facultatea rec de lege unui subj de dr de a act intr-un anume fel si de a pretinde altora sa act in mod corespunzator sub sanct constrangerii de st. at cand dr subj = incalcat/ contestat=> pot sa ma adresez inst in virtutea DR LA ACT!

Dr la act = sens procesual si sens material. Dr la act in sens material = dr de a obtine condamnarea paratului pt ca in sens procesual oricum ma pot adresa inst dar nu voi avea castig de cauza daca paratul inv in T prev de lege exc prescriptiei extinctive. Deci el e dr de a ma adresa inst si sa obt o hot care imi e fav daca se poate. Si cum fac asta? Uzand o serie de mijl procesuale pe care legea mi le pune la dispozitie.

In proces avem 2 parti cu interese contrare. Act civ e un ansamblu de mijl pe care dr procesual mi le pune la indemana at cand ma adresez inst ca sa imi realizez un dr. E posib sa nu fie un dr subj sau un interes legitim de ex at cand avem o stare de fapt, cum e posesia si vreau protectia ei. Nu numai eu, reclamant, cel care sunt in ofensiva, am aceste mijl ci si cealalta parte ca sa se poata apara!

Act civ = (vb despre procedura contencioasa care e o procedura gen) ma adresez inst printr-o cerere de chemare in jud, fata de acc paratul poate formula o intampinare, poate formula intampinare, ap… act e in principiu UNIFORMA pt ca vb despre niste mijl procesuale care in principiu sunt aceleasi. Ea poate imbraca o anumita forma in fct de dr subj pe care il ocroteste. - ex: dr subj <200.000 ma voi adresa Judecatoriei, daca e vb de o act pt a proteja dr de creantra => ma adresez judecatoriei de la domic paratului. Hot jud -> daca am o act care porneste de la o judecatorie => atac doar cu apel, daca am o act patrim de o val > 1000.000 lei => am cale de atac : apel la CA si recursul la ICCJ, daca e sub, pornesc de la tribunal si am doar apel la CA pt ca nu mai e susceptibila de recurs.

In fct de dr subj ocrotit, act civ va imbraca anumite forme. Cererea de chemare in jud= unul din multiplele mijl procesuale ce alcat act civ. Apararile = def in art 31 din cod, ca fiind de fond sau procedurale. Ap poate fi fundamentata pe dispoz dr subst (exc de neexecut a C, inv nulit abs/rel a titlului reclam) sau procesual. Exc procesuale = exc de fond (cond de exercit a act civ) si exc de procedura (diverse rezultate ddaca sunt admise: ex: exc de necompetenta materiala=> declinarea compet, e o exc dilatorie, duce la amanare a cauza DAR daca inv exc necompet gen => respingere act ca urm a admiterii necompet gen).

Act civ = ansamblu de mijl procesuale care trebe privite din acc dubla perspectiva: atac – aparare.

PARITILE ACT CIV- Cel ce se adreseaza inst ca sa isi realiz dr = reclamant- Cel care cere sa se constate dr sau in contradictoriu = parat- Daca se exercita cale atac : apelant, recurent, cel in contra : intimat- Daca vb de cai atac de retractare vb de contestator (contestatia in anulare, revizuire =>

contestator, revizuent)- In faza execut silite => creditor, debitor si daca form contestatii la execut =>

contestator si intimat

OBIECTUL ACT CIV= pretentia concreta pe care reclam o formuleaza impotriva paratului

- Daca vb de obj unei aparari => e nj incalcata, ma rap la o nj de dr subt/procesual- Daca e vb de exercit caii de atac=> hot atacata si motivul pt care o atac- Daca vb de titlul execut => b asupra caruia vreau sa efectuez execut (execut directa:

urm predarea unui bun, indirecta = suma de bani)

CAUZA ACT CIV= scopul pe care il urm reclam pt ca la el ma voi raporta at cand voi discuta despre autoritatea de lucru jud. Trebe sa disting intre scopul act ( ceea ce urm cel care inv mijl procesual respectiv ) si scopul cererii (e doar unul din mijl procesuale ce compune act civ). Reclam urm sa isi atinga unui anume scop at cand exercita o act justite.

Cauza cererii de chemare in jud -> ex: eu inv ca am dobandit dr de propr prin uzucapiune => sunt propr si paratul ocupa fara dr imob. Daca nu se constata dobandirea dr de propr => e respinsa act, fac o noua act si cer sa se predea posesia. Dar intre timp am cumparat imob de la succ fostului propr. Am autorit de lucru jud sau nu? E acc parat. Scopul e acc. Cauza act civ e acc DAR cauza cererii de chemare in jud nu e acc … inv o alta stare de fapt! Nu mai sunt in acc sit in care eram at cand am promovat prima act. Acum st de fapt e alta!

Art 194: c) obj cererii = pretentia concreta. Lid d) motivele de fapt si de dr pe care se intemeiaza cererea. Ce e f imp sa indice reeclam? Motivele de fapt.

Cauza e de fapt starea de fapt, ea era schimbata in ex dat, de aceea nu are autorit de lucru jud hot.

Sa nu confundam posibilit de a proba, o sa vedeti in unele manuale se spune motivul cererii, nu e corect, mai degraba motivarea, proba cererii ca sa nu complicam terminologic. Nu confundam proba cererii cu caaazaaa cererii. Am exercit o act si s-a respins si exercit o noua act si spun: dar stati ca am uitat sa prez o pb, si inv o alta stare de fapt pt ca mi-am amintit ca mai am acc pb. Mai pot? Am sau nu am autorit de lucru jud? DA!!! Am !!! faptul ca nu am putut pb nu inseamna ca nu am autorit de lucru jud. Nu am probat-o => ADIO! A intrat in autorit de lucru jud.

Cand nu am putut sa prez un inscris pt ca era la cealalta parte, eram intr-o imposibilit de a-l preda si daca l-as fi avut ar fi sch solut. Aici nu se pune pb de mai sus, nu ma prevalez de o alta pb. Am cale de atac impotriva hot.

IMP !!! ex. Cer o suma de bani cu titlu de pret, nu o dovedesc. Alta act, cer suma de bani cu titlu de imprumut, fac dovada. Nu am autorit de lucru jud, se inv cu totul alta stare de fapt! Pretentia e acc=sa plateasca o suma de 1000 lei. Cauza act nu se confunda cu cauza cererii. Eu urm scopul platirii unei sume de bani. Cauza ACT = acc. Cauza CERERII (st de fapt) de chemare in jud = dif! (nu mai cer banii pentru C de v-c si pentru C imprumut).Dar daca s-a resp prima act pt ca nu am putut sa dovedesc cu inscris, din restul pb nu s-a solut. Vin in al doilea proces spun ca am gasit inscrisul => nu se poate, se resp act! Am autorit de lucru jud

COND DE EXERCIT ALE ACT CIV

Art 32:1) Capacitatea procesuala

Capacitatea se divide in capac de folosinta (aptitudinea pers de a avea dr si oblig) si capac de exercitiu (aptitudinea pers de a-si exercita acc dr si de a-si asuma acc obligatii incheiind aj).

Daca vb de PF mom inceperii capac de fol = de la nastere, exc: dr copilului necun. Ea inceteaza la mom decesului.

Ce inseamna lipsa capac de fol in cazul PF? De ex, se inreg cererea de chemare in jud pentru o pers moarta/ impotriva unei pers moarte. => se inv exc lipsei capac de fol. Acc cond trebe sa existe pe tot parcursul procesului. De ex, daca una din parti decedeaza, trebe sa fie introdusi in proces, mostenitorii.

La PF nu am de verificat numai daca e in viata sau e moarta. Nu am dc sa verif alte incapac sp de folosinta! Acestea au alte sanct! Nu tine de cond de exercitiu a act ci cine de obiectul apararii!

Ex. Nedemnul nu poate sa mosteneasca. Inseamna ca nu are capac procesuala sa nu stea in jud?? Pai daca il chem in jud se constata nedemnitatea. Dar poate sa stea in jud. Daca e nedemn inseamna ca nu va mosteni dar asta nu tine de cond capac de fol.

Deci cand spun lipseste cond capac de fol la PF ma gandesc numai la faptul daca este/nu IN VIATA!

Capac procesuala de ex se muleaza pe capac de dr substantial. Cn poate sa isi exercite sg dr poate sa exercite sg si act in justitie. Cine nu poate => asistare, reprezentare , autorizare. Care sunt pers lipsite de capac de ex? Sau cu capac de ex restransa? Minorul <14 ani sau interisul ju = fara capac ex, 14-18 ani => capac restransa de ex, minorul care se casat >= 16 ani devine major (cu reg de la casat nula si sotul de buna-c).

Art 56-58 – poate fi parte in jud orice pers care are fol dr sale civ. Capac procesuala de ex: cel care are calit de parte isi poate exercita dr procesuale in nume propriu / prin reprezentant cu exc sit in care legea prevede altfel (minorul, cel pus sub interdictie => de reprez legal, de ex: minorul = parte, mama = reprezentanta – act in paternitate). Asistarea = minorul cu capac de ex restransa e asistat de reprez legal at cand inch acte j. Daca la mom la care porneste procesul minorul nu are 14 ani dar pe parcursul procesului implineste 14 ani => va fi si minorul citat si reprezentantul pentru ca se trece de la reprezentare la asistare. Autorizarea = cand e vorba despre acte de dispozitie. Acc acte facute in numele minorului de reprez legal pot fi supuse cenzurii inst (unele). Curatela sp = at cand cel lipsit de capac/ cu capac de ex restransa nu are reprez legal, parinte sau tutore => inst ii numeste un curator dintre mb baroului. Curatorul mai e numit de inst at cand exista un conflict de interese intre reprezentat- reprezentant.

Lipsa capac de ex = exc mixta, are si din caracterele exc abs si din ale celei rel. ea poate fi inv ORICAND pe parcursul procesului, inclusiv de proc, inst din oficiu DAR actele pot fi CONFIRMATE!

Sanct pt lipsa capac de fol = nulitatea abs; pt lipsa capac de ex= nulit rel. actele de procvedura de cel care nu are ex dr procedurale sunt anulabile dar reprezentantul le va putea confirma in tot sau in parte. Pt capac de ex (lipsa) nu pot anula direct, trebe sa dau un T sa vedem daca se intelege sau nu sa se confirme actul. Doar daca actul nu e confirmat se va dispune anularea lui.

In cazul PJ – are personalit juridica. Pot sta in jud si asociatiile fara persoana juridica. Si acc categ de asoc pot sta in jud pe vcpc dar numai ca si parate.

Si in cazul lor inst poate sa numeasca un curator (daca nu are un reprez) – art 58. Dar asta se pune in discutie doar cand apar ca parate, pt ca in cazul reclamantei ea trebe sa aiba deja pe cineva sa introd cererea de chemare in jud. Sanc sunt acc ca si la PF.

2) Calitatea procesuala Art 36: ea rezulta din identitatea dintre parti si subiectul dr litigios. Cine are calit

procesuala? Partile rap j de dr subst dedus jud. Se cere restit unui imprumut, cine are calit procesuala activa? Credutorul! Cine are calit procesuala pasiva? Debi! La act in revendicare calit activa = propr, pasiva = cel care se afla in posesia imob fara niciun dr. de retinut aici discutia cu proc, sindicatele, instit de protectie a consumatorului etc .

Cine trebe sa dovedeasca calit procesuala? Reclam trebe sa justifice SI calit procesuala activa SI calit procesuala pasiva. Daca dr exista si eu nu sunt titularul lui, act se resp pe lipsa calit procesuale active. Dar daca dr nu exista => respingere ca NEFONDATA!!!

Transmiterea calit procesuale – sit in care una din parti decedeaza in timpul procesului => se transm calit procesuala succesorilor care pot fi univ/cu titlu univ/ cu titlu particular. Transmisiunea poate fi si prin acte intre vii cu titlu partic daca de ex instrainez b litigios, sau se cesioneaza creanta dr al litigiului. Si at cine sunt cei care sunt introd in proces in locul reclam initial? Daca am si succ univ, cu titlu univ si legatari partic. Art 39: sit instrainatorului si a succ sai: daca in cursul procesului dr litigios e transmis prin acte intre vii cu titlu partic, jud va cont intre partile initiale (asta e valab si la pj – reorganizare, transformare, instrainarea dr/preluarea de datorie pe parcursul procesului). Daca insa transferul e facut prin acte cu titlu partic pt cauza de moarte, judecata va cont cu succ univ/cu titlu univ a autorului dupa caz. In toate cazurile, succ cu titlu partic e obligat sa intervina in cauza daca are cun de existenta procesului sau poate sa fie introd in cauza la cerere sau din oficiu. Inst va spune: s-a transmis calit procesuala, se depune un c de v-c la dosar. Am un proces de partaj, unul din copartasi isi instraineaza cota de propr cota de propr si una din parti depune la dosar C si spune: acc parte nu mai are calit procesuala, copartasul vanzator nu mai are, va rog sa introduceti “tertul” in proces. Dar at cand am un concurs intre succ univ – cei cu titlu univ – cel cu titlu partic => inst va decide dupa imprej, si tinand seama de poz celorlalte parti daca instrainatorul/ succ univ/ cu titlu univ al acc va ramane sau va fi scos din proces. Vine dobandiitorul cu titlu partic si pune: eu sunt titularul dr si va rog sa ma introd in proces in locul celui decedat/ celui care mi-a vandut b. dar daca cel care mi-a vandut b e in viata si spune ca bun, am vandut dar acc C e lovit de nulit abs, e nul abs titlul de care te prevalezi tu in proces. Deci in fct de cum daca e contestat sau nu dr lui.

Deci reiau: in fct de cum este contestat sau necontestat dr lui. Eu sunt un copartas intr-un proces de partaj si am instrainat cota mea. Vine un copartas si spune vreau sa ii iau locul in proces. Vanzatorul spune: asa e, lasa-ti-l sa vina in locul meu. Dar daca spune ca nunununu !!! C e lovit de nulit !!! atunci ce se intampla? Ramanem amandoi in proces si la final va stab inst care e titularul dr, eu instrainator sau eu dobanditor.

Daca decedeaza una din partile din proces, vin succ si spun ca testam care cuprinde un legat cu titlu partic e nul => putem discuta si introd legatarului si ramanerea succ sa vedem care are dreptate.

Daca nimeni nu stie ca s-a intrainat b at nu am cum sa schimb cadrul procesual! Raman partile initiale!!! Pt ca daca am cun despre transmisiune,inst inclusiv din oficiu o va pune in discutia partilor.

Alin 3: hot pronunt in contra instrainatorului sau succ univ / cu titlu univ va produce de dr efecte si impotriva succ cu titlu partic si va fi opozabil acc cu exc cazului in care a dobandit dr cu buna-c si nu mai poate fi evins in cond legii de adevaratul propr.

Ex: nu s-a notat procesul priv imob in CF si s-a implinit T de 3 ani pt invocarea P pub materiale care are un text achizitiv si sunt de buna-c nu mai pot fi evins! Eu cand cumpar is de

buna-c , imob aa stat nu stiu cati ani intabulat, eu nu mai pot fi evins. Sau daca e vb de un b mobil dcaca il instrainez cuiva de buna-c => dr ramane dobandit.

Alin 1 se ref la cazul in care nu cun transmisiunea cu titlu partic => ramane cadrul procesual initial. Daca cun transmisiunea => se introd si ala cu titlu partic si iese celalalt daca nu ii contesta dr. daca ii contesta dr => ramane toata lumea in proces si inst va stab in final cine e titularul dr. daca nu e introd in proces si sunt la sit de la alin 1 => hot poate fi execut si impotriva lui daca nu se inv dobandirea unui dr cu buna-c (posesia de buna-c, pub imob).

Sanct pt lipsa calit procesuale: respingerea act pt lipsa calit procesuale fie active fie pasive.

Dr nu exista deloc => act se resp pe fond. Dr exista dar nu eu reclam sunt titularul lui => resp pe lipsa calit proces active.

3) Formularea unei pretentii = eu pretind ceva de la parat, sa fie obligat sa imi predea un b, suma de bani, sa predea posesia etc. de reg cand inv o act civ inv un dr subj.=vcpc spunea afirmarea unui dr (dar e acc lucru cu formularea unei pretentii)

Dr trebe sa fie recun de lege, sa fie exercit in scopul recun de lege (daca dep anum lim at intru pe taramul abuzului de dr) si sa fie un dr actual (=daca am imprumutat o suma de bani cu o scadenta de peste 1 an de zile. Eu cer maine suma. Il chem in jud, dr e actual? NU! Mi se va inv prematuritatea. Dar in anum sit codul imi permite saa exercit act chiar daca nu e vb de un dr actual = act preventive. 2 sunt expres prev de lege si a III-a lasa o marja de apreciere a jud. Art 34: realizarea dr afectate de un T: cererea pt predarea unui b la un anumit T contractual poate fi facuta chiar inainte de predarea T. Eu ca propr vreau sa ma asigur ca la impl T chiriasul imi restituie imob. At il chem in jud preventiv, ca sa am titlu execut. O sa fie rare sit pt ca in ncc daca inreg la finante C el va fi un titlu execut. Dar daca nu il am inreg, il chem in jud preventiv, NU pot cere chelt de jud, nu pot sa vb de o culpa procesuala, va suporta reclam chelt. 2) se poate cere inainte de T execut la T a oblig de intretinere / a altei prestatii periodice - voi cere o hot care se ref la oblig afectate de T care se platesc in rate cumva, imi permite codul sa le cer pe viitor si se vor pune in execut pe masura ce devine scadenta. 3) pot fi incuv inainte T si alte cereri pt execut la T a unor oblig ori de cate ori se poate constata ca acc pop preintampina o paguba insemnata pe care reclam ar incerca-o daca ar astepta impl T – jud va aprecia ce inseamna o paguba insemnata. Reclam trebe sa dovedeasca ca daca nu I se admite act in baza unui dr care inca nu este actual el va suferi sigur o paguba. Dovada CERTA a unui prejud! Vorbesc deja de o culpa procesuala din partea paratului si in acc caz pot sa vb despre plata chelt de jud!)

Sanct pt lipsa dr = RESPINGERE act ca NEFONDATADaca dr nu e actual si nu sunt in sit unei act preventive => RESPINGERE act ca

PREMATURA si pot fi obligat la anum sanc – art 40 incalc dispoz prezentului titlu poate atrage apl si altor sanct prev de lege si cel care a suferit un prejud are dr sa fie despagub potriv dr comun. Deci ma duc pe o raspd civ delinctuala (RCD). In anum sit pot sa dau si amenzi pt inreg abuziva a unor cereri. (sa se dovedeasca o rea-c vadita)

4) Justificarea unui interese Interesul = art 33: trebe sa fie determinat, legitim, personal, nascut si actual. Chiar

daca nu e nascut si actual se poate formula o act preventiva despre care am discutat deja.Care e interesul reclam? Vrea sa obt un titlu execut. Daca el are de ex un C notarial de

v-c el poate sa il puna direct in execut pt ca acc C autentic e titlu executoriu. Daca am un titlu execut deja mai am un interes? Nu. Daca am obt o hot jud si a fost pusa in execut voluntar, am interesul sa cer execut silita? nu!

Deci numai cel care are interesul poate exercita act. Cine are interesul sa exercite calea de atac? Doar cel care a pierdut procesul! Daca act s-a admis in parte, ambele parti au interesul.

Interesul nascut si actual e in leg cu dr pretins, daca dr nu e actual, nici interesul nu e actual, cu exc act preventive.

Trebe sa fie personal si direct, adica sa fie al celui care invoca mijl procesual (direct). De ex, cer sa fie evacuat Ionescu pt ca propr imobilului Popescu il tolereaza de 10 ani si deja ma enerveaza. Interesul meu e actual? Sigur, daca as vb de o pers care a ocupat abuziv locuinta vecina si face galagie, as putea sa justif si un interes eu … Dar daca numai asa ma deranjeaza => interesul nu e al meu. Regula: interesul trebe sa fie al celui care inv mijl procesual. Daca la T de jud e lipsa de procedura, cu reclam, paratul poate inv lipsa de procedura? Da!!! Dar daca e lipsa de procedura cu reclam si se solut cererea (au cerut de ex jud in lipsa) si inst ii da castig de cauza paratului. Paratul cand ataca cazua are interesul sa invoce lipsa de procedura cu reclam? Nu! A avut castig de cauza!

Care e sanct lipsei interesului? Respingerea act ca facuta de o persoana LIPSITA DE INTERES! Art 40 prevede sanct in gen pt incalcarea cond de exercit a act civ.

Ce fel de exc e acc? Va reamintesc, exc procesuale = incalcarea unei nj procesuale= cele care vizeaza cond de exercit ale act civ (cond de fond) si cele care viz incalc ale altor nj. Deci e o exc PEREMTORIE de FOND si ABS (abs = inv de oricine oricand).

Pt ca act civ are o 2x perspectiva acc cond trebe verif si at cand e vb despre o aparari.

TEMA de CASA: folosirea lb materne poate fi fol sau nu? Textul spune ca in cod legii da. Legea de organiz jud – 304/2004 ne spune. Permite celui care are o alta cetatenie, ii permite sa se adreseze in lb sa chiar daca cun lb procesului. In practica nu se apeleaza la acc posibilit doar in sit in care partea nu vb corect lb ro. Deci legea permite chiar daca teoretic cun f bine lb.