Curs 4 anatomie

9
STOMACUL Stomacul (Ventriculus, s. Gaster) reprezint o dilataie, elastic, secretorie i contractil a canalului alimentar, care urmeaz esofagului de la nivelul cardiei i care se continu cu intestinul subire prin pilor. Este situat în cavitatea abdominal, postdiafragmatic i retrohepatic, în centrul cupolei diafragmatice. Stomacul constituie primul rezervor unde alimentele ingerate sunt acumulate, meninute pentru un anumit timp i apoi sunt transferate printr-o dubl aciune chimic i mecanic, într-o mas fluid, chimul alimentar, care ulterior trece în intestin. În funcie de genul de via i de regimul alimentar exist un important polimorfism gastric. Se disting astfel dou tipuri de stomac: 1. stomacul simplu sau monocompartimentat, întâlnit la ecvine, suine, carnivore i leporide; 2. stomacul compus sau policompartimentat, specific rumegtoarelor. Stomacul simplu Stomacul simplu este relativ mai bine dezvoltat la carnivore decât la ierbivore i omnivore, având capacitate variabil în funcie de specie i ras, 0,5-1 litru la carnivore pân la 10-15 litri la ecvine. Se numete stomac "simplu" deoarece mucoasa stomacului este fie de tip glandular, unic, fie prezint o poriune proventricular caracterizat prin existena unei mucoase de tip esofagian mai mult sau mai puin extins care începe la nivelul cardiei. Conformaia exterioar Are form de sac alungit, situat transversal, aplatizat cranio-caudal, plasat mai dorsal în partea dreapt, fiind mai îngust la limita sa cu intestinul subire. Prezint pentru descriere dou fee, dou curburi i dou extremiti. Faa parietal (Facies parietalis) orientat cranial, este neted convex, tapiat de peritoneul visceral i vine în contact cu ficatul în dreapta i cu diafragma în partea stâng. Faa visceral (Facies visceralis) este orientat caudal, vine în contact cu ansele intestinului subire i cu colonul transvers, având aspect neted i convex. Curbura mic a stomacului (Curvatura ventriculi minor) situat dorsal i spre dreapta este concav, relativ scurt, începe la nivelul cardiei i se continu pân la incizura angular (Incisura angularis) care marcheaz limita dintre poriunea piloric i restul organului. Pe mica curbur se inser omentul mic. Curbura mare a stomacului (Curvatura ventriculi major) este mai lung i foarte extensibil, orientat la stânga i ventral, începe la nivelul vârfului fundului stomacului i se întinde pân la pilor. Pe toat lungimea sa se inser omentul mare. Fundul stomacului (Fundus ventriculi) este o formaiune cu aspect de fund de sac, rotunjit i care este situat la stânga i dorsal de cardia. Între fundul stomacului i cardia se delimiteaz incizura cardiac (Incisura cardiaca). Poriunea piloric (Pars pylorica) este orientat la dreapta, mai mult sau mai puin situat dorsal în funcie de specie i se termin prin pilor (Pylor). Iniial prezint o dilataie antrul piloric (Antrum pyloricum) care se va continua cu canalul piloric (Canalis pyloricus).

Transcript of Curs 4 anatomie

Page 1: Curs 4 anatomie

STOMACUL

Stomacul (Ventriculus, s. Gaster) reprezint� o dilata�ie, elastic�, secretorie �i

contractil� a canalului alimentar, care urmeaz� esofagului de la nivelul cardiei �i care se continu� cu intestinul sub�ire prin pilor. Este situat în cavitatea abdominal�, postdiafragmatic �i retrohepatic, în centrul cupolei diafragmatice.

Stomacul constituie primul rezervor unde alimentele ingerate sunt acumulate, men�inute pentru un anumit timp �i apoi sunt transferate printr-o dubl� ac�iune chimic� �i mecanic�, într-o mas� fluid�, chimul alimentar, care ulterior trece în intestin.

În func�ie de genul de via�� �i de regimul alimentar exist� un important polimorfism gastric. Se disting astfel dou� tipuri de stomac: 1. stomacul simplu sau monocompartimentat, întâlnit la ecvine, suine, carnivore �i leporide; 2. stomacul compus sau policompartimentat, specific rumeg�toarelor.

Stomacul simplu

Stomacul simplu este relativ mai bine dezvoltat la carnivore decât la ierbivore �i omnivore, având capacitate variabil� în func�ie de specie �i ras�, 0,5-1 litru la carnivore pân� la 10-15 litri la ecvine. Se nume�te stomac "simplu" deoarece mucoasa stomacului este fie de tip glandular, unic�, fie prezint� o por�iune proventricular� caracterizat� prin existen�a unei mucoase de tip esofagian mai mult sau mai pu�in extins� care începe la nivelul cardiei.

Conforma�ia exterioar� Are form� de sac alungit, situat transversal, aplatizat cranio-caudal, plasat mai

dorsal în partea dreapt�, fiind mai îngust la limita sa cu intestinul sub�ire. Prezint� pentru descriere dou� fe�e, dou� curburi �i dou� extremit��i.

Fa�a parietal� (Facies parietalis) orientat� cranial, este neted� convex�, tapi�at� de peritoneul visceral �i vine în contact cu ficatul în dreapta �i cu diafragma în partea stâng�.

Fa�a visceral� (Facies visceralis) este orientat� caudal, vine în contact cu ansele intestinului sub�ire �i cu colonul transvers, având aspect neted �i convex.

Curbura mic� a stomacului (Curvatura ventriculi minor) situat� dorsal �i spre dreapta este concav�, relativ scurt�, începe la nivelul cardiei �i se continu� pân� la incizura angular� (Incisura angularis) care marcheaz� limita dintre por�iunea piloric� �i restul organului. Pe mica curbur� se inser� omentul mic.

Curbura mare a stomacului (Curvatura ventriculi major) este mai lung� �i foarte extensibil�, orientat� la stânga �i ventral, începe la nivelul vârfului fundului stomacului �i se întinde pân� la pilor. Pe toat� lungimea sa se inser� omentul mare.

Fundul stomacului (Fundus ventriculi) este o forma�iune cu aspect de fund de sac, rotunjit� �i care este situat� la stânga �i dorsal de cardia. Între fundul stomacului �i cardia se delimiteaz� incizura cardiac� (Incisura cardiaca).

Por�iunea piloric� (Pars pylorica) este orientat� la dreapta, mai mult sau mai pu�in situat� dorsal în func�ie de specie �i se termin� prin pilor (Pylor). Ini�ial prezint� o dilata�ie antrul piloric (Antrum pyloricum) care se va continua cu canalul piloric (Canalis pyloricus).

Page 2: Curs 4 anatomie

Corpul stomacului (Corpus ventriculi) este acea por�iune a organului cuprins� între fundul stomacului �i por�iunea piloric�, delimitat între cele dou� linii perpendiculare duse pe marea curbur�, una de la nivelul incizurii cardiace �i cea de a doua de pe incizura piloric�.

Conforma�ia interioar� Stomacul este alc�tuit, de la interior spre exterior, din mucoas�, submucoas�,

musculoas� �i seroas�. Seroasa provine din peritoneul visceral �i se va continua la nivelul celor dou�

curburi, cu omentul mare respectiv omentul mic. Este alc�tuit� din dou� foi�e distincte, între care sunt situate viscerele �i contribuie astfel la solidarizarea viscerelor de pere�ii cavita�ii abdominale.

Musculoasa stomacului este structurat� pe dou� planuri de fibre, planul superficial cu fibre dispuse longitudinal �i planul profund cu fibrele dispuse circular. Stratul longitudinal, plasat sub seroas� se g�se�te la nivelul curburilor mari �i mici ale stomacului. Fibrele oblice externe sunt situate la nivelul fundului de sac al stomacului. Stratul circular este absent la nivelul fundului stomacului �i mai sub�ire la nivelul corpului stomacului. Devine net �i complet la nivelul canalului piloric constituind mu�chiul sfincter al pilorului (M. sphincter pylori). Fibrele oblice interne sunt prezente la nivelul corpului �i a fundului stomacului �i formeaz� împreun� cu ansele circulare ansa cardiac� (Ansa cardiaca) plasat� în jurul cardiei �i care la ecvine este puternic�, nepermi�ându-le s� vomite.

Submucoasa permite alunecarea mucoasei pe musculoas� fiind alc�tuit� din �esut conjunctivo-elastic în care se g�sesc vase sanguine, limfatice �i plexuri nervoase.

Mucoasa stomacului este împ�r�it� în mai multe tipuri, mucoas� proventricular�, cardiac�, fundic� �i piloric�.

Mucoasa proventricular� este albicioas� �i ocup� fundul stomacului, fiind lipsit� de glande �i constituie de fapt prelungirea mucoasei esofagiene.

Mucoasa fundic� este considerat� tipul de mucoas� gastric� propriu-zis�. Con�ine glande gastrice proprii �i c�ptu�e�te corpul stomacului.

Mucoasa cardiac� este situat� în jurul orificiului cardia �i con�ine glande cardiace, la ecvine prelungindu-se ca o band� de câ�iva milimetri de-a lungul mucoasei proventriculare.

Mucoasa piloric� ocup� toat� por�iunea piloric� �i con�ine glande pilorice. Vasculariza�ia stomacului este asigurat� de cele trei ramuri ale trunchiului celiac,

artera gastric� stâng�, artera splenic� �i artera hepatic�. Venele colecteaz� sângele printr-o re�ea de capilare groase, pe care-l transport� la vena gastric� �i apoi în vena port� care dreneaz� sângele spre ficat.

Inerva�ia stomacului este asigurat� de nervi care provin din parasimpatic, nervii vagi �i din sistemul nervos simpatic prin plexul celiac. Termina�iunile celor dou� sisteme vor forma plexul mienteric (plexul Auerbach) �i plexul submucos (plexul lui Meissner).

Stomacul este consolidat în cavitatea abdominal� prin omentul mic, omentul mare �i ligamentul gastrofrenic.

Omentul mic (Omentum minus) sau micul epiploon, porne�te de pe mica curbur� a stomacului, de la cardia pân� la pilor �i se continu� pe por�iunea proximal� a duodenului pentru a se termina la nivelul amprentei esofagiene a ficatului, în dreapta por�ii ficatului, trece apoi pe marginea dorsal� a ficatului înconjurând lobul caudat. La nivelul por�ii

Page 3: Curs 4 anatomie

ficatului, înconjoar� canalul coledoc, artera hepatic� �i por�iunea terminal� a venei port�. Omentul mic prezint� dou� por�iuni, ligamentul hepatogastric (Lig. hepatogastricum) ce leag� stomacul de fa�a visceral� a ficatului �i ligamentul hepato-duodenal (Lig. hepatoduodenale) care leag� ficatul de duoden.

Extremitatea stâng� a ligamentului hepatogastric se ata�eaz� de cardia, de termina�ia esofagului �i de diafragm� formând ligamentul gastro-frenic (Lig. gastrophrenicum). Extremitatea dreapt� a ligamentului hepato-gastric, uneori poate fi liber� �i formeaz� marginea ventral� a g�urii epiplooice.

Omentul mare (Omentum majus) sau marele epiploon se prinde de marea curbur� a stomacului, de la nivelul ligamentului gastro-frenic pân� la pilor, ajungând pe marginea ventral� a por�iunii transverse a duodenului. Se dirijeaz� caudo-ventral formând peretele superficial, dispus între masa gastro-intestinal� �i plan�eul cavit��ii abdominale, înspre intrarea bazinului, apoi realizeaz� o curbur� cranio-dorsal pentru a forma peretele profund care este situat dorsal de peretele superficial. Acest perete profund ajunge cranial pân� la fa�a visceral� a stomacului, între aceasta �i masa intestinal�, pentru a se termina pe pancreas �i pe colonul transvers, unindu-se cu peritoneul visceral.

Dispozi�ia �i dezvoltarea omentului mare este în concordan�� cu topografia colonului în seria mamiferelor domestice. Este foarte dezvoltat la carnivore, ajungând pân� la intrarea bazinului, în timp ce la ecvine este mai redus.

Pe fa�a visceral� a stomacului, între originea duodenului, ligamentul gastro-frenic, omentul mic, ficat �i pancreas, omentul mare concur� la formarea unei cavit��i numit� bursa omental� (Bursa omentalis), care comunic� cu cavitatea peritoneal� prin gaura epiploic� (Foramen epiploicum) numit �i " hiatusul lui Winslow", delimitat cranial de baza lobului caudat al ficatului, dorsal de vena cav� caudal�, ventral de vena port� �i caudal de pancreas.

Din omentul mare se desprinde ligamentul gastrosplenic (Lig. gastrolienale) care face leg�tura dintre stomac �i splin� �i ligamentul gastrocolic (Lig. gastrocolicum), care leag� stomacul de colonul transvers.

PARTICULARIT��I SPECIFICE ALE STOMACULUI SIMPLU

Ecvine. Stomacul are o capacitate de 6-30 litri, variind în func�ie de talia animalului. Fundul stomacului este foarte pronun�at, formând un veritabil sac cecal dorsal (Saccus caecus ventriculi) situat în dreptul spa�iilor intercostale XIV-XV, iar corpul stomacului este situat în dreptul spa�iilor intercostale IX-XII.

Mucoasa proventricular� este întins�, albicioas� �i înso�it� pe marginea dintre corpul �i fundul stomacului, de o band� îngust� de câ�iva mm de mucoas� cardiac�, delimitat� de mucoasa gastric� printr-o margine cutat� (Margo plicatus). Mucoasa fundic� este ro�ietic�, iar mucoasa piloric� este g�lbuie.

Fibrele musculare din jurul cardiei vor forma ansa cardiac�, un sistem sfincterial particular care blocheaz� orificiul cardia �i nu permite calului s� vomite.

Por�iunea cea mai ventral� a curburii mari vine în contact cu curbura sternal� a colonului ascendent. Extremitatea dorsal� a fundului stomacului vine în contact cu pilierii stângi ai diafragmei �i este legat de diafragm� printr-un ligament gastrofrenic lat �i scurt. Omentul mare este mai pu�in dezvoltat �i are peretele superficial plasat profund datorit� m�rimii, formei �i dispozi�iei colonului ascendent.

Page 4: Curs 4 anatomie

Suine. Stomacul este foarte extensibil, având capacitatea medie de 4-8 litri. Este foarte curbat �i cu incizura angular� evident�. Pe fa�a visceral�, fundul stomacului prezint� un diverticul gastric (Diverticulum ventriculi) asem�n�tor cu o "glug�", curbat� caudal �i delimitat� de fundul stomacului printr-un pliu mucos.

La interior stomacul este c�ptu�it cu mucoas� de tip glandular. Cardia este dilatabil� �i delimitat� de un pliu semilunar. Pilorul este obturat de un pliu muco-conjunctivo-adipos denumit tor piloric (Torus pylori). Omentul mare este foarte dezvoltat, peretele s�u superficial ajungând pân� la intrarea bazinului unde se curbeaz� dorso-cranial, reîntorcându-se pân� la colonul ascendent.

Carnivore. Stomacul este foarte dilatabil, voluminos �i capacitatea sa variaz� în func�ie de ras�, talie, de regimul de via�� �i de hran� al indivizilor. Capacitatea stomacului este cuprins� între 0,5-7 litri. Stomacul are aspect piriform, iar marginea sa ventral� vine în contact cu plan�eul cavit��ii abdominale. Curbura mic� este situat� dorsal, iar curbura mare ventral. Cardia este mai larg� la canide �i mai îngust� la feline, fiind situat� la nivelul fundului de sac. Por�iunea piloric� este delimitat� de un sfincter puternic, având aspect de "gât de leb�d�". În func�ie de gradul de plenitudine, stomacul poate fi delimitat topografic între spa�iile intercostale stângi IX-XII. Nu este accesibil la palpa�ia extern�.

Mucoasa gastric� este glandular� �i cutat�, regiunea glandelor gastrice ocup� 2/3 din stomac �i este uniform� la feline �i diferen�iat� la canide într-o zon� proximal� �i o zon� distal�. Omentul mare este foarte dezvoltat, peretele superficial ajungând pân� la intrarea bazinului, în apropierea vezicii urinare, unde se întoarce pentru a forma peretele profund, care înconjoar� masa intestinal�.

Leporide. Stomacul este alungit �i cilindroid, cardia este larg� �i plasat� dorsal pe mijlocul curburii mici, incizura angular� este redus�. Fundul stomacului dep��e�te dorsal cardia. Mucoasa stomacului este glandular�, de culoare ro�ietic�, foarte dezvoltat� la nivelul antrului piloric.

Page 5: Curs 4 anatomie

Stomacul compus

Stomacul compus sau policompartimentat este specific numai rumeg�toarelor (bovine, ovine, caprine, girufide, camelide), dar poate fi întâlnit �i la cetacee, sireniene, unele roz�toare, marsupiale, rinoceride, hipopotamide, megachiroptere, la care num�rul, forma �i structura compartimentelor gastrice variaz� de la un grup la altul.

La rumeg�toare, stomacul este foarte voluminos, ocup� 4/5 din cavitatea abdominal� �i este sistematizat în rumen, re�ea, omas, care vor forma proventriculul �i abomasul sau stomacul propriu-zis. Capacitatea stomacului la bovine variaz� între 150-250 litrii.

Rumenul (Rumen) este cel mai mare compartiment gastric la rumeg�toare, ocupând partea stâng� �i ventral� a cavita�ii abdominale. Reprezint� aproximativ 80% din capacitatea total� a stomacului.

Conforma�ia exterioar� a rumenului Rumenul este alungit în sens cranio-caudal �i pu�in aplatizat latero-medial,

prezentând dou� fe�e, dou� curburi �i dou� extremit��i. Fa�a parietal� (Facies parietalis) este convex� �i neted�, venind în contact cu

peretele hipocondrului �i a flancului stâng. Este parcurs� de un �an� longitudinal stâng (Sulcus longitudinalis sinister), c�ptu�it mai mult sau mai pu�in cu �esut adipos �i de care se prinde peretele superficial al omentului mare, în care sunt plasate vase, nervi �i limfonodurile ruminale stângi. Din �an�ul longitudinal stâng se desprinde �an�ul accesoriu stâng (Sulcus accessorius sinister).

Fa�a visceral� (Facies visceralis) este aproape plan� �i orientat� spre omas, abomas �i masa intestinal�, fiind parcurs� de �an�ul longitudinal drept (Sulcus longitudinalis dexter) de care se prinde peretele profund al omentului mare. Din acest �an� se desprinde cranio-dorsal �an�ul accesoriu drept (Sulcus accesorius dexter) �i care împreun� cu precedentul va delimita insula rumenului (Insula ruminis).

La nivelul celor dou� extremit��i craniale �i caudale, cele dou� �an�uri longitudinale stâng �i drept se unesc, marcând limita dintre sacul ruminal dorsal (Saccus dorsalis) �i sacul ruminal ventral (Saccus ventralis).

Curbura dorsal� (Curvatura dorsalis) este convex� �i vine în contact cu regiunea sublombar� stâng�.

Curbura ventral� (Curvatura ventralis), convex� se sprijin� pe plan�eul cavita�ii abdominale �i este plasat� în bursa omental�.

Extremitatea cranial� (Extremitas cranialis) vine în contact cu diafragma �i este divizat� de �an�ul cranial (Sulcus cranialis) într-o por�iune cranio-dorsal� vast�, denumit� atriul ruminal (Atrium ruminis) în care se deschide esofagul prin orificiul cardia �i un sac ventral, recesul ruminal (Recessus ruminis).

Extremitatea caudal� (Extremitas caudalis), plasat� la intrarea bazinului este divizat� de un �an� caudal (Sulcus caudalis) profund, de la care pornesc în sens dorsal �i în sens ventral, atât pe fa�a parietal� cât �i pe fa�a visceral� câte un �an� coronar dorsal (Sulcus coronalis dorsalis) �i un �an� coronar ventral (Sulcus coronalis ventralis) care vor determina formarea unui sac cecal caudo-dorsal (Saccus caecus caudo-dorsalis) �i un sac cecal caudo-ventral (Saccus caecus caudo-ventralis).

Cranial, rumenul se continu� cu re�eaua de care este delimitat la exterior de �an�ul rumino-reticular (Sulcus ruminoreticularis).

Page 6: Curs 4 anatomie

Conforma�ia interioar� a rumenului Sacul ruminal dorsal comunic� cu sacul ruminal ventral printr-un orificiu vast numit

ostiul intraruminal (Ostium intraruminale), înconjurat de pilierii ruminali (Pilae ruminis). Marginile craniale �i caudale ale ostiului intraruminal sunt formate din pilierul cranial �i pilierul caudal.

Pilierul cranial (Pila cranialis) separ� atriul ruminal de recesul ruminal, continuându-se pe fa�a parietal� �i pe fa�a visceral� a rumenului, pentru a se termina trifurcat pe fa�a visceral� �i printr-un singur bra� pe fa�a parietal�.

Pilierul caudal (Pila caudalis) separ� sacul cecal caudo-dorsal de sacul cecal caudo-ventral �i pe ambele fe�e ale rumenului se termin� prin trei ramuri, dorsal�, intermediar� �i ventral�.

Pe fiecare parte, ramura dorsal� a pilierului caudal reprezint� pilierul coronar dorsal �i corespunde �an�ului coronar dorsal. Ramura ventral� reprezint� pilierul coronar ventral �i corespunde �an�ului coronar ventral, iar ramura mijlocie corespunde extremit��ii caudale a �an�ului longitudinal. Pe fa�a parietal�, extremitatea pilierului cranial se une�te cu ramura mijlocie a pilierului caudal, de-a lungul �an�ului longitudinal stâng, formând pilierul longitudinal stâng (Pila longitudinalis sinistra). Pe fa�a visceral�, cele dou� ramuri ale pilierului cranial circumscriu insula rumenului, iar ramura ventral� se une�te cu ramura mijlocie a pilierului caudal de-a lungul �an�ului longitudinal drept formând pilierul longitudinal drept (Pila longitudinalis dexter). Ramura dorsal� a pilierului cranial formeaz� pilierul accesoriu drept ce corespunde �an�ului accesoriu drept.

Rumenul comunic� cu re�eaua prin orificiul rumino-reticular, larg �i circumscris de pliul rumino-reticular (Plica ruminoreticularis), unde dorsal de acesta se deschide esofagul prin orificiul cardia.

La nivelul atriului ruminal, dinspre cardia spre orificiul rumino-reticular (Ostium ruminoreticulare), începe �an�ul gastric, delimitat de dou� buze, stâng� �i dreapt�, �an� care care face leg�tura între orificiul cardia �i abomas.

Structural rumenul este alc�tuit din: mucoas�, musculoas� �i seroas�. Seroasa acoper� rumenul la exterior, cu excep�ia unei zone de aderen�� cu splina, pe

fa�a parietal� �i a unei zone de aderen�� larg� care une�te rumenul de diafragm� �i de peretele lombar.

Musculoasa este reprezentat� de fibre longitudinale superficiale, fibre oblice externe �i fibre oblice interne care asigur� dinamica gastric�.

Mucoasa rumenului se caracterizeaz� prin prezen�a unor papile ruminale, delomorfe, mai dezvoltate în sacul ventral �i în sacii cecali �i care descresc în sens dorsal, dar care dispar la nivelul pilierilor �i a curburii dorsale unde se acumuleaz� bula de gaz. Papilele ruminale sunt de mai multe tipuri: filiforme, foliate, pediculate

Vasculariza�ia arterial� a rumenului este asigurat� de artera ruminal� stâng� �i artera ruminal� dreapt�, ramuri ale arterei splenice ce provine din artera celiac�.

Venele se formeaz� la periferia papilelor ruminale �i se dreneaz� prin r�d�cinile venei splenice, care apoi se vars� direct în vena port�.

Inerva�ia rumenului este asigurat� de trunchiul vagal dorsal, de ramuri ale ganglionului celiaco-mezenteric, uneori �i de ramuri din trunchiul vagal ventral.

Foi�a superficial� a omentului mare este ata�at� de �an�ul longitudinal stâng, înconjoar� spre dreapta sacul ruminal ventral, apoi înconjoar� ventral abomasul, urc� dorsal spre duoden, acoperind lateral masa jejunal�. Aceast� foi�� se dedubleaz� apoi, în

Page 7: Curs 4 anatomie

sens medial, trece ventral pe sub masa intestinal� �i se termin� în �an�ul longitudinal drept, constituind foi�a profund� a omentului mare.

Foi�a superficial� a omentului mare delimiteaz� bursa omental� (Bursa omentalis) în care se g�se�te plasat sacul ruminal ventral, iar dorsal de foi�a profund� a omentului mare se formeaz� recesul supraomental (Recesus supraomentalis) în care sunt plasate intestinele.

Între peretele superficial al omentului mare, pe toat� lungimea sa �i peritoneul parietal se delimiteaz� spa�iul infraomental.

Spa�iul dintre foi�a profund� a omentului mare �i seroasa sacului ruminal dorsal reprezint� vestibulul bursei omentale (Vestibulum bursae omentalis) care comunic� cu cavitatea peritoneal� prin gaura omental� (Foramen omentalis), traversat� de vena cav� caudal� �i vena port�.

Re�eaua (Reticulum) al doilea compartiment al proventriculului, este plasat� cranio-ventral de rumen, sprijinindu-se dorsal pe procesul xifoid al sternului, între rumen �i diafragm�.

Este aplatizat� cranio-caudal �i prezint� dou� fe�e, dou� curburi �i dou� extremit��i. Fa�a diafragmatic� (Facies diaphragmatica) este convex� �i orientat� cranial,

mulându-se pe diafragm�. Fa�a visceral� (Facies visceralis) este orientat� spre rumen. Curbura mare (Curvatura major) orientat� ventral, este convex� �i ocup� regiunea

substernal�. Curbura mic� (Curvatura minor) orientat� dorsal, este scurt� �i concav�. Spre dreapta se reliefiaz� fundul re�elei (Fundus reticuli) care vine în contact cu

omasul �i abomasul. La interior re�eaua este c�ptu�it� cu o mucoas� care realizeaz� numeroase creste (Cristae reticuli), care vor delimita o serie de celule (Cellulae reticuli) inegale, mai mari la nivelul fundului re�elei �i de-a lungul curburii mari. Aceste celule sunt împ�r�ite în celule mai mici de c�tre creste secundare. Pe marginea liber� a crestelor se g�sesc plasate papile conice, care devin din ce în ce mai mari spre orificiul reticulo-omasal, formând papilele unguiculiforme (Papillae unguiculiformes).

Re�eaua este str�b�tut� la interior de �an�ul re�elei (Sulcus reticuli), segment al �an�ului gastric, ce face leg�tura între orificiul rumino-reticular �i orificiul reticulo-omasal (Ostium reticulo-omasicum). �an�ul re�elei este delimitat de dou� labii, stâng� �i dreapt� (Labium dexter et sinistrum). La nivelul buzelor �an�ului re�elei lipsesc crestele �i papilele re�elei, mucoasa fiind plisat�.

Re�eaua comunic� cu rumenul prin orificiul rumino-reticular �i cu omasul prin orificiul reticulo-omasic.

Re�eaua este acoperit� de seroas�, mai pu�in la nivelul zonelor de aderen�� unde lipse�te. Musculoasa este alc�tuit� din fibre longitudinale, circulare �i oblice. Mucoasa este de tip esofagian.

Vasculariza�ia arterial� este asigurat� prin artera ruminal� stâng� (ramur� a arterei splenice) �i uneori prin artera gastric� stâng�. Venele sunt satelite ale arterelor, se vars� în vena port�. Inerva�ia este asigurat� de trunchiul vagal ventral.

Omasul (Omasum) numit �i foios, ultimul compartiment al proventriculului, este precedat de re�ea �i urmat de abomas. Are form� aproximativ sferic�, fiind plasat cranial, pe partea dreapt� a abdomenului, prezentând dou� fe�e, o curbur�, dou� extremit��i �i o baz�.

Page 8: Curs 4 anatomie

Fa�a parietal� (Facies parietalis) este situat� la dreapta, venind în contact cu peretele abdominal drept, iar fa�a visceral� (Facies visceralis) este orientat� spre rumen.

Curbura omasului (Curvatura omasi) este situat� dorsal, iar baza omasului (Basis omasi) este scurt� �i situat� cranio-dorsal.

La jonc�iunea dintre omas �i re�ea se afl� colul omasului (Collum omasi). La exterior, omasul �i abomasul sunt delimitate de un �an� omaso-abomasic (Sulcus omasoabomasicus).

Cavitatea omasului este c�ptu�it� cu o mucoas�, alc�tuit� din lamele longitudinale (Laminae omasi) care sunt de diferite m�rimi �i sistematizate în patru ordine. Cele mai mari �i mai lungi sunt lame de ordinul I, iar cele mai scurte sunt de ordinul IV. Fiecare lam� de ordinul I este flancat� de dou� lame de ordinul II, fiecare lam� de ordinul II va fi flancat� de câte o lam� de ordinul III, iar fiecare lam� de ordinul III va fi flancat� de câte o lam� de ordinul IV. Lamele omasului au o margine fix� ce se prinde de curbura omasului �i o margine liber� orientat� ventral. Pe suprafa�a lamelor se g�sesc numeroase papile. Lamele cuprinse între dou� lame de ordinul I, formeaz� ciclul laminar, iar spa�iul dintre dou� lame reprezint� recesul interlaminar (Recessus interlaminaris).

Marginile libere ale lamelor sunt orientate ventral �i vor delimita împreun� canalul omasului (Canalis omasi), baza omasului (Basis omasi) fiind str�b�tut� de �an�ul omasului (Sulculcus omasi) por�iunea omasic� a �an�ului gastric. În fundul omasului se afl� un pliu mucos, sus�inut de o serie de fibre musculare transverse care vor forma pilierul omasului (Pila omasi).

Seroasa acoper� organul la exterior �i este pu�in aderent�. Musculoasa este format� din dou� planuri, de fibre longitudinale �i de fibre circulare. Din fibrele circulare se desprind fascicule care p�trund în lamele primare, secundare �i ter�iare. Mucoasa omasului este aglandular� �i acoper� în totalitate lamele omasului.

Vasculariza�ia arterial� este asigurat� de ramuri care provin din artera gastric� stâng�. Venele omasului sunt satelite ale arterelor �i vor conduce sângele de la omas la vena port�. Inerva�ia omasului este asigurat� de nervi care provin din cele dou� trunchiuri vagale, dorsal �i ventral.

În cavitatea abdominal�, omasul se solidarizeaz� cu re�eaua �i cu abomasul, prin contactul cu rumenul �i prin intermediul omentului mic, care pleac� de pe fa�a visceral� a ficatului, trece prin incizura esofagian� pe lobul caudat al ficatului, ajunge la pancreas �i la por�iunea descendent� a duodenului, pentru ca apoi s� se racordeze cu omentul mare.

Abomasul (Abomasum) numit �i cheag, reprezint� ultimul compartiment gastric la rumeg�toare, constituind stomacul veritabil la aceste animale.

Are aspect piriform �i este plasat caudal de omas în partea dreapt� a cavit��ii abdominale. Prezint� pentru descriere dou� fe�e, dou� curburi �i dou� extremit��i.

Extremitatea cranial� �i extremitatea caudal� a abomasului delimiteaz� corpul abomasului (Corpus abomasi).

Fa�a parietal� (Facies parietalis) este situat� la dreapta, iar fa�a visceral� (Facies visceralis) la stânga, ambele fiind convexe.

Curbura mare (Curvatura major) este convex� �i dispus� ventral, de ea prinzându-se omentul mare. Curbura mic� (Curvatura minor) este concav�, ata�at� de omentul mic �i prezint� la limita cu por�iunea piloric� o incizur� angular� evident�. Spre stânga �i cranial, abomasul realizeaz� o dilata�ie, fundul abomasului (Fundus abomasi).

Page 9: Curs 4 anatomie

La nivelul por�iunii pilorice, abomasul se termin� cu pilorul, prin care comunic� cu duodenul �i la nivelul c�reia exist� torul piloric.

Seroasa acoper� organul la exterior, continuându-se cu omentul mare �i cu omentul mic la nivelul curburilor. Musculoasa este dispus� pe dou� planuri, superficial cu fibre longitudinale �i profund cu fibre circulare. Submucoasa formeaz� în principal torul piloric. Mucoasa abomasului este glandular� (cardiac�, fundic�, piloric�) �i realizeaz� o serie de pliuri spirale sau oblice.

Vasculariza�ia arterial� a abomasului este realizat� de termina�iile arterelor gastrice stâng� �i dreapt� care provin din artera hepatic�. Venele sunt satelite ale arterelor �i asigur� drenajul final al sângelui în vena port�. Inerva�ia abomasului este realizat� de nervi care provin din trunchiul vagal dorsal �i ventral, precum �i din ramuri simpatice care provin din plexul celiac.

Abomasul comunic� cu omasul prin orificiul omaso-abomasic �i cu duodenul prin pilor. �an�ul abomasic (Sulcus abomasi) reprezint� ultima por�iune a �an�ului gastric, care str�bate mica curbur� a abomasului.

Abomasul este consolidat în cavitatea abdominal� prin solidarizarea sa cu omasul, cu rumenul prin omentul mare ata�at de curbura mare �i prin omentul mic ata�at de curbura mic�.

Bovine. Sacul ruminal dorsal este mai mare decât sacul ruminal ventral, papilele ruminale sunt mai mici �i filiforme. Crestele re�elei sunt distincte, �an�ul reticular bine eviden�iat. Re�eaua este mai mic� decât omasul. Omasul are aspect discoidal, lamele longitudinale fiind bine individualizate �i mai numeroase.

La tineret cel mai dezvoltat este abomasul, iar la animalele adulte sacii cecali caudali sunt aproape egal dezvolta�i.

La ovine �i caprine, rumenul este mai alungit, sacul ruminal ventral mai dezvoltat decât cel dorsal, sacul cecal caudo-dorsal este mai mic decât sacul cecal caudo-ventral. Re�eaua este mai voluminoas� decât omasul. Crestele �i celulele re�elei sunt mai mici. Omasul con�ine un num�r mai mic de lame longitudinale. Abomasul este mai alungit �i prezint� mai pu�ine cute.