Curs 3[1]. Surse de Poluare a Atmosferei

8/17/2019 Curs 3[1]. Surse de Poluare a Atmosferei

1/4

3. Surse de poluare a atmosferei

Principalele surse de poluare ale atmosferei îl reprezintă activităţile antropice precum şi unele fenomen

naturale, cum sunt erupţiile vulcanice şi activităţile bilogice.

Poluarea atmosferei poate fi de natură fizică, chimică şi biologică.

Poluarea fizică se poate datora unor surse calorice (care generează poluarea termică, energiei radian

(poluarea cu radiaţii) şi surselor de zgomot (poluarea fonice).

Poluarea chimică se datorează impurificării atmosferei cu substanţe chimice, în special gaze pulberi, dnatură anorganică şi organică.

Principalele surse de poluare chimică şi principalii agenţi poluanţi emişi de aceste surse sunt prezentate

tabelul 3..

Tabelul 3.1 Principalele surse de poluare şi principalii agenţi poluanţi.

Sursa Poluanţii

Surse naturale

Solul (erodare eoliană, descompunere de

rezidururi animale sau vegetale

Particule minerale, particule organice de origine

animală şi vegetală, gaze (!"#, $#S, %$3,

substanţe odorantePlantele Polen, spori de mucegai, levuri

&rupţii vulcanice Particule, vapori, gaze (S"# $#S

Surse industriale

'ndustria termoenergetică

Pulberi de cărbune, cenuşă, compuşi cu arsen,

fluor, gaze (!"#, !", S", $#S, )idrocarburi

policiclice aromate

'ndustria siderurgică

Pulberi de minereuri, pulberi de fier şi oizi ai

fierului, S", *n, fenoli, +s, !"#, !", %", $#S,

)idrocarburi policiclice

'ndustria metalurgicăPulberi, vapori oizi metalici (Pb, n, !u, -e,

+s, Sn, !d, $g etc.

'ndustria materialelor de construcţii (ciment,

alte materiale

Pulberi de materii prime, combustibili, ciment

Pulberi netoice, azbest, pulberi toice (cu fluor

'ndustria c)imică anorganică

aze şi vapori (S", !l#, $/, !S#, $#S, $!l,

$%"3, %$3, particule (fluoruri, pulberi netoice

etc.

'ndustria c)imică organică!"0 ($idrocarburi, solvenţi, eteri, alcooli,

fenoli, alde)ide, mercaptani, negru de fum

'ndustria celulozei si )rtiei Pulberi, S"#, !l#, mercaptani

'ndustria alimentară şi industria pielăriei Pulberi, substanţe odorante

+rderea deşeuriloraze (!", !"#, S", %", $!l, substanţe

odorante, fum, cenuşă.

Transporturi

aze şi vapori (!", !"#, S", %", $#S,

alde)ide, )idrocarburi, tetretil plumb, fum,

cenuşă

+ctivităţi casnice !enuşă, fum, !", !"#, S"Tutun !", )idrocarburi cancerigene, nicotină, %", Pb

3. !ituaţia poluării mediului în "om#nia

1


2/4

Poluarea mediului în "om#nia a fost simţitor redusă prin dezafectarea, parţială sau totală, a unor capacităţi d

producţie poluante, dar a fost puternic afectată de mărirea parcului de autovehicule şi de creşterea uzurii fizice

morale a unor instalaţii poluante rămase în funcţiune.

Printre sursele ma$ore de poluare se numără%

3.1.1 Termocentralele care folosesc cărbune fosil drept combustibil

&ermocentralele rămase în funcţiune care folosesc drept combustibil cărbune fosil sunt în număr de '

Puterea instalată a acestora variază între '' şi ''' *+, puterea instalată totală fiind de '''' *+

&emocentralele care folosesc păcură şi gaz metan sunt în număr de , puterea instalată variază între ''''

*+, puterea instalată totală ating#nd -'' *+.

Pentru comparaţie, puterea totală a hidrocentralelor (nepoluante) este de '' *+, iar a centralei electric

nucleare de -'' *+ (în funcţiune 3'' *+).

termocentrală de ''' *+ care consumă cărbune cu 3/ sulf, emite%

0enuşă 1'' t2zi

io4id de sulf (!) -'' t2zi

0oncentraţia ! (',/) ma4im admis ','5/

4izi de azot (64) ' t2zi

io4id de carbon (0) 3-''' t2zi

7ebitul de gaze 5 mil.m3

2h

3.1.# 'ndustria 2ngrăşămintelor

8ndustria îngrăşămintelor reprezintă o sursă importantă de poluare din următoarele motive%

• rocile fosfatice (materia prima bază) conţin, în funcţie de provenienţa, p#nă la ','3/ uraniu (generator d-"a şi "n) alături de toriu (&h), păm#nturi rare şi metale to4ice.

• în urma atacului cu acid azotic (963) al rocilor fosfatice uranil, păm#nturile rare şi metalele to4ice tre

integral în îngrăşămintele rezultate după neutralizare cu amoniac (693)

• în urma atacului cu acid sulfuric (9!5) al rocilor fosfatice peste :'/ din uraniu trece în produs

rezidualgipsul (0a!5.9) care devine radioactiv, deci impropriu pentru construcţii.

• fabricile de amoniac şi în special cele de acid azotic şi sulfuric necesare fabricării îngrăşămintelor su

tehnologii poluante datorită emisiilor de o4izi de azot (6, 6 şi 6); bio4id şi trio4id de sulf (!

!3) precum şi datorită cenuşilor rezultate de la arderea piritelor utilizate în fabricarea 9!5.

!oluţii pentru prevenirea poluării în fabricarea îngrăşămintelor

solvent comple4

cationic organic

( ) ( ) ( )++

+⇔+ a=333

a=) 939" ?n" 9" -?n

>rmează ree4tracţia, concomitent cu recuperarea solventului. @radul de e4tracţie A :'/.

Procesul este aplicabil industrial. >raniul estfel obţinut este mai ieftin dec#t cel obţinut din minereurile d

uraniu.

&otuşi, instalaţia industrială de e4tracţie a uraniului a fost dezafectată.

#


3/4

0onsecinţe% întreaga cantitate de uraniu, lantanide şi metale to4ice trece în îngrăşăminte, îm produse

secundare, şi în praful şi apele evacuate din sistem.

Babricile de acid azotic emit gaze cu conţinut de 64 p#nă la ',5/. 4izii de azot pot fi distruşi catalitic pr

reducere cu amoniac%

6

9 6 69 6

6

)

))

0'

)5(,()C.cat

3

)

+ → +

Procedeul a fost e4perimentat cu succes la scară pilotBabricile de acid sulfuric emit gaze cu conţinut de ',3',/ !.

!a propus un procedeu de valorificare a acestuia prin absorbţie în soluţii amoniacale%

35)3) 9! 699 69! →++

urmat obţinerea fosfatului monoşi diamoniacal;

9!P9 699! 69P9 ))5)53553 ++→+

(conc.-/)

Bosfatul monoamoniacal este returnat în instalaţia de îngrăşăminte iar bio4idul de sulf în reactorul catalit

al instalaţiei de acid sulfuric.

asemenea instalaţie a funcţionat la 0ombinatul de 8ngrăşăminte de la &r*ăgurele.

7ificultăţi% acţiunea puternic corozivă a acidului fosforic impune materiale de construcţie speciale.

Situaţia fabricilor de îngrăşăminte la ora actuală

7in cele ' instalaţii de îngrăşăminte e4istente în ::', două au fost complet dezafectate, una funcţioneaz

la capacitate aproape normală, restul la capacităţi variabile. 7in cele 5 fabrici de amoniac (capacitate 3''''' t2a

fiecare) funcţionează doar D; din cele fabrici de acid azotic (capacitate ''''' t2an fiecare) funcţionează doar

din cele - fabrici de acid azotic (capacitate ''''' t2an fiecare) funcţionează doar una. 8n felul acesta poluare

datorată industriei de îngrăşăminte sa redus practic la $umătate. 8ntruc#t modernizile aduse instalaţiilor

funcţiune sau nesemnificative poluarea continuă să reprezinte o problemă acută.

3..3. Poluarea datorată fabricilor de ciment

0ele : fabrici de ciment din "om#nia e4istente în ::', av#nd o capacitate de producţie de ,3 milioan

t2an, au ras tot :, dar cu o capacitate redusă la $umătate (- mil.t2an). 7upă privatizarea acestora în perioada ::

::1, poluarea datorată emisiilor de pulberi a fost redusă sub '/ în raport cu anul ::' ca urmare a modernizăr

aduse, în special prin înlocuirea multicicloanelor cu electrofiltre şi filtre cu saci de mare performanţă.

"ăm#ne încă nerezolvată problema poluării cu 0 şi 6 datorată condiţiilor de ardere. >n pas important

constituie introducerea monitorizii emisiilor gazoase, precum şi utilizarea, En proporţii cresc#nde, a combustibilil

alternativi (deşeuri combustibile), cu impact favorabil asupra economiei combustibililor şi reducerii conţinutului

0.

>n semnal de alarmă îl constituie faptul că prin arderea combustibililor alternativi de natură organiccreşte conţinutul de 6 în gaze, cu capacitatea de absorbţie a radiaţiilor infraroşii (care produc efectul de seră) d

3' ori mai mare dec#t a 0ului.

Poluarea produsă de autovehicule

!e reaminteşte faptul că autovehiculele reprezintă principala sursă de poluare pe plan modial (0 F -

mil.t2an; 64 F D' mil.t2an; hidrocarburi (90) F -' mil.t2an). Gcelaşi lucru se poate afirma şi în cazul "om#niei.

3


4/4

Principalul mi$loc de combatere al poluării îl reprezintă purificarea catalitică a gazelor de eşapamen

utiliz#nd catalizatori ceramici cu conţinut de ',',/ Pt şi "9 (activi la 5''H0), în condiţiile în care conţinutul d

o4igen în gaze este sub ',/. 8n acest caz predomină reacţiile de o4idoreducere%

))

cat

4 6)240. 6.40. + → +

))

cat

4) 6)2.49 6.49 + → +

n nea$uns important al procesului este compoziţia variabilă a gazelor de eşapament. 0#nd autovehicule

staţionează (la stopuri) conţinutul de 0 creşte considerabil, o parte din acesta nepaiput#nd fi o4idat la 0. 6u se întrezăresc soluţii de viitor viabile. 8ntroducerea bicarburanţilor (biodisel şi bioetanol) es

costisitoare şi nu rezolvă problema. !e prevede ca p#nă în '' doar ,D/ din combustibilii clasici să fie înlocu

cu biocombustibili.

3. !ituaţia poluării atmosferei pe plan mondial

0onform unor date de literatură în anul ::' au fost emise în atmosferă la nivel global, următoare

cantităţi de no4e (milioane tone2an).

&ermocentrale

-ioid de carbon (!"# # mil.t4an

-ioid de sulf (S"# 55 mil.t4an"izi de azot (%" 16 mil.t4an

Pulberi (cenuşă 73 mil.t4an

8ndustria chimică şi metalurgică

-ioid de carbon (!"# 85 mil.t4an

"id de carbon (!" 1# mil.t4an

-ioid de sulf (S"# 9 mil.t4an

"izi de azot (%" 15 mil.t4an

$idrocarburi ($! 19 mil.t4an

Pulberi (cenuşă 73 mil.t4an

Glte surse (activităţi umane)

-ioid de carbon (!"# :# mil.t4an"id de carbon (!" 1 mil.t4an




Pulberi (cenuşă # mil.t4an

Gutovehicule

"id de carbon (!" #8 mil.t4an



&otal

-ioid de carbon (!"# ##65 mil.t4an"id de carbon (!" #6# mil.t4an



$idrocarburi ($! ; mil.t4an

Pulberi (cenuşă 1#6 mil.t4an

9

Curs 3[1]. Surse de Poluare a Atmosferei

Documents

Transcript of Curs 3[1]. Surse de Poluare a Atmosferei