Curs 2. Înzestrarea Tehnică În Transportul Feroviar

8/19/2019 Curs 2. Înzestrarea Tehnică În Transportul Feroviar

1/10

ÎNZESTRAREA TEHNICĂ ÎN TRANSPORTUL FEROVIAR

1. Materialul rulant.

Baza materială cu care se desfăşoară activitatea de transport este alcătuită din:- vehicule cu care se efectuează transportul;- mijloace de tracţiune;- calea pe care se circulă, inclusiv construcţiile şi instalaţiile.Materialul rulant reprezintă totalitatea vehiculelor ale căror aparate de rulare

sunt proiectate şi realizate astfel ca să circule numai pe şine. După modul de rulare,vehiculele sunt:

- vehicule remorcate cu roţi purtate!;- vehicule care remorchează sau autopropulsate cu roţi motoare!.

Vehiule aut!"r!"ul#ate$ automotoare, locomotive, plu"uri de zăpadă,macarale, maşini de cale.Vehiule re%!rate &'a(!ane): de călători, de marfă, speciale, speciale

tehnice sau de serviciu.Va(!ane *e +l+t!ri: clasă, de dormit, restaurant, poştă, #a"aje.Va(!ane *e %ar,+: platforme, descoperite, acoperite, cisternă, pentru mărfuri

$n vrac, izoterme, fri"orifice.Va(!ane #"eiale: ne"a#aritice pentru tonaje sau elemente cu dimensiuni mai

mari dec%t cele normale!, pentru transport animale, păsări sau peşte viu.Va(!ane tehnie #au *e #er'iiu: de $ncălzire, pentru plu"ul de zăpadă, pentru

trenul macara, la#orator, şcoală, uzinale, sanitare, pentru trenurile de lucru.

1.1. Va(!anele&a"oanele prezintă următoarele părţi principale:a! -a#iul sau a*rul 'a(!nului format din lonjeroane, traverse, contrav%ntuiri,

#ara de tracţiune cu aparatele de tracţiune şi le"are cupla de le"are şi cupla desi"uranţă!, tampoane pentru amortizarea şocurilor la opriri sau la manevre.

'

(

)

*

+

lonjeroane '. tampontraversă frontală *. #ara de tracţiunetraverse centrale (. c%rli" de tracţiunecontrav%ntuiri


2/10

#! *i#"!iti'ul *e rulare format din două sau trei !#ii %!ntate o osie simplăşi două roţi le"ate ri"id! pe care se aşează şasiul va"onului. siile montate pot fisimple sau "rupate c%te două sau trei pe un cadru form%nd un #o"hiu.

c! #u#"en#ia -a#iului asi"ură le"ătura elastică $ntre şasiu şi aparatele de rulare.d! utia 'a(!nului, cu forme, alcătuiri şi dimensiuni diferite funcţie de

destinaţia va"onului.

e! in#tala/ia *e ,r0n+ cu mecanismul care produce forţa de fr%nare care seaplică pe roţi./a va"oanele de călători şi la cele cu destinaţie specială se mai adau"ă

in#tala/iile *e n+lire 2 'entilare3 ilu%inat3 #anitare3 au*i! 2 'i*e!3 tehn!l!(ie3et.

Prini"alele arateri#tii (e!%etrie ale 'a(!anel!r$- distanţa $ntre cercurile de rulare corespunzătoare ecartamentului;- ampatamentul ri"id definit ca distanţa $ntre a0ele osiilor la un va"on pe două

osii sau ca distanţa $ntre osiile e0treme ale #o"hiurilor;

- lun"imea totală 1l2 a va"onului $ntre feţele tampoanelor;- suprafaţa platformei va"onului la va"oanele de marfă;- $nălţimea de la nivelul superior al şinei la nivelul superior al platformei h p!;- $nălţimea de la nivelul superior al şinei la a0a tampoanelor h t!;- dimensiunile transversale sau "a#aritice.

Carateri#tiile *e a"aitate -i *e n+rare ale 'a(!anel!r$- "reutatea proprie $n tone;- capacitatea de $ncărcare $n tone;

- "reutatea totală sau #rută $n tone;- sarcina statică pe osie $n tone;- $ncărcarea pe metru liniar o#ţinută prin $mpărţirea "reutăţii totale la lun"imea

va"onului $n tone 3 metru.

lun"ime totală l

ampatament +45+45 *+5*+5

555555ar

hp ht

ecartamentul 3 lăr"imea căiidistanţa dintre cercurile mijlocii de rularedistanţa dintre a0ele tampoanelor $nălţimea cota! platformei hp!$nălţimea cota! a0elor tampoanelor ht!distanţa dintre a0ele fusurilor osiilor

*

')

+


3/10

1.1.1. A"aratul *e rulare.6paratul sau or"anul de rulare este alcătuit din:4 !#ia %!ntat+ alcătuită din r!/i u 5an*a6e sau r!/i %!n!5l! asam#late

ri"id sau prin rulmenţi cu osia;4 utia *e un#!are sau *e !#ie pe care reazemă sistemul de suspensie al

va"onului sau #o"hiului.

sia montată reprezintă partea nesuspendată a va"onului şi care urmăreşte directnere"ularităţile căii. 6re "reutatea de 77 8 +'5 9".

1.1.7. Si#te%ul *e #u#"en#ie.ntre masa nesuspendată osia montată! şi masa suspendată restul va"onului!

se montează sistemele de suspensie care asi"ură o transmitere elastică şi amortizată aoscilaţiilor provocate de nere"ularităţile căii sau ale or"anului de rulare.

istemele de suspensie tre#uiesc astfel alcătuite ca să asi"ure "radul de confort,si"uranţa şi inte"ritatea transportului, precum şi diminuarea solicitărilor dinamice $nvehicul şi cale.


4/10

Bo"hiul reprezintă "ruparea a două sau trei osii montate pe un şasiu ri"id, care permite rotirea relativă faţă de şasiul va"onului. >ezemarea şi rotirea relativă aşasiului va"onului pe #o"hiu se face prin intermediul unei ra"!*ine pivot!.

..). :a#iul 'a(!nului.?ste elementul portant ce susţine cutia va"onului. /a va"oanele moderne, cutia

metalică are o structură spaţială care conlucrează cu şasiul. =ipul şasiului depinde detipul va"onului destinaţie, număr de osii, etc.!. @asiul este alcătuit din lonjeroane,traverse frontale şi intermediare, contrav%ntuiri şi piese de montare a instalaţiilor,aparatelor de ciocnire 8 le"are, etc.

1.1.;. Cutia 'a(!nului.>eprezintă recipientul $n care se depozitează mărfurile şi mijlocul de protejare

a călătorilor.


5/10

ele mai uzuale sisteme de fr%nare acţionează direct cu sa#oţii asupra roţii. /avehiculele moderne, pentru trenurile de mare viteză, se folosesc fr%ne cu ferodouri pedisc metalic.

1.1.>. Ten*in/e atuale *e *e'!ltare a 'a(!anel!r.&arietatea mare de mărfuri impune apariţia unei mari diversităţi de va"oane,

fapt care conduce la dificultăţi de dirijare şi sporirea duratelor şi parcursurilor $n "ol.


6/10

?ner"ia termo 8 chimică a com#usti#ilului se transformă $n cazan $n ener"ietermică, $n motor se transformă $n lucru mecanic interior, prin aderenţă roată 8 şină setransformă $n lucru mecanic e0terior, care de fapt este forţa de tracţiune.

azan Motor 6derenţăom#usti#il ⇒ ener"ie termică ⇒ lucru mecanic interior ⇒ lucru mecanic e0terior ⇒ forţa de tracţiune la roată


7/10

u#staţiile de tracţiune au transformatoare şi redresoare $n cazul tracţiunii cucurent continuu!.

/inia de contact poate fi la sol $n zonele necircula#ile sau suspendată pe st%lpi.- a! şi #! $n linie curentă- c! şi d! $n staţii

- a! pentru distanţe reduse $ntre st%lpi, prinderi mai simple - #! pentru distanţe sporite $ntre st%lpi, prinderi mai comple0e - c! catenare susţinute de ca#lu - d! catenare susţinute de "rinzi cu ză#rele

reţea pu#lică de ener"ieelectrică de $naltă tensiune

fir de contact

cale de rulare

su#staţie detransformare şi tracţiune

fir de contact

5 8 ' m

E

a

fir de susţinere purtător!

fir de contact

*' 8 (+ m

#

E

EEE E

c

EEE E

d


8/10


9/10

- amplasarea semnalelor astfel ca să asi"ure distanţe de circulaţie c%t maireduse, dar cel puţin e"ale cu spaţiul de fr%nare;

- $nlocuirea muncii manuale cu automate de cale care corespund $ntrutotulnoilor viteze şi frecvenţe ale traficului;

- transmiterea pe locomotivă a indicaţiilor semnalelor din lun"ul căii;- asi"urarea fr%nării şi opririi automate a trenurilor la orice depăşire a

semnalelor ce ordonă oprirea;- asi"urarea controlului automat şi permanent al poziţiei semnalelor,

macazurilor şi trenurilor.n acest scop, şina a mai căpătat o funcţiune: conductor electric pentru

circuitele de cale.

7.7. Cla#i,iarea -i #e%ni,ia/ia #e%nalel!r.emnalele primite de materialul rulant $n circulaţie tre#uie să fie recepţionate

de către mecanic $n orice condiţii meteorolo"ice sau de vizi#ilitate.

emnalele pot fi optice şi 3 sau acustice.Se%nalele !"tie acţionează prin: culoare, formă, poziţie şi număr de indicaţii.Hiua, semnalele optice sunt: luminile semnalelor, #raţele semafoarelor, paletele

semnalelor de manevră şi prevestitoare, discurile, ste"uleţele, paletele şi discurile deacoperire a liniei şi indicatoarele.

Goaptea, semnalele optice sunt luminile de diferite culori ale semnalelor şifelinarelor.

ulori de #ază 8 cu semnificaţii specifice:- roşu 8 ordonă oprirea materialului rulant fără a depăşi semnalul;- "al#en 8 atenţie, reduce viteza $n vederea opririi. emnalul următor ordonă

oprirea;- verde 8 permite circulaţia cu viteza sta#ilită;- al#astru 8 ordonă oprirea manevrei;- al# al#ăstrui 8 permite circulaţia de manevră $n incinta staţiei;- al# simplu 8 lumină de control $n spatele semnalelor;- al# mat 8 felinarele schim#ătoarelor de cale şi ale opritorilor.Se%nalele au#tie acţionează prin sunete de diferite durate şi intensităţi:

fluiere, clacsoane, sirene la locomotive, automotoare, drezine!, sonerii şi clopote lacantoane şi capsele pocnitoare.

=oate semnalele se amplasează pe partea dreaptă a căii.

7.8. In#tala/ii *e #e%naliare3 entraliare3 5l! #e%iaut!%ate.Materialul rulant circulă pe porţiunea dintre două semnale n !n*i/iile

!r*!nate de acestea.


10/10

7.@. In#tala/ii *e entraliare eletr!*ina%i+.unt instalaţiile care utilizează ener"ia electrică pentru acţionarea şi controlul

de la distanţă a poziţiei macazurilor şi a indicaţiilor semnalelor.e compun din:- electromecanisme de macaz;- circuite de cale;

- semnale luminoase colorate;- relee.Drumul pe care tre#uie să8l efectueze un vehicul se numeşte "arur# *e

irula/ie. emnalele pot permite efectuarea parcursului numai după poziţionareacorectă şi $nzăvor%rea macazelor.

Macazele pot fi manevrate de la distanţă fie individual, fie prin comandareacorespunzătoare numai a celor de la $nceputul şi sf%rşitul parcursului, celelaltemacaze conju"ate, manevr%ndu8se automat pe poziţia corespunzătoare parcursuluista#ilit.

n ca#ina de centralizare se află o luminoschemă ce cuprinde poziţiilemacazelor şi semnalelor.ircuitele de cale folosesc şinele drept conductoare de curent şi asi"ură:- controlul secţiunilor izolante;- controlul inte"rităţii şinelor;- le"ătura continuă, automată $ntre trenuri şi semnalele luminoase;- transmiterea pe locomotivă a indicaţiilor semnalelor montate $n lun"ul căii.ircuitele de cale cuprind:- circuitul de alimentare;- circuitul de recepţie;- şinele de cale ferată care asi"ură le"ătura $ntre circuitele de alimentare şi de

recepţie.

Curs 2. Înzestrarea Tehnică În Transportul Feroviar

Documents

Transcript of Curs 2. Înzestrarea Tehnică În Transportul Feroviar