Hiperuricemia atunci când există concentraţii mari de acid uric în sânge.

Concentraţiile serice de acid uric >7mg/dL (În mod normal, 2.4-6mg/dL la femei; 3.4-7mg/dL la bărbaţi)

La un astfel de nivel ridicat, acid uric tinde să cristale agregate şi forma.

Hiperuricemia primară: o eroare innascuta in metabolismul purinelor şi / sau excreţiei de acid uric

Hiperuricemia secundară: o concentrație crescută de acid uric din cauza medicamente / afecţiuni medicale, cum ar fi cetoacidoză diabetică, psoriazis, saturnism cronic

Acid uric se pot acumula ca urmare a: Supraproductia de nucleotide purinice Creșterii turnover celular( degradarea

purinelor Reducerea căii de salvare a purinelor Reducerea excreției de acid uric

Predispoziția la numeroase boli

Oamenii pot avea valori crescute ale acidului uric, fără a se confruntă cu nici un simptom de boală

Source: Rubin R, Strayer DS. 2007. Rubin’s Pathology: Clinicopathologic Foundations of Medicine. 5th ed. USA: Lippincott Williams & Wilkins; p 1142

Acid Uric Acidul uric este produsul final al

metabolismului purinelor

Excreţia de acid uric îndepărtează deşeuri de azot din organism.

Antioxidant eficient a SRO poate la fel de eficient ca vitamina C

2/3 of uric acid este excretat via rinichi ; 1/3 via tractul GI

Urat: forma protonată a acidului uric

Metabolismul purinelor: Calea De novo : sinteza

purinelor din precursori nonpurine

Calea de cruțare a purinelor : purinele sunt transformate în nucleotidul corespunzător

Source: http://www.med.unibs.it/~marchesi/nucmetab.html

Cauzale hiperuricemiei

Exogenă (dietă bogată în purine)

Endogenă (catabolismul crescut a purinelor):a) proliferare celulară intensa ( turnover)(leucemie, anemia hemolitică)b) moartea celulară (terapia în neoplazii)

Activitatea enzimatică: Un procent mic poate fi din cauza deficit enzimatic sau mutaţii care sunt determinate genetic : PRPP sinthetază și HGPRT

1. Producție crescută acid uric (10%):

Anomalie X-linked Concentrația intracelulară a 5-

fosforibozil-1-pirofosfate(PRPP) este principala etapă limitantă în in sinteza acidului uric

Creșterea activității PRPP sintetazei duce la o supraproducţiei de PRPP, care accelerează biosinteza bazelor purinice (şi degradarea ulterioară), care va determina o supraproducţie acid uric

Activitatea crescută a PRPP sintetazei

Source: http://seqcore.brcf.med.umich.edu/mcb500/nucsyl/nucmetab.html

Source: http://www.macaulay.ac.uk/IFRU/iaeacd/html/techdoc/html/02_2.htm

Deficit enzimatic –transmis prin mecanism legat de sex

HGPRT catalizează conversia hipoxantinei la inozin monofosfate (IMP), unde PRPP este donor de fosfat

Deficitul enzimatic de HGPRT conduce la acumularea de PRPP, rezultă accelerarea biosintezei bazelor purinice şi ulterior creșterea concentrației de acid uric

HGPRT (hipoxantin guanin fosforibozil transferaza)

Source: http://seqcore.brcf.med.umich.edu/mcb500/nucsyl/nucmetab.html

(HGPRT)

IMP

Reducerea excreției de acid uric (90%):

Cele mai multe cauze de hiperuricemie

Normal: 98 - 100% a acidului uric se

resoarbe în regiunea proximală a tubului contort

50% din cantitatea inițială este secretat în porțiunea distale a tubului contort proximal, dar ulterior se resoarbe 40 - 44% și 6 - 12% din filtratul glomerular în cele din urmă excretat

Acid Uric neexcretat : Insuficiența funcției renale = reducerea clearance-lui sau reducerea

excreției fracționate renale Rezultat -scăderea filtrării glomerulare, scăderea secreției tubulare sau

creșterea reabsorției tubulare Transportorii de acid uric :

• URAT1 = transportor de acid uric 1• hOAT1 = transportor anion organic uman (inhibat de medicația

uricozurică • UAT = transportor de acid uric - care facilitează efluxul celular

de urați• Acești transportori pot fi considerați pentru reabsorbția renală și excreția de

acid uric.Reducerea secreţie de urați apare la pacienţii cu acidoză (acidocetoza

diabetică ,intoxicație cu etanol) din cauza acizilor organici care se acumulează în aceste condiții și intră în competiție cu eliminările de acid uric.

Alcoolul: • Crește degradarea adenin nucleotidelor

• Crește concentrația hipoxantinei = hiperuricemie

• Crește concentrația acidului lactic • Scade excreția acidului uric• Acidul lactic intră în competiție cu

eliminările de acid uric.

Consumul de alcool

Aldolaza B este responsabilă pt.formarea dihidroxiaceton-P și glideraldehidei din fructozo-1 fosfat în calea glicolitică

Deficiența Aldolazei B duce la acumularea de fructozo-1 fosfat , crește fosfatul, ceea ce face imposibilă formarea ATP din ADP și acumularea AMP .

AMP în exces este degradat la acid uric.

Deficiență de Aldolază-B

Source: http://www.macaulay.ac.uk/IFRU/iaeacd/html/techdoc/html/02_2.htm

•AMP AMP Ino Inozzininăă H Hiipoxantinpoxantinăă Xantin Xantinăă acid acid uuricric

•GMP GMP Guano Guanozzininăă Guanin Guaninăă Xantin Xantinăă acid acid uuricric

Deficiență de Glucozo -6-fosfatază Glicogenoza tip 1,boala von GierkeScade secreția renală de acid uric

consecință a acidozei lacticeCrește sinteza de novo a purinelor din

cauza formării în exces a ribozo-5-fosfatului (excesul de glucozo-6-fosfat trece pe calea suntului hexozomonofosfatic)

Crește degradarea ATP ; hiperuricemie

ribozo-5-fosfate + ATP ------------------------------ PRPP + AMP PRPP Sintetază

Gută

Litiază renală

Sindromul Lesch-Nyhan

Source: http://en.wikipedia.org/wiki/Gout

Gută Dureri articulare

Simptomatologie Localizarea predilectă - haluce ( >90% ) Alte localizări articulațiile

gleznă,genunchi ,degete . Prezintă semnele unui proces inflamator .

CauzaCristale de urat monosodic care se depune la

nivelul sinovialei articulare. Ca urmare apare un răspuns inflamator imun.

Diagnosticul este confirmat de evidențierea de cristale de acid uric în lichidul sinovial – cristalele sunt sub formă de ac

Source: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/imagepages/1222.htm

Litiaza renalăO acumulare de acid uric

SimptomatologieLa început -asimptomaticDurere, hematurie, polakiurie și febră

Cauză Atunci când acidul uric este în concentraţie

mare în sânge, acesta poate precipita în parenchimul renal.Sărurile formează calculi renali.

Litiaza renală

Este important a determina cauza hiperuricemie, pentru a o trata

Source: http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/imagepages/17091.htm

Sindromul Lesch-NyhanO anomalie genetică ,se transmite printr-un

mecanism legat de sex.

SiomptomeDeficiență mintală, agresiune, cu tendință la

autodistrugereCopii devin agresivi și își rod buzele și

falangele .

CauseAbsența hipoxantin-guanin

fosforiboziltransferazei duce la creșterea concentrației de PRPP.

Creșterea sintezei purinelor, determină hiperuricemie.Explicația pt comportament este necunoscută.

Datorită hiperuricemiei –guta și litiaza renală

Tratamentul hiperuricemiei

Combaterea efectelor nocive proinflamatorii ale depunerilor de urați în țesuturi.

Administrarea medicației antiinflamatorie

probenecid (Benemid) and sulfinpirazonă(Anturane)

Blochează reabsorpția acidului uric în tubul contort proximal

Contraindicat la pacienți cu litiază renală.

Medicație uricozurică

Source: Source: Golan DE. 2007. “Physiology of Purine Golan DE. 2007. “Physiology of Purine Metabolism.” Metabolism.” Principles of Pharmacology: The Principles of Pharmacology: The Pathophysiologic Basis of Drug TherapyPathophysiologic Basis of Drug Therapy. 2nd Edition. . 2nd Edition. Lippincott Williams & Wilkins Lippincott Williams & Wilkins

allopurinol Reduce producerea de acid

uric Xantine oxidaza catalizează

ultima etapa de degradare a purinelor la acid uric

Blochează conversia xantinei la acid uric inhibând xantin oxidaza

Inhibitori de xantin oxidază

Source: Golan DE. 2007. “Physiology of Purine Golan DE. 2007. “Physiology of Purine Metabolism.” Metabolism.” Principles of Pharmacology: The Principles of Pharmacology: The Pathophysiologic Basis of Drug TherapyPathophysiologic Basis of Drug Therapy. 2nd Edition. . 2nd Edition. Lippincott Williams & WilkinsLippincott Williams & Wilkins

Regim igieno-dietetic Este recomandat o dietă cu o concentrație scăzută de purine A se evita cafeaua și alcoolulAlimente cu un conținut crescut de purine : Carne roșie și organe meats (ficat) Bere spanac, fasole, conopidă,ciuperciAlimente cu un conținut scăzut de purine : Cereale , paste Lapte și produse din lapte ,ouă Roșii, legume verzi Alimente cu un conținut crescut de purine

ReferencesBerg, J.M. et al. 2007. “Disruptions in Nucleotide Metabolism Can Cause Pathological Conditions.”

Biochemistry. 7th Edition. W.H. Freeman and Company.College of Medicine. University of Illinois at Urbana-Champaign. “Chapter 29: Nucleotide Metabolism.”

(https://www.med.uiuc.edu/m1/biochemistry/TA%20reviews/chap29.htm) Accessed March 12, 2008.Dellaripa, P.F. et al. 2003. “Rheumatologic and Collagen Vascular Disorders in the Intensive Care

Unit.” Irwin & Rippe's Intensive Care Medicine. 5th Edition. Lippincott Williams & Wilkins

Golan DE. 2007. “Physiology of Purine Metabolism.” Principles of Pharmacology: The Pathophysiologic Basis of Drug Therapy. 2nd Edition. Lippincott Williams & Wilkins

Grahame-Smith, D.G. et al. 2002. “Gout and Hyperuricaemia.” Oxford Textbook of Clinical Pharmacology and Drug Therapy. 3rd Edition. Oxford University Press.

Herfindal, Eric T. et al. 2000. “Gout and Hyperuricemia.” Textbook of Therapeutics. Drug and Disease Management. 7th Edition. Lippincott Williams & Wilkins.

“Hyperuricemia – High Uric Acid Levels In Blood” Chemocare.com Accessed: March 15, 2008<http://www.chemocare.com/managing/hyperuricemia-high-uric-acid.asp>Kumar V, Cotran RS, Robbins SL. 2003. Robbins Basic Pathology. 7th ed. Philadelphia: Saunders; pp

774-777Lyons, Dr. 2006. “Nucleotide Metabolism.”

(http://seqcore.brcf.med.umich.edu/mcb500/nucsyl/nucmetab.html) Accessed March 16, 2008.Parent-Stevens, Louise. 1998. “Hyperuricemia And Gout.” PMPR652 Pharmacotherpeutics II.

(http://www.uic.edu/classes/pmpr/pmpr652/Final/stevens/gout.html) Accessed March 6, 2008.Qazi, Yasir. Sep 21, 2007. “Hyperuricemia.” eMedicine

(http://www.emedicine.com/med/TOPIC1112.HTM). Accessed March 15, 2008.Rubin R, Strayer DS. 2007. Rubin’s Pathology: Clinicopathologic Foundations of Medicine. 5th ed. USA:

Lippincott Williams & Wilkins; p 1142Shargel L, Mutnick AH, Souney PF, Swanson LN. 2006. Comprehensive Pharmacy Review. 6th ed. USA:

Lippincott Williams & Wilkins; pp 1089-1098Silberbreg, C. “Kidney Stones.” MedlinePlus Medical Encyclopedia.

(http://www.nlm.nih.gov/medlineplus/ency/article/000458.htm) Accessed March 16, 2008. Taylor RB. 2003. Family Medicine Principles and Practive. 6th ed. USA: Springer; p 1061Technical Manual Brief background of purine metabolism.

(http://www.macaulay.ac.uk/IFRU/iaeacd/html/techdoc/html/02_2.htm). Accessed March 16, 2008.