GRADINILE PEISAGERE ENGLEZE

-sec. XVIII a marcat o schimbare esentiala in conceptia gradinilor engleze bazate pe largi miscari culturale in cautare de noi forme de exprimare-miscarea culturala din literatura: reintoarcerea la natura, John Milton – Paradisul pierdut, J.J. Rousseau – La Nouvelle Heloise-pictura de peisaj:-Poussin, Lorrain, Salvator Rosa, Ruysdael-gradinile chineze au influentat si generat o noua orientare in arta gradinilorPrima incercare de schimbare: -suprimarea fasonarii arborilor -marirea spatiului prin eliminarea zidurilor de incinta -inlocuirea zidurilor cu santuri generand astfel legatura cu peisajul inconjurator -inlocuirea parterelor vegetale cu simple covoare verzi -absenta canalelor -introducerea de poteci serpuitoare, cursuri de apa si grupari libere ale vegetatiei

Promotori- arh. Bridgeman- arh. Kent: -parcul Stowe

-parcul Rousham-a eliminat formele regulate-a amenajat terenul in scene romantice: chioscuri, grote, ruine, temple, poduri-exagerari: planteaza copaci uscati pentru a imita mai bine natura-modeleaza terenul: coline, vai-pune in evidenta resursele peisagere

Stowe Park – England Stowe Park – England

Rousham Park – England Rousham Park - England

-arh. Brown:-perfectioneaza compozitia peisagistica-elimina excesul de constructii decorative-completeaza parcul Stowe-transforma peisager parcurile Blenheim, Chatsworth

Sec. XVIII: -apare influenta artei gradinilor chineze, initiata de lordul Chambers care vizitase China -apare tipul aparte de gradina anglo-chineza: trasee contorsionate, evolutie catre scene de efect surpriza( arbori bizari, cascade, stanci, grote), amenajari specifice( pagode, pavilioane chinezesti), cautarea valentelor artei chinezesti (cautarea valentelor peisagistice ale contrastelor, culorilor, jocurilor de umbra si lumina, studierea efectelor optice) -apare influenta curentului romantic: aspecte pitoresti, aspecte salbatice cu filiatii in pictura si literaturaSfarsitul sec. XVII, Humphrey Repton: -duce la apogeu gradina peisagera -teoretician de seama al stilului peisager -activitate practica deosebita -a revizuit regulile de compozitie: mare atentie efectelor de perspectica, exprimarea jocurilor de clar-obscur, utilizarea apelor, diferentierea vegetatiei in functie de colorit, aplica in gradina legile opticii -evidentiaza importanta aleilor curbe in perceperea progresiva a peisajului -simplifica traseele aleilor -realizeaza o mare variatie a plantatiilor -confera gradinii unitate si armonieSec. XIX, peisagistul London -sustinatorul noului curent gardenesque -realizarea de plantatii asemenea padurilor lasate liber sa creasca -intelegerea ambientului pentru a putea imita natura -unitate de expresie, echilibru -ordine clara a succesiunii scenelor

DEZVOLTAREA GRADINII PEISAGERE – SEC. XVIII si XIX

In Anglia, stilul peisager: -a devenit traditional

-s-a extins si asupra peisajului rural-depaseste cadrul rezidential intrand in cadrul urban – parcuri orasenesti

Londra la jumatatea sec. XIX: -600 ha gradini si parcuri publice amenajate in stil peisager -in zona centrala: St. James Park, Green Park, Hyde Park, Kensington Gardens -in zona periferica: Regent’s Park, Victoria Park, Battersea Park -noua maniera peisagera se extinde si in Franta, Germania, Italia

Green Park – London Green Park – London

Green Park – London Green Park – London

Kensington Gardens – London

Kensington Gardens – London Kensington Gardens – London

Kensington Gardens – London Kensington Gardens - London

Hyde Park – London Hyde Park – London

Hyde Park – London Hyde Park - London

Sfarsitul sec. XVIIIFranta: -parcuri peisagere: Mareville, Ermenoville, Malmaison

-maestrii stilului peisager: Barillet – Deschamps, Alphard, André -dotarea Parisului cu parcuri si gradini (Napoleon III): Bois de Boulogne, Bois de Vincennes, Buttes-Chaumont, Montsouris -se exagereaza stilizarea aleilor – schematism

-se artificializeaza compozitia prin pretiozitatea formelor ovale, circulare-florile incadrate in forme eliptice, amplasate pe peluze in apropierea aleilor

Buttes-Chaumont – Paris Buttes-Chaumont – Paris

Buttes-Chaumont – Paris Buttes-Chaumont – Paris

Germania: -gradina engleza din Munchen, parcul Friedrichshain-Berlin, parcul Wilhelmsbad-FrankfurtItalia -parcul vilei Melzi – Bellagio

-parcul vilei Carlotta – Caddenabio-parcul vilei Carresi – Frasinelli

Villa Carlotta – Caddenabio Villa Carlotta – Caddenabio

Rusia: -parcul Pavlovsk – St. Petersburg -parcul Tarkoe-Selo (Puskin)

Pavlovsk Park – St. Petersburg Pavlovsk Park – St. Petersburg

Pavlovsk Park – St. Petersburg Pavlovsk Park – St. Petersburg

Sec. XIX

Statele Unite ale Americii:

-impletirea artei gradinaritului cu urbanismul -dotarea marilor orase cu parcuri publice si sisteme de zone verzi -manifestarea stilului peisager englez

-ex.: Central Park – New York, Prospect Park – New York, Fairmount Park – Philadelphia, South Park – Chicago, Park-System – Boston

Central Park – New York Central Park – New York

Prospect Park – New York Prospect Park – New York

Prospect Park – New York

Prospect Park – New York

Stilul mixt al gradinilor (prezentat intr-un curs anterior), exemple:

Franta:-Bagatelle – Paris (sec. XVIII)-Monceau – Paris (sec. XVIII)-Bois-Renault – Paris

Monceau Park – Paris Monceau Park – Paris

Germania:-Winterhude – Hamburg, arh. SchumacherRusia: -parcul Petrovsk – Moscova

-padurea Sokolniki-parcuri si gradini botanice in Crimeea