1

Note curs 1-6 gerontologie/geriatrie

Primul din lume, Institutul de Gerontologie și Geriatrie a fost fondat în anul 1952 iar în anul 1992, i s-a atribuit numele de Ana Aslan.  Înca de la înfiintare, pâna în anul 1988, Institutul a fost condus de Acad. Prof. Dr. Ana Aslan, având ca obiect de activitate: asistența medicală geriatrică, cercetarea și gerontologia socială. În 1964 presedintele OMS l-a propus ca model de institut de geriatrie țărilor dezvoltate.

Geriatria se ocupa de preventia, diagnosticul si tratamentul bolii pacientului varstnic si de probleme specifice imbatranirii.

Gerontologia studiaza procesul imbatranirii si impactul ei biologic, psihologic si sociologic.

Serviciile de geriatrie focalizeza pe profilaxia specifica varstnicului, diagnosticarea si tratarea conditiilor acute de boala, monitorizarea bolilor cronice si recuperarea geriatrica. Serviciile preventive se axeaza pe:

vaccinari specifice varstnicului (antigripala, antipneumococica etc), modificari adaptative ale stilului de viata (recomandari de nutritie, efort fizic), limitarea dependentei functionale, profilaxia primara sau secundara a unor boli cu impact major pe sanatate (hipertensiune,

diabet, dislipidemii, osteoporoza, cancere).

INTRODUCERE ÎN GERIATRIE

Caracteristica ultimelor decenii ale secolului nostru, este cresterea numerica a populatiei vârstnice în structura populatiei, adica îmbatrânirea demografica, fenomen mai accentuat în tarile dezvoltate economic, dar prezent si în tara noastra. Prognozele demografice apreciaza ca si în continuare populatia vârstnica va creste mai rapid decât cea nevârstnica.

Cauzele care explica fenomenul de îmbatrânire a populatiei sunt:

1

scaderea natalitatii, progresele medicinii si cresterea nivelului de trai,

care maresc rata de crestere numerica a populatiei vârstnice, prin ameliorarea morbiditatii si mortalitatii.

Se apreciaza ca denumirea de "persoane ale vârstei a treia" este mai proprie decât aceea de persoana în vârsta (O.M.S.), deoarece evoca sectorul populatiei care a depasit mijlocul vietii.

Imbatrânirea este un proces dinamic indiferent de vârsta cronologica

Senescenta, cuprinde ultima perioada a vietii, în cadrul acesteaia se delimiteaza Senilitatea, care este o perioada finala, cu deteriorari biologice severe. Senescenta nu este o boala, este un proces fiziologic, chiar daca îmbatrânirea se asociaza de regula, desi nu obligatoriu cu îmbolnavirile. Diversele modificari fiziologie par sa fie în raport direct cu îmbatrânirea, dar multe persoane vârstnice îsi conserva capacitatile lor functionale, cu toata degenerescenta organica aparenta. Se considera astazi ca prag al batrânetii vârsta de 60 -65 de ani.

Clasificare medicala a fenomenului de imbatranire :

"îmbatrânirea fiziologica", armonioasa, în care vârsta cronologica se identifica cu vârsta biologica.

"îmbatrânirea nefiziologica", care poate fi: prematura, când începe de timpuriu accelerata, când ritmul de îmbatrânire se accelereaza la un moment dat (dupa

pensionare, dupa decese în familie, dupa internari etc).

Vârstnicul, prin încetarea activitatii profesionale, mai ales când aceasta este brusca, fara pregatire, îsi pierde sentimentul de utilitate sociala, prestigiul social, responsabilitatea, roluri si statuturi în familie, uneori fenomenul fiind resimtit ca o adevarata drama, o moarte sociala (C. Bogdan).

Modificarile fiziologice care apar la vârstnic:

Perceptia este în regresie la batrâni (auzul, vederea dar si gustul, mirosul). Senzatiile dureroase si termice diminua. Adesea la batrâni apare infarcte miocardice, ulcere

perforate sau chiar fracturi, fara durere. Claudicatia intermitenta, (durerea în molet, la arteritici în miscare), angorul sau dispneea, pot

fi mascate de restrângerea activitatii. Polipatologia este regula, iar tablourile atipice sunt foarte frecvente.

Modificarile psihice ca apatia, depresia, teama de spitalizare, confuzia, sunt obisnuite. Incontinenta urinara sau de materii fecale, poate însoti unele boli acute sau iatrogene (medicamentoase).

Modificari patologice:

Cardiopatii aterosclerotice ischemice, hipertensiunea arteriala, tulburarile de ritm si conducere, anemia pernicioasa, leucemia limfatica cronica, diverticuloza digestiva, hernia hiatala, ischemiile digestive,

1

diabetul zaharat, mixedemul, tireotoxicoza, ateroscleroza cerebrala, boala Parkinson, dementele, depresiile, starile confuzionale, glaucomul, cataracta, osteoporoza, poliartrozele, guta, fractura capului femural, cancerul cutanat, pruritul etc.

BĂTRÂNEŢEA ETAPĂ FIZIOLOGICĂ, ... NU BOALĂ.

O.M.S., defineste starea de sanatate ca "o stare complecta de bine, fizic, mintal si social...". La batrâni, capacitatile fizice regreseaza, are loc o deteriorare intelectuala si o dezangajare sociala cu marginalizare.

„ Primul gest terapeutic este de a stabili daca te afli în fata unui "bolnav în vârsta", sau a unui "vârstnic cu modificari fiziologice de îmbatrânire" (C. Bogdan). Aceasta, pentru ca uneori familia sau chiar pacientul solicita, masuri pentru recuperarea unor functii si performante caracteristice unor vârste mai tinere. Deci delimitarea "starii de boala", de "starea de îmbatrânire", nu este simpla dar este obligatorie.

Imbatranirea umana

Organizaţia Mondială a Sănăţăţii (OMS) consideră că îmbătrânirea este un proces care se desfăşoară de-a lungul vieţii, începând încă înainte ca noi să ne naştem. Din perspectivă biologică, îmbătrânirea este considerată un fenomen care apare aproape la toate speciile animale, o rezultantă a interacţiunii dintre factorii genetici, de mediu şi cei ai stilului de viaţă care influenţează longevitatea. Bătrâneţea este un proces biologic natural şi inevitabil care începe la naştere. Îmbătrânirea, ca fenomen al lumii vii, este un proces de regres, de deteriorare care afectează atât individul, cât şi grupurile, populaţia.

La nivelul individului, în sens larg, îmbătrânirea este considerată un fenomen multidimensional care include:

schimbările fizice ale organismului uman după viaţa adultă, schimbările psihologice care apar în mintea şi capacităţile mentale şi schimbările sociale în modul în care persoana este văzută, în ceea ce aşteaptă şi ceea ce

se aşteaptă de la ea. O problemă importantă cu care se confruntă societatea modernă de astăzi este reprezentată de „încărunţirea” populaţiei

Cea mai uzuală clasificare a perioadei bătrâneţii umane cuprinde:

1. stadiul de trecere spre bătrâneţe: de la 65 la 75 de ani;2. stadiul bătrâneţii medii: de la 75 la 85 de ani;3. stadiul marii bătrâneţi: peste 85 de ani.

Imbătrânirea este un proces complex influenţat de o varietate de factori, printre care se numără ereditatea, nutriţia, boala, multiplele influenţe ale mediului înconjurător. Vârsta de la care o persoană începe să fie considerată bătrână diferă în funcţie de epoca istorică şi de cultură. Motto: „Scopul gerontologiei este de a adăuga viaţă anilor, mai mult decât a adăuga ... ani vieţii, şi de a învăţa să îmbâtrânim frumos şi demn.”

GERONTOPROFILAXIE

1

Îmbătrânirea individului sugerează stadii ireversibile , care nu pot fi înţelese decât dacă sunt cunoscute procesele biologice, sociale şi psihologice, asociate creşterii, maturităţii şi eventualului declin al organismului uman, în contextul mediului fizic, psihologic şi social.

Încă din antichitate, mari gânditori au afirmat că imbătrânirea se pregăteşte din tinereţe. Geriatria în contextul conceptului de GERONTOPROFILAXIE:

asigură asistenţa medico-socială diferenţiată şi are drept scop

menţinerea capacităţii de muncă, scăderea morbidităţii prevenirea fenomenului de îmbătrânire precoce.

Conceptul de gerontoprofilaxie include un complex de măsuri medicale, medico-sociale în vederea întârzierii fenomenelor de îmbătrânire.

Consultaţia profilactică gerontologică acordată în cadrul asistenţei ambulatorii geriatrice, evidenţiată în faza iniţială fenomenele de îmbătrânire prematură, depistează boli cronice, care accelerează procesul de îmbătrânire şi diminuează capacitatea de muncă. Consultaţia profilactică oferă posibilitatea prevenirii complicaţiilor bolilor cronice, a acutizărilor, a recăderilor, printr-o serie de măsuri igienice, legate de factorii de risc profesional şi de stilul de viaţă.

Prin sfatul gerontologic se va promova conceptul după care un om activ, nu are timp să îmbătrânească(printr-o alimentaţie sănătoasă, ritm de muncă – odihnă, activitate fizică, evitarea consumului de tutun, alcool şi alte substanţe toxice).

Semne si simptome prezente in afectiunile persoanelor varstnice:

a. Semne locale Durerea Anorexia Modificari cutanate insotite de prurit Constipatie Incontinent de urina Incontinent anala Tulburari de mictiune Atrofii musculare Anchiloze Escare

b. Semne generaleAlterarea functiilor vitale:(dispnee de efort, dispnee de decubit, HTA, hTA, tahicardie)

Tulburari de somn, Deshidratare Scadere in greutate Pierderi de memorie

1

Pierderi de constiinta

Deshidratarea la varstnici, o problema adesea neglijata

Deshidratarea reprezinta scaderea apei totale din organism si apare atunci cand organismul pierde mai multa apa decat primeste sau produce. Pentru a se mentine un echilibru optim al apei totale din organism, trebuie acoperite pierderile zilnice.

Deshidratarea se poate produce prin:

cresterea pierderilor de apa (febra, varsaturi, diaree, medicamente ca diureticele, transpiratiile excesive, arsurile si altele) sau

scaderea aportului lichidian (imobilizarea, dementa, tulburarea deglutitiei, scaderea acuitatii vizuale, medicamente ca digoxinul, reducerea voluntara a aportului de teama urinarii fercvente si altele).

Infectiile cailor respiratorii, precum raceala comuna sau alte viroze, creeaza intotdeauna un dezechilibru in balanta apei totale la varstnici

varstnicii cu diabet zaharat sunt in mod particular predispusi la deshidratare

Simptome si semne ale deshidratarii:

gura uscata, urina inchisa la culoare, mirositoare si in cantitate redusa, constipatie, oboseala cronica, letargie, slabiciune musculara si crampe musculare, tulburari de mobilitate, confuzie, ameteala, cefalee, scaderea valorilor tensiunii arteriale, mai ales in ortostatism, crestera pulsului, alterari ale temperaturii corpului.

In cazul varstnicilor, cel mai important este evitarea aparitiei deshidratarii. Acest lucru se poate realiza prin:

Educatia varstnicilor si apropiatilor acestora cu privire la importanta hidratarii. Necesarul minim de lichide ar fi de 30 ml/Kg corp; pentru hidratare pot fi folosite lichide si nu trebuie neglijate fructele si legumele cu continut mare de apa: capsuni, pepene, grapefruit, tomate, varza, brocoli, conopida, castraveti, salata, etc.

Educatia varstnicilor si apropiatilor acestora cu privire la cauzele, manifestarile, dar si metodele de evitare a deshidratarii( afectiuni infectioase, medicatie care influenteaza balanta apei.

Incurajarea varstnicului de a-si pastra mobilitatea si de a fi cat mai activ.

1

TULBURARI DE SOMN

Modificarile somnului pot fi atat de importante incat ajung sa scada semnificativ calitatea vietii individului, manifestandu-se prin:

somnolenta diurna, astenie , senzatie de oboseala permanenta, lipsa energiei aparitia starilor confuzionale, a dificultatilor de concentrare, persoana poate constata ca are probleme in a-si indeplini cu un randament satisfacator

activitatile cotidiene.

Cele mai importante probleme legate de somn la pacientii varstnici sunt insomnia (somnul insuficient, caracterizat prin treziri frecvente si perioade lungi in care pacientul nu mai poate readormi) si senzatia de oboseala la trezire. In insomnie se reduce durata somnului si/sau profunzimea lui.

Afectiuni medicale care pot interfera cu un somn odihnitor,:

Durerea - este una din cele mai frecvente cauze de aparitie a tulburarilor de somn; Insuficienta cardica congestiva - poate determina aparitia unor probleme respiratorii ce

afecteaza somnul; Palpitatii , tahicardii si aritmii; Afectiuni dispneizante (care afecteaza respiratia normala), emfizemul pulmonar Afectiuni neurologice Afectiuni pulmonare - boli pulmonare obstructive; Poliuria; Boala Parkinson Boala de reflux gastroesofagian - poate fi intens disconfortanta; Constipatia ; Alergii , sinuzite, congestie nazala si probleme similare;

1

Prurit tegumentar important Afectiunile psihiatrice si bolile mentale sunt alte cauze frecvente pentru care somnul

varstnicilor este afectat: Depresia Dementa Psihoze , anxietate

Consumul de medicamente este o alta cauza frecventa de afectare a calitatii somnului. Pacientii varstnici au tratamente complexe care necesita chiar si 5 - 9 medicamente ce trebuie administrate zilnic. Multe dintre ele pot avea ca efecte adverse insomnii si pot reduce semnificativ vigilenta dar si capacitatea fizica a pacientului de a sta alert. Printre aceste medicamente se numara si:

Sedativele antidepresive si antipsihotice; Antihistaminicele: folosite pentru tratarea alergiilor; Beta-blocantele : pot impiedica inducerea somnului, cresc numarul trezirilor in

timpul noptii; Medicamente impotriva insomniilor: pot cauza somnolenta diurna, dependenta; Teofilina si cafeina: cresc starea de vigilenta si reduc in ansamblu perioada rezervata

somnului. Analgezicele obisnuite, Nicotina

Stilul de viata si anumiti factori sociali pot contribui si la ei la inducerea unor probleme de somn. Din aceste motive specialistii vorbesc de o “igiena a somnului” care trebuie respectata, astfel incat tulburarile sa fie cat mai rare si nesemnificative.

Cele mai eficiente terapii s-au demonstrat a fi urmatoarele:

Instituirea si pastrarea unui orar foarte regulat de trezire si culcare;Evitarea sau reducerea pe cat posibil a somnului de dupa-amiaza;Evitarea statului in pat atunci cand individul se uita la televizor, citeste;Realizarea de exercitii fizice zilnice, insa nu inainte de culcare;Evitarea consumarii unor mese abundente inante de culcare;Evitarea situatiilor sau a gandurilor stresante inainte de culcare;Evitarea consumului de alcool, cafeina si a fumatului inainte de culcare;Adoptarea unui comportament de rutina inainte de culcare Ingrijirea ca in camera sa existe un confort particular care sa imbie la somn;Purtarea unor haine (pijamale) cat mai confortabile Daca nu pot adormi in primele 30 de minute dupa ce se pun in pat, se pot da jos si pot face ceva relaxant

Preventie

1. Administrarea medicamentelor conform prescriptiilor medicale;2. Adoptarea unui stil de viata cat mai activ3. Evitarea consumului unor mese abundente cu putin timp inainte de culcare. 4. Mancarurile condimentate ar trebui evitate;5. Limitarea consumului de lichide inainte de culcare;6. Evitarea consumului de cafea, ceai negru si nicotina, mai ales seara

1

7. Evitarea conumului de alcool 8. Pastrarea unui program de somn cat mai regulat si strict;9. Evitarea somnului in timpul zilei. 10. Reducerea stresului 11. Doar cand este ora de somn va merge in pat;

Pacientii pot incerca si diverse remedii naturiste: ceaiurile cu musetel, valeriana,levantica.

Deoarece insomniile pot fi induse de o dieta saraca in magneziu se recomanda alimente ce contin magneziu: condimente, cerealele integrale, nuci, ceai, cafea, legume (spanacul).