Curriculum La Decizia Scolii

Curriculum la decizia ºcoliiîn mediul incluziv

7Editura Didacticã ºi Pedagogicã, R.A., Bucureºti, 2007

Ghid pentru cadrele didact ice

Uniunea Europeanã • Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi TineretuluiProiect Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate

Maria Kovács

Seria de ghiduri pentru Educaþia incluzivã este realizatã de WYG International Ltd. - echipa de asistenþãtehnicã a Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii pentru implementarea proiectului Phare 2003 Acces laeducaþie pentru grupuri dezavantajate:

Keith Prenton Coordonare seria Educaþia incluzivãMihaela Marin Concept editorial

La realizarea Ghidului 7 Curriculum la decizia ºcolii în mediul incluziv au contribuit:Corneliu Þurcaºiu redactareAlina Negruþiu ºi RBC România traducereDinu Dumbrãvician design copertãGabi Iancu prezentare graficã ºi dtpLiviu Pãcurar tehnoredactare

Imaginile au fost realizate în ºcoli incluse în proiectul Phare.

Aceastã publicaþie face parte din Proiectul Phare 2004 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate.Editorul materialului: Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi TineretuluiData publicãrii: mai 2007Conþinutul acestui material nu reprezintã în mod necesar poziþia oficialã a Uniunii Europene.

© 2007. Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi TineretuluiISBN 978-973-30-1738-7

Cartea poate fi copiatã pentru scopuri educaþionale, dar nu pentru scopuri comerciale. În orice circumstanþã,este necesar acordul deþinãtorului de copyright, Ministerul Educaþiei, Cercetãrii ºi Tineretului, pentru areproduce integral sau pãrþi din prezentul Ghid.

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiKOVÁCS MARIA

Curriculum la decizia ºcolii în mediul incluziv / Maria Kovács. - Ed. a 2-a. - Bucureºti: Editura Didacticãºi Pedagogicã, 2007

Bibliogr.ISBN 978-973-30-1738-7

371.214

3

Cuvânt înainte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .4

Cum se poate folosi acest ghid? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .5

1. Bune practici în elaborarea cursurilor opþionale în urma consultãrii comunitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

1.1 Elaborarea cursului opþional Educaþie multiculturalã la cererea comunitãþii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .8

1.2 Experienþele unei ºcoli legate de predarea cursului opþional „Istorie oralã” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .11

1.3 Experienþe legate de curriculum în ºcolile beneficiare ale proiectului Phare 2001 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .12

2. Cum decidem ce sã mai înveþe elevii? Alegerea curriculumului la decizia ºcolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .13

3. Ce fel de curriculum la decizia ºcolii putem proiecta? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .15

4. Cum proiectãm curriculum la decizia ºcolii? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .17

4.1 Argumentarea cursului opþional. Formularea obiectivelor ºi competenþelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .18

4.2 Definirea conþinuturilor. Abordarea integratã . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

4.3 Metode de predare–învãþare–evaluare. Resurse necesare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .22

4.4 Pilotarea cursului opþional. Feedback ºi revizuire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

5. Utilizarea cãrþilor pentru copii produse în proiectul Phare 2001 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29

6. Lecturi suplimentare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

6.1 Curriculum la decizia ºcolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

6.2 Programa cursului opþional „Educaþie multiculturalã” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .40

6.3 Programa cursului opþional „Dezvoltare comunitarã” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .46

6.4 Prezentarea cursului opþional „Mediul nostru” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .52

6.5 Programa cursului opþional „Drepturile mele, drepturile noastre. Educaþie pentru drepturile copilului” . .54

6.6 Lista cãrþilor pentru copii produse în proiectul Phare 2001 Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .56

7. Criterii de verificare a incluzivitãþii cursului opþional propus . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .57

Cuprins

4

Ghiduri pentru educaþia incluzivãGhidurile din seria „Educaþia incluzivã“ vor fi folosite la cursurile deformare pentru educaþia incluzivã, la care vor participa inspectori ºcolari,directori de ºcoalã, cadre didactice ºi formatori din sistemul de învãþãmânt.Mai mult, ele vor servi drept resursã, material de referinþã pentru cei caredoresc sã contribuie la dezvoltarea unor ºcoli incluzive. Ghidurile vã invitãla reflecþie ºi acþiune, iar criteriile de bune practici în educaþia incluzivã,prezentate la sfârºitul ghidurilor, pot constitui instrumente de auto-evaluareprofesionalã.

Care este scopul acestui ghid?Acest ghid prezintã câteva aspecte fundamentale ale curriculumului ladecizia ºcolii. El rãspunde la întrebãri la care ºi ºcolile cautã rãspunsuriatunci când îºi propun sã promoveze educaþia incluzivã fructificândposibilitãþile oferite de curriculumul la decizia ºcolii.

- Care sunt avantajele curriculumului la decizia ºcolii?

- De unde ºtim ce doresc sã înveþe elevii? Ce aºteptãri legate decurriculum au pãrinþii elevilor ºi membrii comunitãþii, în ansamblu?

- Care sunt etapele elaborãrii curriculumului la decizia ºcolii?

- Ce exemple bune de curriculum la decizia ºcolii existã?

Întrebãrile de mai sus contureazã principalele teme abordate în acest ghid.Vã recomandãm sã urmaþi sugestiile de elaborare a curriculumului ladecizia ºcolii ºi sã consultaþi cu atenþie exemplele oferite în acest ghidînainte de a vã decide cum sã procedaþi pentru a dezvolta cursuri care sãîntâmpine nevoile reale de învãþare ale elevilor ºi ale comunitãþii pe care o deserveºte ºcoala dumneavoastrã.

Cuvânt înainte

5

Ghidul este structurat pe cinci capitole mari. Primul capitol prezintã unexemplu de bunã practicã ºi impresii ale unor cadre didactice ºi elevi care auparcurs împreunã cursuri opþionale. Urmãtoarele trei capitole au un aspectpractic sporit. Ele vã aratã cum puteþi decide cursul opþional care sã rãspundãaºteptãrilor elevilor ºi ale comunitãþii ºi etapele elaborãrii unui curs opþional.În capitolul cinci vã oferim curricule ale unor cursuri opþionale care s-aupredat cu succes în diferite ºcoli din România. În încheiere, vã oferim o listãde indicatori cu ajutorul cãrora puteþi verifica dacã cursul propus dedumneavoastrã contribuie într-adevãr la dezvoltarea unei ºcoli incluzive.

Secþiunile incluse în Capitolele 2, 3 ºi 4 au urmãtoarea structurã internã recurentã:

Listã de indicatori. Aceastã listã inclusã la sfârºitul ghidului cuprinde oserie de criterii de evaluare a incluzivitãþii cursului opþional pe care îl propuneþi.Cu ajutorul ei veþi putea verifica dacã curriculumul la decizia ºcolii pe care l-aþi dezvoltat contribuie realmente la realizarea educaþiei incluzive.

Cum se poate folosiacest ghid

18 CURRICULUM LA DECIZIA ºCOLII ÎN MEDIUL INCLUZIV

• Sã reflectãm asupra problemei identificate cãreia i se adreseazã cursul;

• Sã recapitulãm importanþa ºi utilitatea temei alese din perspectiva

o dezvoltãrii elevilor ºi a succesului lor ºcolar,

o progresului comunitãþii,

o creºterii gradului de incluziune al ºcolii.

• Sã parcurgem notiþele pe care le-am luat la consultãrile cu elevii, pãrinþiiºi grupurile de reprezentanþi ai comunitãþii;

• Sã ne gândim la urmãtoarele întrebãri:

Grupul þintã Cine va învãþa?

Competenþa Ce va ºti sã facã la sfârºitul cursului?

Circumstanþele În ce condiþii va ºti sã facã acele lucruri?

Performanþa Cât de bine?

Argumentarea cursului opþional. Formularea obiectivelorºi competenþelor

De ce un curs ºi nu altul?Cum pot justifica rostulcursului propus? Ce urmãresc exact prinacest curs?

În acest Ghid Lectura 6.1,Curriculum la decizia ºcolii

Lectura 6.2 Programa cursuluiopþional „Educaþie multiculturalã“

Problema

Texte auxiliare

Soluþii posibile

4.1

Sã redactãm un argumentconvingãtor pentru cursulopþional propus, prin care sãarãtãm modul în care cursulîºi propune sã abordezeproblema identificatã înurma consultãrilor cufactorii interesaþi. Sã ne propunem obiectiveclare ºi realiste care sãconducã la rezolvareaproblemei, la umplereagolului identificat ºi la dez-voltarea unor competenþeutile pentru elevi.

Provocarea

• Cum aþi argumenta utilitatea unui curs despreprotecþia mediului înconjurãtor la clasa a IV-a,într-o ºcoalã din mediul rural? Dar într-o ºcoalãdin mediul urban? Notaþi cel puþin douãargumente în favoarea unui astfel de curs.

• Ce competenþe v-aþi propune sã dezvoltaþi printr-un astfel de curs la elevii de clasa a IV-a?Grupaþi-le pe cele trei dimensiuni: – cunoºtinþe; – abilitãþi; – valori ºi atitudini.

Reflecþie ºi acþiune

194. CUM PROIECTÃM CURRICULUM LA DECIZIA ºCOLII?

Citiþi prezentarea programei cursului opþional „Educaþie multiculturalã”,mai ales punctele VII-IX (pagina 42 în acest ghid) ºi rãspundeþi laîntrebãrile de mai jos:

a. Care sunt douã dintre cele mai puternice argumente în favoarea cursuluiopþional propus?

• ________________________________________________________

________________________________________________________

• ________________________________________________________

________________________________________________________

b. Ce avantaje prezintã acest curs opþional?

• ________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

c. Ce vor ºti sã facã elevii la sfârºitul cursului?

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

d. Ce valori va promova acest curs?

• ________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

Propuneri de activitãþiProvocarea

Obiectivul pe care îlurmãresc autorii prinprezentarea secþiuniirespective din Ghid.

Soluþii posibileActivitãþi pe care

le puteþi iniþia.

Texte auxiliareTrimiteri cãtre lecturi din

acest ghid, dintr-un alt ghiddin seria de faþã sau la

publicaþii accesibile cadrelordidactice din România.

ProblemaÎntrebarea pe care ºi-o formuleazã un cadrudidactic, preocupat de un aspect legat decurriculum la decizia ºcolii.

Propuneri de activitãþiActivitate practicã ce poate fi efectuatã cu eleviisau în timpul formãrilor adresate cadrelordidactice ca scenarii ale unor lecþii demonstrative.

Reflecþie ºi acþiuneÎntrebãri care invitãla reflecþie ºi acþiune.

6

CDS – curriculum la decizia ºcolii

ONG – organizaþie nonguvernamentalã

IBP – învãþarea bazatã pe proiect

OMEC – Ordin al Ministrului Educaþiei ºi Cercetãrii

Listã de acronime

7

1

BUNE PRACTICI ÎN ELABORAREA

CURSURILOROPÞIONALE ÎN URMA

CONSULTÃRIICOMUNITÃÞII 1

„Opþionalul ne place pentru cã nu memorãm lecþii, pentru cãînvãþãm sã cunoaºtem oamenii, sã ne cunoºtem pe noi, sã fim

mai buni, mai îngãduitori cu cei de lângã noi. Ne învaþã sã

comunicãm, sã înlãturãm barierele din comunicare, sã nespunem pãrerea, sã ºtim sã ne apreciem ºi chiar sã înþelegem

cã nu întotdeauna avem dreptate. Ne învaþã sã rezolvãm un

conflict, atunci când el apare ºi, mai ales, ne-a învãþat cãorice pãrere conteazã.“ (elev, jud. Buzãu)


Fundaþia Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã (www.edrc.ro)a iniþiat, la începutul anului 2005, elaborarea unui curs opþional(curriculum la decizia ºcolii – CDS) intitulat Educaþie multiculturalã, pentruelevii claselor a III-a ºi/sau a IV-a. Pentru a asigura calitatea acestui curs,CRDE a alcãtuit o echipã de lucru care a cuprins: un coordonator deprogram, un teoretician al ºtiinþelor educaþiei ºi un învãþãtor care,împreunã, au avut sarcina de a elabora curriculumul cursului opþional ºimaterialele didactice necesare pentru implementarea acestuia: un manual alelevului, un caiet de lucru ºi un ghid al profesorului.

De asemenea, aceastã echipã a avut sarcina de a constitui ºi pregãtigrupurile de factori interesaþi cu care s-au purtat consultãrile ºi care urmasã contribuie la documentarea, pilotarea ºi revizuirea opþionalului. Acestgrup de lucru s-a constituit din:

• reprezentanþi ai Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, responsabili pentruînvãþãmântul în limba minoritãþilor sârbo-croatã, ucraineanã ºi slovacã;aceste persoane au fãcut recomandãri cu privire la cadrele didactice carear putea fi interesate de cursul opþional propus;

• reprezentanþi ai unor ONG-uri, ale grupurilor etnice din România;aceste persoane au oferit informaþii despre minoritatea etnicã pe care oreprezintã (date demografice, legende, basme, poveºti populare, cuvintede bazã în limba lor);

• 10 perechi de învãþãtori care predau la aceeaºi ºcoalã: o persoanã carepredã în limba unei minoritãþi ºi o persoanã care predã în limba românã(din judeþele Cluj, Sibiu, Arad, Hunedoara, Suceava, Covasna);

• copiii din clasele a III-a ºi a IV-a la care predau aceºti învãþãtori (în ºcolidin judeþele mai sus menþionate); copiii au oferit feedback învãþãtorilorla încheierea lecþiei pilotate;

• inspectorii pentru învãþãmântul primar din judeþul Cluj (aceºtia auparticipat la formarea cadrelor didactice ºi au oferit sugestii deîmbunãtãþire a conþinutului ºi structurii manualului, a caietului delucru, precum ºi a ghidului profesorului);

• profesorii (inclusiv universitari) participanþi la o conferinþã organizatãde Universitatea din Oradea pe tema formãrii învãþãtorilor, unde S.B. ºiM.Z. au prezentat unele materiale în lucru ºi au solicitat feedbackulparticipanþilor, sugestii de îmbunãtãþire etc.

Am stat de vorbã cu S.B., unul dintre autorii curriculumului, în momentulîn care echipa se pregãtea sã organizeze ultima întâlnire de lucru cuînvãþãtorii care urmeazã sã predea cursul opþional în anul ºcolar 2005-2006.S.B. a vorbit cel mai mult despre importanþa consultãrii cu grupuri cât maidiverse, a pilotãrii ºi revizuirii în vederea realizãrii variantei finale acurriculumului la decizia ºcolii.

Elaborarea cursuluiopþional Educaþiemulticulturalã lacererea comunitãþii1.1

91. BUNE PRACTICI ÎN ELABORAREA CURSURILOR OPÞIONALE ÎN URMA CONSULTÃRII COMUNITÃÞII

Am întrebat-o pe S.B. de ce s-a optat pentru elevi de clasele a III-a ºi a IV-a.Pe lângã faptul cã la acel nivel copiii citesc ºi scriu suficient de bine ca sãpoatã înþelege ºi discuta materialele prezentate în manual, justificarea a fostcã e bine ca un copil (la o vârstã cât mai micã) sã înþeleagã cã cei din jurulsãu sunt altfel, dar totodatã sunt persoane asemãnãtoare lui. Dacã acestlucru este înþeles încã din copilãrie, atunci aspectele problematice legate deconvieþuirea ºi interacþiunea cu oameni diferiþi, probleme care se pot ivimai târziu, pot fi prevenite. De aceea, obiectivele cursului de educaþiemulticulturalã sunt:

1. descrierea unor trãsãturi caracteristice pentru grupurile etnice caretrãiesc pe teritoriul þãrii noastre: denumire, limbã vorbitã, culturã,literaturã, religie, folclor, tradiþii culinare etc.;

2. explorarea asemãnãrilor ºi diferenþelor generate de culturã dintrepersoanele care convieþuiesc într-un anumit spaþiu geografic;

3. crearea unui climat ºcolar caracterizat prin deschidere faþã de diversitateaetnoculturalã a elevilor ºi prin valorificarea pozitivã a diferenþelor, întimpul lecþiilor.

Ce se doreºte ca elevii sã ºtie sã facã, ce atitudini ºi valori se vor dezvoltaprin acest curs? Competenþele specifice pe care doreºte sã le dezvolte cursulde educaþie multiculturalã sunt structurate pe trei dimensiuni:

Cunoºtinþe:• enumerarea unor trãsãturi specifice pentru grupurile etnice de pe

teritoriul României;

• explicarea asemãnãrilor ºi deosebirilor dintre oameni.

Abilitãþi:• capacitatea de a învãþa prin cooperare;

• capacitatea de analizã, sintezã, comparaþie;

• comunicare eficientã;

• abilitãþi de gândire (criticã, creativã, orientatã cãtre celãlalt).

Valori ºi atitudini:• deschidere faþã de celãlalt;

• cooperare;

• respect reciproc;

• empatie;

• sentimentul identitãþii ºi al apartenenþei;

• acceptarea diversitãþii.

Despre modul în care s-a decis conþinutul cursului, S.B. ne-a spus cã s-apornit de la structura unei unitãþi de învãþare. Iniþial erau incluse ºiinformaþii istorice despre fiecare grup etnic din România, informaþiilestatistice erau mai numeroase, imaginile aveau un rol mai important înrealizarea sensului unitãþii de învãþare, însã pe parcursul consultãrilor ºi apilotãrii s-a ajuns la concluzia cã elevii ar putea sã fie copleºiti de informaþiiîn detrimentul profunzimii discuþiilor care ar putea fi ocazionate deinformaþiile mai puþine, dar relevante ºi adecvate vârstei. De aceea s-a decisreducerea conþinutului informaþional ºi accentuarea importanþei metodelorde predare–învãþare–evaluare.

Liceul Apaczai Csere Janos, Cluj-Napoca

M.Z.

În vederea îndrumãrii cadrelor didactice în privinþa metodologieirecomandate de predare a cursului opþional, s-a elaborat un ghid pentruînvãþãtori. Acest ghid conþine programa cursului, descrierea câtorva metodede predare recomandate pentru opþionalul de educaþie multiculturalã, jocuriºi activitãþi distractive cu întreaga clasã ºi exemple de scenarii didactice.

Programa conþine informaþii generale despre curs, obiectivele acestuia, sugestiipentru predare ºi evaluare. Cursul de educaþie multiculturalã este gândit ca uncurs opþional, interdisciplinar, care poate fi predat în orice ºcoalã în cadrulcurriculumului la decizia ºcolii. Acest curs opþional se potriveºte pentru oriceºcoalã primarã care doreºte sã fie o ºcoalã incluzivã ºi este recomandat în modspecial pentru ºcolile în care populaþia elevilor se caracterizeazã prin diversitateetnicã. Abordarea curricularã propusã pentru includerea acestui curs încurriculumul ºcolii primare este cea sub formã de opþional de sine stãtãtor.

Conþinutul cursului este împãrþit în douã pãrþi mari: prima parte prezintãindividual grupuri etnice de pe teritoriul României, iar partea a douaprezintã teme care abordeazã integrat problematica diversitãþii etnice. Primaparte cuprinde teme multiculturale, iar cea de-a doua teme interculturale.Temele multiculturale au rolul de a duce la conºtientizarea bogãþiei ºidiversitãþii culturale de pe teritoriul României, iar temele interculturale aurolul de a sintetiza informaþiile din prima parte în jurul unorconcepte–cheie, importante pentru orice etnie: familia, religia, locuinþa,comunitatea, prietenia, bãieþi ºi fete, bucãtãria, percepþiile asupra realitãþii ºicolegii.

Metodele de predare propuse sunt alese pentru a contribui la realizareaobiectivelor de învãþare. Învãþarea prin cooperare, comunicarea ºi gândireade ordin superior sunt trei dintre cele mai importante competenþe care vorfi dezvoltate elevilor prin predarea acestui curs. Gândirea de ordin superiorinclude gândirea criticã, gândirea creativã ºi gândirea orientatã cãtre celãlalt.Metodele de predare sunt active ºi interactive. Acest curs poate fi predat cueficienþã crescutã prin utilizarea metodelor din programul „Lectura ºiscrierea pentru dezvoltarea gândirii critice”. Ghidul prezintã 9 metode depredare ºi variante ale acestora, evidenþiind efectele pe care le au asupraelevilor: conversaþia euristicã (ajutã elevii sã formuleze întrebãri), explicaþia(ajutã elevii sã înþeleagã anumite conþinuturi), dezbaterea: linia valorilor(ajutã elevii sã-ºi formeze opinii), lectura predictivã (ajutã elevii sã-ºidezvolte gândirea criticã), lectura în perechi (ajutã elevii sã comunice unulcu altul), mozaicul (ajutã elevii sã comunice ºi sã-ºi dezvolte sentimentul deresponsabilitate), brainstormingul (ajutã elevii sã-ºi dezvolte creativitatea),studiul de caz (ajutã elevii sã-ºi dezvolte capacitatea de analizã), jocul de rol(ajutã elevii sã devinã empatici), metoda proiectelor (ajutã elevii sãinvestigheze în profunzime un subiect ºi sã colaboreze).

Ghidul prezintã ºi o selecþie de câteva activitãþi antrenante care pot firealizate cu participarea întregii clase. O colecþie de exerciþii preponderentindividuale sunt incluse în Caietul pentru elevi.

Metodele de predare prezentate au ºi caracter ilustrativ, pentru a sugeracategoria de metodologie adecvatã cursului. Învãþãtorii vor putea combinametodele acestea cu altele, pentru a crea strategiile didactice cele mai potrivitepentru fiecare temã ºi clasã în parte. Câteva exemple de scenarii didactice suntoferite pentru ambele categorii de teme: multiculturale ºi interculturale.

Strategiile de evaluare potrivite pentru acest curs sunt cele de tip formativ, datoritãaccentului pe care opþionalul îl pune pe dezvoltarea unor abilitãþi ºi valori.

Cei care doresc informaþii suplimentare despre cursul opþional descris maisus se pot adresa la Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturalã(www.edrc.ro), tel: 0264 420 490, fax: 0264 420 491, email: [email protected] sau


Liceul Apaczai Csere Janos, Cluj-Napoca

M.Z.

111. BUNE PRACTICI ÎN ELABORAREA CURSURILOR OPÞIONALE ÎN URMA CONSULTÃRII COMUNITÃÞII

ªcoala nr. 12 dintr-un judeþ, beneficiar al proiectului Phare 2001, estesituatã într-un cartier în care existã mai multe grupuri etnice, iar unuldintre cele mai mari este cel al romilor. În cinci clase din aceastã ºcoalã,începând cu 1998, s-a introdus un curs intitulat „Istorie oralã“, ca parte dincurriculumul la decizia ºcolii.

Pentru „Istorie oralã“ s-a alocat o orã de curs pe sãptãmânã la clasele I-V.Fiecare clasã cuprinde 10-15 elevi. Obiectivele de învãþare ale cursuluiconstau în împãrtãºirea valorilor diferitelor culturi din comunitate, creareaunui climat ºcolar familiar pentru copii, creºterea stimei de sine ºidezvoltarea unui sentiment al identitãþii. În plus, s-a vizat dezvoltareaabilitãþilor de comunicare ºi relaþionare socialã a copiilor ºi stimulareainteresului pentru învãþarea prin investigare.

Elementele de conþinut ale cursului au cuprins teme, precum: istoriacomunitãþii, tradiþii ºi ritualuri specifice diferitelor etnii asociate cunaºterea, cãsãtoria ºi moartea, ocupaþii, personalitãþi din comunitate,legende ºi basme, ghicitori etc.

Cursul a fost livrat în secvenþe simple. În primul rând, cadrul didactic i-aajutat pe elevi sã identifice obiectul investigaþiei, care trebuia sã fie o temãpentru care elevii sã arate un interes ridicat. Apoi, cu îndrumarea cadruluididactic, elevii au formulat întrebãri care sã fie adresate membrilorcomunitãþii. Copiii s-au întors în clasã cu rãspunsurile la întrebãrilor lor ºiau pregãtit o prezentare pentru a comunica lucrurile învãþate întregii clase.

Printre produsele cursului se numãrã: afiºe, obiecte de artã colectate dincomunitate, care reflectã ocupaþiile sau costumele tradiþionale, cãrþiconfecþionate manual care conþin ghicitori, maxime, proverbe ºi ilustraþii înculori vii, culegeri de cântece ºi poveºti transmise de bãtrâni.

O datã pe semestru, pãrinþii au fost invitaþi la ºcoalã sã participe laprezentãrile finale ale produselor adunate de copii. Au existat ºi ocazii desãrbãtorire a progreselor în învãþare fãcute de cãtre copii.

Prin participare la curs, copiii au învãþat nu doar despre folclorul, cultura ºitradiþiile etniilor din comunitate, dar ºi cum sã punã întrebãri ºi cum sãcomunice eficient cu adulþii din comunitate sau cum sã comunice colegilorrezultatele investigaþiei ºi cum sã prezinte pãrinþilor noile achiziþii.

Experienþele unei ºcolilegate de predareacursului opþional„Istorie oralã”1.2


• Programul ºcolii se modificã, începând de la disciplinele studiate ºi pânã laforma de abordare a conþinuturilor incluse în curriculum. Se introducdiscipline noi, prin intermediul curriculumului la decizia ºcolii. Acestediscipline rãspund nevoilor reale ale comunitãþii din care ºcoala face parte.

• La activitãþile obiºnuite, se adaugã activitãþi cu caracter special.Programele de sprijin, mai ales de recuperare a rãmânerilor în urmã îndezvoltarea abilitãþilor de scris ºi citit, ajutã la completarea lacunelor pecare elevii le-au acumulat datoritã experienþelor anterioare diverse ºidatoritã ritmurilor diferite de învãþare. Activitãþile de remediere aueficienþã sporitã dacã sunt abordate articulat. Curriculumul integratarmonizeazã perspective ale diferitelor discipline de studiu asupraaceluiaºi subiect.

• Activitãþile extracurriculare oferã elevilor posibilitatea de a-ºi valorificatalentele ºi interesele pentru un anumit domeniu. Elevii îºi pot investi oparte din timpul liber pentru a-ºi dezvolta abilitãþile ºi talentele pe carele posedã, sub îndrumarea atentã a unui cadru didactic.

• Programul „A doua ºansã” se realizeazã printr-o reorganizare acurriculumului în aºa fel încât cunoºtinþele de bazã ºi abilitãþile necesarepracticãrii unei meserii sã poatã fi predate în paralel elevilor care auabandonat ºcoala înainte de a încheia învãþãmântul obligatoriu. Ei audin nou ocazia de a învãþa ºi de a obþine o calificare, care sã le asigureinserþia pe piaþa forþei de muncã.

Experienþe legate decurriculum în ºcolilebeneficiare aleproiectului Phare 2001Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajate,cu focalizare pe romi1.3

13

CUM DECIDEM CE SÃMAI ÎNVEÞE ELEVII?

ALEGEREACURRICULUMULUI LA DECIZIA ªCOLII

2

• sã întrebãm elevii;

• sã consultãm pãrinþii;

• sã consultãm liderii comunitãþii;

• sã discutãm cursurile opþionale în consiliile profesorale;

• sã consultãm reprezentanþii grupurilor formale ºi informale (consiliullocal, primarul, lideri de ONG-uri, asociaþii comunitare, patronatele dincomunitate etc.).

Pentru prezentarea avantajelor implicãrii familiilor ºi comunitãþii în viaþaºcolii, a se vedea Ghidul 6 din seria „Educaþie incluzivã“.

Soluþii posibile

Sã propunem cursuriopþionale (curriculum ladecizia ºcolii) care sãrãspundã realmentenevoilor educaþionale aleelevilor, sã ia în calculpreferinþele pãrinþilor ºiale comunitãþii pe careºcoala o deserveºte.

Provocarea

De unde ºtim ce altceva arfi bine sã înveþe elevii dinºcoala noastrã pe lângãcurriculumul nucleu? Cum aflãm ce ar doripãrinþii elevilor ca ºcoalasã-i înveþe pe copiii lor?Dar preferinþele ºitrebuinþele comunitãþiicum le aflãm?

Problema

• În acest Ghid, Lectura 6.1Curriculum la decizia ºcolii

• Ghidul 6 din aceastã serie,Parteneriat ºcoalã–familie–comunitate

Texte auxiliare

Pe acoperiºul unei ºcoli inclusã în Proiectul Phare îºi are cuibul o barzã.Acest lucru poate fi un punct de plecare pentru propunerea unuisubiect de CDª.

La sfârºitului semestrului I sau, cel târziu, la începutul semestrului al II-leaal anului ºcolar în curs organizaþi o întâlnire cu pãrinþii copiilor din clasadumneavoastrã pentru a discuta despre cursurile opþionale pe care copiii arurma sã le poatã alege în anul ºcolar urmãtor. Asiguraþi-vã cã pãrinþiicunosc motivul pentru care le solicitaþi întâlnirea, astfel încât sã se poatãinforma ºi sã se poatã consulta ºi cu copiii lor în prealabil. Astfel, ºansele dereuºitã a întâlnirii cresc considerabil.

Pentru a asigura o atmosferã plãcutã de lucru, alocaþi 5-10 minute laînceput pentru discuþii plãcute despre ultimele succese ale copiilor.Asiguraþi-vã apoi cã toþi pãrinþii înþeleg ce este curriculumul la decizia ºcolii(CDS). Explicaþi-le cã dumneavoastrã ºi alþi colegi va trebui sã înaintaþipropunerea de CDS la direcþiune ºi la Inspectoratul ªcolar Judeþean spreaprobare pânã la o datã limitã, stabilitã de aceste organe. Subliniaþi faptulcã pãrerea pãrinþilor este foarte importantã ºi cã dumneavostrã contaþi peajutorul lor pentru a decide ce este cel mai de dorit sã înveþe copiii în oreleneocupate de curriculumul obligatori (nucleu).

Alegeþi cu grijã modul în care veþi gestiona întâlnirea, astfel încât nici unpãrinte sã nu domine ºi fiecare sã poatã contribui la discuþie. În funcþie depreferinþele ºi de mãrimea grupului de pãrinþi, puteþi sã le oferiþi subiecte dediscuþie în grupuri mici înainte de a deschide discuþia cu întreg grupul. Unii pãrinþi, mai ales cei care nu sunt obiºnuiþi sã vorbeascã în public, nuvor avea curajul sã îºi exprime preferinþa imediat, fãrã a se consulta între ei.Pentru a vã asigura de eficienþa discuþiilor în grupurile mici, oferiþi-leexemple (scurte prezentãri, descrieri) de cursuri opþionale care s-au doveditplãcute ºi utile pentru copii de vârste asemãnãtoare. Arãtaþi-le pãrinþilormodul în care dânºii vor putea sã contribuie la reuºita cursului.

Asiguraþi-vã cã fiecare pãrinte va fi mulþumit pânã la sfârºit de decizia cares-a luat. Pentru a nu dezamãgi pe nimeni, puteþi sã le explicaþi cã doriþi sãalegeþi cursul cel mai adecvat vârstei, iar în anii urmãtori veþi putea sãalegeþi un alt curs opþional.

Nu apelaþi la vot (decizia majoritãþii) decât în cazuri extreme, cândconsensul este greu de realizat din motive de timp sau lipsã de deschiderespre discuþii constructive ºi negociere. Dacã aflaþi cã pãrinþii ar avea nevoiede mai mult timp pentru a se hotãrî, puteþi sã oferiþi o altã întâlnire sau sãle cereþi sã vã trimitã, prin intermediul copiilor, în scris, decizia lor finalã.Este posibil sã existe pãrinþi care nu ºtiu sã scrie. Ca sã evitaþi cazul în careaceºtia nu ºi-ar putea comunica opþiunea finalã în scris, oferiþi pentru toþipãrinþii ocazia de a vã contacta la ºcoalã, la ore care sã fie convenabilepentru toþi.

Propuneri de activitãþi

• Dacã aþi fi avut ocazia sã alegeþi ce sã învãþaþi laºcoalã, când eraþi elev, ce v-ar fi plãcut sã învãþaþipe lângã disciplinele obligatorii? De ce? Ce pãrerear fi avut pãrinþii dumneavostrã despre aceastãalegere?

• Cum aþi putea sã aflaþi pãrerea reprezentanþilorcomunitãþii despre cursurile opþionale pe care le-ar propune? Cu cine aþi putea colabora pentrua organiza astfel de consultãri la nivelulcomunitãþii? Ce modalitate ar fi eficace?



15

CE FEL DECURRICULUM LADECIZIA ªCOLII

PUTEM PROIECTA?3

• Informaþi-vã despre tipurile de curriculum la decizia ºcolii.

• Consultaþi-vã cu colegii (de la ºcoala dumneavoastrã sau de la alte ºcoli).

Curriculum la decizia ºcolii• curriculum extins• curriculum nucleu aprofundat • curriculum elaborat în ºcoalã

Curriculum extins – are la bazã întreaga programã ºcolarã a disciplinei, atâtelementele de conþinut obligatorii, cât ºi cele facultative. Diferenþa pânã lanumãrul maxim de ore prevãzute pentru o anumitã disciplinã, se asigurãprin îmbogãþirea ofertei de conþinuturi prevãzute de curriculumul nucleu.

Curriculum nucleu aprofundat – are la bazã exclusiv trunchiul comun,respectiv elementele de conþinut obligatorii. Diferenþa pânã la numãrulmaxim de ore prevãzute pentru o anumitã disciplinã se asigurã prinreluarea ºi aprofundarea curriculumului nucleu, respectiv prindiversificarea experienþelor ºi activitãþilor de învãþare.

Soluþii posibile

Sã cunoaºtem categoriilede curriculum la deciziaºcolii ºi avantajeleprezentate de fiecare.

Provocarea

Existã anumite tipuri decurriculum la decizia ºcoliidin care putem alege?Dacã da, în funcþie de cealegem tipul de CDS?

Problema

• http://cnc.ise.ro/

• Lectura 6.1 Curriculum ladecizia ºcolii, din acest Ghid

• Lausselet, R. (2004): Manualulautoevaluãrii. Ghid introductiv,Institutul InterculturalTimiºoara, Timiºoara

Texte auxiliare

Dupã ce parcurgeþi conþinutul acestui Ghid, folosiþi spaþiul de mai suspentru a ilustra viziunea proprie despre CDS.


Curriculum elaborat în ºcoalã – conþine, cu statut opþional, diverse disciplinede studiu propuse de instituþia de învãþãmânt sau alese de aceasta din listaelaboratã la nivel de minister. Fiecare profesor are oportunitatea de aparticipa în mod direct la elaborarea curriculumului, în funcþie de condiþiileconcrete în care se va desfãºura activitatea didacticã. Disciplinele opþionalese pot proiecta în viziune monodisciplinarã, la nivelul unei arii curricularesau la nivelul mai multor arii curriculare.

• Organizaþi o serie de întâlniri de lucru ale consiliului profesoral cuscopul de a autoevalua oferta de cursuri opþionale propuse elevilor înºcoala dumneavoastrã. Autoevaluarea este un prim pas necesar înîmbunãtãþirea ofertei de cursuri opþionale. Pentru a efectua autoanalizaºi evaluarea, puteþi folosi instrumentul prezentat mai jos, numit Roataautoevaluãrii (Lausselet, 2004).


• Ce fel de cursuri opþionale s-au propus pânãacum în ºcoala dumneavoastrã? Cum s-a decisoferta de cursuri opþionale?

• Au fost unii elevi mai avantajaþi de cursurilepropuse decât alþii? Dacã da, în ce sens?

• Cum v-aþi putea asigura cã CDS-urile pe care lepropuneþi rãspund egal preferinþelor fiecãruicopil de la ºcoalã dumneavoastrã ºi cã ele reflectãcultura fiecãrui grup din comunitatea pe care odeserveºte ºcoala?


Roata autoevaluãrii

rezistenþã

17

CUM PROIECTÃMCURRICULUM

LA DECIZIA ªCOLII?4

4.1 Argumentarea cursului opþional. Formularea obiectivelorºi competenþelor

4.2 Definirea conþinuturilor. Abordarea integratã

4.3 Metode de predare–învãþare–evaluare. Resurse necesare

4.4 Pilotarea cursului opþional. Feedback ºi revizuire


• Sã reflectãm asupra problemei identificate cãreia i se adreseazã cursul.

• Sã recapitulãm importanþa ºi utilitatea temei alese din perspectiva

o dezvoltãrii elevilor ºi a succesului lor ºcolar;

o progresului comunitãþii;

o creºterii gradului de incluziune al ºcolii.

• Sã parcurgem notiþele pe care le-am luat la consultãrile cu elevii, pãrinþiiºi grupurile de reprezentanþi ai comunitãþii.

• Sã ne gândim la urmãtoarele întrebãri:

Grupul þintã Cine va învãþa?

Competenþa Ce va ºti sã facã la sfârºitul cursului?

Circumstanþele În ce condiþii va ºti sã facã acele lucruri?

Performanþa Cât de bine?

Argumentarea cursului opþional. Formularea obiectivelorºi competenþelor

De ce un curs ºi nu altul?Cum pot justifica rostulcursului propus? Ce urmãresc exact prinacest curs?

În acest Ghid, Lectura 6.1Curriculum la decizia ºcolii

Lectura 6.2 Programa cursuluiopþional „Educaþie multiculturalã“

Problema

Texte auxiliare

Soluþii posibile

4.1

Sã redactãm un argumentconvingãtor pentru cursulopþional propus, prin care sãarãtãm modul în care cursulîºi propune sã abordezeproblema identificatã înurma consultãrilor cufactorii interesaþi. Sã ne propunem obiectiveclare ºi realiste care sãconducã la rezolvareaproblemei, la umplereagolului identificat ºi la dez-voltarea unor competenþeutile pentru elevi.

Provocarea

• Cum aþi argumenta utilitatea unui curs despreprotecþia mediului înconjurãtor la clasa a IV-a,într-o ºcoalã din mediul rural? Dar într-o ºcoalãdin mediul urban? Notaþi cel puþin douãargumente în favoarea unui astfel de curs.

• Ce competenþe v-aþi propune sã dezvoltaþi printr-un astfel de curs la elevii de clasa a IV-a?Grupaþi-le pe cele trei dimensiuni: – cunoºtinþe; – abilitãþi; – valori ºi atitudini.



Citiþi prezentarea programei cursului opþional „Educaþie multiculturalã”,mai ales Justificarea cursului ºi Obiective de referinþã (paginile 40–41 înacest ghid) ºi rãspundeþi la întrebãrile de mai jos:

a. Care sunt douã dintre cele mai puternice argumente în favoarea cursuluiopþional propus?

• ________________________________________________________

________________________________________________________

• ________________________________________________________

________________________________________________________

b. Ce avantaje prezintã acest curs opþional?

• ________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

c. Ce vor ºti sã facã elevii la sfârºitul cursului?

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

• ________________________________________________________

d. Ce valori va promova acest curs?

• ________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________

________________________________________________________



• sã selectãm conceptele, ideile de bazã pe care dorim sã le transmitemelevilor în timpul pe care îl avem la dispoziþie;

• sã ajutãm elevii sã formuleze întrebãri reale, specifice, care reflectãpreocupãrile lor legate de tema propusã ºi care pot fi investigate înprofunzime suficientã în timpul alocat cursului;

• sã analizãm multiplele perspective din care se pot aborda temele propuse;

• sã ne consultãm cu colegii care predau alte discipline.

Definirea conþinuturilor.Abordarea integratã

În acest Ghid, Lectura 6.1Curriculum la decizia ºcolii

Texte auxiliare

Soluþii posibile

4.2

Sã prezentãm într-o formãatractivã cunoºtinþe dindomeniul ºtiinþelor exacte,dar ºi al celor socio-umane,al artelor, sã dezvoltãmabilitãþi transferabile ºiatitudini ºi valoricircumscrise unei ºcoli /societãþi incluzive.

Provocarea

Cum alegem conþinuturilecele mai potrivite pentru a atinge obiectivele cursuluiºi pentru a dezvoltacompetenþele propuse? Ce conþinuturi ar fi maiatractive pentru elevi?Cum putem integra maimulte tipuri de conþinuturiîn acelaºi curs?

Problema


• Cereþi elevilor sã formuleze una-douã întrebãri care îi preocupã înlegãturã cu tema cursului ºi sã le noteze pe câte o bucatã de hârtielipicioasã (post-it).

• Încurajaþi-i sã fie cât mai specifici, sã evite întrebãrile generale.Întrebãrile care încep cu „de ce” sunt un bun motor de investigaþie.

• Când au terminat de notat, faceþi grupe de câte 5-6 elevi ºi cereþi-le sãciteascã ºi sã compare întrebãrile. Dupã ce le-au citit pe toate, vor grupape cele care vizeazã aspecte asemãnãtoare.

• Dupã ce fiecare grup a terminat de grupat întrebãrile, eliminaþiîntrebãrile care se repetã ºi completaþi lista astfel încât întrebarea fiecãruielev sã se regãseascã în lista finalã.

• Identificaþi subtemele / subiectele circumscrise de întrebãrile elevilor.Acestea vor creiona conþinutul cursului.

• Identificaþi legãturile logice dintre întrebãri. Decideþi asupra ordinii încare veþi parcurge conþinuturile respective.

• Dacã ceea ce-ºi propun elevii este prea ambiþios, propuneþi o eºalonareîn timp: acele conþinuturi care necesitã investiþie de timp mai mare decâtvã puteþi permite în decursul unui an ºcolar pot fi reþinute pentruurmãtorul an.


Presaþi de bogãþia de idei a curriculumului nucleu,uitãm de faptul cã elevii de multe ori nu gãsescmotivaþia intrinsecã pentru învãþare. Dacã le oferimînsã ºansa de a hotãrî mãcar parþial ce doresc sãînveþe, ce considerã cã este util sã ºtie ºi sã facã,motivaþia lor pentru învãþare va creºte simþitor.

• Amintiþi-vã de o ocazie recentã de învãþare. Ce aþiînvãþat? V-a cerut cineva sã învãþaþi acel lucru sauaþi decis singur? Cum vã simþiþi când puteþi alegesingur ce sã învãþaþi?

• Ce pericole întrevedeþi în selectareaconþinuturilor de învãþare împreunã cu elevii? Cesoluþii aþi putea gãsi pentru a vã risipi acestetemeri? Cine v-ar putea ajuta?


„Pãdurea, prietena mea“ –curriculum la decizia ºcolii înªcoala Coltau, Maramureº.


• Luaþi în calcul mai multe metode posibile de abordare a învãþãrii–predãrii–evaluãrii (a se vedea Ghidul 3 din prezenta serie).

• Încercaþi învãþarea bazatã pe proiect.

• Pregãtiþi resursele necesare din timp. Solicitaþi sprijinul comunitãþiipentru a obþine resurse umane ºi materiale autentice specifice locului.

• Fiþi flexibili, dar nu pierdeþi din vedere obiectivele.

• Planificaþi modalitãþi de a extinde învãþarea în afara ºcolii.

• Monitorizaþi permanent progresul ºi, dacã este nevoie, revizuiþiplanificarea semestrialã.

Proiectul sau învãþarea bazatã pe proiect (IBP) este o modalitate deorganizare a învãþãrii care permite parcurgerea unor activitãþi de învãþareinterdisciplinare ºi transdisciplinare, centrate pe elevi, ancorate în problemepractice ale vieþii de zi cu zi. O definiþie posibilã este urmãtoarea: învãþareabazatã pe proiect este o metodã de predare care implicã elevii în învãþareaconþinuturilor ºi dezvoltarea abilitãþilor prin intermediul unui procesextins, structurat în jurul unor întrebãri sau probleme autentice ºicomplexe, care va avea ca rezultat unul sau mai multe produse.

Un avantaj evident al IBP este faptul cã elevii pot fi motivaþi sã se angajezeresponsabil în propria învãþare. IBP oferã posibilitatea ca elevii sã îºi urmezepropriile interese ºi sã caute rãspunsuri la propriile întrebãri, sã decidã eiînºiºi cum sã caute rãspunsuri ºi cum sã rezolve probleme.

Metode depredare-învãþare-evaluare.Resurse necesare

Ghidul 3, Învãþarea într-un mediuincluziv

Texte auxiliare

Soluþii posibile

4.3

Identificarea unor metode depredare–învãþare–evaluarecare sã implice activ toþielevii ºi care sã le stârneascãinteresul pentru parcurgereacursului opþional.

Provocarea

Care sunt metodele care arputea contribui, prinnatura lor, la reuºita unuicurs opþional?

Problema

Propuneri de activitãþi (1)


IBP asigurã posibilitatea abordãrii interdisciplinare ºi transdisciplinare aconþinuturilor. Elevii aplicã ºi integreazã conþinuturi specifice mai multordiscipline în diferite momente ale realizãrii proiectului. Realizareaproiectului dã sens ºi semnificaþie cunoºtinþelor, datoritã gradului înalt deaplicabilitate imediatã. Abilitãþile pe care le dezvoltã IBP sunt abilitãþi delucru necesare în lumea realã, abilitãþi cerute de angajatori, cum ar fiabilitatea de a lucra în echipã, de a lua decizii bine fondate, de a aveainiþiativã ºi de a rezolva probleme complexe.

În sala de clasã, IBP asigurã profesorului posibilitatea de a dezvolta relaþiivaloroase cu elevii. Profesorii pot avea rolul de antrenor, facilitator, dar nuîn ultimul rând vor putea învãþa ei înºiºi. Produsele proiectului, planurile,schiþele, prototipurile sunt subiecte de conversaþie excelente pe baza cãroraprofesorii ºi elevii pot extinde învãþarea.

De asemenea, pentru realizarea proiectului, mai ales în etapa dedocumentare, deseori este nevoie sã ieºim din perimetrul ºcolii ºi sã cãutãmresurse materiale sau sprijin în comunitate. Aceste ocazii sunt valoroasepentru cã atât elevii, cât ºi profesorii au posibilitatea sã stabileascã relaþii decolaborare cu membrii comunitãþii (specialiºti, comunitatea de afaceri), iarprodusele proiectului vor putea fi prezentate acestora, precum ºi pãrinþilor,ocazie bunã de a întãri relaþiile dintre ºcoalã ºi comunitate.

Caracteristicile învãþãrii bazate pe proiect§ IBP recunoaºte înclinaþia naturalã a copiilor ºi tinerilor de a învãþa,

capacitatea lor de a face lucruri importante, de a rezolva sarcinicomplexe ºi nevoia lor de a fi trataþi cu seriozitate ºi încredere ºi plasaþiîn centrul procesului de învãþare.

§ IBP implicã elevii în explorarea conceptelor ºi principiilor centrale aleunei discipline.

§ În IBP se formuleazã probleme complexe, întrebãri reale care vor ghidaexplorãrile elevilor de-a lungul proiectului.

§ IBP necesitã instrumente ºi abilitãþi esenþiale, utilizarea tehnologieipentru învãþare, management personal ºi al proiectului.

§ IBP va rezulta într-un produs sau mai multe produse care vor explicadilema sau vor prezenta informaþiile generate în cursul procesului deinvestigaþie.

§ Produsele IBP permit cererea ºi oferirea frecventã de feedback ºi ele suntposibilitãþi de învãþare din experienþã.

§ IBP permite evaluarea atât a procesului cât ºi a produselor, autoevaluareºi evaluarea de cãtre colegi.

§ IBP necesitã ºi încurajeazã colaborarea ºi cooperarea.

IBP poate fi adaptatã la orice categorie de vârstã. Glava ºi Glava (2002)discutã modalitãþile de organizare transdisciplinarã a conþinuturilor lapreºcolari ºi descriu metoda proiectelor, menþionând cã în practicaeducaþionalã din grãdiniþã proiectul poate lua forme diferite, mai multetipuri de sarcini de investigaþie ºi acþiune desfãºurându-se în paralel ºirezolvând aceeaºi temã:

§ efectuarea de investigaþii în mediul înconjurãtor fizic ºi social;

§ proiectarea ºi confecþionarea unor materiale care ilustreazã tema (produsul);

§ conducerea unor experimente simple ºi cu materiale la îndemâna copiilor;

§ elaborarea unor documente, cum ar fi calendare, reviste ilustrate, albume.


Societatea secolului XXI cere persoane responsabile, cu abilitãþi deplanificare, gândire criticã, creativitate, de comunicare ºi de prezentare,înþelegerea culturilor diferite, abilitatea de a lua decizii ºi cunoºtinþe ºiabilitãþi de utilizare a tehnologiei, precum ºi acelor instrumente careservesc cel mai bine scopul. De aceea, învãþarea bazatã pe proiect areavantajul cã poate sã transforme ºcoala într-un laborator de viaþã.

Paºii organizãrii IBP

1. Formularea întrebãrii centrale

Întrebarea care va demara învãþarea bazatã pe proiect trebuie sã fie una caresã stârneascã interesul elevilor, pentru ca aceºtia sã se implice activ.Întrebarea trebuie sã fie deschisã ºi sã reflecte o problemã sau situaþie pecare elevii o pot rezolva investigând, care sã se refere la prezent ºi a cãreirezolvare sã fie resimþitã de elevi ca o realizare semnificativã.

2. Planificarea

Atunci când planificã proiectul, profesorul trebuie sã se gândeascã laconþinuturile, conceptele ºi principiile esenþiale care vor fi abordate înproiect. De asemenea, pentru asigurarea reuºitei proiectului, profesorul vatrebui sã implice elevii în aceastã etapã, pentru ca ei sã poatã simþi cãproiectul le aparþine ºi sã îºi poatã asuma responsabilitatea pentru reuºitalui. Profesorul va trebui sã aleagã activitãþi ºi conþinuturi din cât mai multediscipline, care sã ajute la gãsirea rãspunsurilor ºi care sã asigure atingereaobiectivelor din curriculum. Profesorul va trebui sã ºtie ce materiale ºiresurse sunt disponibile ºi sã ºtie cum va ajuta elevii sã aibã acces la acestea.

3. Agenda de lucru

Pentru o bunã organizare, este nevoie de stabilirea unei agende de lucru ºitermene limitã pentru diferitele etape ale proiectului. Bineînþeles, profesorultrebuie sã fie conºtient cã pot sã aparã modificãri în agendã, va trebui decisã fie flexibil ºi sã ajute acei elevi care s-ar putea sã nu perceapã presiuneatimpului. Pentru aceºtia mai ales trebuie stabilite subetape, care sã seconcretizeze în realizarea unor produse parþiale.

Întrebarea centralã trebuie reamintitã tot timpul elevilor. Ea va funcþiona caun catalizator al tuturor activitãþilor. Când unii elevi se depãrteazã de calea derezolvare stabilitã în plan, cereþi sã îºi motiveze acþiunea. Dacã ea parejustificatã, ajutaþi-i pe elevi sã îºi reorganizeze proiectul. Nu uitaþi: pe mãsurãce se adâncesc în investigaþiile lor, problema li se va pãrea din ce în ce maicomplexã. Încurajaþi-i sã se concentreze pe întrebarea centralã în tot ce fac.

4. Monitorizarea

Facilitaþi procesul de investigaþie ºi modelaþi atitudinea doritã faþã de învãþare.Învãþaþi-i pe elevi cum sã colaboreze, ajutaþi-i sã îºi aleagã rolul primar îngrup, dar sã îºi asume responsabilitatea pentru toatã activitatea grupului.

Îndrumaþi elevii, apreciaþi procesul, oferiþi-le feedback ºi încurajare.Urmãriþi procesele de grup, dinamica grupului. Elaboraþi fiºe demonitorizare, dar ºi de automonitorizare, precum ºi criterii de evaluare,care sã fie cunoscute de elevi.

5. Evaluarea

Ori de câte ori este posibil, oferiþi-le elevilor posibilitatea de a se autoevaluaºi de a-ºi evalua colegii. Deseori rãmâne prea puþin timp pentru reflecþie,atât asupra procesului pe care l-au parcurs elevii, cât ºi asupra produsului

„Plante ornamentale“ – cursopþional la ªcoala „DomniþaMaria“ din Bacãu


rezultat. Dacã asiguraþi timp pentru reflecþie (fie în formã scrisã, individual– jurnal de învãþare, fie oral, în grup), elevii vor avea ocazia sã sintetizezecele învãþate.

Moderaþi discuþii în care elevii sã poatã analiza ce anume a mers bine înprocesul de realizare a proiectului, ce ar schimba dacã ar putea sã înceapãdin nou, ce întrebãri noi s-au ivit în cursul investigaþiei lor etc.

ISTORIA ORALÃ – POVESTIRI DIN COMUNITATEEste foarte uºor sã trecem cu vederea multitudinea de lucruri pe care leîntâlnim în fiecare zi, tocmai din cauzã cã ele ne sunt familiare. De multeori, soluþia anumitor probleme se aflã chiar în faþa noastrã, doar cã nu oobservãm, tocmai din cauzã cã ne este atât de familiar un aspect sau altul alvieþii noastre în comunitate.

Istoria oralã este o metodã complexã de învãþare care ne ajutã sãconºtientizãm aceste aspecte familiare, inerente culturii noastre. Istoriaoralã presupune pregãtirea ºi realizarea de cãtre elevi a unor interviuri cudiverse persoane ºi valorificarea la clasã a informaþiilor, povestirilor,rememorãrilor astfel adunate.

Obiective

• Îmbogãþirea conþinuturilor disciplinelor de studiu.

• Dezvoltarea competenþelor academice ºi sociale ale elevilor.

• Stimularea motivaþiei elevului pentru învãþare.

• Cultivarea interesului pentru aprofundarea unor subiecte specifice.

Avantajele istoriei orale

• plaseazã elevul în calitate de „cercetãtor novice“ ce îºi creeazã propriaistorie oralã;

• elevul cerceteazã un subiect, intervieveazã persoane ºi discutã produselecreate;

• reprezintã o abordare interactivã ºi centratã pe elev;

• dezvoltã competenþe de nivel superior care implicã analiza, sinteza ºievaluarea.

Tipuri de subiecte populare

• ªtiinþifice: mai ales cele legate de meºteºuguri, ocupaþii ale unorpersoane din comunitate.

• Povestiri de familie: Copilãria, Adolescenþa, Cum s-au cunoscut pãrinþii,bunicii, Tinereþea tatãlui, Arborele genealogic, Biografii, Jocurile copilãriei.

• Obiceiuri ºi tradiþii.

• Regiunea ºi comunitatea: Tradiþii de sãrbãtori, Eroi locali, Evenimentedeosebite în comunitate, Mãrturii ale unor participanþi la evenimentedeosebite – rãzboi, revoluþii, dezastre naturale, Meserii/profesii.

• Educaþie: Istoria ºcolii.

• Folclorul numelor.


• Care sunt avantajelemetodei învãþãrii bazatepe proiect?

• Care sunt acele elementeale învãþãrii bazate peproiect care v-arîmpiedica sã organizaþiparcurgereacurriculumului nucleu în acest fel?

• Formulaþi câteva întrebãricentrale. Testaþi dacã acesteîntrebãri sunt de real interespentru elevi. Invitaþi-i sã„colecteze” ºi sã împãrtã-ºeascã întrebãri legate deteme care îi preocupã.



Tehnica de lucru este asemãnãtoare cu cea a învãþãrii bazate pe proiect.

a. Alegerea subiectului sau a temei (formularea întrebãrii centrale).

b. Proiectarea activitãþii (alcãtuirea unui plan de acþiune, planificareaetapelor de lucru, diviziunea muncii în interiorul grupului de elevi).

c. Strângerea materialului - contactarea surselor, stabilirea locului ºi timpului întâlnirii;- cercetarea de dinainte de interviu (consultarea unor surse scrise,

întrebãri de testare, observare);- interviul (pregãtirea grilei de interviu, a modalitãþii de înregistrare –

notiþe sau înregistrare audio; desfãºurarea interviului);- colectarea unor documente (fotografii, obiecte autentice etc.).

d. Redactarea materialului (transcrierea interviului, selectarea pãrþilorimportante, relevante pentru subiect, redactarea primei versiuni,solicitarea pãrerii unor colegi, revizuirea, redactarea formei finale).

e. Prezentarea rezultatelor investigaþiei (sub formã de prezentare oralã sauscrisã – portofoliu).

Portofoliul de interviu poate cuprinde:

1. Coperta.

2. Pagina de titlu.

3. Informaþii despre subiectul cercetat, referinþe bibliografice, informaþiidespre persoana intervievatã, inclusiv o scurtã notã biograficã.

4. Datele de interviu: un rezumat al interviului, un index de nume.

5. Analiza personalã (þineþi un jurnal ce descrie sentimenteleintervievatorului despre proces, explicaþi ce v-a plãcut mai mult înrealizarea proiectului).

6. Documente de sprijin (fotografii, copii dupã documente, grafice, hãrþi,desene ce prezintã scene importante descrise în interviu etc.).

Învãþarea în serviciul comunitãþiiÎncã de pe vremea lui Comenius s-a recunoscut nevoia imperativã de a legaînvãþarea academicã (ºcolarã) de lumea realã. Învãþarea experienþialã este oîncercare de a rãspunde acestei nevoi. Mai recent s-a dezvoltat ideea învãþãriiprin servicii aduse comunitãþii sau, mai pe scurt, învãþarea în serviciulcomunitãþii. Esenþa acestui tip de învãþare se poate rezuma astfel: „experienþã+ angajament“. În cursurile care sunt organizate astfel elevilor li se solicitã sãpetreacã una–douã ore sãptãmânal lucrând într-o organizaþie sau agenþie sauinstituþie localã care are responsabilitãþi în asigurarea bunãstãrii comunitãþii.Pe lângã faptul cã, astfel, ei învaþã cum se aplicã teoriile ºi conceptele însuºitela ºcoalã, dar au ºi ocazia sã investigheze, sã reflecteze asupra celorexperimentate ºi sã exerseze democraþia participativã ºi abilitãþile necesareunui cetãþean implicat în viaþa comunitãþii.

Ce se întâmplã într-un curs de învãþare în serviciul comunitãþii?• Elevii asigurã serviciile necesare unor indivizi, organizaþii, ºcoli sau alte

entitãþi din comunitate. De exemplu, cu mijlocirea ºi sub îndrumareaunui cadru didactic, iar mai apoi cu implicarea catedrei de limbaenglezã, elevii unui liceu teoretic cu profil de limba englezã intensiv auvizitat elevii din ºcoala de nevãzãtori din localitate ºi i-au ajutat sã înveþelimba englezã citindu-le cãrþi, povestiri, romane în limba englezã,înregistrând pe bandã sonorã anumite exerciþii etc.

• Care sunt avantajele utili-zãrii metodei istoriei orale?Care aspect al metodei vãatrage cel mai mult?

• Care sunt acele elementeale tehnicii istoriei oralecare ar contribui laexersarea unor abilitãþidezvoltate iniþial încurriculumul nucleu?

• Prezentaþi elevilordumneavoastrã câteva dintemele / subiectelepopulare menþionate maisus. Întrebaþi-i ce anumele-ar face plãcere sãinvestigheze în profunzime.




• Învãþarea în serviciul comunitãþii se leagã de materia învãþatã la ºcoalã.

• Activitãþile de la clasã asigurã metodele prin care elevii se vor gândi, vorreflecta asupra celor învãþate prin serviciul adus ºi a felului în careacestea se leagã de subiectul învãþat la clasã.

• Cursul oferã mijloacele pentru a evalua învãþarea produsã în timpulserviciului. Calificativele, notele vor reflecta învãþarea, noile acumulãri,nu doar serviciul prestat.

• Serviciile aduse comunitãþii recunosc nevoia pentru acele servicii dinpartea celor care beneficiazã de ele ºi oferã ocazia pentru beneficiari de afi implicaþi în evaluarea calitãþii serviciului.

• Oportunitãþile de furnizare a acestor servicii sunt orientate spre dezvoltareaspiritului civic, dar þin cont ºi de planurile de carierã ale elevilor.

• Cunoºtinþele acumulate în cadrul disciplinei furnizeazã instrumentepentru îmbogãþirea, adâncirea experienþelor câºtigate în timpulserviciului în folosul comunitãþii.

• Activitãþile de la clasã oferã o modalitate de a împãrtãºi cu colegii ºi cuprofesorul cele învãþate în timpul serviciului.

Care sunt beneficiile învãþãrii prin serviciile adusecomunitãþii pentru elevi?

Rezultate pe plan personal:

• Un sentiment de utilitate, eficacitate, formarea identitãþii personale,dezvoltare spiritualã ºi moralã.

• Dezvoltarea abilitãþii de colaborare, leadership ºi comunicare.

• Învãþarea în serviciul comunitãþii are un efect pozitiv asupra însuºiriidisciplinei ºi îmbunãtãþeºte abilitatea elevilor de a aplica cele învãþate în„lumea realã“.

• O înþelegere mai complexã ºi abilitãþi îmbunãtãþite de a rezolvaprobleme, de a identifica soluþii, cu alte cuvinte, dezvoltare cognitivã.

Rezultate pe plan social:

• Combaterea stereotipurilor ºi o înþelegere mai profundã a culturilor.

• Dezvoltarea sentimentului de responsabilitate socialã ºi a abilitãþilor decetãþenie activã.

• Efect pozitiv asupra angajamentului faþã de sarcini de serviciu.

• Voluntariatul exersat la ºcoalã se leagã de implicarea în viaþa comunitãþiidupã pãrãsirea ºcolii.

Planuri de carierã:

• Învãþarea în serviciul comunitãþii contribuie la schiþarea sauconsolidarea planurilor de carierã ale elevilor.

Proiectaþi activitãþi deînvãþare prin serviciulcomunitar

Când proiectaþi astfel de activitãþi,vã va fi de ajutor dacã vã gândiþi laurmãtoarele întrebãri:

Întrebãri preliminare

• Care este punctul forte alcursului pe care îl propuneþi?Care sunt obiectivele generale?

• În ce modalitãþi concrete semanifestã chestiunile abordateîn disciplina pe care o predaþi,în viaþa de zi cu zi? Cum semanifestã ele în viaþa comunitãþii?

• Care sunt persoanele dincomunitate care activeazã îndomeniul vizat de disciplina pecare o predaþi dumneavoastrã?Ce fac exact aceste persoane?

Serviciul

• Care sunt activitãþile în careelevii dumneavoastrã s-ar puteaimplica în comunitate pentru acâºtiga experienþã directã îndomeniul care cuprindeconceptele, noþiunile pe care lepredaþi dumneavoastrã la clasã?

• Unde ar putea realiza acesteactivitãþi? Cine ar putea sã-igãzduiascã ºi sã-i supravegheze?

• De ce fel de instruire vor aveanevoie ºi cum o vor puteaobþine?

• Cum vã puteþi asigura cã aþiluat în calcul interesele,prioritãþile ºi sensibilitãþilecomunitãþii atunci când aþigândit activitãþile respective?

Activitãþi de învãþare

• Cum vor avea elevii ocazia sãlege activitãþile de serviciu înfolosul comunitãþii de materiaparcursã la clasã?

• Cum îi veþi conduce sãreflecteze asupra muncii lor?

• Cum îi veþi evalua ºi nota?


Putem sã elaborãm o politicã de consultare ºi colectare periodicã de feedbackde la elevi, pãrinþii lor ºi reprezentanþii comunitãþii prin:

• Chestionare.

• Focus – grupuri.

• Interviuri semistructurate.

• Discuþii formale sau informale cu elevii, pãrinþii.

• Cutiuþe poºtale pentru elevi ºi pãrinþi etc.

Dacã solicitãm feedback, trebuie sã le arãtãm celor care îl oferã cum vomfolosi informaþiile, datele astfel obþinute. Cu alte cuvinte, persoanele careoferã feedback vor dori sã vadã cã am acþionat în conformitate cu ideile,sugestiile primite sau pentru a remedia neajunsurile indicate.

Pilotarea cursului opþional. Feedback ºi revizuire

Ghidul 6, Parteneriatºcoalã–familie–comunitate

Texte auxiliare

Soluþii posibile

4.4

Sã dezvoltãm un sistem decolectare de feedback dela factorii interesaþi ºi derevizuire a ofertei decursuri opþionale, precumºi a diferitelor elementeale cursurilor opþionalepropuse.

Provocarea

Acest curs este unul nou.Cum aº putea sã mã asigurcã este pe placul elevilor ºicã rãspunde nevoilor lor deînvãþare, precum ºiaºteptãrilor pãrinþilor ºialtor membri ai comunitãþii?M-am consultat cu toþiînainte de a dezvolta cursul,dar dacã nu asta este ceeace doresc sã înveþe?

Problema

• Dupã ce aþi cãzut de acord asupra cursului pe care îl veþi propune,elaboraþi o unitate de învãþare completã din cursul respectiv. Realizaþi:

• proiectul didactic;

• materialele didactice necesare.

• Cereþi unui grup de elevi care doresc, voluntar, sã participe la o activitatede pilotare. Puteþi organiza aceastã activitate dupã ore sau la sfârºit desãptãmânã. Explicaþi-le elevilor cã organizaþi aceastã activitate (lecþie) casã testaþi cât de plãcut ºi util li se pare cursul pe care doriþi sã-l propuneþiîn anul ºcolar viitor pentru ei.

• Atrageþi-le atenþia cã pãrerea lor despre activitate va conta.

• La sfârºitul lecþiei / activitãþii didactice, cereþi-le sã scrie pe un bileþel(anonim) rãspunsuri scurte la urmãtoarele întrebãri:

o Care este cel mai important lucru pe care l-ai învãþat la aceastã lecþie?

o Ce þi-a plãcut cel mai mult la aceastã lecþie?

o Ce þi-a displãcut? Ce-ai schimba la ea?


• Cât de des solicitaþi pãrerea elevilor despre lecþiile predate?

• Ce diferenþe surprindeþi între feedbackul oral ºi cel scris (anonim)?

• De unde ºtiþi cã o activitate didacticã a fost reuºitã, cã elevii auînvãþat cu plãcere ºi cã vor reþine cele învãþate?


29

UTILIZAREA CÃRÞILORPENTRU COPII PRODUSE

ÎN PROIECTUL PHARE 2001ACCES LA EDUCAÞIE

PENTRU GRUPURI

DEZAVANTAJATE, CU FOCALIZARE PE ROMI

5

În proiectul „Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizarepe romi“ s-au realizat o serie de materiale didactice, inclusiv cãrþi deliteraturã pentru copii. Vã recomandãm sã folosiþi aceste cãrþi deoarece:- conþin povestiri adecvate vârstei copiilor care învaþã sã citeascã;- sunt ilustrate atractiv;- conþin fonturi mari care asigurã o citire mai uºoarã;- au relevanþã culturalã pentru copii care provin din medii culturale

diferite.

• Consultaþi Ghidul 3 din prezenta serie de ghiduri pentru a vã informadespre metode active ºi de învãþare în cooperare.

• Organizaþi o întâlnire cu colegi, cadre didactice care predau la acelaºinivel, treceþi în revistã cãrþile din proiect ºi schimbaþi idei despre felul încare puteþi sã utilizaþi aceste materiale în activitãþi didactice.

• Proiectaþi activitãþi didactice ºi predaþi lecþiile utilizând aceste cãrþi, apoiîntâlniþi-vã cu colegii pentru a schimba impresii.

• Dacã este necesar, revizuiþi activitãþile în funcþie de feedbackul obþinutde la elevi ºi colegi, iar apoi încercaþi din nou activitatea respectivã cu unalt grup de elevi sau o altã povestire.

• Dacã aveþi timp ºi doriþi feedback constructiv, rugaþi un coleg sã vãobserve la lecþie ºi apoi analizaþi lecþia împreunã.

Soluþii posibile

• Sã propunem eleviloractivitãþi de învãþareatractive prin care sã îºiîmbunãtãþeascãabilitãþile de citire.

• Sã cultivãm elevilor dinciclul primar plãcerealecturii.

Provocarea

Cum putem folosi cât maieficient cãrþile cu povestirirealizate în proiectul Phare2001, pentru a-i ajuta pecopii sã îndrãgeascã cititul?

Problema

În acest Ghid, secþiunea 6.6 „Lista cãrþilor pentru copiiproduse în proiectul PHARE 2001Acces la educaþie pentru grupuridezavantajate cu focalizare pe romi“

Texte auxiliare


Scenariu didactic pentru utilizarea la clasã a cãrþiipentru copii Chiþu ºi Þuchi

Disciplina: Citire / Limba românã / Dezvoltarea vorbirii; Educaþie civicã;Educaþie interculturalã (nivelul claselor a III-a sau a IV-a, în funcþie deabilitãþile de citit).

Subiectul: cum ne înþelegem cu persoane diferite de noi, cum depãºimprejudecãþile.

Resurse necesare: câte un exemplar pentru fiecare copil sau unexemplar la doi copii din cartea intitulatã Chiþu ºi Þuchi; tabelulpredicþiilor pentru fiecare elev.

Durata recomandatã: 3-4 ore, în funcþie de nivelul de lecturã al elevilor.

Instrucþiuni• Anunþaþi elevii cã veþi citi împreunã o povestire intitulatã Chiþu ºi Þuchi,

dar înainte de a începe sã citiþi cereþi-le sã scrie timp de 5 minuterezumatul unei povestiri care sã includã cuvintele: ºoricei, monstru,covoraº, lecturã, muniþie.

• Dupã ce au terminat de scris, cereþi-le elevilor sã îºi gãseascã o pereche(un coleg, o colegã) ºi sã citeascã amândoi, pe rând, textul pe care l-aucreat. Lecturarea ar trebui sã dureze cca 4 minute.

• Cereþi câtorva elevi (2-4 voluntari) sã citeascã cu voce tare povestirea lorsau sã recomande o povestire care ar fi interesant sã fie auzitã de toatã clasa.

• Împãrþiþi acum cãrticelele (Chiþu ºi Þuchi). Avertizaþi elevii sã nudeschidã cartea înainte sã le cereþi (sã nu citeascã înainte) pentru cã vorpierde o parte interesantã a activitãþii. Cereþi-le sã urmãreascã atentinstrucþiunile dumneavoastrã ºi sã procedeze aºa cum le veþi cere.

• Cereþi-le elevilor sã nu deschidã cartea, ci sã se uite la copertã ºi sã sepregãteascã sã rãspundã la întrebarea: „Judecând dupã copertã ºi dupãtitlu, ce crezi cã se va îmtâmpla în aceastã povestire?“

• Daþi fiecãrui elev un tabel al predicþiilor (a se vedea mai jos). Cereþi-le sãcompleteze cãsuþa din prima coloanã din primul rând (sub întrebarea„Ce credeþi cã se va întâmpla?“ / „Judecând dupã copertã“).

• Rugaþi 3-4 elevi sã spunã cu voce tare ce au scris. Dupã ce citesc,întrebaþi-i: Ce vã face sã credeþi asta? Cum v-a venit aceastã idee? Deunde ºtiþi cã asta se va întâmpla? Cereþi-le sã completeze tabelul (a douacoloanã din primul rând), iar apoi cereþi câtorva sã citeascã ce au notat.

• Înainte sã citeascã prima secþiune, spuneþi-le: „Aº vrea acum sã vãdecideþi, singuri, care dintre predicþiile auzite credeþi cã este cel maiprobabil sã se confirme.“

• „Acum deschideþi cartea ºi citiþi paginile 2 ºi 3. Când aþi terminat de citittextul de pe aceste 2 pagini, ridicaþi privirea ca sã ºtiu cã aþi terminat decitit. Nu mergeþi mai departe ºi nu întoarceþi pagina.“

• Când au terminat de citit cele douã pagini, cereþi-le sã completeze ultimacoloanã (Ce s-a întâmplat de fapt?). Cereþi câtorva elevi sã citeascã ce auscris în acel spaþiu. Apoi întrebaþi-i : «Cât de aproape a fost predicþiavoastrã faþã de ce s-a întâmplat de fapt în povestire ?»

• „Acum sã încercãm sã ghicim ce se va întâmpla în urmãtoarea secþiune.Sã scriem aceastã predicþie în coloana 1 din rândul 2.“

• „Acum citiþi paginile 4-9; ridicaþi privirea când aþi terminat de citit. Nu mergeþi mai departe ºi nu întoarceþi pagina.“ Verificaþi apoi cum secomparã ce au prezis cu ceea ce s-a întâmplat.


315. UTILIZAREA MATERIALELOR DIDACTICE

• „Acum priviþi imaginile (dar nu citiþi textul) de la paginile 10-13. Ce altesurprize îi pregãtesc Chiþu ºi Þuchi motanului?“ Cereþi-le sã noteze ideileºi motivul pentru care cred cã se vor întâmpla acele lucruri.

• Cereþi-le apoi sã citeascã paginile 10-13 ºi sã-ºi verifice predicþiile.Asiguraþi-vã cã nu vor trece mai departe la pagina 14.

• Întrebaþi: „Tu ce ai face dacã ai fi motanul? De ce ai face asta?“ Cereþi-lesã scrie rãspunsul în ultimul rând din tabel.

• Apoi spuneþi-le sã citeascã pânã la capãt sã vadã ce au fãcut ºoriceii ºi motanul.

• Când au terminat de citit, întrebaþi-i: Ce v-a plãcut la aceastã povestire?Ce am schimba dacã ar fi s-o rescrieþi? Discutaþi cu un coleg / o colegãrãspunsurile voastre la aceste întrebãri.

• Cereþi câtorva perechi (altele decât cele care au mai prezentat ºi laînceputul lecþiei) sã prezinte rãspunsurile lor întregii clase.

• Temã pentru acasã: Descrieþi într-un paragraf (3-4 propoziþii) un aspectcare v-a plãcut la aceastã povestire ºi scrieþi de ce v-a plãcut sau unaspect pe care l-aþi schimba, motivul pentru care l-aþi schimba ºi felul încare s-ar schimba povestirea.

• În lecþia urmãtoare (timp de 50 minute):

• Discutaþi cu elevii despre aºteptãrile pe care le aveau ºoriceii ºi felul încare pisica s-a comportat. Extindeþi discuþia la oameni, la copii: discutaþidespre cum ne aºteptãm noi ca cineva sã acþioneze ºi cum se potcomporta altfel decât ne aºteptãm. ORI

• Parcurgeþi o activitate tip RAFT (a se vedea Ghidul 3, pag. 48, din aceastãserie).

Evaluare: adunaþi tabelele cu predicþiile ºi citiþi-le. Puteþi evalua logicaargumentelor (cuprinse în coloana a 2-a) ºi completãrile din coloana a 3-a.Dacã alegeþi sã daþi calificative, va trebui sã-i atenþionaþi pe elevi la începutulactivitãþii sã scrie ordonat ºi citeþ. Dacã nu aþi fãcut acest lucru, acordaþi-letimp sã-ºi rescrie tabelul (acasã) înainte sã le cereþi sã vi le predea.

Tabelul predicþiilor

1. Ce credeþi cã se va întâmpla? 2. Ce vã face sãcredeþi asta?

3. Ce s-a întâmplat defapt?

1. Dupã ce aþi vãzut coperta

2. Dupã parcurgerea paginilor 2-3 (Ce plan credeþi cã au în minteChiþu ºi Þuchi?)

3. Dupã parcurgerea paginilor 4-9 (Ce alte lucruri credeþi cãpregãtesc ºoriceii pentru pisicã?)

5. Înainte de a citi ultimul fragment (Tu ce ai face dacã ai fi în loculpisicii?)

4. Dupã ce privim ilustraþiile de lapag.10-13 (înainte sã citim textul), iarultima coloanã dupã lecturareapaginilor 10-13.


Scenariu didactic pentru utilizarea la clasã a cãrþiipentru copii Când voi fi mare, eu voi fi …

Discipline posibile: Citire / Limba românã / Dezvoltarea vorbirii;Educaþie civicã; Educaþie interculturalã (nivelul claselor a 3-a sau a 4-a, înfuncþie de abilitãþile de citit).

Subiect: ocupaþii.

Resurse necesare: câte un exemplar pentru fiecare copil sau unexemplar la doi copii din cartea intitulatã Când voi fi mare, eu voi fi…; fiºãde lucru (vezi mai jos) pentru fiecare elev, sau cel puþin o fiºã la doi copii.

Durata recomandatã: cel puþin 2 ore.

Instrucþiuni• Anunþaþi elevii cã veþi citi o povestire despre ocupaþii, dar înainte de a

citi (ºi înainte de a le împãrþi cãrticelele), rugaþi-i ca timp de 10-15minute sã lucreze în perechi ºi sã completeze fiºa de lucru de mai jos.Citiþi împreunã cu ei instrucþiunile ºi asiguraþi-vã cã fiecare copilînþelege ce are de fãcut. Monitorizaþi activitatea în grup, dar nuîntrerupeþi elevii care lucreazã.

• Când elevii au terminat de completat fiºa de lucru, cereþi-le sã numeascãcele patru cuvinte care nu denumesc ocupaþii. Apoi cereþi-le sã citeascãce au scris în fiºa de lucru în dreptul denumirilor de ocupaþii.

• Acum rugaþi-i sã citeascã povestirea Când voi fi mare, eu voi fi… ºi sãcompare ce spun Monica ºi Daniel despre ocupaþiile respective. Cum secomparã ce ºtiu cei doi cu ce ºtiau elevii?

FIªÃ DE LUCRUInstrucþiuni

În tabelul de mai jos sunt 13 cuvinte dintre care 9 denumesc ocupaþii, iar 4 nu.

a. Lucraþi în perechi pentru a completa tabelul de mai jos. Scrieþi DA înspaþiul din dreptul cuvintelor care denumesc ocupaþii ºi NU în spaþiuldin dreptul cuvintelor care nu denumesc ocupaþii.

b. În coloana din dreapta, în dreptul cuvintelor care denumesc ocupaþii,scrieþi ce fel de activitãþi credeþi cã face persoana care are ocupaþiarespectivã.

Nr. OCUPAÞIE DA / NU CE FACE?

1 COLEG

2 COFETAR

3 CUMPÃRÃTOR

4 CONSTRUCTOR

5 POMPIER

6 POLIÞIST

7 POªTAª

8 MEDIC

9 SILVICULTOR

10 EDUCATOARE

11 ARHEOLOG

12 VIZITATOR

13 ÎNÞELEPT

33

LECTURISUPLIMENTARE6

6.1 Curriculum la decizia ºcolii

6.2 Programa cursului opþional „Educaþie multiculturalã”

6.3 Programa cursului opþional „Dezvoltare comunitarã”

6.4 Prezentarea cursului opþional „Mediul nostru”

6.5 Programa cursului opþional „Drepturile mele, drepturilenoastre. Educaþie pentru drepturile copilului”

6.6 Lista cãrþilor pentru copii produse în proiectul Phare 2001Acces la educaþie pentru grupuri dezavantajate, cu focalizare pe romi


Ce este curriculumul?Curriculumul se referã la oferta educaþionalã a ºcolii ºi reprezintã sistemulexperienþelor de învãþare directe ºi indirecte oferite elevilor ºi trãite de aceºtiaîn contexte formale, neformale ºi chiar informale.

Tipologia Curriculumului Naþional operant în cadrulsistemului de învãþãmânt din România:• curriculum nucleu;

• curriculum la decizia ºcolii, care este alcãtuit din: – curriculum extins; – curriculum nucleu aprofundat; – curriculum elaborat în ºcoalã.

Prin dreptul de a lua decizii conferit ºcolii, curriculumul la decizia ºcolii(CDS) este de fapt emblema puterii reale a acesteia. Derivatã din libertatea –oferitã de planul-cadru de învãþãmânt – de a decide asupra unui segment alCurriculumului naþional, aceastã putere dã posibilitatea definirii unortrasee particulare de învãþare ale elevilor.

Aprofundarea

Reprezintã, pentru învãþãmântul general, acea formã de CDS care urmãreºteaprofundarea obiectivelor de referinþã ale Curriculumului nucleu prindiversificarea activitãþilor de învãþare în numãrul maxim de ore prevãzut înplaja orarã a unei discipline. Conform Ordinului ministrului nr. 3638/ 11 aprilie 2001, aprofundarea se aplicã numai în cazuri de recuperare,pentru acei elevi care nu reuºesc sã atingã nivelul minimal al obiectivelorprevãzute de programã în anii anteriori.

Extinderea

Reprezintã, pentru învãþãmântul general, acea formã de CDS care urmãreºteextinderea obiectivelor ºi a conþinuturilor din curriculumul nucleu prin noiobiective de referinþã ºi unitãþi de conþinut, în numãrul maxim de oreprevãzut în plaja orarã a unei discipline. Aceasta presupune parcurgereaprogramei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc).

Opþionale

a. Opþionalul la nivelul disciplinei

Constã fie din activitãþi, module, proiecte care nu sunt incluse în programaºcolarã avansatã de autoritatea centralã, fie dintr-o disciplinã care nu esteprevãzutã ca atare în planul-cadru sau nu apare la o anumitã clasã/ciclucurricular.

b. Opþionalul la nivelul ariei curriculare

Presupune alegerea unei teme care implicã cel puþin douã discipline dintr-oarie. În acest caz, pornind de la obiectivele-cadru ale disciplinelor, vor fiformulate obiective de referinþã din perspectiva temei pentru care s-a optat.

Curriculum la deciziaºcolii 6.1

TIPURI DE CDS ÎN ÎNVÃÞÃMÂNTULOBLIGATORIU

Lectura

356. LECTURI SUPLIMENTARE

c. Opþionalul la nivelul mai multor arii curriculare

Implicã cel puþin douã discipline aparþinând unor arii curriculare diferite.Ca ºi în cazul opþionalului integrat la nivel de arie, informaþiile cu careelevii vor opera au un caracter complex ºi, ca atare, permit dobândirea deachiziþii cognitive de ordin înalt (de tipul generalizãrii, transferului etc.).

Tabel sintetic CDS

Pentru o orientare rapidã în multitudinea de reglementãri privitoare laaplicarea planurilor de învãþãmânt, prezentãm urmãtorul tabel, caresintetizeazã documente apãrute pânã la finele anului ºcolar 2000-2001.

Conform OMEC nr. 3670/2001, în schema orarã a fiecãrui elev dinînvãþãmântul obligatoriu trebuie sã existe minimum o orã de opþional.

În cazul disciplinelor ºcolare care nu dispun de plajã orarã – limba ºiliteratura românã ºi limba ºi literatura maternã (clasele a V-a – a VIII-a),limba modernã 2 (clasele a V-a – a VIII-a), limba latinã, matematicã(clasele a V-a – a VIII-a), fizicã (clasele a VI-a – a VIII-a), chimie (clasele aVII-a – a VIII-a), biologie (clasele a VI-a – a VII-a), Istoria Românilor ºiGeografia României (clasa a VIII-a), istoria ºi tradiþiile minoritãþilor (claselea VI-a – a VII-a) – curriculumul la decizia ºcolii poate cuprinde numai orede opþional. Acestea presupun elaborarea unei programe specifice ºi notareaîn rubricã nouã în catalog.

Tip de CDS Regimorar

Notare în catalogCaracteristici ale programei

Aprofundare Ore dinplaja orarã

Aceeaºi rubricã dincatalog cu disciplinasursã

Programa pentru trunchiul comun în numãrul maximde ore al plajei orare prevãzute prin planul cadru (încazuri de recuperare – respectiv pentru elevi care nuau reuºit sã dobândeascã achiziþiile minimale prevãzuteprin programa anilor de studiu anteriori).

Extindere Ore dinplaja orarã

Aceeaºi rubricã dincatalog cu disciplinasursã

Obiective de referinþã notate cu *.Conþinuturi notate cu * (se regãsesc în programa detrunchi comun a disciplinei).

Opþionalul laniveluldisciplinei

Ore deopþional

Rubricã nouã încatalog

Noi obiective de referinþã.Noi conþinuturi (noutatea este definitã faþã deprograma disciplinei de trunchi comun).

Opþional integratla nivelul arieisau opþionalcrosscurricular

Ore deopþional

Rubricã nouã încatalog

Noi obiective – complexe.Noi conþinuturi – complexe (noutatea este definitãfaþã de programele disciplinelor de trunchi comunimplicate în integrare).


Pentru elaborarea programei de opþional propunem urmãtoarea schemã deproiectare, care este în acord cu modelul programelor de trunchi comun.

• Argument

• Obiective de referinþã • Activitãþi de învãþare

• Lista de conþinuturi

• Modalitãþi de evaluare

Pentru Argument, se va redacta 1/2 – 1 paginã care motiveazã cursulpropus: nevoi ale elevilor, ale comunitãþii locale, formarea unor competenþede transfer etc.

Obiectivele de referinþã vor fi formulate dupã modelul celor din programanaþionalã (al materiilor de trunchi comun), dar nu vor fi reluãri aleacestora. Dacã opþionalul ar repeta obiectivele de referinþã ale programeiºcolare a disciplinei, atunci opþionalul respectiv nu ar aduce nimic nou dinpunctul de vedere al formãrii ºi dezvoltãrii unor capacitãþi ale gândirii (araprofunda eventual, prin adãugarea unor conþinuturi, abilitãþile care seformeazã prin urmãrirea obiectivelor din programa naþionalã).

Un obiectiv de referinþã este corect formulat dacã, prin enunþul sãu,rãspunde la întrebarea „Ce poate sã facã elevul?“. Dacã rãspunsul la aceastãîntrebare nu este clar (ceea ce poate face elevul nu poate fi demonstrat ºievaluat), atunci obiectivul este prea general definit. Pentru un opþional de oorã pe sãptãmânã se vor defini ºi urmãri 5-6 obiective de referinþã – pe careelevii urmeazã sã le atingã pânã la sfârºitul anului.

Lista de conþinuturi cuprinde informaþiile pe care opþionalul le propune cabazã de operare pentru formarea capacitãþilor vizate de obiective. Altfelspus, sunt trecute în listã acele informaþii care vor fi introduse, combinate ºirecombinate între ele ºi cu altele învãþate anterior, într-un cuvânt, aceleinformaþii care vor fi vehiculate în cadrul opþionalului.

Ca ºi în cazul informaþiilor prevãzute în programele obligatorii (aledisciplinelor de trunchi comun), informaþiile din lista opþionalului nu vor ficonsiderate ca un scop în sine, ci ca un mijloc pentru formarea intelectualã.

Ca modalitãþi de evaluare, vor fi menþionate tipurile de probe care sepotrivesc opþionalului propus (de ex. probe scrise, probe orale, probepractice, referat, proiect etc.). Nu vor fi incluse probele ca atare.

În cazul în care opþionalul este prevãzut pentru un nivel de ºcolaritate sauun ciclu curricular, este necesar sã fie definite ºi obiective cadru din care sededuc obiectivele de referinþã pentru fiecare an de studiu. Altfel spus, dacãoferta cuprinde un opþional pentru mai mulþi ani de studiu, se redacteazãcâte o programã pentru fiecare an, având grijã sã aparã explicit progresiaobiectivelor de la un an de studiu la altul.

Este recomandabil ca programa de opþional sã conþinã ºi bibliografie.

ELABORAREAPROGRAMEI DEOPÞIONAL LAÎNVÃÞÃMÂNTULOBLIGATORIU


Pentru a veni în sprijinul elaborãrii programei de opþional vã propunemurmãtoarea listã cu întrebãri de verificare:

Obiectivele cadru sau competenþele generale (pentru opþionalecare se studiazã în mai mulþi ani):

• se reflectã în obiective de referinþã/competenþe specifice?

• în cazul aprofundãrilor, extinderilor: sunt aceleaºi ca în programa detrunchi comun?

Vã sugerãm ca în aceastã perioadã de „noviciat“ în proiectarea ºi aplicareaCDª sã nu treceþi deocamdatã în ofertã opþionale pentru mai mult decât unan ºcolar, chiar dacã reglementãrile în vigoare o permit. Existã riscul caelevii ºi/sau profesorul sã nu agreeze totuºi cursul ales/propus, dar sã fienevoiþi sã îl parcurgã pe toatã perioada de timp anunþatã în ofertã.

Dacã un opþional proiectat pentru un an se bucurã de succes, continuaþi-lprintr-un nou proiect pe care îl propuneþi în oferta urmãtoare.

Obiectivele de referinþã sau competenþele specifice sunt:• mãsurabile, specifice (nu sunt formulate la modul general, ci le

corespund anumite conþinuturi)?

• în numãr corespunzãtor?

• corelate cu tema opþionalului? (de exemplu: competenþe de integrare,transfer, în cazul unui opþional integrat)

• adecvate nivelului de cunoºtinþe ale elevului?

• derivã din obiective cadru, competenþe generale (dacã acestea suntformulate)?

• unice (sau se repetã sub diferite forme)?

• altele decât în programa de trunchi comun? (dacã nu e aprofundare)

• cãror etape ale unui proces de învãþare corespund? (vezi Modelul dederivare a competenþelor.)

Conþinuturile sunt:• corelate cu obiectivele de referinþã, competenþele specifice?

• altele decât în programa de trunchi comun?

• resursã cuprinzãtoare pentru obiective de referinþã, competenþe specifice?

• organizate articulat, sistematic?

• astfel încât sã se cumuleze ºi sã permitã progresul?

• entitãþi esenþiale, fãrã contradicþii?

• posibil de învãþat, adaptate la experienþa elevului?

• adecvate intereselor, nevoilor prezente ºi viitoare ale elevului?

Activitãþile de învãþare:• Duc la dezvoltarea competenþelor propuse?

• Pot fi organizate efectiv? Cum?

• Presupun activitatea nemijlocitã a elevului?

• Permit învãþarea în cooperare?

• Conþin referiri la utilizarea resurselor materiale?

Conceptul de curriculum este definit în literatura pedagogicã drept unprogram de studiu, care cuprinde experienþe de învãþare formale saunonformale, structurate în raport cu finalitãþile urmãrite. În practica ºcolarãse întâmplã adesea ca experienþele de învãþare sã fie insuficient corelateunele cu celelalte, datoritã felului în care se realizeazã practic predarea.Atunci când predarea se realizeazã doar din perspectiva disciplinei de studiuºi doar din perspectiva a ceea ce se învaþã la lecþii sunt omise fie legãturile

LISTÃ DE VERIFICARE A CURRICULUMULUI LA DECIZIA ªCOLII

CURRICULUMINTEGRAT


dintre cunoºtinþe, fie legãtura cu realitatea concretã ºi experienþeleacumulate de elevi. Elevul poate rãmâne din ºcoalã cu impresia cã lumea seîmparte în unitãþi distincte, care se numesc „fizicã“, „biologie“, „literaturã“pe de o parte, sau poate rãmâne cu impresia cã învãþarea care are loc înºcoalã este una oarecum artificialã ºi valabilã doar în spaþiul ºcolii, iar ceeace se întâmplã în realitatea este total diferit. Din astfel de percepþii au apãrutexpresii precum „ºcoala vieþii“, care ne duc cu gândul la disocierea unorlaturi ale personalitãþii, adicã profesia se învaþã de la ºcoalã,comportamentul se învaþã în familie, abilitãþile se deprind în mediul delucru, perspectiva asupra vieþii apare din situaþiile cotidiene la care individuleste expus. Ceea ce s-a omis în toate aceste perspective este cã, de fapt,vorbim despre aceeaºi persoanã, care se manifestã în toate aceste ipostaze ºicare trãieºte toate aceste experienþe de învãþare.

Constructivismul aduce cu sine ideea abordãrii holistice a disciplinelor deînvãþãmânt, fundamentatã pe ideea progresului continuu, ceea ce înseamnã cão persoanã se dezvoltã permanent, construind pe baza experienþelor de învãþareacumulate pânã la un anumit moment ºi în deplinã cunoºtinþã de existenþaacestor experienþe. Pentru a realiza concret aceastã coerenþã, abordareapedagogicã adecvatã este cea a curriculumului integrat. Curriculumul integratpresupune o predare fundamentatã pe „sintetizarea ºi organizarea didacticã ainformaþiilor din domenii diferite ale cunoaºterii în vederea construirii uneiviziuni holistice ºi interactive asupra lumii“ (Glava, 2002, p.119). Se contureazãastfel o imagine coerentã ºi realistã asupra cunoaºterii.

Procesele adaptative prin care se construieºte curriculumul integrat sunt(Chiº, 2001):

• o combinaþie tematicã ºi transpunerea acesteia într-un program destudiu coerent;

• identificarea altor surse de informaþie decât cele din mediul ºcolar;

• flexibilizarea orarului ºi a formelor de realizare a procesului depredare–învãþare.

Primul dintre aceste procese adaptative (Glava ºi Glava, 2002) presupunemodele de abordare a conþinuturilor: multidisciplinaritate,interdisciplinaritate, transdisciplinaritate.

Multidisciplinaritatea se referã la tratarea unei teme din perspectivemultiple, ale mai multor discipline de studiu. De exemplu, tema„Copilãria“, poate fi abordatã literar, psihologic, pedagogic. La grãdiniþã,teme precum „anotimpurile“, „animalele“, „plantele“ pot fi abordate prinintermediul centrelor de interes, unde copilul acumuleazã anumitecunoºtinþe despre temã în cadrul fiecãrei activitãþi specifice, având în final opaletã variatã de perspective.

Interdisciplinaritatea presupune întrepãtrunderea dintre douã sau mai multediscipline pe domenii comune. Tot aici se include ºi transferul de metodologiedintr-un domeniu de cunoaºtere într-altul. De exemplu, metoda experimentuluidin biologie a fost transferatã în psihologie ºi de aici în pedagogia experimentalã.Pe un palier mai concret, folosirea simbolurilor din matematicã poate fitransferatã în luarea notiþelor folosind abrevieri, la orice materie.

Transdisciplinaritatea reprezintã o abordare globalã a cunoaºterii. Existã oserie de abilitãþi care se dezvoltã în cadrul oricãrei discipline, dintre acesteaamintim abilitãþile gândirii de ordin superior: gândire criticã, gândirecreativã, gândire fondatã pe sentimente, gândire strategicã. Gândirea criticãeste o abilitate care contribuie la construirea unei ºcoli incluzive prinaccentul pe care-l pune pe echitatea socialã ºi pe a înþelege mecanismelecare duc la formarea prejudecãþilor pentru a le înlãtura.

PROCESE ADAPTATIVEPENTRU REALIZAREACURRICULUMULUIINTEGRAT


Cel de-al doilea proces adaptativ se referã la crearea unei relaþii maiputernice între realitatea concretã ºi ceea ce se învaþã în ºcoalã prinintegrarea informaþiilor din afara manualelor ºcolare sau a lecþiilor.Extinderea surselor de informaþie tradiþionale (profesorul, cartea) înspreunele alternative (internetul, comunitatea, colegii, experienþa personalã)conduc la o îmbogãþire a cunoºtinþelor pe care un elev le are. Pentru cãdiversificarea surselor de învãþare are ºi dezavantaje (cantitate crescutã deinformaþie, lipsa unui ghid, informaþie multã, dar nearticulatã etc.), estenevoie ºi de crearea unor criterii de selecþie pentru informaþie. Numeleautorilor, bibliografia utilizatã, editura, anul apariþiei, relevanþa pentrusubiectul studiat, veridicitatea informaþiilor, credibilitatea sursei etc. potfuncþiona drept criterii pentru a accesa ºi analiza informaþiile.

Extinderea experienþelor de învãþare în afara spaþiului lecþiilor se poate realizaºi prin intermediul temelor de casã. Acestea nu mai sunt doar rezolvãri deexerciþii propuse de manual, ci ºi interviuri, realizarea unor jurnale, miciproiecte, desene, machete, discuþii cu membri ai comunitãþii etc.

Cel de-al treilea proces adaptativ presupune flexibilizarea programelor destudiu ºi a strategiilor de predare ºi învãþare. În privinþa strategiilor depredare ºi învãþare accentul se pune mai degrabã pe proces, decât peprodus, în acest fel þinându-se mai mult seama de particularitãþile ºi denevoile de învãþare individuale ale elevilor. O astfel de abordare presupunegândirea curriculumului astfel încât sã includã strategii de învãþare centratepe elev, adicã active ºi interactive.

Existã un numãr destul de mare de nivele ºi modele de realizare acurriculumului integrat (Chiº, 2001, Glava ºi Glava, 2002): integrareramificatã, integrare liniarã, integrarea secvenþialã, integrarea prin confuzie,integrarea în reþea, integrarea prin polarizare etc. Vom descrie câteva.

Integrarea ramificatã presupune existenþa unei teme centrale, care esteanalizatã fie din perspectiva domeniilor de cunoaºtere (ariilor curriculare)cuprinse în programã, fie din perspectiva dimensiunilor pe care le atinge:intelectualã, afectivã, socialã, fizicã. De exemplu, tema „toamna“ poate fiabordatã astfel: elemente de vocabular ºi compunerea de text la comunicare,fenomenele naturii la geografie, viaþa animalelor la biologie etc.

Integrarea liniarã urmãreºte o singurã finalitate. Se potriveºte mai ales atunci cândurmãrim formarea ºi dezoltarea de comportamente ºi atitudini, care necesitã operioadã mai lungã de timp. Capacitatea de a comunica eficient cu alþii,capacitate de ascultare activã, responsabilitatea sunt doar câteva dintre achiziþiileafectiv-motivaþionale care pot fi realizate prin intermediul acestui model.

Integrarea prin infuzie este specificã mai ales ºcolilor sau grãdiniþelor cu unprofil bine delimitat. De exemplu, la o ºcoalã cu predare în limba englezãintensiv, o materie opþionalã poate fi studiatã în limba englezã. Într-o ºcoalãincluzivã, elementele de educaþie interculturalã ºi de educaþie pentruacceptarea diversitãþii pot fi prinse la diferite materii de studiu, de câte oriconþinutul permite acest lucru.

Bibliografie1. Chiº, V. (2001) – Activitatea profesorului între curriculum ºi evaluare,

Presa Universitarã Clujeanã, Cluj-Napoca.

2. Glava, A. (2002) – Introducere în pedagogia preºcolarã, Dacia, Cluj-Napoca, pag. 106-181.

3. Kovács, M. (2003) – Transdisciplinaritatea ºi dezvoltarea gândirii critice,în Perspective, nr.2 (7)/2003, pag. 73-75.

CÂTEVA MODELE DEREALIZARE ACURRICULUMULUIINTEGRAT


Justificarea cursuluiRomânia este o þarã care se aflã la confluenþa mai multor culturi, a maimultor religii, a mai multor etnii. Acest lucru face ca þara noastrã sã fie atâtde variatã, multicolorã ºi atractivã pentru cei care au crescut într-o zonãuniformã. Multiculturalitatea aduce multe elemente pozitive, dar, în acelaºitimp, implicã ºi anumite dificultãþi. Un copil (la fel ca ºi un adult) trebuiesã înþeleagã cã cei din jurul sãu sunt altfel, dar totodatã sunt persoaneasemãnãtoare lui. Dacã acest lucru este înþeles încã din copilãrie atunciproblemele legate de convieþuirea ºi interacþiunea cu oameni diferiþi,probleme care se pot ivi mai târziu, pot fi prevenite.

Necesitatea introducerii acestei materii este clarã, deoarece pânã acum nu s-a introdus încã un curs opþional la nivel de curriculum la decizia ºcolii peteme de educaþie multiculturalã, care sã fie ºi însoþit de auxiliarele didacticenecesare (manual, ghidul învãþãtorului, caietul elevului). Prin intermediulcursului Educaþie multiculturalã copiii, indiferent de naþionalitate, vor afladespre cei cu care convieþuiesc zi de zi, cei care le sunt colegi, prieteni ºicare ar putea cândva sã devinã membri ai familiei lor. Elevii vor avea ocaziasã-ºi dea seama cã ºi ceilalþi sunt la fel, deºi existã ºi trãsãturi prin carediferã, trãsãturi care îi particularizeazã ºi fac sã fie valoroºi pentru un viitorcât mai bun împreunã.

Cursul Educaþie multiculturalã, pe lângã faptul cã ajutã elevii sã-ºicunoascã mai bine apropiaþii, atinge într-o oarecare mãsurã ºi diversitateareligiilor ºi a modurilor de viaþã specifice. Opþionalul nu este doar o simplãprezentare a diferitelor minoritãþi, ci pune accent ºi pe discutarea unorprovocãri care pot fi întâlnite zi de zi, cãutând soluþii de rezolvare aacestora. Un copil, care încã de pe bãncile ºcolii va face cunoºtinþã cuaceastã diversitate ºi cu diferitele contexte, va înþelege mai uºor naturaleþeadiversitãþii ºi valoarea care rezidã în ea.

Pe lângã cele anterior prezentate, trebuie amintit ºi faptul cã opþionalul esteunul care va solicita fiecare laturã a personalitãþii elevilor, va avea la bazãinterdisciplinaritatea, incluzând elemente de: literaturã, limbã, istorie,geografie, abilitãþi practice ºi educaþie civicã.

Educaþia are o influenþã cu atât mai mare cu cât începe mai de timpuriu.Un om învaþã cel mai uºor în copilãrie, când încã nu i s-au formatprejudecãþi în legãturã cu ceva. E bine ca elevii sã-ºi formeze singuri ideile ºiopiniile, pe baza realitãþilor aflate ºi experimentate de ei înºiºi. Prin cursulEducaþie multiculturalã se vor pune bazele unei convieþuiri pozitive, careva contribui la pãstrarea multiculturalitãþii ºi a identitãþii fiecãruia în parte,prin respect reciproc.

Programa cursuluiopþional „Educaþiemulticulturalã“6.2

Propunãtor: Centrul deResurse pentru DiversitateEtnoculturalã

Denumirea opþionalului:Educaþie multiculturalã

Tipul: La nivelul mai multorarii curriculare,interdisciplinar

Nivelul: primar, clasa a III-asau a IV-a

Durata modulului: 1 an

Numãr de ore pe sãptãmânã:1 orã

Autori: Simona-Elena Bernat,Molnár Zoltán

Lectura


Obiective de referinþã1. Descrierea unor trãsãturi caracteristice pentru grupuri etnice (majoritare

ºi minoritare) care trãiesc pe teritoriul þãrii noastre: denumire, limbãvorbitã, culturã, literaturã, religie, folclor, tradiþii culinare etc.

2. Explorarea asemãnãrilor ºi diferenþelor generate de culturã dintrepersoanele care convieþuiesc într-un anumit spaþiu geografic.

3. Crearea unui climat ºcolar caracterizat prin deschidere faþã dediversitatea etno-culturalã a elevilor ºi prin valorificarea pozitivã adiferenþelor în timpul lecþiilor.

Competenþe specifice dobândite de elevi

Teme de conþinut

Cunoºtinþe: Abilitãþi: Valori ºi atitudini:

- enumerarea unor trãsãturispecifice pentru grupurile etnicede pe teritoriul României;

- explicarea asemãnãrilor ºideosebirilor dintre oameni.

- capacitatea de a învãþa princooperare;

- capacitatea de analizã, sintezã,comparaþie;

- comunicare eficientã;

- abilitãþi de gândire de ordinsuperior (criticã creativã,orientatã cãtre celãlalt).

- deschidere faþã de celãlalt;

- cooperare;

- respect reciproc;

- empatie;

- sentimentul identitãþii ºi alapartenenþei;

- acceptarea diversitãþii.

TEME SUBTEME

TEME MULTICULTURALE

1. Albanezii 1.1. Cuvinte în limba albanezã1.2. Date statistice ºi geografice1.3. Informaþii despre albanezi1.4. O legendã albanezã

2. Armenii 2.1. Cuvinte în limba armeanã2.2. Date statistice ºi geografice2.3. Informaþii despre armeni2.4. Un basm armenesc

3. Bulgarii 3.1. Cuvinte în limba bulgarã3.2. Date statistice ºi geografice3.3. Informaþii despre bulgari3.4. Un basm bulgãresc

4. Cehii 4.1. Cuvinte în limba cehã4.2. Date statistice ºi geografice4.3. Informaþii despre cehi4.4. Un basm ceh

TEME SUBTEME

TEME MULTICULTURALE

5. Croaþii 5.1. Cuvinte în limba croatã5.2. Date statistice ºi geografice5.3. Informaþii despre croaþi5.4. Un basm croat

6. Evreii 6.1. Cuvinte în limba ebraicã6.2. Date statistice ºi geografice6.3. Informaþii despre evrei6.4. O legendã ebraicã

7. Germanii 7.1. Cuvinte în limba germanã7.2. Date statistice ºi geografice7.3. Informaþii despre germani7.4. O legendã germanã

8. Grecii 8.1. Cuvinte în limba greacã8.2. Date statistice ºi geografice8.3. Informaþii despre greci8.4. Un basm grecesc

9. Italienii 9.1. Cuvinte în limba italianã9.2. Date statistice ºi geografice9.3. Informaþii despre italieni9.4. Un basm italian


TEME SUBTEME

TEME MULTICULTURALE

10. Maghiarii 10.1. Cuvinte în limba maghiarã10.2. Date statistice ºi geografice10.3. Informaþii despre maghiari10.4. O legendã maghiarã

11. Polonezii 11.1. Cuvinte în limba polonezã11.2. Date statistice ºi geografice11.3. Informaþii despre polonezi11.4. Un basm polonez

12. Românii 12.1. Cuvinte în limba românã12.2. Date statistice ºi geografice12.3. Informaþii despre români12.4. O legendã româneascã

13. Romii 13.1. Cuvinte în limba romani13.2. Date statistice ºi geografice13.3. Informaþii despre romi13.4. O legendã romani

14. Ruºii 14.1. Cuvinte în limba rusãlipoveni 14.2. Date statistice ºi geografice

14.3. Informaþii despre ruºi14.4. Un basm rusesc

15. Sârbii 15.1. Cuvinte în limba sârbã15.2. Date statistice ºi geografice15.3. Informaþii despre sârbi15.4. Un basm sârbesc

16. Slovacii 16.1. Cuvinte în limba slovacã16.2. Date statistice ºi geografice16.3. Informaþii despre slovaci16.4. Un basm slovac

17. Tãtarii 17.1. Cuvinte în limba tãtarã17.2. Date statistice ºi geografice17.3. Informaþii despre tãtari17.4. Un basm tãtãresc

18. Turcii 18.1. Cuvinte în limba turcã18.2. Date statistice ºi geografice18.3. Informaþii despre turci18.4. Un basm turcesc

19. Ucrainenii 19.1. Cuvinte în limba ucraineanã19.2. Date statistice ºi geografice19.3. Informaþii despre ucraineni19.4. Un basm ucrainean

20. Chinezii 20.1. Cuvinte în limba chinezã20.2. Date statistice ºi geografice20.3. Informaþii despre chinezi20.4. O legendã chinezã

21. Arabii 21.1. Cuvinte în limba arabã21.2. Date statistice ºi geografice21.3. Informaþii despre arabi21.4. Un basm arãbesc

TEME SUBTEME

TEME INTERCULTURALE

22. Membrii 22.1. Familia mea estefamiliei mele compusã din

22.2. Arborele familiei22.3. Specificul unei familii

23. Familia mea 23.1. Eu ºi familia meavine din... 23.2. Istoria familiei

23.3. Tradiþii ale familiei

24. Mame ºi copii 24.1. Mama mea24.2. Ce moºtenim

de la pãrinþi24.3. Identitate ºi etnie

25. Religia mea 25.1. Valori spirituale25.2. Credinþã ºi

comportament25.3. Ce sãrbãtorim

26. Locuinþele 26.1. Camera meanoastre 26.2. Diferite tipuri

de locuinþe26.3. Obiecte specifice

locuinþelor noastre

27. Comunitatea 27.1. Strada meanoastrã 27.2. Cartierul meu

27.3. Satul / oraºul meu27.4. Grupuri din care

facem parte

28. Prieteni 28.1. Copii cu care mã joc28.2. Copii din cartier28.3. Relaþii între copii:

prietenie, amiciþie, colegialitate

29. Bãieþi ºi fete 29.1. Percepþii despre fete29.2. Percepþii despre bãieþi29.3. Asemãnãri ºi diferenþe

30. Reþete tradiþionale 30.1. Cum gãtim30.2. Cum servim masa30.3. Condimente preferate

31. Real ºi imaginar 31.1. Imaginaþie ºi realitate31.2. Percepþii ºi pãreri

32. Albumul clasei 32.1. Fotografia mea32.2. Ce înseamnã numele

meu32.3. ªcoalã ºi colegi de clasã


Sugestii metodologiceMetodele de predare utilizate sunt cele active ºi interactive, pentru a stimulaelevii sã-ºi dezvolte abilitãþile de gândire ºi sã comunice unii cu ceilalþi.

Exemple de metode: conversaþia euristicã (ajutã elevii sã formulezeîntrebãri), explicaþia (ajutã elevii sã înþeleagã anumite conþinuturi),dezbaterea (ajutã elevii sã-ºi formeze opinii), lectura predictivã (ajutã eleviisã-ºi dezvolte gândirea criticã), lectura în perechi (ajutã elevii sã comuniceunul cu altul), mozaicul (ajutã elevii sã comunice ºi sã-ºi dezvoltesentimentul de responsabilitate), brainstormingul (ajutã elevii sã-ºi dezvoltecreativitatea ºi abilitatea de a rezolva probleme), studiul de caz (ajutã eleviisã-ºi dezvolte capacitatea de analizã), jocul de rol (ajutã elevii sã devinãempatici), metoda proiectelor (ajutã elevii sã investigheze în profunzime unsubiect ºi sã colaboreze).

Elemente de conþinut din cadrul acestui curs pot fi realizate ºi prin infuzieîn cadrul altor discipline din curriculumul ºcolar.

Modalitãþi de evaluareEvaluarea se realizeazã pe întreg parcursul anului ºcolar. Întrucât acest cursurmãreºte în primul rând sã dezvolte valori ºi atitudini, evaluarea esteformativã. Elevii primesc permanent feedback de la învãþãtor, ceea ce lepermite sã-ºi dezvolte continuu ºi armonios abilitãþile. Metode de evaluare:chestionarea oralã, analiza produselor elevilor, fiºe de lucru.

Evaluarea formativã este completatã de o evaluare sumativã, pe baza cãrorase stabilesc calificativele: insuficient, suficient, bine ºi foarte bine. Evaluareasumativã se realizeazã doar pentru cunoºtinþe ºi abilitãþi.

Descriptori de performanþãAbilitãþi: Exersarea competenþelor legate de învãþarea prin cooperare

FOARTE BINE BINE SUFICIENT

Negociazã regulile de funcþionare agrupului din care face parte întimpul învãþãrii.

Propune reguli de funcþionare agrupului din care face parte întimpul învãþãrii.

Acceptã regulile dupã care grupuldin care face parte în timpulînvãþãrii funcþioneazã.

Contribuie activ la realizareasarcinii de învãþare pe tot parcursulacesteia.

Contribuie semnificativ la realizareasarcinii de învãþare.

Spune sau face mãcar un singurlucru în realizarea sarcinii deînvãþare.

Coopereazã cu colegii aflaþi înacelaºi grup cu el pentru rezolvareasarcinii de învãþare.

Ia în calcul ºi idei ale altor colegiaflaþi în acelaºi grup cu el pentrurezolvarea sarcinii de învãþare.

Acceptã sã facã parte dintr-un grupde învãþare.

Se asigurã cã toþi colegii din grupcontribuie la realizarea sarcinii deînvãþare.

Se asigurã cã sarcina de învãþare esterezolvatã atât prin contribuþia lui,cât ºi prin contribuþia altora.

Se asigurã cã nu lucreazã doar unsingur elev la rezolvarea sarcinii deînvãþare.


Abilitãþi: Exersarea competenþelor de gândire de ordin superior

Abilitãþi: Exersarea competenþelor de analizã, sintezã ºi comparaþie

Abilitãþi: Exersarea competenþelor de comunicare eficientã


Îºi formeazã o pãrere personalãdespre o situaþie concretã datã ºisunt capabili sã exprime oral sau înscris aceastã pãrere.

Îºi formeazã o pãrere personalãdespre o situaþie concretã datã ºisunt capabili sã o exprime cu sprijindin partea învãþãtorului.

Reflecteazã asupra unei situaþiiconcrete date sub îndrumareaînvãþãtorului.

Se informeazã independent din maimulte surse înainte de a-ºi forma oopinie asupra unei situaþii date.

Se informeazã din cel puþin douãsurse diferite înainte de a-ºi forma oopinie asupra unei situaþii date.

Pentru a-ºi forma o opinie, seinformeazã din mai multe surse cuajutorul învãþãtorului.

Sesizeazã clar diferenþa dintre opercepþie asupra realitãþii ºirealitatea concretã.

Sesizeazã faptul cã oameni diferiþipot percepe realitatea în moduridiferite.

Sesizeazã diferenþa dintre real ºiimaginar.

Acceptã cã o situaþie poate fi privitãdin mai multe perspective ºi poate,de exemplu, da o altã perspectivãdecât cea personalã.

Acceptã cã o situaþie poate fi privitãdin mai multe perspective.

Acceptã cã opinia lui despre osituaþie nu este singura posibilã.


Iniþiazã comunicarea atât în cadrullecþiilor, cât ºi în pauze, indiferentde grupul din care face parte.

Iniþiazã comunicarea atât în cadrullecþiilor, cât ºi în pauze, în grupuridin care fac parte elevi cu care estemai familiar.

Iniþiazã comunicarea atât în cadrullecþiilor, cât ºi în pauze, atunci cândeste provocat de cãtre învãþãtor.

Adreseazã învãþãtorului ºi colegilorîntrebãri legate de subiectul aflat îndiscuþie.

Adreseazã întrebãri învãþãtorului întimpul lecþiilor.

Formuleazã întrebãri despresubiectul aflat în discuþie atuncicând este solicitat.

Rãspunde prompt ºi la subiect laîntrebãrile adresate de învãþãtor.

Rãspunde adecvat la întrebãrileadresate de învãþãtor.

Rãspunde întrebãrilor adresate deînvãþãtor atunci când este numit.


Identificã elementele specifice dintr-osituaþie datã.

Identificã unele elemente specificeale unei situaþii date.

Identificã cel puþin un elementspecific pentru o situaþie datã.

Sintetizeazã elementele specificedate într-un întreg, pe bazaelementelor pe care le au în comun.

Sintetizeazã elementele specificedate într-un întreg, sub îndrumareaînvãþãtorului.

Identificã întregul din care faceparte un element specific.

Identificã asemãnãri ºi deosebiriîntre situaþii concrete date.

Identificã asemãnãri ºi deosebiriîntre situaþii concrete date, pe bazaîntrebãrilor formulate de învãþãtor.

Dã exemple de elementeasemãnãtoare ºi diferite.

Pot sã explice valorile dupã care s-acãlãuzit o anumitã persoanã atuncicând a acþionat într-o situaþie datã.

Pot sã explice valorile dupã care s-aucãlãuzit atunci când au acþionatîntr-un anume fel într-o situaþie datã.

Pot sã dea un exemplu de situaþie încare au acþionat în funcþie de ovaloare în care credeau.


Cunoºtinþe: Trãsãturi ale grupurilor etnice

Bibliografie:1. Banks, J.A. ºi Banks, C. A. McGee (2004) – Handbook of Reasearch on

Multicultural Education, Jossey-Bass, San-Francisco.

2. Bernat, S.E. (2003) – Tehnica învãþãrii eficiente, PUC, Cluj-Napoca.

3. Dunn, R. ºi Griggs, S. A. (1995) – Multiculturalism and learning style.Teaching and counseling adolescents, Preager Publishers, Westport.

4. www.divers.ro

5. www.recensamant.ro


Este politicos în conversaþie: nuîntrerupe pe alþi colegi cândvorbesc, ascultã activ, ia înconsiderare ideile altor colegi.

Nu întrerupe pe alþi colegi cândaceºtia vorbesc ºi îi ascultã activ.

Aºteaptã ca persoana care vorbeºtesã termine, apoi vorbeºte ºi el.


Enumerã minim 10 etnii carelocuiesc pe teritoriul României.



Salutã în minim 10 limbi diferite. Salutã în minim 7 limbi diferite. Salutã în minim 5 limbi diferite.

Descrie elemente specifice desprealte grupuri etnice decât cel majoritarsau al etniei din care face parte.

Descrie elemente specifice desprealte douã grupuri etnice în afarã degrupul din care face parte.

Descrie elemente specifice despreîncã un grup etnic, în afarã de celdin care face parte.


În anul 2000 Asociaþia Românã de Dezvoltare Comunitarã a iniþiat unprogram intitulat ªcoala Comunitarã Activã, program menit sã stimulezegradul de implicare al ºcolii în viaþa comunitãþii în calitate de actor activ înpromovarea civismului ºi stimularea participãrii responsabile a oamenilor laviaþa comunitãþii locale.

Argumente pentru o ºcoalã comunitarãA. Rezultatele ºcolare ºi personale ale elevilor cresc dacã ºcoala coopereazã

cu comunitatea:

• Oferirea de activitãþi extracurriculare elevilor stimuleazã creºtereaîncrederii în sine.

• Copiii ºi tinerii sunt motivaþi de modele de adulþi care apreciazãînvãþarea.

• Învãþarea eficientã este posibilã atunci când în procesul de învãþare alelevilor sunt atraºi ºi familiile ºi membrii comunitãþii.

B. Prin cooperarea cu ceilalþi actori sociali ai comunitãþii, ºcoala utilizeazãeficient ºi la maxim resursele locale:

• Comunitatea localã aduce contribuþii importante în curricula ºcolii.

• Parteneriatul cu instituþii ºi grupuri locale faciliteazã comunicarea,schimbul de informaþii ºi sprijin pentru rezolvarea problemelorcomunitãþii.

C. Elevii de azi ai ºcolii devin adulþi care pot contribui la dezvoltareacomunitãþii, iar ºcoala are un rol hotãrâtor în educaþia unor generaþii cusimþ civic.

Principii de bazãü Accentul pus pe formarea de atitudini civice. Atât curricula elaboratã,

cât ºi cluburile/cercurile de dezvoltare comunitarã au ca principalobiectiv formarea de atitudini civice puternice (gândire strategicã,analiza criticã constructivã, cultivarea sentimentului responsabilitãþii,ataºament faþã de comunitate etc.).

ü Educaþia civicã are ca principal scop întãrirea comportamentelor civice.Or, cum civismul se manifestã în cea mai mare parte la nivelulcomunitãþii locale, toate activitãþile desfãºurate atât la nivel formal, cât ºiinformal sunt orientate cãtre construirea unei legãturi puternice cucomunitatea localã.

Programa cursuluiopþional „Dezvoltarecomunitarã“6.3

Opþional la nivelul mai multordiscipline

Propunãtor: Asociaþia Românãde Dezvoltare Comunitarã

Lectura


O ºcoalã comunitarã activã ºi deschisã cãtre comunitate presupune:

ü O ºcoalã în care cadrele didactice înþeleg cã educaþia nu se limiteazã doarla copii ºi la programele ºcolare de învãþãmânt ci ºi la programeeducative în afara orelor ºi la programe destinate celorlalþi membri aicomunitãþii.

ü O ºcoalã care foloseºte resursele materiale ºi umane de care dispunepentru a oferi programe ºi servicii cãtre toþi membrii comunitãþii,dincolo de educaþia formalã oferitã elevilor la clasã.

ü O ºcoalã care dezvoltã programe ºi servicii destinate comunitãþiirãspunzând nevoilor educative ale membrilor din comunitate.

ü O ºcoalã care atrage alþi parteneri (membri ai comunitãþii ºi alteinstituþii locale) pentru iniþierea de acþiuni de interes public sau pentruprograme de educaþie a membrilor comunitãþii.

Disciplina optionalã „Dezvoltare comunitarã“ pune accent pe metodeactiv–participative de implicare a elevilor, multe acþiuni se desfãºoarã înafara ºcolii – în comunitate – acþiuni cu impact comunitar (de ex. acþiuniecologice, care au atras atenþia autoritãþilor locale în legãturã cuamenajarea unui loc special depozitãrii gunoiului; colaborarea ºcolii cuPrimãria pentru organizarea unor sãrbãtori locale tradiþionale; rezolvareaunor mici probleme locale, amenajarea unor spaþii de joacã etc.).

Disciplina opþionalã propusã la nivelul ºcolii vine în întâmpinarea oferteieducaþionale pe care o ºcoalã poate sã o facã; este o disciplinã care se poateadapta în funcþie de specificul local al fiecãrei ºcoli.

Impactul cursului opþional „Dezvoltare comunitarã“ü a schimbat modul de gândire ºi de percepþie al profesorilor care s-au

implicat în program, legat de actul educaþional din interiorul ºiexteriorul ºcolii. Alãturi de profesorii implicaþi efectiv au venit ºi alþicolegi din ºcoalã, încep schimbãrile de mentalitate;

ü s-a creat conºtiinþa faptului cã ºcoala aparþine comunitãþii ºi cã estepusã în slujba ei – o instituþie adaptatã nevoilor ºi cerinþelorcomunitãþii;

ü calitatea relaþiilor dintre cei implicaþi în actul educaþional s-aîmbunãtãþit atât la nivel intern (în interiorul ºcolii) cât ºi extern (înafara ºcolii – mai ales relaþia ºcoalã–pãrinþi comunitate),ºcoalã–instituþii publice;

ü copiii au curajul de a lua atitudine faþã de unele aspecte din ºcoalã ºicomunitate;

ü copiii au conºtiinþa cã trebuie sã facã ceva pentru satul în care trãiescºi învaþã, au devenit mândri cã trãiesc acolo ºi cã pot face ceva pentrulocul, ºcoala unde învaþã;

ü copiii au cãpãtat încredere în ei, au devenit importanþi în ºcoalã ºi încomunitate – lucru posibil ca urmare a organizãrii unor activitãþiunde au fost vãzuþi de membrii comunitãþii, li s-au datresponsabilitãþi pe care le-au îndeplinit foarte conºtiincios ºi bine, auparticipat la conferinþe de presã, au dat interviuri la posturile de radioºi TV locale – au devenit cunoscuþi, au reprezentat comunitãþile;

ü s-a conturat ideea ºi dorinþa pentru unii copii de a fi lideri;

ü copiii au devenit modele pentru adulþii din comunitate: sunt multmai organizaþi ºi responsabili în ceea ce fac, pot sã se analizeze, sã seevalueze, chiar monitorizeazã activitãþile care se desfãºoarã în ºcoalã.

Rezultate:ü Elevilor le pasã de viaþa

comunitãþii. Acest program aconstruit o identitate comunitarãputernicã, bazatã în primul rândpe cunoaºterea istoriei ºi culturiilocale ºi asigurã o continuitateîntre bãtrâni ºi copii.

ü Întãrirea spiritului comunitar,care este primul pas îndezvoltarea unei comunitãþi.

ü Elevii se simt responsabilipentru îmbunãtãþirea vieþii încomunitate; elevii sunt motivaþipentru a depãºi paternalismulºi pasivitatea proprii unorcomunitãþi conservatoare. S-aformat o culturã dinamicãbazatã pe inovare ºi cãutareapermanentã de soluþii.

ü Elevii se simt capabili sã derulezede mici acþiuni comunitare; ei audevenit conºtienþi de faptul cã,pentru marea majoritate aproblemelor cu care se confruntão comunitate, existã soluþii locale,realizabile de cãtre membriicomunitãþii fãrã nici o intervenþiedin afarã. Mai mult decât atât,aceºtia pot iniþia colaborãri ºiatrage intervenþii externe.


Argument

Curriculumul opþional Dezvoltare comunitarã este propus de AsociaþiaRomânã de Dezvoltare Comunitarã (A.R.D.C.) ca opþional la nivelul maimultor arii curriculare.

Dezvoltarea unei democraþii stabile depinde de cultura politicã a cetãþenilor. O culturã civicã implicã internalizarea sistemului politic în cunoºtinþele,sentimentele ºi judecãþile cetãþenilor. Actuala situaþie criticã a economieiromâneºti ºi sãrãcia generalizatã care îi afecteazã pe români sunt cauzate delipsa participãrii civice ºi de capitalul social scãzut. Cea mai eficientã cale de a-lreconstrui este educarea tinerei generaþii din ºcoli, în spiritul valorilorspecifice unui capital social dezvoltat (încrederea socialã, reciprocitateageneralizatã, asociabilitatea spontanã, solidaritatea organicã, participarea civicã).

Privite din perspectiva continuãrii reformei în învãþãmântul românesc,activitãþile de dezvoltare comunitarã pot contribui la o dezvoltare armonioasã,socialã, economicã ºi ecologicã a comunitãþilor, acestea fiind capabile sã-ºiidentifice, analizeze ºi rezolve problemele cu care se confruntã, devenind astfelparteneri activi ºi puternici ai activitãþii educative la nivel local.

Considerãm cã implicarea cadrelor didactice în actul facilitãrii comunitareeste un proces care va duce la mobilizarea resurselor existente latent în oricecomunitate. Prin acþiunile specifice din ºcoalã ºi din afara ei, cadreledidactice, împreunã cu elevii, pot oferi exemple ºi modele care vortransforma o comunitate pasivã într-una organizatã, activã, cu conºtiinþãcivicã, cu putere de influenþã în societate.

OBIECTIVE CADRU1. Dezvoltarea capacitãþilor de receptare/identificare ºi de investigare a

problemelor comunitãþii.

2. Implicarea elevilor în viaþa comunitãþii prin participarea la activitãþileacesteia.

3. Însuºirea de cãtre elevi a unui set de valori civice ce stau la baza unuicapital social dezvoltat.

OBIECTIVE DE REFERINÞÃ ªI EXEMPLE DE ACTIVITÃÞI DE ÎNVÃÞARE

1. Dezvoltarea capacitãþilor de receptare/identificare ºi de investigare aproblemelor comunitãþii.

CURRICULUMULCURSULUI„DEZVOLTARECURRICULARÃ“

Obiective de referinþã Exemple de activitãþi de învãþare

La sfârºitul anului de studiu elevul va fi

capabil:

Pe parcursul anului de studiu se recomandã urmãtoarele

activitãþi:

1.1 sã identifice dirijat/nedirijat problemele dincomunitate;

- exerciþii de observare, de analizã, interpretare, completareaunor fiºe de observaþii ºi însemnãri sumare;

1.2 sã investigheze problemele din comunitate; - folosirea unor monografii, hãrþi, interviuri, tabele,observaþii directe în teren;

1.3 sã exploreze posibilitãþi de remediere/soluþionare a problemelor comunitãþii.

- vizite la unitãþi economice, consultarea unor ghiduri, colecþiimass-media, organizarea ºi participarea la întâlniri publice.


2. Implicarea elevilor în viaþa comunitãþii prin participarea la activitãþile acesteia.

3. Însuºirea de cãtre elevi a unui set de valori civice care stau la baza unui capital social dezvoltat



capabil:


activitãþi:

2.1 sã-ºi exprime opinii personale în apreciereaunor situaþii cu conþinut civic din comunitate;

- dialoguri elev-elev, elev-profesor, elevi-autoritãþi locale,oameni de afaceri etc.;

- întâlniri publice în ºcoalã ºi în afara ei;- elaborarea de pliante, foi volante, reviste ºcolare sau ale

comunitãþii, afiºe, postere;- susþinerea unor dialoguri provocate reale/imaginare cu factori

de rãspundere din comunitate (joc de rol, studii de caz).

2.2 sã manifeste iniþiative în relaþiileinterpersonale ºi în grupuri de lucru;

- redactarea unor scrisori;- elaborarea unui proiect;- realizarea unor socio-drame, jocuri de rol; organizarea unor

întâlniri publice;- susþinerea unor concursuri.

2.3 sã contribuie la dezvoltarea comunitãþii prinpropunerea unor strategii care vor duce larezolvarea unei probleme comunitare;

- elaborarea unor planuri, miniproiecte;

- activitãþi practice de întreþinere a unor locuri de agrement,pajiºti , rezervaþii naturale etc.



capabil:


activitãþi:

3.1 sã demonstreze un comportament civic înspirit comunitar (iniþiativã, încredere socialã,reciprocitate generalizatã, asociabilitatespontanã, solidaritate organicã, participarecivicã);

- întâlniri cu veterani de rãzboi;- ajutor oferit celor cu probleme sociale;- culegerea unor texte de la bãtrânii satului;- organizarea unor acþiuni la care sã participe ºcoala, biserica,

poliþia, dispensarul, consiliul local, unitãþile economice,comunitatea, comitetul de pãrinþi al ºcolii etc.;

- rezolvarea unui caz social din ºcoalã (ajutor oferit unui coleg).

3.2 sã demonstreze motivaþia ºi dorinþa de aparticipa la acþiuni menite sã dezvoltedurabil o comunitate;

- organizarea ºi participarea la întâlniri publice în ºcoalã ºi înafara ei (ex. Consiliul Local);

- implicarea în acþiuni de valorificare a tradiþiilor ºiobiceiurilor locale;

- plantarea ºi întreþinerea spaþiilor verzi.

3.3 sã manifeste interes ºi grijã faþã decomunitatea în care trãieºte;

- vizite la obiective economice din comunitate;- înregistrarea unor date referitoare la agenþii poluanþi locali;- activitãþi de sensibilizare a locuitorilor pentru pãstrarea

unui mediu nepoluat;- organizarea de activitãþi la care sã participe întreaga comunitate

pentru întreþinerea obiectivelor de interes comunitar;- construirea de mesaje; apel, anunþ etc.

2.4 sã capete deprinderi de evaluare corectã asoluþionãrii unei probleme comunitare;

- însemnãri sumare, raport de activitate, comentarea situaþieidin teren, elaborarea unor socio-drame;

- realizarea de pliante, reviste, afiºe;- redactarea unor poveºti de succes din comunitate.


Lista de conþinuturi

Comunitãþi umane

I.1. Comunitatea umanã (definiþie, istoric, tipuri)

I.2. Comunitatea localã – cunoaºterea vecinãtãþii

I.3. Satul – cadrul de existenþã a comunitãþii rurale

Puterea publicã

II.1. Puterea publicã, puterea localã

II.2. Votul ºi votarea

II.3. Administraþia localã- primarul- consiliul local

Capitalul social

III.1. Ce este capitalul social?

III.2. Evaluarea capitalului social

III.3. Creºterea capitalului social

Dezvoltarea localã

IV.1. Creºterea economicã ºi dezvoltarea umanã

IV.2. Dezvoltarea durabilã

IV.3. Dezvoltarea comunitarã

Comunicarea

V.1.Stiluri personale de comunicare ºi blocaje

V.2. Organizarea întâlnirilor publice

V.3. Interviul ºi abordarea pozitivã

Planificarea ºi evaluarea activitãþilor

VI.1. Probleme ºi interese strategice

VI.2. Elemente de planificare strategicã

VI.3. Evaluarea activitãþilor

Rezolvarea conflictelor

VII.1.Conflictele- cauze- tipuri

VII.2. Principii de abordare a conflictelor

VII.3. Paºi ºi etape în rezolvarea unui conflict

VII.4. Stiluri personale de abordare a conflictelor


Având în vedere caracterul civic–aplicativ al acestei discipline, accentul înpredarea conþinuturilor va cãdea pe metodele activ–participative, respectivpe activitãþile din afara ºcolii:

a Întâlniri cu bãtrânii satului pentru cunoaºterea istoricului comunitãþii.

a Vizite în sat pentru întocmirea fiºelor de observaþie a vecinãtãþilor.

a Culegerea de date despre sat de la instituþiile locale.

a Alegerea consiliului clasei.

a Vizita la Consiliul Local.

a Acordarea unui premiu pentru cea mai bunã idee de creºtere a capitaluluisocial local de cãtre un juriu format din reprezentanþi ai comunitãþii.

a Culegerea de poveºti de succes din comunitate.

a Întreprinderea unor acþiuni care sã se constituie în mesaje pozitive cãtrecomunitate.

a Observarea ºi analizarea unei ºedinþe publice (cu pãrinþii).

a Realizarea de interviuri în comunitate.

a Acordarea unui premiu pentru cel mai bun proiect (rezolvare a uneiprobleme/nevoi locale) de cãtre un juriu format din oficialitãþi locale.

a Cercetarea evoluþiei unui conflict care a avut loc în comunitate sau în clasã.

a Elaborarea strategiei de rezolvare a unui conflict real din clasã/ºcoalã.

5. Bibliografie:1. Acland, Andrew Floyer, Abilitãþi ºi Aptitudini Perfecte (Bucureºti: Editura

Naþional, 1998).

2. Almond, Gabriel & Verba, Sidney, Cultura civicã (Bucureºti, Editura DUStyle, 1996)

3. Boudon, Raymond, Efecte perverse ºi ordine socialã, (Bucureºti: Eurosong& Book, 1998).

4. Boudon, Raymond (coord.), Tratat de sociologie (Bucureºti: Humanitas, 1997).

5. Constantinescu, Virgiliu & staff, Sociologie: manual pentru clasa a X-a(Bucureºti: Editura Didacticã ºi Pedagogicã, 1991)

6. Fukuyama, Francis, Trust: The social virtues and the creation of prosperity(New York: Free Press, 1996).

7. Goldin, Claudia& Katz, F.Lawrence, Human Capital and Social Capital:the Rise of Secondary Schooling in America, 1910 to 1940 (Cambridge:National Bureau of Economic Research, Working Paper 6439, March 1998)

8. Lallement, Michel, Istoria ideilor sociologice (Bucureºti: Antet, 1998).

9. Lelord, Francois & Andre, Cristophe, Cum sã ne purtãm cu personalitãþiledificile (Bucureºti: Editura Trei, 1999).

10.Putnam, Robert, Making Democracy Work: Civic Traditions in Modern Italy

11. Putnam, Robert D: The Prosperous Community: Social Capital andPublic Life, The American Prospect no. 13 (Spring, 1993).

12.Social Capital Initiative Working Paper No. 1, The Initiative on Defining,Monitoring and Measuring Social Capital (The World Bank, April 1998).

13.Stanton, Nicki, Comunicarea (Bucureºti: Editura Societatea Stiinta &Tehnica, 1995)

14.Vanoye, Francis, Travailler en groupe (Paris: Hatier, 1976).

15.The World Bank Staff, The World Development Report 1996 (OxfordUniversity Press, 1996)

METODELE SPECIFICE


Acest curs se adreseazã elevilor cu vârste între 9 ºi 12 ani. El presupunedezvoltarea unor legãturi cu comunitatea ºi cooperarea între elevi. Deasemenea, cursul introduce metode de cercetare care pot fi folosite degrupuri de elevi, metode care includ înregistrarea unor date ºi prezentarearezultatelor prezentãrii (oral ºi grafic).

Puncte de plecare

În acest curs ne propunem sã rãspundem la douã întrebãri majore:

• Ce aspecte interesante prezintã mediul înconjurãtor din localitateanoastrã (sau în ce fel ne putem mândri cu mediul înconjurãtor dinlocalitatea noastrã)?

• Cum putem îmbunãtãþi mediul înconjurãtor din localitatea noastrã?

Dar înainte de a începe sã cãutãm rãspunsuri la aceste întrebãri, trebuie sãne întrebãm:

a) Ce ºtim sau credem cã ºtim despre mediul înconjurãtor?

b) Cum putem verifica dacã ceea ce ºtim este corect?

c) Ce altceva mai vrem sã aflãm?

d) De unde putem afla aceste lucruri? Cine ne poate ajuta?

În privinþa materialelor, avem nevoie de urmãtoarele:

• O hartã sau mai multe hãrþi ale suprafeþei pe care o vom cerceta.

• Un aparat de fotografiat.

• Caiet de notiþe.

• Un spaþiu unde putem expune niºte afiºe.

• Hârtie de desen, creioane colorate, creioane.

• Acces la cãrþi ilustrate din care sã aflãm diferite lucruri despreregiune, despre plantele ºi animalele care trãiesc aici, clãdiri tipice etc.

Profesorul va trebui sã introducã noþiunea de mediu înconjurãtor, deexemplu printr-o scurtã explicaþie urmatã de câteva minute debrainstorming. Ideile rezultate din brainstorming pot fi înregistrate pe tablã,într-o primã etapã acceptându-se toate ideile oferite de elevi. De exemplu:naturã, oraºul / satul nostru, strãzile, magazinele, grãdina mea, toatelucrurile pe care le aruncãm, câinii, pisicile, animalele sãlbatice din pãdure,ceea ce vedem de la fereastrã, casele, blocurile etc.

Profesorul va trebui probabil, sã accentueze definiþia completã ºi sã aducãeventuale completãri, dacã nici un elev nu menþioneazã aspecte, precum:aerul pe care îl inspirãm, apa, trãsãturile specifice ale localitãþii etc. Apoi se

Prezentarea cursuluiopþional „Mediul nostru“6.4

Lectura


pot introduce întrebãrile de început ºi ideea cã proiectul pe care îl vadesfãºura clasa va cãuta sã rãspundã la acele întrebãri. Urmeazã planificareaactivitãþilor de investigaþie ºi de învãþare, asumarea sarcinilor, clarificareaacestora etc.

Câteva modalitãþi de abordare a rãspunsurilor la întrebãri:

• Grupaþi elevii astfel încât grupurile sã fie responsabile / experþi într-unanumit aspect al proiectului – de exemplu:

a) Un grup poate elabora chestionarul care se va aplica membrilorcomunitãþii: „Ce este special în legãturã cu mediul natural dinlocalitatea noastrã? Cu ce ne putem mândri?“, „Ce ar trebuiîmbunãtãþit?“

b) Un grup poate cãuta la biblioteca ºcolii sau la cea orãºeneascã ºi poateoferi informaþiile gãsite colegilor; un centru de informare turisticã,dacã existã în localitate, ar fi o sursã excelentã de informaþii.

c) Un alt grup poate fotografia anumite locuri ºi aceste fotografii potconstitui puncte de plecare pentru discuþii.

d) Un alt grup poate realiza un „audit“ al locului – sã stabileascã acelepãrþi care aratã bine, care au urme ale poluãrii, care sunt murdareetc. – ºi apoi pot marca aceste locuri pe o hartã sau schiþã a localitãþii.

Dupã astfel de activitãþi (supravegheate) de grup, fiecare echipã îºi vaprezenta raportul ºi se vor purta discuþii despre cele aflate în timpulinvestigaþiilor.

• Acum elevii ar trebui sã fie pregãtiþi sã spunã ºi ce fel de îmbunãtãþiripot aduce. O sugestie de încredere ar fi sã începeþi sã lucraþi exact acolounde vã aflaþi. Oare am putea avea o ºcoalã „verde“? Am putea oare sãavem o ºcoalã mai curatã, mai plãcutã? Oare de ce anume avem nevoiepentru asta? Poate va trebui sã mai aflãm unele lucruri. Cum putem faceanumite lucruri cu resurse puþine? Oare cât ar costa sã curãþãm locul sausã-l înfrumuseþãm?

• O altã alternativã: un grup local de persoane preocupate de ocrotireamediului înconjurãtor ar putea sã vã solicite ajutorul cu realizarea unuiproiect în curs: de exemplu, în Marea Britanie elevii au numãrat speciide fluturi, au dezvoltat un sistem de colectare a apei de ploaie pentru aalerta comunitatea în caz de ploaie acidã; întreþinerea unui iaz local,reciclarea hârtiei, realizarea unor postere atractive pentru a îndemnaoamenii sã menþinã mediul curat etc.

• Puteþi organiza ºi o competiþie de „Idei Verzi“, în care fiecare va oferisugestii (care se pot colecta de-a lungul unei perioade de timp fixateîmpreunã) pentru a utiliza raþional resursele naturale. Autorii ideilorcelor mai bune pot fi recompensaþi, iar ideile lor pot fi popularizate ºipuse în practicã:

1. construiþi o cãsuþã pentru pãsãrele ºi hrãniþi-le iarna cu pâine uscatã;

2. urmãriþi pãsãrile care vin la „masã“;

3. pãstraþi chiar ºi bucãþile cele mai mici de hârtie coloratã pentru arealiza felicitãri de Crãciun sau alte sãrbãtori cu ajutorul lor;

4. nu permiteþi câinilor sã intre în curtea ºcolii pentru a menþine curteacuratã;

5. nu permiteþi fumatul în incinta ºcolii;

6. plantaþi un copac ºi îngrijiþi-l.


ArgumentareaPentru asigurarea în realitate a drepturilor copilului, importantã estecunoaºterea largã a ideilor ºi principiilor exprimate în Convenþia ONU cuprivire la drepturile copilului. Alegând ca disciplinã opþionalã „Educaþiapentru drepturile copilului“ ºi ajutând la implementarea ei în ºcoli princurriculum la decizia ºcolii, permitem unui mare numãr de copii sã intredirect în legãturã cu valorile centrale ale umanitãþii fundamentate pefilozofia drepturilor omului.

ªcoala este datoare sã-i ajute pe elevi sã cunoascã conþinutul codificãriloractuale ale drepturilor omului, sã înþeleagã importanþa lor pentru existenþaîntr-un stat a unei democraþii reale, sã înþeleagã caracterul universal alacestor drepturi ºi sã-i motiveze pentru promovarea ºi apãrarea acestora.

Implementarea acestui proiect în cadrul curricumului la decizia ºcolii ducela rezolvarea acestor sarcini.

Obiective de referinþã• Cunoaºterea, apãrarea ºi promovarea drepturilor copilului.

• Dezvoltarea abilitãþilor de comunicare oralã ºi în scris.

• Dezvoltarea abilitãþii de cooperare constructivã.

• Implementare diferitelor metode ºi modele de interacþiune dintre ºcoalãºi comunitate prin implicarea mai largã a pãrinþilor în rezolvarea nevoiloreducaþionale ale copiilor; motivarea atât a pãrinþilor cât ºi a membrilorcomunitãþii pentru participarea în procesul de dezvoltare a ºcolii.

Teme de conþinutConþinutul cursului este conceput pe 2 capitole mari, fiecare cuprinzândteme majore, fiecãrei teme fiindu-i alocate materiale pentru 3 ore de curs.

A. Copilul ºi familia lui, care vizeazã: mediul imediat de dezvoltare (pãrinþi,bunici, fraþi, surori ºi relaþiile dintre ei) ºi grupul individual (copil –pãrinþi – frate, sorã – bunici – rude apropiate).

B. Copilul ºi ºcoala: drepturile copilului în structura ºcolii, care vizeazãmediul apropiat de dezvoltare.

Programa cursuluiopþional „Drepturilemele, drepturile noastre.Educaþie pentrudrepturile copilului“

6.5

Propunãtor: ªcoala N. Iorga,Baia Mare

Aria curricularã în care seîncadreazã tema: Educaþiepentru drepturileomului/copilului

Nivelul: ciclul primar, clasele I-IV

Profilul clasei: clase de ºcoalãgeneralã

Numãrul de ore: 36 ore, 1 orãpe sãptãmânã, alegereopþionalã

Durata modulului: 1 an de studiu

Lectura


A. Copilul si familia lui

Cunoaºterea drepturilor care se impun la acest capitol:

- dreptul la viaþã;

- dreptul la nume ºi la o cetãþenie, ca ºi dreptul de a-ºi recunoaºtepãrinþii ºi a fi crescut de aceºtia;

- dreptul de a-ºi pãstra identitatea, cetãþenia, numele ºi relaþiilefamiliale ºi interzicerea oricãrui amestec arbitrar;

- dreptul de a nu fi separat împotriva voinþei sale de pãrinþii sãi, cuexcepþia cazurilor când existã o decizie contrarã a unei autoritãþicompetente;

- dreptul copilului separat de ambii pãrinþi sau de unul din ei de apãstra ºi întreþine contacte directe cu cei doi pãrinþi, în afara cazurilorîn care este în interesul copilului sã nu o facã;

- dreptul copilului la reîntregirea familiei în cazul în care pãrinþii sãi seaflã în alt stat;

- dreptul copilului care are discernãmânt de a-ºi exprima opinia înmod liber asupra tuturor problemelor ce îl privesc;

- interdicþia de amestec în viaþa copilului, a familei sale, a domiciliului,corespondenþei ºi dreptul la respectarea onoarei ºi reputaþiei sale;

- codul familiei în România;

- copiii lipsiþi temporar sau definitiv de familie au dreptul la ajutor dinpartea statului;

- cunoaºterea instituþiilor de ocrotire a minorilor;

- protecþia socialã.

B. Copilul ºi ºcoala - Drepturile copilului în cadrul ºcolii.

- Dreptul la educaþie, înþelegând prin aceasta gratuitatea educaþiei.

- Dreptul la educaþie este nu numai dreptul de a frecventa ºcoala, el estede asemenea dreptul de a gãsi în ºcoalã tot ceea ce este necesar construiriiunei raþiuni capabile de acþiune ºi a unei conºtiinþe morale vii.

- Dreptul la educaþie poate fi abordat ºi în raport cu alte aspecte, cum ar fi:

a. educaþie / instrucþie ºi creativitate;

b. educaþie ºi disciplinã;

c. adultul educator ca ºi copilul educat trebuie sã ºtie cã disciplina estefundamentalã atât pentru fiecare în parte, cât ºi pentru relaþia dintreei, ca parteneri în aceeaºi situaþie educaþionalã;

d. disciplina ordoneazã ºi armonizeazã atât interiorul fiinþei umane câtºi raporturile dintre oameni. Ea nu are nici un raport cu conceptuldisciplinei ca ordin ºi supunere necondiþionatã;

e. educaþie ºi ecologie;

f. educaþie ºi informare;

g. tot ceea ce poate folosi copilului ºi dezvoltãrii sale trebuie sã-i fieoferit, trebuie sã-i fie facilitat accesul la aceste cunoºtinþe. Copilultrebuie protejat de tot ceea ce-i poate dãuna. El trebuie sã fie învãþatsã se apere de efectul negativ al informaþiei, ajutat sã devinã autonomºi sã-ºi asume autoprotecþie.

Metode ºi strategiididactice - Activitãþi de tip

brainstorming.

- Joc de rol.

- Dezbateri.

- Învãþarea prin cooperare.

- Învãþarea bazatã pe proiectetc.

Metode de evaluare În acest curs se vor evalua atâtprocesele de învãþare cât ºiprodusele acestui proces. Evaluareava fi preponderant formativã.Pentru evaluarea proceselor deînvãþare se vor folosiinterevaluarea, autoevaluarea ºigrilele de observaþie. Pentruevaluarea produselor se vordezvolta grile de evaluareîmpreunã cu elevii.

Resurse utilizatepentru dezvoltareacursului

- suport de curs;

- fiºe de lucru pentru fiecareelev;

- hârtie, consumabile;

- computere cu accesInternet.


SOLICITAÞI-LE!

De multe ori cadrele didactice considerã cã lecturile pentru ºcoalã separcurg acasã. Însã cãrþile pentru copii din lista de mai jos pot fi utilizate încadrul unui curs opþional de lecturã (Cerc de lecturã) sau chiar la lecþiile decitire din curriculumul nucleu. Pe lângã faptul cã elevii vor exersa cititul,dacã le propuneþi activitãþi de învãþare de tipul celor prezentate în acestghid, precum ºi în ghidul 3 i-aþi ajuta sã îndrãgeascã lectura ºi le-aþi aduceîn atenþie unele subiecte de discuþie care ar putea sã le dezvolte valori ºiatitudini specifice ºcolii incluzive.

Desemnaþi un colþ special al sãlii de clasã ca loc de lecturã. Adunaþi acolo maimulte cãrþi care sã le fie uºor accesibile copiilor (atât cãrþi de literaturã cât ºicãrþi cu informaþii ºtiinþifice). Alocaþi timp pentru lecturã la ºcoalã ºi astfelcopiii vor înþelege cã nu doar manualele sunt importante, ci pot învãþa ºi dinalte cãrþi. La orele de lecturã invitaþi pe rând copiii sã recomande colegilor lorcãrþi pe care le-au citit sau tocmai le citesc ºi le gãsesc interesante.

1. La piaþã

2. La cumpãrãturi

3. La dentist

4. La ºcoalã

5. La grãdina zoologicã

6. Fructele ºi legumele mele preferate

7. Acasã la Marcel

8. Când voi fi mare, eu voi fi… (a se vedea ºi scenariul didactic propusîn acest Ghid)

9. Isprava Mariei

10.Chiþu ºi Þuchi (a se vedea ºi scenariul didactic propus în acest Ghid)

11.Orarul lui Marcel

12.Eu sunt…

13.Mijloace de transport

14.Anotimpurile

15.O zi din viaþa mea

16.Familia mea

17.Animale

18.Dodo cel înþelept

Lista cãrþilor pentrucopii produse înproiectul Phare 2001Acces la educaþie pentrugrupuri dezavantajatecu focalizare pe romi

6.6Lectura

57

Pentru a verifica dacã opþionalul pe care îl propuneþi este incluziv, vãrecomandãm sã utilizaþi lista de mai jos. Dacã reuºiþi sã confirmaþi toateenunþurile, în mod cert înseamnã cã opþionalul propus de dumneavoastrãeste incluziv.

Vã invitãm sã adãugaþi ºi alte enunþuri cu ajutorul cãrora se poate verificaincluzivitatea cursurilor opþionale elaborate în ºcoala dumneavoastrã.

CRITERII DE VERIFICARE A INCLUZIVITÃÞII

CURSULUI OPÞIONALPROPUS

7

Nr. Indicatorul (Enunþul) Da / Nu

1. Cum am implicat toþi factorii interesaþi în elaborarea cursului?

1.1 M-am consultat cu cadrele didactice, elevii ºi cu reprezentanþii comunitãþii înainte de a decidece curs opþional o sã propun.

1.2 Am luat în considerare nevoile, sugestiile, ideile celor cu care am discutat.

1.3 Am pilotat o secþiune a cursului înainte de a finaliza opþionalul propus.

2. Cum m-am asigurat cã opþionalele sunt cele potrivite ?

2.1 Am consultat elevii care ar fi putut alege cursurile opþionale, înainte de a finaliza elaborarea acestora.

2.2 Am consultat pãrinþii elevilor care ar fi putut alege cursurile opþionale, înainte de a finalizaelaborarea acestora.

2.3 Am consultat colegii din catedra în care lucrez despre cursurile opþionale propuse, înainte de afinaliza elaborarea acestora.

2.4 Am consultat alþi colegi care predau la aceeaºi clasã, pentru a evita suprapunerea ºi pentru aasigura caracterul complementar al cursului propus.

3. Cum mã va ajuta cursul propus sã creez o ºcoalã incluzivã?

3.1 Cursul propus ia în considerare diversitatea localã, înglobând-o ºi reflectând-o prin abordãricare au la bazã o multitudine de perspective.

3.2 Cursul cuprinde informaþii relevante despre comunitatea localã.

3.3 Cursul implicã comunitatea localã în viaþa ºcolii.

3.4 Cursul presupune utilizarea resurselor comunitare.

3.5 Cursul cuprinde activitãþi de învãþare care le oferã elevilor cunoºtinþe ºi abilitãþi relevante pentruinteresele ºi viitorul lor.

3.6 Cursul cuprinde metode de evaluare formativã care vor contribui la procesul de învãþare.

3.7 Temele ºi proiectele individuale sau de grup vor urmãri o strânsã colaborare cu familia.

3.8 Cursul îºi propune ca toþi elevii sã înþeleagã valorile educaþiei incluzive.

3.9 Cursul doreºte sã dezvolte abilitãþile de comunicare interculturalã ale elevilor.


Note

Curriculum La Decizia Scolii

Documents

Transcript of Curriculum La Decizia Scolii