RECENSĂMÂNTUL a creat multe animozităţi în ţară, dar la Beba Veche oamenii nu s-au lăsat impresionaţi de mesajele contra-dictorii de la televizor şi şi-au făcut cnştiincios datoria. „Nu au fost probleme la recensământ. Lumea a înţeles că este important şi nu a as-cultat de încercările de politizare a recensămâtnului”, a declarat prima-rul. Recenzorii au reuşit să acopere 100% din populaţie şi să trimită la timp datele către Institutul Naţional de Statistică.

PRIMELE date, deşi provizorii, arată că populaţia comunei este într-o uşoară scădere faţă de recensământul precedent, cel din 2002. Practic, acum au fost număraţi 1.536 locuitori faţă de 1600 câţi au fost în 2002.

SCĂDEREA nu este una semnificativă, mai ales dacă ne raportăm la faptul că în toată ţara cifrele preliminarii arată o scădere accentuată, ajungân-

du-se la sub 20 milioane de locuitori.În judeţul nostru multe comune au pierdut foarte mulţi locuitori şi este grăitor exemplul vecinilor noştri de la Dudeştii Vechi care aveau 4481 lo-cuitori în 2002 şi au scăzut la 4050 în 2011.

CIFRELE finale vor fi publicate oficial în vara anului viitor. Foarte aşteptate sunt datele legate de cetăţenii care lucrează în străinătate.

„NE-AM menţinut relativ constant şi asta ne bucură foarte mult. Acest lucru ne dă speranţa că ne vom putea dezvolta pe viitor. Contrar aşteptărilor, deşi suntem izolaţi în această zonă, comuna nu s-a depo pulat, pentru că există totuşi condiţii ca oamenii să trăiască o viaţă decentă. Infrastructura s-a îmbunătăţit considerabil în ultimii 20 ani iar stan dardele cresc de la an la an. Cine şi-ar fi imaginat acum 10

ani că vom avea şi acces la telefon mobil, la internet. Drumul judeţean este bun, a fost introdusă apă şi avem perspective bune să introducem şi canalizare”, a spus primarul.

“NU trebuie să uităm că Dumnezeu a binecuvântat acest loc cu un pământ mănos pe care, dacă îl munceşti, nu te lasă niciodată să mori de foame. Nu trebuie să ne temem că suntem o comună mică şi că suntem izolaţi. Mai devreme sau mai târziu vom ieşi din izolare, prin deschiderea graniţelor. Iar dacă ne jucăm bine şansele, nu vom mai fi nici o comună mică. De aceea am încercat pe toate căile să promovez Parcul Industrial Triplex Confinium, pentru că aşa ne putem asigura viitorul”, a completat primarul Ioan Bohancanu.

Anul III • Nr 11 (29) • noiembrie 2011 • Ziar editat de Primăria Beva Veche • Apare lunar • GRATUIT

De 1 decembrie, toţi locuitorii sunt aşteptaţi să participe la

manifestările care vor avea loc la Beba Veche şi Cherestur!

Rezultatele preliminare ale recensământului

Beba Veche se luptă să ofere copiilor un viitor

mai bun

AŞA cum ne-am obişnuit deja, ziua de 1 decembrie a devenit un eveni-ment sărbătorit de întreaga comună, fiind un prilej extraordinar pentru comunitatea noastră de a-şi afirme valorile şi tradiţiile.

„ZIUA Naţională nu înseamnă nu-mai istorie, înseamnă şi prezent. Cu toţii avem astăzi nevoie de un sens al identităţii şi al apartenenţei co-mune la aceleaşi valori şi obiceiuri. Mă bucur că reuşim în fiecare an să ne adunăm şi să sărbătorim această zi”, a spus primarul Ioan Bohancanu.

Distracţie şi voie bunăMANIFESTĂRILE vor începe de la orele 10.00, când cetăţenii sunt aşteptaţi la inaugurarea dispen-sarului de la Beba Veche. De aici toţi participanţii vor merge la căminul cultural, undese va organiza un pro-gram cultural-artistic. Evenimentul va începe prin evocarea importanţei zilei de 1 decembrie pentru România şi pentru comuna noastră. După acest moment va începe programul

de muzică populară desfăşurat de cântăreaţa Nicoleta Sârbu şi formaţia sa. De asemenea, cu această ocazie se vor acorda premiile la concursul „cea mai frumoasă casă şi cel mai frumos spaţiu verde”. Faţă de anul trecut, Primăria asigură că vor fi şi câteva surprize.

LA FINAL, toată lumea va avea parte de tradiţionalele bucate. Ca în fie-care an, sunt aşteptaţi cât mai mulţi

participanţi, iar pentru a face to-tul mai frumos, cei care au costume populare sunt îndemnaţi să vină în straie tradiţionale.

Premieră la CheresturPENTRU prima dată în istoria co-munei, la cererea locuitorilor, Ziua Naţională se va organiza şi la Cher-estur. Aici programul va începe de la orele 15.00 şi se va desfăşura la

Căminul Cultural.

Beba Veche a participat la UnireDIN punct de vedere istoric la 1 de-cembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1.228 delegaţi şi sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi Ba-natului, a adoptat o Rezoluţiune care consfiţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania şi întreg Banatul cu România.

ISTORICII care au cercetat pe înde-lete procesele verbale ale Adunării, au descoperit, printre altele, că la adunarea istorică au participat şi doi bebeni: Alexa Chişozan şi Nicolae Vasile. Informaţia apare în lucrarea lui Ioan Munteanu, “Banatul şi Marea Unire”, apărută în1992 la Timişoara. Deşi am încercat să identificăm cine au fost aceşti eroi ai comunei, până astăzi nu am putut afla mai multe detalii.

Ziua Naţională, sărbătorită la Beba si Cherestur

2002 - 1.600 locuitori2011 - 1.536 locuitori

CURIERULde BEBA VECHE

www.primariabebaveche.roCURIERUL de BEBA VECHE2 4 VI 1920

Drumurile comunei sunt pregătite de iarnă

GUVERNUL a aprobat recent o hotărâre prin care dă drumul la banii destinaţi sprijinirii agriculto-rilor. Astfel, în perioada 2011-2012, producătorii agricoli vor benefi-cia de acordarea unor ajutoare de stat în valoare totală de aproxima-tiv 200 milioane de euro, destinaţia principală fiind achiziţionarea moto-rinei utilizate în agricultură.

ÎNCEPÂND cu data de 16 octombrie a început să fie acordat un avans în valoare de 42 de euro/ha din banii europeni reprezentând sprijinul pe suprafaţă. Diferenţa de 130 de euro/ha (până la 172 de euro/ha) va fi

achitată începând cu luna decem-brie a acestui an. Totalul avansului se ridică la 400 milioane de euro, iar totalul sumei care va fi plătită sub forma plăţilor directe este de 900 milioane de euro, mai mult cu 200 milioane de euro faţă de anul 2010, la care se adaugă 500 milioane de euro din fonduri naţionale.

SPRIJINUL financiar include ajutoare de 42,54 milioane de lei, pentru pla-ta primelor de asigurare. Plăţile se derulează începând cu data de 16 octombrie 2011 şi până în decem-brie 2012, în funcţie de categoria producătorilor agricoli beneficiari.

DE ASEMENEA, crescătorii de păsări şi porcine vor primi 350 milioane de lei bani destinaţi măsurilor de asi-

gurare a bunăstării şi protecţiei ani-malelor.

SUPRAFAŢA pentru care se acordă aceste plăţi este de 9,4 milioane ha, urmând ca 1,08 milioane de agricul-tori să beneficieze de acest sprijin.

LA NIVELUL judeţului Timiş sunt autorizaţi pentru plată 19.700 de fermieri din totalul de 21.700, diferenţa de 2.000 fermieri urmând a fi autorizată pentru plată.

Începe plata sprijinului pentru agricultori

Plata fără majorări a taxelor şi impozitelorPrimăria reaminteşte cetăţenilor că mai au timp până la 1 ianuarie pentru a achita taxele şi impo zitele locale fără majorări. Cei care vor trece de termenul limită vor plăti în plus pentru fiecare zi de întâr-ziere. „Până acum la buget am în-casat 60% din taxele şi impozitele datorate de contribuabili. Am încredere că cetăţenii îşi vor ges-tiona bine finanţele şi se vor achi-ta de obligaţii, astfel ca la finalul anului să nu mai avem prea mulţi restanţieri”, a declarat primarul.

Curăţenie la foc continuu Primăria face eforturi consistente pentru a menţine curăţenia în comună, iar roadele încep să se vadă. „Am luat taurul de coarne şi am curăţat spaţiile verzi din toată comuna”, spune primarul. Spre de-osebire de alţi ani, de această dată şi oamenii au început să fie tot mai conştienţi şi să facă curăţenie. Cu foarte puţine excepţii, fiecare şi-a făcut un pic de curăţenie, şi-a adunat frunzele şi asta s-a văzut în aspectul comunei. La primăvară Primăria vrea să achiziţioneze o motocoasă mai performantă pen-tru a putea acoperi cât mai multe spaţii verzi. Cea mai frumoasă casă: fi-nal de concurs „Cea mai frumoasă casă şi cel mai frumos spaţiu verde” se apropie de final. Primăria va decerna premiile în cadrul manifestărilor de 1 de-cembrie. Deşi principalii candidaţi au fost prezentaţi în paginile zi-

arului, între timp au mai apărut gospodării care ar putea intra în concurs. „Cei care mai au de dat o mână de var pe faţadă, să se grăbească, pentru că pot să intre şi ei în concurs”, spune primarul.

Vă reamintim că premiile nu sunt deloc de neglijat: • 5 milioane lei pentru locul I•3 milioane pentru locul II •2 milioane pentru locul III. Tuturor participanţilor le urăm mult succes!

Pe scurt

Amenajări de iarnăPRIMĂRIA a finalizat cu succes cam-pania de amenajare a străzilor din comună. În total au fost pietruiţi 4,5 km de drum, cu 1 km mai mult faţă de cât a fost planificat iniţial. Pe lângă străzile prevăzute au mai fost pietru-ite alte 2 străzi laterale mai mici. “Am încercat să facem cât mai mult, dar în limita banilor puţini pe care i-am avut la dispoziţie. Sper să fie suficient cât să putem circula decent în timpul iernii”, a explicat primarul Ioan Bo-hancanu.

Drumurile agricoleDE asemenea, au mai fost reparate

şi două drumuri exterioare. Astfel, a fost refăcut drumul comunal de la Beba Veche la pichetul Valcani, pe o distanţă de 500 metri, la ieşirea din sat. Deşi acesta figurează ca drum comunal, din lipsa banilor dar şi a tra-ficului scăzut, el nu a mai fost reparat, fiind folosit doar de către agricultori. Al doilea drum exterior care a fost reparat este drumul agricol de la Cherestur la Pordeanu.

„ÎI rog pe agricultori să aibă grijă de aceste drumuri, pentru a putea să le folosim în condiţii bune cât mai mult timp. Este bine ca atunci când vre-mea este ploioasă să nu le folosească pentru că se distrug foarte repede”,

a spus primarul. De asemenea, el a atras atenţia că în ultimii 20 de ani drumurile agricole nu au fost întreţinute cum trebuia şi că pe viitor ar fi de preferat ca primăria şi agricul-torii să le dea mai multă importanţă.

Asfaltările, în aşteptareMINISTERUL Dezvoltării este în faza finală de implementare a proiectu-lui de modernizare a 10.000 km de drumuri comunale. Câţiva km vor reveni şi comunei noastre. “Proiectul nostru a fost aprobat, noi am făcut toate demersurile pe care le puteam face, rămâne ca şi Ministerul să dea drumul la finanţări”, a completat Ioan Bohancanu.

MINISTERUL Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pregăteşte o adevărată ofensivă împotriva bu-ruienilor! Ministrul Valeriu Tabără a introdus în Parlament un proiect de lege care urmăreşte igienizarea terenurilor.

O lege care poate să schimbe complet peisajul agricol V-aţi întrebat vreodată cum reuşesc occidentalii să aibă acele peisaje per-fecte, cu iarba mereu verde, cu satele bine conturate şi fiecare copac parcă desenat pe un fundal idilic? Secretul lor este foarte simplu: orice teren tre-buie permanent curăţat şi întreţinut de proprietar, iar cei care nu fac acest lucru sunt sancţionaţi.

Dar care este situaţia la noi? Mergând pe un drum oarecare din ţară, de-o parte şi de alta buruienile cresc în voie, terenuri întregi stau necultivate, ceea ce cândva erau canale de irigaţii sunt pline de stufăriş. Un adevărat rai al buruienilor de tot soiul, care ne înconjoară şi ne sufocă. Situaţia este pe cale să se chimbe radical prin adoptarea legii pentru igienizarea

terenurilor.

Terenurile nelucrate trag în jos agriculturaÎn ultimii ani suprafeţele necultivate au ajuns la aproape 15% din totalul suprafeţei arabile, adică 1,2 mili oane de hectare din 8,2. Situaţia este de-osebit de îngrijorătoare în judeţul nostru unde, în ciuda terenului foarte fertil, speculanţii imobiliari români şi străini au acaparat mii de hectare pe care le ţin nelucrate.

„Ţinta acestui proiect de act norma-tiv nu este doar de a-i determina pe oameni să îşi cultive terenurile. Este vorba de a-i obliga să facă curăţenie pe acele spaţii. Ordonanţa se aplică şi celor care au proprietăţi în intra-vilanul localităţilor şi chiar locuitorii de la oraşe sau sate care au curţile pline de buruieni”, a declarat Valeriu Tabără. „Toţi deţinătorii de terenuri trebuie să-şi cureţe terenurile. Nu există scuze pentru nimeni. Dacă sunt bătrâni şi bolnavi să le dea nepoţilor sau să le arendeze. Există cerere mare pentru arendare şi există un cadru legal foarte bine pus la punct pentru

a obţine venituri, fără a lucra efectiv pământul”, a mai spus ministrul.

Situaţia la Beba Veche„La Beba Veche nu putem spune că avem terenuri nelucrate, dar suntem foarte interesaţi de aceste măsuri” spune primarul Ioan Bohancanu. „Ag-

ricultorii trebuie să-şi schimbe men-talitatea. Fiecare palmă de pământ este importantă şi trebuie avut grijă de ea. E suficient un petec de pământ plin de buruieni ca să afec teze o întreagă cultură”, este de părere primarul. Deşi comuna noastră stă destul de bine, nu putem spune că nu există probleme. Canalele de irigaţii şi drumurile sunt neîngrijite, iar păşunile pot fi îngrijite mai bine. De aceea Primăria vrea să se implice puternic în campania de stârpire a bu-ruienilor de pe raza comunei şi vrea ca anul viitor, cel puţin pe suprafaţa intravilană, să organizeze acţiuni de curăţenie de amploare. „Sper că cetăţenii vor fi receptivi la această iniţiativă. Iată, diferenţa se vede nu-mai departe de vecinii noştri din Un-garia. Cu toţii ne dorim să trăim mai civilizat, dar trebuie să ne implicăm mai mult”, a mai spus primarul.

Randament cu până la 10% mai scăzutInteresul agricultorilor este ca în zona lor să nu existe terenuri nelucrate, de-oarece asta îi afectează direct la bu-zunar. Dacă lângă parcelă cresc bu-ruieni, tot anul acestea îşi împrăştie seminţele şi se răspândesc în cultura adiacentă, iar asta înseamnă cantităţi

mai mari de ierbicide şi costuri mai mari. Valeriu Tabără crede că ter-enurile nelucrate din apropierea cul-turilor cresc costurile agricultorilor cu mai bine de 10%. Foarte afectaţi sunt şi cei care au parcele lângă şosele aflate în proprietatea statului, dar în lipsa unei legi care să oblige curăţarea lor, sunt slabe şanse să se schimbe ceva. De aceea ministrul Tabără vrea ca legea să se aplice şi instituţiilor care deţin drumuri şi să le oblige şi pe acestea să le cureţe peri-odic de buruieni.

Ministerul mai vrea ca prin această lege să crească suprafaţa terenurilor arendate şi concesionate. „Interesul pentru arendă este foarte ridicat, dar preţurile practicate sunt încă destul de mici. Eu cred că în urma introduc-erii acestei ordonanţe, capacitatea de arendare va creşte”, a mai declarat ministrul Agriculturii.

CURIERUL de BEBA VECHE 34 VI 1920

Legea pentru igienizarea terenurilor: ofensiva împotriva buruienilor

CINE ESTE VIZAT? Atât agricultorii cât şi neagricultorii, indiferent de tipul de posesie a te-renului.

CE ÎNSEAMNĂ „TEREN NELU-CRAT”?Teren nelucrat este orice suprafaţă de teren arabil, pajişti permanente, culturi permanente cu destinaţie agricolă, care a fost utilizată anterior ca suprafaţă agricolă, sau alte tipuri de terenuri neagricole, extravilane sau intravilane, care în cursul anului de referinţă pentru anchetă (anul în care se face controlul), nu mai este lucrat, nu participă la sistemul de rotaţie a culturilor şi care nu îndeplineşte standardele legii.

CE LUCRĂRI TREBUIE FĂCUTE?a) întreţinerea pajiştilor perma-nente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an;b) evitarea instalării vegetaţiei ne-dorite pe terenurile agricole sau pe terenurile neagricole extravilane inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei.

CINE FACE CONTROALELE? APIA şi Direcţiile agricole judeţene.

CUM SE DAU AMENZILE?Se fac somaţii, iar dacă în maxim două luni de la primirea aver-tisementului proprietarul nu efectuează lucrările de igienizare, atunci este amendat. Amenzile sunt între 200-400 lei/ha pe fiecare an de contravenţie (200 în primul an, 300 în al doilea şi 400 de la al treilea mai departe). Deţinătorii de terenuri primite în folosinţă prin legea 18/1991 pierd şi dreptul de folosinţă asupra lor.

CINE ESTE EXCEPTAT?a) deţinătorii ale căror terenuri şi-au pierdut capacitatea de producţie pentru culturi agricole sau silvice prin degradare şi poluare;b) deţinătorii terenurilor afectate de calamităţi naturale;c) deţinătorii de terenuri care şi-au pierdut capacitatea de muncă, dovedită pe bază de documente medicale, din cauză de bătrâneţe, forţă majoră, sau din alte motive neimputabile deţinătorilor de teren;d) deţinătorii terenurilor din cate-goria de folosinţă „curţi construcţii”;e) deţinătorii terenurilor cu destinaţie forestieră;f ) deţinătorii terenurilor aflate per-manent sub ape.

Legea pe scurt

Dacă nu sunt combătute în toată comuna, buruienile se răspândesc cu

uşurinţă în culturile agricultorilor

AMBROZIA, BURUIANA DE CARANTINĂ

Poate că cel mai e l o c v e n t exemplu de b u r u i a n ă dăunătoare este cel al ambroziei, numită şi “iarba pâr-loagelor”, plantă care provoacă reacţii alergice şi care în majoritatea ţărilor europene se află pe lista plantelor de carantină combătute pe toate planurile. „Am remarcat că şi la noi în comună această pantă s-a extins foarte mult şi ne creează neplăceri. Sunt oameni cărora le provoacă reacţii alergice, iar copiii sunt cel mai expuşi, pentru că nu mai au acelaşi sistem imunitar pe care îl avea generaţia noastră”, a spus primarul.

www.primariabebaveche.roCURIERUL de BEBA VECHE4 4 VI 1920

O, mărite Sfinte Apostol Andrei, tu ai fost primul care l-ai recunoscut şi urmat pe Mielul lui Dumnezeu. Împreună cu prietenul tău Sfân-tul Ioan ai rămas cu Isus din acea zi pentru toată viaţa, şi acum în veşnicie. Precum l-ai condus pe fratele tău, Sfântul Petru, la Hris-tos şi mulţi alţii după aceea, con-du-ne şi pe noi spre El. Ajută-ne să învăţăm lecţia Crucii şi să purtăm crucea zilnică cu resemnare, ca ea să ne ducă la Domnul nostru Iisus Hristos. Amin.

Rugăciune către Sfântul Apostol Andrei

DECESE †nu au fost

Noiembrie• 25 J Sf. Mare Muceniţă Ecate-rina; • 30 M Sf. Apostol Andrei, cel întâi chemat, ocrotitorul României;

Decembrie• 3 V Cuv. Gheorghe de la Cernica• 4 S Sf. Mare Muceniţă Varvara şi Iuliana; Cuviosul Ioan Damaschin• 5 D Cuviosul Sava cel Sfinţit; Sf. Mc. Anastasie • 6 L Sf. Ierarh Nicolae• 7 M Sf. Muceniţă Filoteia de la Curtea de Argeş; • 12 D Sf. Ierarh Spiridon al Trimi-tundei; • 13 L Sfântul Ierarh Dosoftei al Moldovei

Sărbători religioase ortodoxe

Colţul de istorie: “La şcoală”

Continuăm publicarea de fotografii din istoria comunei şi vp propunem o imagine trimisă de dvs. la redacţia ziarului, care surprinde elevii şcolii acum zeci de ani...unii dintre copiii de atunci sunt şi astăzi printre noi şi îşi aduc aminte de portul simplu şi condiţiile modeste în care învăţau atunci.

Noiembrie - Brumar• 27 D Sf. Virgil• 30M Sf. Andrei• 9 M Sfinţirea bazilicii din Lateran• 20 D Cristos, Regele Universului

Decembrie - Îndrea• 8J Neprihănita zămislire

Sărbători religioase romano-catolice

Un profesor le vorbea studenţilor săi despre managementul stresului. A ridicat un pahar cu apă şi a întrebat audienţa:

“Cât de greu credeţi că este acest pa-har?” Răspunsurile studenţilor au variat de la 20g până la 500g.

“Nu depinde de greutatea lui absolută. Depinde de cât de mult îl ţin în mână. Dacă îl ţin pentru un minut, totul este în regulă, dacă îl ţin pentru o oră, voi simţi o du-rere în braţul drept. Dacă îl voi ţine o zi întreagă, va trebui să chem o ambulanţă. E exact aceeași greutate,

dar cu cât o ţin mai mult, cu atât

devine mai grea.” le explică profe-

sorul.

Dacă ne purtăm în continuu greutăţile în spate, mai devreme sau mai târziu, nu vom mai fi capabili să le ducem înainte, ele devin tot mai apăsătoare.

Cum trebuie să mai lăsăm paharul jos, să ne odihnim mâna pentru o vreme înainte de a-l ţine din nou, aşa e necesar ca periodic să lăsăm deop-arte greutăţile, pentru a ne putea revigora şi a fi capabili să le facem faţă. Mereu vor fi greutăţi pe umerii noştri. Dar, cu înţelepciune, vom şti şi să ne eliberăm de greutatea lor, pentru a ne odihni şi a ne relaxa.

Poveşti adevărate, poveşti cu tâlcCât de greu poate fi?

Reguli de prevenire şi stingere a incendiilor pe perioada sezonului rece

MĂSURI DE PREVENIRE PEN-TRU SEZONUL RECE

1. controlul instalaţiilor şi al sis-temelor de încălzire existente la operatorii economici, instituţiile publice, locuinţele şi gospodăriile populaţiei(ex.: surse de căldură, conducte, corpuri şi elemente de încălzire, sobe, coşuri şi canale de fum)2. înlăturarea defecţiunilor con-statate la instalaţii şi sistemele de încălzire şi asigurarea funcţionării acestora la parametrii normaţi;3. protejarea contra îngheţului a componentelor instalaţiilor de stin-gere cu apă;4. asigurarea uneltelor şi accesoriilor pentru deszăpezirea căilor de acces, de evacuare şi de intervenţie.

REGULI DE PREVENIRE A IN-CENDIILOR SPECIFICE SE-ZONULUI RECE

În anotimpul rece, pericolul de incen-diu la gospodăriile populaţiei creşte, datorită mai multor factori:• suprasolicitarea sistemelor şi instalaţiilor de încălzire;• folosirea de sisteme şi instalaţii de încălzire improvizate;• existenţa mai multor consuma-tori electrici, ce depăşesc puterea instalaţiei electrice din locuinţă.

REGULI DE FOLOSIRE A MIJLOACELOR DE ÎNCĂLZIRE

• sobele fără acumulare de căldură (metalice) se vor monta pe posta-ment din materiale necombustibile, cu grosimea de 25-30 cm;• sobele se vor amplasa la o distanţă de minim 70 cm faţă de pereţii din cărămidă, respectiv 1 m faţă de

pereţii combustibili, din lemn; • în faţa focarelor se vor amplasa foi de tablă cu dimensiunile de 50x70 cm;• se va evita supraîncălzirea sobelor pe timp geros, deoarece prin căldura radiantă acestea pot aprinde obiec-tele din jur;• jarul şi cenuşa se vor depozita nu-mai în gropi special amenajate;• lemnele şi rufele vor fi amplasate la

o distanţă de minim 1 m faţă de so-bele metalice, respectiv 50 cm faţă de cele din teracotă;• focul se va supraveghea permanent şi nu va fi lăsat la îndemâna copiilor; • se va evita aprinderea focului în sobe cu ajutorul lichidelor inflama-bile; • se vor folosi sobe în stare perfectă

de funcţionare, fără defecţiuni;Reguli de folosire a coşurilor şi a burlanelor pentru evacuarea fumu-lui:• coşurile de fum se vor izola faţă de e lementele combusti-bile ale planşeelor prin îngroşarea zidăriei de cărămidă a coşului cu 25 cm; în spaţiul dintre coş şi planşeu se recomandă

introducerea unui strat de materiale necombustibile;• se va evita încastrarea, în coşuri şi burlane, de elemente combustibile ale acoperişului sau planşeului;• coşurile se vor prelungi deasupra acoperişului cu cel puţin 80 cm;• se va realiza curăţirea coşurilor de evacuare a fumului, de către perso-nal specializat în domeniu.

Căsătorii • Ștrango Vasile Viorel cuSzotyori Renata Sarlota

Casă de piatră!

Dacă doriţi să faceţi un anunţ de mică publicitate (vânzări, cumpărări, închirieri, urări, comemorări etc.) o puteţi face în Curierul de Beba Veche, dep-unând mesajul dvs. fie person-al la primărie, fie la adresa de email: primariabebaveche@yahoo.com

Mica publicitate