CUPRINS · modului cum pot fi contracarate dezastrele naturale etc. O dezvoltare durabilă nu poate...

0

CUPRINS

Abordarea temelor orizontale de promovare a egalităţii de

şanse/nediscriminarea, egalitatea de gen şi dezvoltarea durabilă

1

Acreditarea furnizorilor de servicii sociale 6

Legislația aplicabilă 6

Etape, condiții și documente necesare 7

Licențierea serviciilor sociale 11

Condiții, etape și documente necesare 11

Licența provizorie 12

Evaluarea serviciului social în vederea licențierii și acordarea licenței de

funcționare pe 5 ani

14

Monitorizarea și reacreditarea serviciului social 17

Managementul Inspecției Sociale 21

Sistemul de servicii sociale în România 21

Noile reglementări legislative în domeniul serviciilor sociale 24

Noutăți aduse de noile standarde minime de calitate din domeniul

serviciilor sociale

25

Fraude identificate în procesul de acordare a serviciilor sociale 27

Probleme specifice sistemului serviciilor sociale furnizate de ONG - uri

în România

28

Controlul Tematic 30

Controlul inopinat 34

Extrase din studiu comparativ – Asemănări și deosebiri între legislația

din România și cea din Bulgaria în domeniul inspecției sociale

45

Propunerea de politică publică în domeniul inspecției sociale 50

1

ABORDAREA TEMELOR ORIZONTALE DE PROMOVARE A EGALITĂŢII DE

ŞANSE/NEDISCRIMINAREA, EGALITATEA DE GEN ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ

EGALITATE DE GEN

Societatea se află într-o continuă schimbare caracterizată de importante evoluții ale

tehnologiei, dar și de schimbări radicale de mentalitate, cel puțin la nivelul factorilor

decidenți. Aceste schimbări au avut un puternic impact asupra modului în care femeia se

raportează la societate și viceversa. Dacă în urmă cu 50 de ani femeia avea un statut de

persoană inferioară bărbatului din punct de vedere social și intelectual, astăzi și-a

câștigat dreptul de „egal”, iar toate restricțiile și privațiunile care îi erau impuse par a fi

simple etape istorice.

În contextul societății în care trăim termeni precum „egalitatea de șanse” sau

„discriminare de gen” nu ar trebui să mai constituie elemente de noutate pentru nici o

persoană.

Egalitatea de șanse este unul din principiile fundamentale care stă la baza construirii

unei societăți democratice, moderne și echitabile.

Egalitatea de șanse este un drept pe care fiecare dintre noi îl avem asigurat încă de la

naștere, acest principiu fiind integrat în drepturile fundamentale ale omului.

Egalitatea de gen reprezintă, unul din conceptele esențiale care guvernează societatea

în care trăim, fiind unul din drepturile puternic dezbătute și transpuse la nivel legislativ

atât la nivel internațional cât și la nivelul statelor membre UE.

Cele două concepte sunt interconectate pentru că nu putem să vorbim de egalitate între

femei și bărbați dacă nu există egalitate în drepturi pentru toți indivizii.

Reținem!!!!

Egalitatea de șanse – vizează promovarea politicilor pentru asigurarea tratamentului egal

între toți indivizii

Egalitatea de gen – vizează promovarea politicilor pentru asigurarea tratamentului egal

între femei și bărbați

Deși, din punct de vedere biologic diferențele dintre bărbați și femei sunt incontestabile,

la nivelul societății toți ar trebui să beneficiem de oportunități egale.

Promovarea egalității de șanse necesită o abordare amplă, care presupune recunoașterea

identității bărbaților și femeilor, precum și dorința de a stabili o distribuție echilibrată a

responsabilitățiilor între femei și bărbați.

Promovarea egalității nu trebuie confundată cu simpla dorință de a echilibra statisticile,

2

fiind vorba despre promovarea unor schimburi durabile:

- la nivelul rolurilor parentale;

- în structura familiei;

- în practicile instituționale;

- la nivelul organizării muncii și a timpului;

- în dezvoltarea și independența lor personală.

La nivel național, au fost implementate mai multe măsuri menite să reducă disparitățile

de pe piața muncii, respectiv:

• dezvoltarea și promovarea proiectelor de antreprenoriat pentru femei;

• aplicarea unor măsuri financiare pozitive în cazul reîntoarcerii în câmpul muncii înainte

de terminarea concediului post-natal;

• introducerea concediului parental pentru bărbați.

O parte dintre aceste măsuri au avut implicații și în domeniul asistenței sociale prin

numeroasele modificări aduse O.U.G nr. 111 /2010 privind concediul şi indemnizaţia

lunară pentru creşterea copiilor, care au dus la eliminarea disparităților în ceea ce

privește dreptul la concediul pentru acordarea creșterii și îngrijirii copilului. De

asemenea, s-a promovat dezvoltarea serviciilor de îngrijire a copiilor deopotrivă de către

bărbaţi şi de către femei.

DISCRIMINARE

Discriminarea de gen poate fi definită ca o acţiune adversă sau ca un tratament

diferenţiat împotriva unei persoane, care nu ar fi avut loc dacă persoana respectivă ar fi

avut alt sex.

Discriminarea de gen este un fenomen care se poate manifesta în mai multe forme și

anume:

în accesul la educaţie,

la participare politică,

la asistenţă medicală,

pe piaţa muncii.

Conform sondajului de opinie realizat de Consiliul Național pentru Combaterea

Discriminării, publicat în septembrie 2015, unul din doi români consideră că se produce

discriminare în mare măsură în domeniul serviciilor publice. De altfel, participanții la

sondaj au menționat că funcționarii care lucrează în instituțiile publice discriminează

mai mult decât medicii sau cadrele didactice. Ca măsuri de reducere a discriminării în

domeniul serviciilor publice, principalele direcții vizează în primul rând persoanele care

beneficiază de aceste servicii. Astfel, 80% dintre repondenți susțin realizarea de campanii

3

de informare a cetățenilor cu privire la drepturile pe care le au în fața celor care

furnizează servicii publice.

De asemenea, existența unui cod etic în relația dintre beneficiarii de servicii publice și

instituțiile care le oferă, dar și instruirea funcționarilor din administrația publică locală

pe teme de nediscriminare sunt măsuri care pot reduce nivelul de discriminare din acest

domeniu.

SEGREGAREA DE GEN

Segregare de gen se referă la tendinţa femeilor sau a bărbaţilor de a lucra în sectoare şi

ocupaţii diferite. Cu alte cuvinte, unul dintre genuri domină într- o categorie profesională

dată. Se disting două tipuri de segregare:

Segregare orizontală – este înţeleasă ca o sub/supra reprezentare, fără niciun criteriu, a

unui grup în anumite ocupaţii sau sectoare (Bettio and Vershchagina, 2009). Se referă la

concentraţia de femei sau bărbaţi în anumite profesii sau sectoare de activitate

economică. Segregarea orizontală este o constantă pe piaţa forţei de muncă în toate

ţările unde funcţionează Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

Se anticipează o menţinere sau chiar o accentuare a segmentării profesionale,

concentraţia femeilor tinzând să crească în timp în anumite sectoare. Această tendinţă

explică, în parte, diferenţa de remunerare dintre femei şi bărbaţi.

Segregarea verticală - reprezintă sub/supra reprezentarea unui grup de lucrători în

ocupaţii sau sectoare care se află la partea „de sus” a piramidei ocupaţionale, în funcţie

de venituri, prestigiu, stabilitatea locului de muncă, indiferent de sectorul de activitate.

Subreprezentarea la nivel de vârf pe scările ocupaţionale specifice este un fenomen

cunoscut în literatura de specialitate ca „segregare verticală” sau, mai frecvent, ca

„segregare ierarhică”.

În literatura de specialitate, segregarea verticală mai este menţionată şi ca „plafonul de

sticlă” (glass ceilling), care indică existenţa unor obstacole care conduc la o anumită

raritate a femeilor în poziţii de conducere şi de luare a deciziei în organizaţii publice,

întreprinderi şi, de asemenea în asociaţii şi sindicate. Fenomenul de existenţă a

barierelor care împiedică ascensiunea femeilor este completat de conceptul „podea

lipicioasă” (sticky floor).

Acest concept descrie forţa care tinde să menţină femeile la cele mai joase niveluri în

piramida organizaţională (Maron and Maulders, 2008).

4

DEZVOLTARE DURABILĂ

Dezvoltarea durabilă (DD) - este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoilor

prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface

propriile nevoi ( Mircea Ivănoiu, Veneția Sandu, 2005).

În « Dimensiuni ale dezvoltării durabile » (coordonatori: Costică Mihai și Mioara Borze)

Mihaela Oțelea definește dezvoltarea durabilă ca o realizare a echilibrului între nevoile

umane și protecția mediului înconjurator, nu numai în prezent, ci și în viitorul

nedeterminat și susține că ”politicile de dezvoltare durabilă cuprind trei medii de

activitate: economic, protecția mediului și social.”

Dezvoltarea durabilă impune revizuirea nevoilor prezente: securitate economică,

adăpost, mâncare, educație, spații libere, reprezentare politică, contactul cu natura,

fără a compromite posibilitățile generației viitoare, reducând folosirea resurselor

neregenerabile ca: petrolul, uleiul și gazul. Reducând deșeul și poluarea, protejăm

sistemele naturale. În ultimul timp opinia publică și-a exprimat tot mai acut nevoile

economice și sociale. Toată lumea trebuie să aibă acces la acele lucruri care

îmbunătățesc calitatea vieții precum securitatea economică, adăpost, sănătate,

educație, libertate și reprezentare politică. Toți avem nevoi economice și sociale. În

ultimii 20 de ani a apărut o altă sferă de interes: problema mediului înconjurător.

Eforturile de a îmbunătăți calitatea vieții au avut ca rezultat deteriorarea mediului

înconjurător.

Dezvoltarea socială. Strategii de dezvoltare (învățământ, piața muncii, etc)

Soluția problemei sociale economice pentru dezvoltare durabilă, depinde de grupurile de

competență, profesionalism, condiții și starea fizică a angajaţilor.

În acest context sunt principale: educația, ocrotirea sănătății, asigurarea socială,

competența socială, asistența socială, politica pentru tineret, ș.a.

1. Învățământ: Sistemul educațional are un rol definitoriu, acela de a pregati specialiști

în multe domenii.

Obiectivele domeniului educațional în dezvoltarea durabilă: asigurarea accesului la

serviciul educațional de calitate; funcționarea durabilă a sistemului de învățământ;

sporirea rolului sistemului de învățământ în dezvoltarea economică și a resurselor umane.

Strategii pe termen lung: sporirea accesului populației la serviciul educațional în special

a celor săraci; perfecționarea sistemului de integrare socială a copilului cu necesități

educaționale speciale.

2. Ocrotirea sănătății: Perioada de tranziție la economia de piață are un impact negativ

asupra stării de sănătate a populației și a sistemului de sănătate în întregime.

Inegalitatea afectează păturile sărace, ele având o stare a sănătății deteriorate și fiind

5

restrânşi la a participa la dezvoltarea economică și sporirea bunăstării societății.

Obiective: îmbunătățirea calității și standardelor de deservire medicală; ameliorarea

măsurilor de profilaxie a bolilor grave şi social cauzate; sporirea eficienței utilizării

resurselor financiare în domeniul ocrotirii sănătății.

Strategii: asigurarea sistemului de dezvoltare medicală obligatorie.

3. Asigurarea socială: este principalul instrument de protecție socială a populației, dar

ce necesită îmbunătățiri.

Obiective: consolidarea stabilității financiare, perfecționarea metodologiei de calculare

şi revizuire a cuantumului plății.

Strategii: sporirea stabilității financiare pe termen mediu şi lung.

4. Asistența socială: instrument de redistribuire a resurselor dezvoltării economice, în

favoarea celor săraci.

Obiective: susţinerea sistemului de servicii sociale prin diversificarea și îmbunătățirea

lor și implicarea mai activă a societății civile.

Strategii: reformarea sistemelor de beneficii sociale.

5. Piața muncii: în rezultatul crizei economice s-au redus locurile de muncă. Astfel,

aproximativ 25 % din populația activă este în afara câmpului de muncă.

Strategii: antrenarea activă a forței de muncă, implementarea unui mediu al

investițiilor private, îmbunătăţirea cadrului legal, etc.

Toate acestea pot conduce la noi oportunităţi, dar şi la dispariţia multor aspecte

familiare ale vieţii economice. Astăzi, în spaţiul european, principiul integrării mediului

înconjurător în politicile Uniunii Europene reprezintă baza acţiunilor desfăşurate de

comunitate în ceea ce priveşte mediul natural. Tratatul de la Amsterdam prevede

integrarea protecţiei mediului înconjurător în cadrul politicilor şi activităţilor Comunităţii

Europene. Obiectivul principal este dezvoltarea durabilă şi anume asigurarea pentru

creşterea prezentă nu pune în primejdie generaţiile viitoare.

În viziunea Uniunii Europene, dezvoltarea durabilă presupune un management durabil al

resurselor naturale şi al mediului incluzând o serie de activităţi cum ar fi: promovarea

unui management durabil al resursei de apă, cooperarea între state în ceea ce priveşte

domeniul energiei şi dezvoltării economice, promovarea unui acord internaţional de

mediu, realizarea unui plan de acţiune în vederea combaterii ilegalităţilor, prezentarea

modului cum pot fi contracarate dezastrele naturale etc.

O dezvoltare durabilă nu poate fi realizată fără o implicare a societăţii civile,

realizându-se o guvernare globală coerentă şi eficientă din punct de vedere economic,

social şi ecologic.

6

Acreditarea furnizorilor de servicii sociale

Legislația aplicabilă

Cadru general

• Legea nr. 292/2011 Legea asistenței sociale, cu modificările ulterioare

• Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu

modificările și completările ulterioare

• H.G. nr. 118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor

Legii nr.197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu

modificările și completările ulterioare, anexele 1-30

• H.G. nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a

regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și

completările

• Ordinul MMFPSPV nr. 424/2014 privind aprobarea criteriilor specifice care stau la baza

acreditării furnizorilor de servicii sociale

Cadru legal specific pe domenii

Domeniu: Persoane vârstnice

Ordinul MMJS nr. 29/2019 pentru aprobarea Standardelor minime de calitate pentru

acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost,

tinerilor care au părăsit sistemul de protecție a copilului și altor categorii de persoane

adulte aflate în dificultate, precum și pentru serviciile acordate în comunitate, serviciile

acordate în sistem integrat și cantinele sociale, anexele 1-9

Ordinul MMFPSPV nr. 3123/2015 privind modificarea Ordinului ministrului muncii,

familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 2126/2014

Domeniu: Protecția copilului

Ordinul MMJS nr. 25/2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate pentru

serviciile sociale de tip rezidenţial destinate copiilor din sistemul de protecţie special.

Ordinul MMJS nr. 26/2019 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru

serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecţie special.


7

serviciile sociale de zi destinate copiilor.


serviciile sociale organizate ca centre maternale.

Ordinul MMFPSPV nr. 31/2015 privind aprobarea Instrucțiunilor privind completarea

fișelor de autoevaluare pentru serviciile destinate prevenirii separării copilului de părinții

săi, precum și pentru realizarea protecției speciale a copilului separat, temporar sau

definitiv, de părinții săi, anexele 1-8

Domeniu: Persoane cu dizabilități

Ordinul MMJS nr.82/2019 privind aprobarea standardelor specifice minime de calitate

obligatorii pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu dizabilităţi și (Anexele

1-7)

Domeniu: Protecția victimelor violenței în familie


acreditarea serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei domestice și

(Anexele 1-7)

Etape, condiții și documente necesare

Acreditarea furnizorilor şi a serviciilor sociale se realizează de către: Ministerul Muncii și

Justiției Sociale – Compartimentul acreditare.

Dosarul de acreditare al furnizorului este format din:

Cerere acreditare furnizor (Anexa 2 la HG 118/2014, cu modificările și

completările ulterioare)

Documentele justificative, care diferă în funcție de tipul furnizorului, după cum

urmează:

FURNIZOR PUBLIC

actul de înființare al solicitantului, cu excepția actelor normative cu rang de lege

sau hotărâre a Guvernului care se prezintă la punctul 1.3 (copie)

8

angajamentul privind respectarea obligației prevăzute la art.10 alin.(3) din Legea

nr.197/2012 cu modificările ulterioare

( original)

CV-ul persoanei cu experiență/calificare în managementul serviciilor sociale sau în

domeniul asistenței sociale (original)

contractul de muncă/contract de prestări servicii încheiat de solicitant cu

persoana căreia i se prezintă CV-ul ( copie)

ASOCIAŢII ŞI FUNDAȚII

certificat de înscriere în registrul asociațiilor și fundațiilor (copie)

statutul asociației/fundației (copie)


nr.197/2012 cu modificările ulterioare ( original)




persoana căreia i se prezintă CV-ul ( copie)

FILIALE SAU SUCURSALE ALE ASOCIAŢIILOR ŞI FUNDAŢIILOR INTERNAŢIONALE

certificat de înscriere în Registrul persoanelor străine fără scop patrimonial (copie)

statutul filialei/sucursalei asociației/fundației (copie)


nr.197/2012 cu modificările ulterioare (original)




persoana căreia i se prezintă CV-ul (copie)

CULTE

actul normativ de recunoaștere al cultului (copie)

documentul de înființare a unității de cult (copie)





9



PERSOANE FIZICE AUTORIZATE

certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului

(copie)

certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerțului

(copie)







OPERATORI ECONOMICI

certificatul de înregistrare eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerţului

(copie)

certificatul constatator eliberat de Oficiul Național al Registrului Comerţului

(copie)

actul de înființare/actul constitutiv (copie)





Dosarul de acreditare al furnizorului se poate depune direct la registratura MMJS, poate fi

trimis prin poştă, cu confirmare de primire sau electronic, în format needitabil (pdf).

În primele două situaţii, dosarul de acreditare al furnizorului se prezintă în plic închis,

format A4, pe care sunt înscrise numele şi adresa destinatarului şi ale expeditorului, cu

menţiunea "Solicitare de acreditare furnizor".

Dosarele de acreditare ale furnizorilor, precum şi data primirii lor se înregistrează într-un

registru special de evidenţă a solicitărilor de acreditare a furnizorilor.

Soluţionarea dosarelor de acreditare se realizează în termen de maximum 30 de zile

de la data înregistrării acestora în registru.

10

Verificarea datelor şi informaţiilor din dosarul de acreditare al furnizorului, precum şi

propunerea de aprobare sau respingere a cererii de acreditare se realizează de către

persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul compartimentului de acreditare.

În cazul în care din dosarul de acreditare al furnizorului lipsesc mai mult de 3 documente

justificative, se notifică electronic furnizorul şi se solicită completarea documentaţiei în

termen de 10 zile lucrătoare de la transmiterea notificării. Necompletarea dosarului în

termenul solicitat conduce la sistarea evaluării, iar furnizorul serviciului este notificat

electronic cu privire la faptul că este necesar să depună o nouă cerere de acreditare.

În situaţia în care sunt îndeplinite criteriile prevăzute de lege, evaluatorul transmite

directorului direcţiei în coordonarea căruia se află compartimentul de acreditare, spre

avizare, referatul de evaluare a furnizorului şi întocmeşte, în dublu exemplar, decizia de

acreditare a furnizorului.

Decizia, împreună cu formularul certificatului de acreditare se transmit spre aprobare

conducerii MMJS.

După eliberarea certificatului de acreditare, evaluatorul înregistrează furnizorul

acreditat în Registrul electronic unic al serviciilor sociale (eRegistru).

Certificatul de acreditare, în original, precum şi un exemplar al deciziei de acreditare a

furnizorului se pot ridica, de furnizor sau de persoana împuternicită de acesta, de la

sediul MMJS sau de la sediul agenţiei județene (AJPIS) pe a cărei rază administrativ-

teritorială îşi are sediul furnizorul.

11

Licențierea serviciilor sociale

Condiții, etape și documente necesare

Licențierea serviciilor sociale se realizează în baza standardelor minime de calitate, ce

reprezintă cerinţele minimale privind eficacitatea şi eficienţa activităţilor desfăşurate în

raport cu nevoile beneficiarilor, obiectivele asumate, rezultatele aşteptate.

Standardele minime de calitate constituie nivelul de referinţă a calităţii serviciilor

sociale, iar îndeplinirea acestora este obligatorie şi se atestă prin licenţă de funcţionare.

Furnizorii acreditaţi pot depune cereri de licențiere pentru serviciile sociale definite la

art. 27 alin. (1) din Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările si completările

ulterioare, şi care se regăsesc în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru

aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de

organizare şi funcţionare a serviciilor sociale.

Potrivit prevederilor art. 20, alin.(1) din H.G. nr.118/2014 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în

domeniul serviciilor sociale, dosarul de licenţiere al serviciului social este format din:

cererea de licenţiere a serviciului (Anexa nr.7 la HG 118/2014),

fişa de autoevaluare (Anexa nr. 9 la HG 118/2014)

documentele justificative sunt prevăzute la art. 18 din HG 118/2014

Documentele justificative solicitate sunt:

1. documentul care atestă dreptul de administrare, de concesiune sau de folosinţă

asupra spaţiului în care funcţionează serviciul social, cum ar fi extras de carte

funciară pentru informare, contract de comodat, de închiriere, de concesiune, de

administrare, de schimb etc.

2. actul/documentul legal privind decizia de înfiinţare a serviciului, după caz.

3. regulamentul de organizare şi funcţionare al serviciului social.

4. autorizaţia sanitară de funcţionare sau, după caz, documentul prevăzut în

procedura în vigoare privind reglementarea sanitară pentru funcţionarea

activităţilor cu risc pentru starea de sănătate a populaţiei.

5. autorizaţia sanitar-veterinară, pentru serviciile care asigură activităţi de preparare

şi distribuire a hranei.

12

6. autorizaţia de securitate la incendiu sau, după caz, documentul care atestă faptul

că nu se supune autorizării la incendiu.

7. angajamentul furnizorului de a notifica compartimentul de acreditare asupra

oricăror modificări referitoare la serviciul social acreditat.

Emiterea licenței provizorii pe 1 an

În situaţia în care din datele şi informaţiile cuprinse în fişa de autoevaluare şi

documentele justificative solicitate se constată faptul că sunt îndeplinite standardele

minime, evaluatorul supune aprobării conducerii instituţiei decizia de acordare a licenţei

provizorii după modelul prevăzut în anexa nr. 11, însoţite de licenţa provizorie.

Până în data de 5 a fiecărei luni, instituţiile din subordinea Ministerului Muncii și Justiției

Sociale, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi transmit compartimentului de

acreditare din cadrul ministerului listele nominale cu serviciile licenţiate provizoriu în

domeniile de activitate pe care le coordonează, împreună cu copia licenţelor provizorii

13

eliberate în luna anterioară, în vederea înregistrării serviciului social acreditat în

eRegistru.

Compartimentul de acreditare notifică furnizorul serviciului social cu privire la eliberarea

licenţei provizorii completate după modelul prevăzut în anexa nr. 12.

Prin licenţa provizorie se autorizează funcţionarea serviciului social pe o perioadă de 1

an.

În termen de maximum 7 zile lucrătoare de la data emiterii deciziei, un exemplar al

acesteia, însoţit de licenţa provizorie, se transmite furnizorului prin poştă de către

compartimentul de acreditare.

În vederea demarării etapei de acreditare în termen de maximum 7 zile de la data

eliberării licenţei provizorii, compartimentul de acreditare transmite, prin e-mail,

agenţiei județene (AJPIS) în a cărei rază administrativ-teritorială îşi are sediul sau

funcţionează serviciul social o copie a licenţei provizorii şi fişa de autoevaluare a

serviciului social respectiv.

În termen de maximum 30 de zile de la primirea acestor documente AJPIS planifică

efectuarea evaluării în teren ce va fi realizată la sediul serviciului social.

Evaluarea în teren urmăreşte îndeplinirea standardelor minime, în conformitate cu datele

înscrise în fişa de autoevaluare, şi se realizează de o echipă formată din 2 inspectori

sociali.

AJPIS va comunica furnizorului serviciului social data la care va avea loc evaluarea în

teren, cu cel puţin 15 zile înainte de efectuarea acesteia.

În data de 5 a fiecărei luni, AJPIS transmite Agenţiei Naţionale, prin e-mail, lista

serviciilor sociale înregistrate în luna anterioară pentru care va efectua evaluarea în

teren, precum şi planificarea vizitelor.

ANPIS informează trimestrial Ministerul Muncii și Justiției Sociale sau, după caz,

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea

Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi cu privire la vizitele de evaluare în teren

planificate de AJPIS-uri pentru a fi realizate în trimestrul următor celui în care se face

raportarea.

14

Evaluarea serviciului social în vederea

licențierii și acordarea licenței de funcționare pe 5 ani

CONTROLUL ASIGURĂRII CALITĂŢII

activităţi desfăşurate în scopul verificării respectării standardelor, criteriilor şi

indicatorilor care au stat la baza acreditării furnizorilor şi serviciilor sociale, precum şi

a recunoaşterii nivelelor de calitate

se realizează de către inspectorii sociali, respectiv de către echipe de

evaluare constituite conform prevederilor art. 21 alin. (1) lit. b) din Legea nr.

197/2012, pentru încadrarea serviciilor sociale în clasele de calitate corespunzătoare

La finalizarea evaluării în teren, inspectorii sociali întocmesc, în 3 exemplare, un raport

de evaluare în teren. Acesta se semnează de ambii inspectori sociali care au efectuat

evaluarea în teren, precum şi de furnizorul sau de persoana împuternicită de acesta.

Un exemplar al raportului de evaluare rămâne în posesia furnizorului serviciului social

evaluat.

Situația acordării licenței de funcționare pe 5 ani

În situaţia în care se propune acordarea licenței defitive de funcționare, un exemplar

original al raportului de evaluare însoţit de un referat în care se consemnează propunerea

de acordare a licenţei de funcţionare pentru serviciul social evaluat, semnat de directorul

agenţiei județene (AJPIS), se transmit, prin e-mail, compartimentului de acreditare din

cadrul Ministerului Muncii și Justiției Sociale sau, după caz, Autorităţii Naţionale pentru

Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu

Dizabilităţi.

Pe baza raportului şi a referatului cu propunerea de acordare a licenței definitive de

funcționare compartimentul de acreditare elaborează proiectul de decizie privind

acordarea licenţei de funcţionare, însoţite de licenţa de funcţionare, şi le supune

aprobării conducerii Ministerului Muncii și Justiției Sociale, după caz, instituţiilor din

subordinea sa, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi

Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Compartimentul de acreditare notifică furnizorul serviciului social cu privire la eliberarea

licenţei de funcţionare în termen de maximum 15 zile calendaristice de la data eliberării

acesteia, prin e-mail.

În data de 5 a fiecărei luni, instituţiile din subordinea Ministerului Muncii și Justiției

Sociale, respectiv, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi

Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi transmit electronic prin

15

e-mail compartimentului de acreditare din cadrul ministerului listele nominale cu

serviciile licenţiate în domeniile de activitate pe care le coordonează, împreună cu copia

licenţelor de funcţionare eliberate, în vederea înregistrării serviciului social acreditat în

eRegistru.

Compartimentul de acreditare din cadrul ministerului actualizează eRegistrul, în termen

de maximum 10 zile lucrătoare de la data eliberării licenţei de funcţionare sau, după caz,

de la primirea copiei.

Licenţa de funcţionare se identifică prin număr, serie şi data eliberării şi se tipăreşte în

format tipizat, conform modelului prevăzut în anexa nr. 16.

Prin licenţa de funcţionare se autorizează serviciul social să funcţioneze pe o perioadă de

5 ani. Furnizorul serviciului social acreditat poate intra în posesia licenţei de funcţionare

în original, precum şi a unui exemplar al deciziei de acordare a licenţei de funcţionare,

16

Situația menținerii licenței provizorii și reevaluarea serviciului social

În situaţia menținerii licenței provizorii și reevaluarea serviciului, inspectorii sociali

înscriu în raportul de evaluare următoarele date:

a) constatările referitoare la standardele minime neîndeplinite;

b) termenul acordat pentru remedierea aspectelor care au condus la neîndeplinirea

standardelor minime;

c) data următoarei vizite de evaluare în teren;

d) menţinerea licenţei provizorii.

Termenul acordat pentru remedierea aspectelor care au condus la neîndeplinirea

standardelor minime se stabileşte astfel încât următoarea vizită de evaluare în teren,

redactarea şi transmiterea documentelor să fie realizate cu încadrare în perioada de

valabilitate a licenţei provizorii.

În cazul în care la vizita de reevaluare în teren prevăzută se constată îndeplinirea

integrală a standardelor minime de calitate se urmează procedura privind propunerea de

acordare a licenței definitive de funcționare.

Situația retragerii licenței provizorii și radierea serviciului social

În situaţia retragerii licenței provizorii și radierea serviciului social inspectorii sociali

întocmesc raportul de evaluare şi aplică sancţiunile prevăzute de lege.

Raportul de evaluare se întocmeşte în 3 exemplare, dintre care unul, împreună cu

notificarea în care se consemnează propunerea de retragere a licenţei provizorii,

semnată de directorul agenţiei județene (AJPIS) se transmit electronic în format

needitabil compartimentului de acreditare din cadrul ministerului sau, după caz,

instituţiilor din subordine, respectiv Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor

Copilului şi Adopţie, Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Compartimentul de acreditare, în baza documentelor primite redactează proiectul de

decizie privind retragerea licenţei provizorii pe care o supune aprobării conducerii

Ministerului Muncii și Justiției Sociale sau, după caz, a instituţiilor aflate în subordinea

sa, respectiv Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

17

Un exemplar original al deciziei de retragere a licenței provizorii de funcționare se

transmite furnizorului serviciului social evaluat, în termen de maximum 15 zile de la data

eliberării acesteia.

În termen de două zile lucrătoare de la aprobarea deciziei privind retragerea licenţei

provizorii, instituţiile aflate în subordinea Ministerului Muncii și Justiției Sociale,

respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi transmit electronic în format

needitabil compartimentului de acreditare din cadrul ministerului o copie a deciziei.

Compartimentul de acreditare din cadrul ministerului radiază serviciul social din

eRegistru, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data aprobării deciziei de

retragere a licenţei provizorii sau, după caz, de la data primirii copiei prevăzute la alin.

Monitorizarea și reacreditarea serviciului social

Reacreditarea serviciilor sociale se realizează în baza datelor şi informaţiilor cuprinse în

documentele justificative din dosarul de acreditare existent, în raportul de evaluare în

teren, în cererea de reacreditare a serviciului social, precum şi în notificarea de

reacreditare, completată după modelul prevăzut în anexa nr. 19 din Hotărârea

Guvernului nr. 118/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale .

Cererea de reacreditare a serviciului, documentele justificative din dosarul de acreditare

şi raportul de evaluare în teren constituie dosarul de reacreditare al serviciului social.

Cererea de reacreditare a serviciului se completează conform modelului cererii de

acreditare prevăzut în anexa nr. 7 din HG nr. 118/2014.

Documentele justificative solicitate sunt următoarele:

- o notificare în care se menţionează propunerea de reacreditare a

serviciului social, semnată de directorul agenţiei județene (AJPIS),

completată după modelul prevăzut în anexa nr. 19.

- În situaţia în care un furnizor intenţionează să depună, cu aceeaşi dată,

dosarele de reacreditare pentru mai multe servicii sociale aflate în

administrarea sa, se completează o singură notificare de reacreditare în

care se consemnează toate serviciile sociale pentru care se propune

reacreditarea.

18

Notificarea de reacreditare se solicită agenţiei județene (AJPIS) de către furnizorul

serviciului social cu maximum 30 de zile calendaristice înainte de data depunerii sau

transmiterii dosarului de reacreditare la Ministerul Muncii și Justiției Sociale sau, după

caz, la instituţiile din subordinea sa, respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia

Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

În vederea reacreditării serviciului social, cea mai recentă misiune de inspecţie, se

realizează într-o perioadă de maximum 15 luni anterioare datei de expirare a licenţei de

funcţionare.

Raportul de monitorizare, întocmit cu ocazia misiunii de inspecţie realizată în termenul

de maximum 15 luni anterioare datei de expirare a licenţei de funcţionare se

completează de către inspectorii sociali conform modelului utilizat pentru raportul de

evaluare.

Două exemplare originale ale raportului de monitorizare rămân în posesia furnizorului

serviciului social

Dosarul de reacreditare al serviciului se poate transmite electronic în format needitabil la

adresa de e-mail a compartimentului de acreditare publicată pe site-ul Ministerul Muncii

și Justiției Sociale, se poate depune direct la registratura ministerului sau poate fi trimis

prin poştă, cu confirmare de primire, cu 60 de zile calendaristice anterior datei de

expirare a licenţei precedente.

Dosarul de reacreditare al serviciului se prezintă în plic închis, format A4, pe care sunt

înscrise numele şi adresa destinatarului şi ale expeditorului, cu menţiunea "Solicitare de

reacreditare serviciu social".

Un formular al cererii de reacreditare a serviciului se transmite şi pe adresa de e-mail a

compartimentului de acreditare, la data depunerii sau transmiterii prin poştă a dosarului

de reacreditare al serviciului.

Dosarul de reacreditare al serviciului, precum şi data primirii cererii de reacreditare a

serviciului se înregistrează într-un registru special de evidenţă a cererilor de reacreditare

a serviciilor sociale.

În baza raportului de monitorizare şi a documentelor justificative solicitate, evaluatorul

redactează decizia de reacreditare, care, împreună cu formularul licenţei de funcţionare

acordate pentru următorii 5 ani de la data expirării licenţei precedente se transmit

pentru aprobare conducerii Ministerul Muncii și Justiției Sociale, respectiv conducerii

Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autorităţii

Naţionale pentru Persoanele cu Dizabilităţi.

Compartimentul de acreditare, în termen de maximum 15 zile de la data aprobării

licenţei de funcţionare, comunică furnizorului, prin fax sau e-mail, aprobarea

19

reacreditării serviciului social şi înscrie în eRegistru datele de identificare ale licenţei de

funcţionare.

În termen de două zile lucrătoare de la eliberarea licenţei de funcţionare prevăzute la

alin. (3) instituţiile din subordinea Ministerului Muncii şi Justiției Sociale, respectiv

Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie, Autoritatea

Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, transmit electronic în format needitabil o

copie a licenţei de funcţionare compartimentului de acreditare din cadrul ministerului în

vederea înregistrării serviciului social acreditat în eRegistru.

Compartimentul de acreditare din cadrul ministerului actualizează eRegistrul, în termen

de maximum 10 zile lucrătoare de la data eliberării licenţei de funcţionare sau, după caz,

de la primirea copiei.

Situația opiniilor divergente ale inspectorilor sociali

În situaţia în care, la întocmirea raportului de evaluare/monitorizare, inspectorii sociali

au opinii diferite cu privire la propunerea de acordare sau neacordare a

acreditării/reacreditării serviciului social, directorul agenţiei județene (AJPIS) decide

efectuarea unei noi misiuni de inspecţie la sediul serviciului social respectiv, echipa de

inspecţie fiind completată cu un al treilea inspector social.

Pentru completarea echipei de inspecţie directorul agenţiei județene (AJPIS) poate

solicita Ministerul Muncii și Justiției Sociale sau, după caz, instituţiilor din subordinea sa,

respectiv Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie,

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi, nominalizarea unui specialist în

locul celui de al treilea inspector social.

În situaţiile în care furnizorii consideră că propunerile de respingere a cererii de

acreditare/reacreditare a serviciului social, precum şi cele privind retragerea licenţei de

funcţionare provizorii sau a licenţei de funcţionare, formulate de inspectorii sociali în

rapoartele de evaluare/monitorizare nu corespund realităţii, pot solicita, în scris,

efectuarea unei noi evaluări în teren.

Solicitarea furnizorului de reevaluare, se transmite direcţiei de inspecţie socială din

cadrul ANPIS, în termen de maximum 3 zile de la data efectuării raportului iniţial.

20

În cazul în care motivele prezentate în solicitarea de reevaluare sunt justificate, în

termen de maximum 10 zile de la înregistrarea solicitării de reevaluare, directorul

inspecţiei sociale organizează o misiune de evaluare/monitorizare în teren la sediul

serviciului social care face obiectul solicitării.

Echipa desemnată să efectueze misiunea de evaluare/monitorizare este formată din 3

persoane, după cum urmează:

a) un inspector social din cadrul inspecţiei sociale;

b) un inspector social din cadrul unei agenţii județene (AJPIS) din judeţele limitrofe celui

pe a cărui rază administrativ-teritorială îşi are sediul sau funcţionează serviciul social

supus reevaluării;

c) un specialist desemnat din personalul care completează echipele de inspecţie,

prevăzut la art. 25 din lege

Echipa de inspecție efectuează vizita în teren şi elaborează un nou raport de

evaluare/monitorizare.

În cazul în care se constată că datele înscrise în raportul iniţial sunt conforme cu

realitatea din teren, acesta se transmite, împreună cu raportul de reevaluare,

compartimentului de acreditare pentru întocmirea documentaţiei în vederea retragerii

sau respingerii cererii de acordare a licenţei provizorii sau licenţei de funcţionare pentru

serviciul social reevaluat.

În situaţia în care se constată îndeplinirea standardelor minime de către serviciul social

reevaluat, raportul de reevaluare se transmite compartimentului de acreditare, în

vederea continuării procedurii de acreditare/reacreditare.

21

MANAGEMENTUL INSPECTIEI SOCIALE

Sistemul de servicii sociale

În sensul Legii asistenţei sociale nr. 292/2011, serviciile sociale reprezintă activitatea

sau ansamblul de activităţi realizate pentru a răspunde nevoilor sociale, precum şi

celor speciale, individuale, familiale sau de grup, în vederea depăşirii situaţiilor de

dificultate, a prevenirii şi a combaterii riscului de excluziune socială, a promovării

incluziunii sociale şi a creşterii calităţii vieţii.

Serviciile sociale sunt servicii de interes general și se organizează în forme/structuri

diverse, în funcție de specificul activității/activităților derulate și de nevoile particulare

ale fiecărei categorii de beneficiari.

Serviciile sociale au caracter proactiv și presupun o abordare integrată a nevoilor

persoanei, în relație cu situația socioeconomică, starea de sănătate, nivelul de educație

și mediul social de viață al acesteia.

Pornind de la nevoile fiecărei persoane, serviciile sociale pot avea o adresabilitate mai

largă, la nivel de grup sau comunitate.

Pentru realizarea unor acțiuni sociale coerente, unitare și eficiente în beneficiul

persoanei, serviciile sociale se pot organiza și acorda în sistem integrat cu serviciile de

ocupare, de sănătate, de educație, precum și cu alte servicii sociale de interes general,

după caz.

Clasificarea serviciilor sociale are la bază următoarele criterii:

a) scopul serviciului;

b) categoriile de beneficiari cărora li se adresează;

c) regimul de asistare, respectiv regimul rezidențial sau nerezidențial;

d) locul de acordare;

e) regimul juridic al furnizorului de servicii sociale;

f) regimul de acordare.

După scopul lor, serviciile sociale pot fi clasificate în: servicii de asistență și suport

pentru asigurarea nevoilor de bază ale persoanei, servicii de îngrijire personală, de

recuperare/reabilitare, de inserție/reinserție socială etc.

22

După categoriile de beneficiari, serviciile sociale pot fi clasificate în servicii sociale

destinate copilului și/sau familiei, persoanelor cu dizabilități, persoanelor vârstnice,

victimelor violenței în familie, persoanelor fără adăpost, persoanelor cu diferite adicții,

respectiv consum de alcool, droguri, alte substanțe toxice, internet, jocuri de noroc etc.,

victimelor traficului de persoane, persoanelor private de libertate, persoanelor

sancționate cu măsură educativă sau pedeapsă neprivativă de libertate aflate în

supravegherea serviciilor de probațiune, persoanelor cu afecțiuni psihice, persoanelor din

comunități izolate, șomerilor de lungă durată, precum și servicii sociale de suport pentru

aparținătorii beneficiarilor.

După regimul de asistare, serviciile sociale se clasifică în:

a) servicii cu cazare, pe perioadă determinată sau nedeterminată: centre rezidențiale,

locuințe protejate, adăposturi de noapte etc.;

b) servicii fără cazare: centre de zi, centre și/sau unități de îngrijire la domiciliu, cantine

sociale, servicii mobile de acordare a hranei, ambulanța socială etc.

După locul de acordare, serviciile sociale se asigură:

a) la domiciliul beneficiarului;

b) în centre de zi;

c) în centre rezidențiale;

d) la domiciliul persoanei care acordă serviciul;

e) în comunitate.

După regimul juridic al furnizorului, serviciile sociale pot fi organizate ca structuri

publice sau private.

După regimul de acordare serviciile se acordă în regim normal și regim special:

a) servicii acordate în regim de accesare, contractare și documentare uzuale;

b) servicii acordate în regim special cu eligibilitate și accesibilitate extinsă, care vizează

măsurile preventive care se oferă în regim de birocrație redusă și un set de servicii

sociale, care vor fi accesate de beneficiari doar în condițiile păstrării anonimatului,

respectiv de persoane dependente de droguri, alcool, prostituate, victimele violenței în

familie etc. Serviciile acordate în regim special pot fi furnizate fără a încheia contract cu

beneficiarii;

c) categoria serviciilor acordate în regim special este reglementată prin lege specială.

23

Potrivit art. 38 alin. 1 din Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, “pentru a acorda

servicii sociale pe teritoriul României, furnizorii de servicii sociale, indiferent de forma

lor juridică, trebuie acreditaţi în condiţiile legii.”

Acreditarea furnizorilor se realizează de către Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale din

România în baza unor criterii specifice prevazute de art 1 din Ordinul 424/2014:

• Să fie persoane fizice sau juridice, de drept public ori;

• Să fie înființați în condițiile legii;

• Să aibă atribuții stabilite de lege pentru înființarea, acordarea și finanțarea

serviciilor sociale sau să aibă prevazute, în actul de înființare/statut, activități privind

serviciile sociale;

• Durata de funcționare a furnizorului, conform actului de înființare, să permită

dezvoltarea serviciilor sociale pe care intenționează să le înființeze;

• Să aibă capacitatea managerială pentru înființarea și furnizarea de servicii

sociale;

• Serviciile sociale acordate de furnizori, definite de Legea nr. 292/2011, să fie

organizate în condițiile legii.

Respectarea criteriilor este atestată prin eliberarea de catre Ministerul Muncii si

Justitiei Sociale a certificatului de acreditare. Furnizorii pot acorda servicii sociale

numai dacă deţin certificat de acreditare.

Acreditarea serviciilor sociale se realizează în baza standardelor minime de calitate,

ce reprezintă cerinţele minimale privind eficacitatea şi eficienţa activităţilor

desfăşurate în raport cu nevoile beneficiarilor, obiectivele asumate, rezultatele

aşteptate.

Serviciile sociale pot funcţiona pe teritoriul României numai dacă deţin licenţă de

funcţionare. Licenţa de funcţionare se eliberează pe o perioadă de 5 ani pentru

toate tipurile de servicii sociale.

Serviciile sociale se finanţează din următoarele surse: bugetul de stat, bugetul local

al judeţului, bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor, donaţii,

sponsorizări, fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, contribuţia persoanelor

beneficiare, alte surse de finanţare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Există deja un spectru larg de politici, programe și intervenții sectoriale care urmăresc

reducerea sărăciei și a excluziunii sociale, iar experiența și instrumentele necesare

identificării persoanelor și zonelor afectate de sărăcie au fost îmbunătățite în ultimii

ani. În prezent se urmărește o mai bună coordonare a acestor politici, programe și

24

intervenții în vederea eficientizării intervențiilor sociale, care să ofere populației

acces la locurile de muncă, sprijin financiar și servicii. Această secțiune vizează doar

serviciile sociale din cadrul sistemului de asistență socială, dar trebuie avută în vedere

conectarea funcțională cu celelalte tipuri de servicii (precum cele din sfera ocupării

forței de muncă, a educației, a sănătății, a justiției și a locuirii). Politica în domeniul

asistenței sociale este elaborată de MMJS în colaborare mai ales cu MEN și MS și este

implementată de către ANPIS, în colaborare cu autoritățile locale. Serviciile sociale din

domeniu sunt oferite către cetățeni de către servicii furnizori publici și privați

autorizați/licențiați de către MMJS împreună cu ANPDCA, ANES și ANPD. În luna iulie

2019 există, potrivit datelor Ministerului Muncii și Justiției Sociale

(http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-

si-asistenta-sociala/4848), un număr de 2782 de furnizori de servicii sociale acreditați.

De semenea, potrivit acelorași date statisice, sunt licențiate 3839 servicii sociale, 1620

private și 2219 servicii sociale publice.

Noile reglementări legislative în domeniul serviciilor sociale

În luna ianuarie 2019 au fost aprobate și publicate în Monitorul Oficial al României

următoarele standarde noi privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale:

- ORDIN nr. 25 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate

pentru serviciile sociale de tip rezidenţial destinate copiilor din sistemul de protecţie

specială

- ORDIN nr. 26 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea Standardelor minime de calitate

pentru serviciile sociale de tip familial destinate copiilor din sistemul de protecţie

specială

- ORDIN nr. 27 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor de calitate pentru

serviciile sociale organizate ca centre de zi pentru copiii în familie şi/sau copiii separaţi

sau în risc de separare de părinţi

- ORDIN nr. 28 din 3 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor minime de calitate

pentru acreditarea serviciilor sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei domestic

- ORDIN nr. 29 din 3 ianuarie 2019 pentru aprobarea standardelor minime de calitate

pentru acreditarea serviciilor sociale destinate persoanelor vârstnice, persoanelor fără

adăpost, tinerilor care au părăsit sistemul de protecţie a copilului şi altor categorii de

persoane adulte aflate în dificultate, precum şi a serviciilor acordate în comunitate,

serviciilor acordate în sistem integrat şi cantinele sociale

- ORDIN Nr. 81/2019 din 16 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor minime de

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4848

http://www.mmuncii.ro/j33/index.php/ro/2014-domenii/familie/politici-familiale-incluziune-si-asistenta-sociala/4848

25

calitate pentru serviciile sociale organizate ca centre maternale

- ORDIN nr. 82 din 16 ianuarie 2019 privind aprobarea standardelor specifice minime

de calitate obligatorii pentru serviciile sociale destinate persoanelor adulte cu

dizabilităţi

MODIFICĂRILE ADUSE PRIN NOUTĂȚILE LEGISLATIVE ÎN DOMENIUL

SERVICIILOR SOCIALE

→ Standardele de calitate în domeniul serviciilor sociale nu au mai fost revizuite din anul

2015 și sunt prevăzute în Programul de Guvernare 2018 - 2020, se adresează tuturor

categoriilor de persoane aflate în dificultate (copii, bătrâni, persoane cu handicap),

dar, în mod special, minorilor.

→ Printre măsurile nou introduse se numără obligația centrelor rezidențiale de a lua

măsuri astfel încât beneficiarii să aibă acces permanent la hrană, care să fie

disponibilă și în perioadele dintre mesele obligatorii de peste zi. Concret, în fiecare

centru vor trebui să existe frigidere care să conțină fructe și legume proaspete,

alimente neprocesate și desert, la care beneficiarii să aibă acces oricând și dacă

doresc. În ceea ce privește situația copiilor care frecventează grădinița sau școala se

va pune la dispoziția acestora o gustare consistentă, între micul dejun și prânz,

pregătită sub formă de pachet. Beneficiarii vor primi o alimentaţie suficientă,

adecvată, corespunzatoare vârstei, stării de sănătate, nevoilor și preferinţelor și vor fi

implicați în procesul de alegere a alimentelor și cel de preparare a hranei.

→ O altă noutate o reprezintă majorarea sumelor de bani alocate copiilor

instituționalizați pentru achiziționarea de îmbrăcăminte, încălțăminte și alte nevoi

personale, care vor fi acordate direct beneficiarilor, astfel încât aceștia, sub

îndrumarea persoanei de referință din cadrul centrului, să își poată achiziționa ce

produse doresc. Astfel, nu vor mai fi achizitionate centralizat bunuri, la nivel de

DGASPC, ci se vor atribui sume de bani fiecărui copil, pentru a evita eventuala

discriminare a acestora în societate, pe motiv că poartă haine identice și de aceleași

culori. Copiii trebuie să dețină obiecte de îmbrăcăminte și încălțăminte curate,

decente și neuzate; ținute variate, colorate și vesele, adaptate vârstei și potrivite

pentru fiecare anotimp al anului. Sunt interzise orice fel de practici de "uniformizare"

a copiilor, prin cumpărarea de produse identice pentru toţi copiii din centru sau dintr

- o grupă/modul.

26

→ Ordinul 25/2019, anexa 1 prevede și organizarea de petreceri la zilele de naștere ale

copiilor instituționalizați, dreptul acestora de a primi cadouri, dar și al celorlalți copii

de a participa la aceste evenimente. Totodată, documentul mai precizează că vor

trebui organizate excursii trimestrial și o tabără anual, dar și activități de socializare,

sportive, culturale, educaționale, de recreere.

→ La capitolul Sănătate, în fiecare centru se vor asigura condițiile necesare pentru

protejarea sănătății copiilor, promovarea unui stil de viață sănătos și asigurarea

accesului la serviciile medicale necesare, astfel încatcopiii să trăiască și să se

dezvolte într - un mediu de viață care să le protejeze sănătatea fizică, psihică și

emoțională și să le asigure accesul la toată gama de servicii medicale, în concordanță

cu nevoile fiecăruia. Furnizorii de servicii sociale vor avea obligația de a asigura

prezentarea fiecărui copil la un consult stomatologic cel puțin o dată pe an.

→ În ceea ce privește Învățământul, în fiecare centru se va asigura respectarea dreptului

copilului la educație și se va facilita accesul acestuia la toate nivelele de învățământ

și instituțiile de învățământ prevăzute de lege, precum și la programe de orientare

vocațională și de formare profesională. Astfel, copilul trebuie sa beneficieze de toate

condițiile necesare pentru a urma învățământul general obligatoriu ș, în funcție de

gradul de dezvoltare și de maturitate, dorințele și aspirațiile fiecăruia, de a avea

acces la alte categorii sau nivele de învățământ (învățământ secundar și terțiar,

învățământ special și special integrat, învățământ tehnic și profesional).Fiecare

centru se va asigura ca niciun beneficiar nu prezintă abandon școlar, iar cel puțin 90%

din beneficiarii centrului nu prezintă corigență/repetenție la sfârșitul unui an școlar.

Standardele minime de calitate reprezintă cerinţele minimale privind eficacitatea şi

eficienţa activităţilor desfăşurate în raport cu nevoile beneficiarilor, obiectivele

asumate, rezultatele aşteptate. Furnizorii de servicii sociale primesc licențele de

funcționare dacă îndeplinesc criteriile prevăzute în aceste standarde.

Noile standarde minime de calitate, aprobate prin ordin al ministrului muncii, au intrat în

vigoare după publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, în luna ianuarie a

anului 2019.

Acestea vor sta la baza revizuirii standardelor minime de cost, în baza cărora se alocă

sume de la bugetul de stat pentru finanțarea serviciilor sociale, procedură nefinalizată

încă.

27

FRAUDE POSIBILE IDENTIFICATE IN PROCESUL DE ACORDARE A SERVICIILOR SOCIALE

► Obținerea, în mod fraudulos, a certificatului de încadrare în grad de handicap și

furnizarea ilegală de servicii sociale gen ”centru de îngrijire și asistență socială”,

fapt ce aduce prejudicii bugetului de stat și local. Acest tip de fraudă este

identificat urmare a campaniilor periodice de control realizate de inspecția

socială, anual fiind inclus în Planul Anual de Control, un capitol care vizează

”prevenirea fraudelor în domeniul serviciilor sociale și verificarea respectării

standardelor minime de calitate în domeniul serviciilor sociale”.

► Dubla finanțare a unor servicii sociale. În practică s-a constatat că există

posibilitatea pentru furnizorii prIvați de servicii sociale de a solicita

subvenționarea serviciului social în baza Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor

subvenții asociațiilor și fundațiilor române cu personalitate juridică, care

înființează și administrează unități de asistență socială, atât de la bugetul de stat

cât și de la bugetul local. Acest tip de fraudă poate fi depistat prin includerea în

Planul Anual de Control a acestui obiectiv. Până în acest moment nu au fost

realizate astfel de verificări.

► Finanțare pentru același tip de intervenție (exemplu: angajare de asistenți sociali)

în cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene sau din alte surse și în

cadrul Programului de interes național (PIN). Pentru a evita dubla finanțare, prin

procedura de lucru aprobată în 12 iulie 2018 de evaluare a cererilor de finanțare

prin programul de interes național "Creșterea capacității serviciilor publice de

asistență socială din unele unități administrativ - teritoriale" în cadrul Programului

de interes național (PIN) nu sunt eligibile unitățile administrativ - teritoriale (UAT)

care vor beneficia de finanțare pentru același tip de intervenție (angajare de

asistenți sociali) în cadrul proiectelor implementate cu fonduri europene sau din

alte surse.

28

PROBLEME SPECIFICE SISTEMULUI SERVICIILOR SOCIALE - PREZENTATE ȘI

FURNIZATE DE FURNIZORI PRIVAȚI ÎN ROMÂNIA

- În funcție de numărul specialiștilor angajați, organizațiile își stabilesc un

număr limitat de beneficiari. Dar nevoia în comunitate este mult mai ridicată.

Astfel, se construiesc liste de așteptare în care apare aproximativ același număr

de persoane ca beneficiarii prezenți.

- Promovarea serviciilor sociale oferite are un efect ambivalent din perspectiva

unui repondent: pe de - o parte organizația este cunoscută în comunitate, pe de

altă parte aceste servicii sunt solicitate de un număr mult prea mare de

potențiali beneficiari, care depășește capacitatea reală a organizației. Astfel se

ajunge la frustare, dezamăgire de ambele părți, la necesitatea construirii unor

criterii restrictive de eligibilitate.

- Unele servicii sunt contra - cost (de exemplu terapiile pentru copiii cu autism),

ceea ce poate reprezenta o problemă în ceea ce privește accesibilitatea acestor

servicii.

- In prezent, interventia sociala, tipurile de servicii sociale existente si accesul la

aceste servicii a eventualilor beneficiari reprezinta o reala problema in mediul

rural, mai ales in ceea ce priveste sistemul de protectie al familiei si copilului,

in comparatie cu mediul urban. Diversitatea si multitudinea factorilor care au

dus la aparitia si amplificarea acelor probleme sociale sunt de natura socio -

economica, socio - familiala, socio - profesionala, educationala, sanitara, dar si

factori indirecti ce tin de nivelul profesional al angajatilor din aceste servicii.

Subfinantarea serviciilor sociale in mediul rural contribuie si ea la manifestarea

unor disfunctii in ceea ce priveste oferirea de servicii catre persoanele

defavorizate, iar lipsa de interes pentru programe de preventie acutizeaza

problemele sociale deja existente si creeaza cazuri sociale in lant.

- Parteneriatul public - privat, ce implică instituţiile din sectorul public, sectorul

privat şi societatea civilă, este recunoscut la nivel internațional ca o cale pentru

a soluționa problemele sociale de diverse tipuri – îngrijire medicală, educație,

protecție socială, trafic de persoane etc. Multe dintre problemele sociale

contemporane depăşesc capacitatea unui singur actor – public, privat sau

societate civilă – de a le rezolva într - un mod eficient şi, de aceea, este

acceptata ideea ca guvernele nu mai pot rezolva singure problemele sociale

care apar, că sectorul de afaceri trebuie să își asume și responsabilitati sociale

29

și că societatea civilă trebuie să aiba un rol mai important. O preocupare a

guvernelor din ultimele decenii a constituit - o reducerea costurilor, dar fără a

micşora numărul serviciilor oferite. Guvernele au fost obligate să caute

modalități noi prin care să atragă investiţii private pentru soluţionarea

problemelor publice. În acest context începe să se manifeste un interes crescut

al instituțiilor publice pentru realizarea de parteneriate cu sectorul privat,

profit și non - profit. Pentru a putea sprijini dezvoltarea socială guvernul poate

acţiona în parteneriat cu agenţii societăţii civile şi sectorul privat.

- Contractarea serviciilor sociale reprezintă, conform prevederilor legii

asistenţei sociale nr. 292/2011, „procedura de achiziţionare/concesionare a

serviciilor sociale în baza unui contract, încheiat în condiţiile legii, de către

autorităţile administraţiei publice locale.” Contractarea serviciilor sociale, aşa

cum este gândită de către furnizorii privaţi de servicii sociale, trebuie să

însemne:

• reducerea costurilor – pentru sectorul public atât în faza de investiţie, cât mai

ales în fazele de implementare şi întreţinere a unui serviciu public.

• împărţirea riscurilor – de către cei doi parteneri. Aceste riscuri pot include:

creşterea costurilor, incapacitatea respectării termenelor de livrare a

serviciilor, insuficienta acoperire a costurilor de producere şi furnizare a unor

servicii.

• creşterea nivelului de furnizare a serviciilor sau menţinerea acestuia – sectorul

privat poate introduce modalităţi noi de producere şi furnizare a unui serviciu,

iar acestea pot duce la reducerea costurilor sau la creşterea calităţii serviciului

public.

• creşterea veniturilor – parteneriatul oferă posibilitatea utilizării unor surse

extrabugetare care nu ar fi disponibile în cazul producerii şi furnizării serviciului

de către administraţia publică.

• eficienţă în implementare – birocraţia se reduce astfel încât pot fi utilizate

forme mai flexibile de contractare şi achiziţii, aprobarea pentru utilizarea

capitalului este mai rapidă, procesul decizional este mai flexibil şi simplificat.

• beneficii economice – implicarea administraţiei publice în parteneriate public

- privat poate ajuta la stimularea sectorului privat, astfel încât să crească

ocuparea şi să se înregistreze şi o creştere economică.

30

Controlul tematic

Conform art. 6 lit ”l” din OUG. Nr. 113/2011 din 21 decembrie 2011 privind organizarea şi

funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, ANPIS ”monitorizează şi

asigură controlul asupra modului de acordare a beneficiilor de asistenţă socială”.

De asemenea, potrivit art. 6 al. 2 lit. a și b, ANPIS controlează modul în care sunt

respectate prevederile legale privind stabilirea, acordarea şi promovarea drepturilor

sociale ale cetăţenilor de către autorităţile administraţiei publice, precum şi de către

alte persoane fizice şi juridice, publice şi private și, de asemenea, controlează modul în

care sunt respectate prevederile legale referitoare la administrarea fondurilor pentru

plata beneficiilor de asistenţă socială, precum şi a celor alocate pentru susţinerea şi

dezvoltarea serviciilor sociale, a proiectelor, programelor şi politicilor din domeniu.

Prin activitatea de inspecţie tematică exercitată asupra furnizorilor de servicii/beneficii

de asistenţă socială, Direcţia de Inspecţie Socială din cadrul ANPIS genereză elemente de

diagnoză şi prognoză privind modificarea, continuarea sau conceperea de noi politici

sociale, în interesul beneficiarilor.

Misiunile de inspecţie tematică sunt cuprinse în Planul anual de control sub denumirea de

campanii naţionale, conform prevederilor Legii nr. 113/ 2011 privind organizarea şi

funcţionarea ANPIS şi HG nr. 151/ 2012 privind aprobarea Statutului propriu de organizare

şi funcţionare a ANPIS.

Legislația aplicabilă

- Legea 292/2011 Legea asistenţei sociale

- Ordonanţa de Urgenţă nr. 113/ 2011 privind organizarea şi funcţionarea ANPIS

- Hotărârea de Guvern nr. 151/ 2012 privind aprobarea Statutului propriu de organizare

şi funcţionare al ANPIS

- Decizia nr. 51/2012 a directorului general al ANPIS de aprobare a Ghidului privind

metode, tehnici, proceduri în activitatea de inspecţie socială

- Ordinul Ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale nr. 408/09.03.2012 privind

aprobarea Procedurii de sistem pentru realizarea procedurilor pe activităţi din cadrul

aparatului central al Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi structurilor

subordonate Ministerului.

- Legislaţia din domeniul protecţiei copilului şi a familiei.

- Legislaţia din domeniul protecţiei persoanelor cu handicap.

- Legislaţia din domeniul protecţiei persoanelor victime ale violenţei.

- Legislaţia din domeniul persoanelor vârstnice.

31

Misiunile de inspecţie tematică se organizează şi instrumentează conform Dosarului

tehnic al misiunii de inspecţie, care cuprinde, pe lângă, metodologia pentru realizarea

inspecţiei tematice şi alte informaţii de interes privind furnizorii de servicii/beneficii

care urmează a fi verificaţi, actele normative referitoare la tema inspecţiei,

instrumentele standardizate de culegere a datelor, structura cadru a raportului tematic

judeţean etc. Acest tip de misiuni sunt, de regulă, cuprinse în planul anual de control al

inspecţiei sociale şi sunt organizate şi coordonate de la nivel central, de către Direcţia de

Inspecţie Socială.

Etapele desfăşurării inspecţiei

La nivelul aparatului central se emite decizia de declanşare a misiunii de inspecţie de

către directorul general al ANPIS iar la nivel judeţean se emite decizia de realizare a

inspecţiei şi se întocmesc ordinele de deplasare.

Misiunile de inspecţie tematică parcurg următoarele etape:

a) pregătirea inspecţiei;

b) desfăşurarea activităţii de inspecţie (verificarea la sediul autorităţii

publice/entităţii şi verificarea în teren);

c) încheierea misiunii de inspecţie (completarea fişei de consiliere, elaborarea

actelor de control-PVC (proces verbal de control) şi PVCS (proces verbal de

contravenție) şi comunicarea acestora;

d) urmările inspecţiei şi valorificarea rezultatelor.

Pregătirea inspecţiei

Pregătirea misiunii de inspecţie constă, în principal, în efectuarea unei documentări

prealabile, la sediul central (ANPIS) despre beneficiul/serviciul social ce urmează a fi

inspectat, respectiv:

Realizarea de încrucişări de baze de date, verificări în sistemul SAFIR (pe baza

parolei de acces) etc., în funcţie de obiectivele şi metodologia inspecţiei;

Consultarea Registrului electronic unic al serviciilor sociale, în cazul misiunilor de

inspecţie ce au ca obiect serviciile sociale;

Consultarea şi analizarea „cazierului administrativ” al entităţii ce urmează a fi

controlate, cu privire la:

- documentele elaborate în urma misiunilor de inspecţie anterioare, cu referire

strictă la beneficiul/serviciul ce urmează a fi verificat, măsurile obligatorii dispuse şi

modul de îndeplinire a acestora;

- articole încălcate pentru care s-au aplicat sancţiuni contravenţionale;

- dificultăţi apărute anterior în efectuarea controlului (dacă este cazul);

- informaţii precise cu privire la programul de lucru, localizarea sediului, categorii

de beneficiari etc.

Urmările inspecţiei şi valorificarea rezultatelor

Inspectorii sociali vor urmări/monitoriza îndeplinirea măsurilor dispuse în procesele-

32

verbale de control prin:

analiza notificărilor/corespondenţei transmise de către autoritatea publică inspectată

la fiecare termen prevăzut în planul de măsuri;

realizarea de verificări la entitatea inspectată, conform prevederilor metodologice

stabilite;

urmărirea stadiului în care se află recuperarea prejudiciului de către instituţiile

abilitate, prin informări primite periodic de la entităţile competente.

Procesele verbale de constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale se transmit

compartimentului juridic din cadrul ANPIS/AJPIS în scopul gestionării acestora din

punct de vedere juridic, care va colabora cu compartimentul financiar/economic în

vederea urmăririi sumelor provenite din amenzile aplicate.

În vederea centralizării şi monitorizării situaţiei/stadiului sancţiunilor aplicate,

inspectorii sociali vor solicita informaţii şi documente justificative (ordine de plată,

chitanţe, hotărâri judecătoreşti definitive) în copie de la cele două compartimente

menţionate, stadiul demersurilor referitoare la autorităţile sancţionate fiind

gestionat în Sistemul informatic de gestiune a misiunilor de inspecţie socială, prin

tabelul aferent.

Rezultatele activităţii de inspecţie se concretizează în elaborarea raportului tematic

judeţean şi raportului tematic naţional.

Cooptarea în efectuarea controlului a unor specialişti din alte instituţii se

efectuează în misiuni de inspecţie tematică referitoare la stabilirea şi acordarea

serviciilor şi beneficiilor de asistenţă socială sau a altor drepturi de asistenţă socială

în situaţiile în care obiectivele urmărite ating sfere de competenţă ale altor

autorităţi publice cu atribuţii în control.

ETAPELE DESFĂŞURĂRII MISIUNII DE INSPECŢIE TEMATICĂ

1. Pregătirea

inspecţiei

2. Desfăşurarea

activităţii de

inspecţie

3. Încheierea

misiunii de

inspecţie

4. Urmările inspecţiei

şi valorificarea

rezultatelor

Documentare cu

privire la beneficiul

de asistenţă

socială/serviciul

social inspectat.

Prezentarea

inspectorilor sociali la

furnizorii de

servicii/beneficii

inspectaţi.

Prezentarea

concluziilor misiunii

de inspecţie tematică

reprezentantului

entităţii verificate.

Analiza notificărilor/

corespondenţei

transmise de către

autoritatea publică

inspectată la fiecare

33

Asigurarea bazei

materiale necesare

desfăşurării misiunii

de inspecţie

Înmânarea

documentelor în baza

cărora se desfăşoară

inspecţia.

Prezentarea

obiectivelor controlului

şi a programului de

lucru al echipei de

control.

Solicitarea unui spaţiu

de lucru cu dotari

minimale.

Desemnarea unei

persoane de contact.

Solicitarea şi

analizarea

documentelor

necesare.

Inspectarea

furnizorului de servicii

sociale, în vederea

verificării concordanţei

dintre starea de fapt şi

documentele

prezentate.

Discuţii cu personalul,

beneficiarii şi

conducerea entităţii

inspectate.

Încheierea Fişei de

consiliere, procesului

verbal de control, a

procesului verbal de

constatare a

contravenţiilor şi

aplicare a sancţiunilor

(dacă este cazul).

Întocmirea Notei de

constatare, dacă este

cazul.

termen prevăzut în

planul de măsuri;

Realizarea de verificări

la autoritatea publică

inspectată,

Urmărirea stadiului în

care se află recuperarea

de către instituţiile

abilitate a debitelor

stabilite, prin informări

primite periodic de la

aceste instituţii.

Rezultatele inspecţiei se

valorică prin elaborarea

raportului tematic

judeţean şi raportul

tematic naţional – care

se înaintează MMFPS.

34

Inspecția inopinată, monitorizare măsuri și aplicae sancțiuni

Legislația aplicabilă: Legea nr.292/ 2011 – Legea asistenţei sociale;

Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi

completările ulterioare

Hotărârea Guvernului nr. 50/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat

Legea nr. 277/2010 republicată, privind alocaţia pentru susţinerea familiei

Hotărârea Guvernului nr. 38 din 19 ianuarie 2011 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 277/2010 privind alocaţia

pentru susţinerea familiei, cu modificările şi completările ulterioare

Legea nr. 61/1993, privind alocația de stat pentru copii

Hotărârea Guvernului nr.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocația de stat pentru copii,

precum și pentru reglementarea modalităților de stabilire și plată a alocației de

stat pentru copii

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 70 din 31 august 2011 privind măsurile de

protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările şi completările

ulterioare;

Hotărârea Guvernului Nr. 920 din 21 septembrie 2011 pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu

modificările şi completările ulterioare.

Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu

dizabilităţi, republicată şi actualizată;

Hotărârea Guvernului nr.268/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 448/ 2006 privind protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, republicată şi actualizată;

Legea nr. 34/1998, privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor

române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unități de

asistență socială

Hotărârea Guvernului nr. 1153/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii

asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi

administrează unități de asistență socială

Legislație specifică privind stabilirea, acordarea și plata altor beneficii de

asistență socială

Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului,

republicată;

35

Legea nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale

Hotărârea Guvernului nr. 118/2014, pentru aprobarea Normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul

serviciilor sociale;

Misiunea de inspecție inopinată constă în verificarea punctuală şi neanunţată a activităţii anumitor entităţi, ca urmare a:

petiţiilor primite de la cetăţeni sau organizaţii/instituţii legal constituite;

autosesizării inspectorilor sociali şi conducerii ANPIS/AJPIS;

solicitării conducerii MMJS.

Monitorizarea este parte integrată a activităţii de inspecție inopinată, fiind o etapă indispensabilă ce trebuie parcursă în vederea evaluării impactului activităţii de control și constă în:

verificarea modului în care entităţile inspectate îndeplinesc măsurile dispuse în

procesul verbal de control şi respectă termenele stabilite de către echipa de

inspecţie, pentru remedierea deficienţelor constatate;

urmărirea stadiului în care se află recuperarea prejudiciului identificat în

activitatea de control, precum şi a amenzilor/contravenţiilor aplicate, după caz.

Principalele activităţi desfășurate în ceea ce privește efectuarea misiunilor inopinate:

analiza petiţiei;

identificarea şi studierea legislaţiei aplicabile;

semnarea ordinului de deplasare. În funcţie de nivelul la care se

realizează misiunea de inspecţie inopinată, ordinul de deplasare se semnează de

către directorul general pentru inspectorii sociali din cadrul aparatului central şi

pentru misiunile efectuate de inspectorii sociali din alte AJPIS-uri și directorul

executiv pentru inspectorii sociali din AJPIS-ul pe care îl coordonează.

efectuarea misiunii de control propriu zise

incheierea procesului-verbal de control şi, după caz, a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale,

în ceea ce privește activitatea de monitorizare:

- Verificarea transmiterii la termen, de către entitatea inspectată, a notificării

cu privire la îndeplinirea măsurilor dispuse (primirea notificării);

Controlul în teritoriu, prin sondaj, atunci când este cazul;

- În situaţia în care echipa de control nu efectuează vizita la entitatea

inspectată la îndeplinirea ultimului termen din planul de măsuri, finalizarea

rezultatelor activităţii de control se va realiza în baza notificărilor transmise de

către entitatea inspectată. De asemenea, pentru activitatea de control a beneficiilor

36

de asistenţă socială desfăşurată în cadrul agenţiilor județene (AJPIS), finalizarea

rezultatelor activităţii de control se va efectua în baza documentelor/informaţiilor

transmise de către compartimentul verificat (financiar/ economic, juridic, după

caz).

- Încheierea procesului-verbal de control şi, după caz, a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, ca urmare a neîndeplinirii măsurilor dispuse;

Formulare/documente utilizate

(1) Procesul-verbal de control (PVC) - art. 9 din HG nr. 151/2012;

(2) Nota de constatare (NC) - este documentul unilateral încheiat de echipa de control în situaţii precum: furnizorul nu a fost identificată pe teren, serviciul social a fost închis/activitatea a fost suspendată, informaţiile obţinute din verificarea în sistemul informatic SAFIR/alte baze de date sunt suficiente pentru a stabili starea unei situații de suspiciune iar deplasarea în teren nu este necesară întrucât nu au fost identificate deficienţe care să determine dispunerea unor măsuri de remediere. (3) Procesul-verbal de constatare a contravențiilor şi aplicare a sancţiunilor contravenţionale privind nerespectarea dispoziţiilor legale din domeniul asistenţei sociale (PVCS) - art. 10 din HG 151/ 2012, respectiv Ordinul ministrului muncii nr. 232/10.02.2016 ; (4) Ordinul de deplasare – art. 8 alin 5 din OUG 113/2011; (5) Decizia de declanşare a misiunii de control tematic - art. 15 alin. (2) din OUIG nr. 113/2011, respectiv Capitolul 4 din Manualul inspectorului social; (6) Raportul tematic judeţean (RTJ) - Capitolul 4 din Manualul inspectorului social; (7) Raportul tematic naţional (RTN) - Capitolul 4 din Manualul inspectorului social;

(8) Nota telefonică - Comunicare scurtă făcută în scris referitoare la o anumit aspect identificat sau sesizat inspectorului social, consemnat în scris și semnat de acesta. (9) Nomenclatorul de măsuri - instrument de lucru elaborat de DIS-ANPIS, în vederea evidențierii, centralizării și analizării unitare a măsurilor dispuse prin PVC. (10) Notificarea – Documentul prin care furnizorul este informat cu privire la data/ perioada de efectuare a misiunii de inspecţie, precum şi a documentelor ce urmează a fi analizate de echipa de inspecţie (art. 40 alin. 3 din HG 118/2014). (11 Instrumente de înregistrare şi stocare a informaţiilor - machete elaborate de DIS-ANPIS și completate de inspectorii sociali pentru culegerea informațiilor, precum și gestionarea, implementarea şi monitorizarea măsurilor dispuse. (12) Documente de corespondenţă (adrese, notificări) – documente întocmite de inspectorii sociali în vederea culegerii de informaţii necesare în realizarea obiectivelor misiunii tematice, sau transmise de entităţile inspectate cu privire la stadiul implementării măsurilor; Circuitul documentelor AJPIS înregistrează petiţia/sesizarea şi, în baza rezoluţiei directorului executiv, aceasta se repartizează echipei de inspecţie socială cu luarea în considerare a celor

37

trei alternative de soluționare: - declanşarea misiunii de inspecţie inopinată – prin semnarea ordinelor de

deplasre pentru membrii echipei de inspectie;

- răspuns direct adresat petentului – prin transmiterea unei adrese catre

petent, in cazul in care aspectele semnalate in sesizare nu impun

efectuarea unui control;

- clasarea petiţiei – in baza unui referat, aprobat de conducerea institutiei.

Resurse necesare Resurse materiale Sunt utilizate resursele materiale și logistice aferente DIS și compartimentelor/ serviciilor de inspecție socială din cadrul agențiilor județene (pc-uri, imprimante, scanere, autoturisme, consumabile, combustibil etc. )

Resurse umane Inspectori sociali din cadrul DIS și din cadrul compartimentelor/serviciilor de inspecție socială din cadrul agențiilor județene (AJPIS), iar atunci cand este cazul se poate apela la specialisti din cadrul MMJS, ANPDCA, ANPD, DESFB. Resurse financiare Sunt utilizate resursele financiare aferente capitolelor bugetare specifice, cu încadrarea în limitele aprobate prin bugetul propriu de functionare.

Modul de lucru Planificarea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii Procesul constă în stabilirea instituţiilor/compartimentelor/structurilor, precum şi a personalului implicat în derularea activităţii, a responsabilităţilor acestora, a termenelor de realizare - elemente aflate într-o succesiune logică şi cronologică. Derularea operaţiunilor şi acţiunilor activităţii Această etapă constă în punerea în aplicare a acţiunilor necesare realizării activităţii procedurate, conform etapelor descrise în cele ce urmeaza: Misiunea de inspecție inopinată poate fi declanșată ca urmare a: petiţiilor primite de la cetăţeni sau organizaţii/instituţii legal constituite;

autosesizării inspectorilor sociali şi conducerii ANPIS/AJPIS;

solicitării conducerii MMJS.

Petiţiile/sesizările pot fi transmise de: a) beneficiarii/aparținătorii beneficiarilor de serviciilor sociale;

b) beneficiarii titularii beneficiilor de asistență socială;

c) instituţiile/organizaţiile legal constituite;

d) alte persoane.

Declanşarea misiunii de inspecţie inopinată ca urmare a petiţiilor primite de

la cetăţeni sau organizaţii/instituţii legal constituite

Petiţiile/sesizările, atât în format scris cât şi în format electronic, se pot transmite direct la: 1. ANPIS; 2. AJPIS.

38

1. Petiţiile/sesizările transmise direct la ANPIS se pot soluţiona după cum

urmează:

A. Prin realizarea misiunii de inspecţie inopinată de către o echipă din cadrul

ANPIS.

B. Prin răspuns direct adresat petentului.

C. Prin clasarea petiției.

D. Prin transmiterea spre soluționare către agenția teritoriala competentă

A. Soluţionarea petiţiei/sesizării prin declanşarea misiunii de inspecţie

inopinată.

Inspecţia inopinată poate fi realizată de: a) Inspectorii sociali din cadrul aparatului central (în cazul sesizării unor aspecte

grave, de ex.: cazuri de abuz, fraudă, corupţie etc.).

b) Inspectorii sociali din judeţul de domiciliu al persoanei/ sediul entităţii cu

personalitate juridică pentru care s-a facut sesizarea;

c) Inspectorii sociali din cadrul altor AJPIS-uri, în baza deciziei directorului general al

ANPIS.

A.1. Pregătirea misiunii de inspecţie inopinată Indiferent de nivelul la care se realizează misiunea de inspecţie inopinată, inspectorii sociali trebuie să aibă la dispoziţie timpul necesar pentru a-şi pregăti misiunea de inspecţie. De regulă, pregătirea misiunii de inspecţie poate dura 2-3 zile. În cazuri excepţionale (sesizarea unor situaţii de abuz care pun în pericol viaţa copilului/persoanei adulte instituţionalizate) misiunea de inspecţie se va declansa in regim de urgenta de la primirea sesizării. Etapa de pregătire constă în:

analiza petiţiei;

identificarea şi studierea legislaţiei aplicabile;

semnarea ordinului de deplasare. În funcţie de nivelul la care se realizează

misiunea de inspecţie inopinată, ordinul de deplasare se semnează după cum

urmează:

- de către directorul general pentru inspectorii sociali din cadrul aparatului

central şi pentru misiunile efectuate de inspectorii din alte AJPIS-uri ;

- de către directorul executiv pentru inspectorii sociali din AJPIS-ul pe care îl

coordonează.

Inspectorii sociali vor avea în vedere ca ordinul de deplasare să cuprindă obiectivele misiunii de inspecţie inopinată, perioada de desfăşurare şi entităţile supuse inspecţiei.

realizarea demersurilor în vederea obţinerii acontului necesar acoperii

cheltuielilor de deplasare, cazare şi masă (conform procedurii existente la

nivelul ANPIS).

39

Desfăşurarea misiunii de inspecţie inopinată Efectuarea misiunii de inspecţie inopinată se realizează cu respectarea etapelor cuprinse în Procedura operaţională privind misiunea de inspecţie tematică și monitorizare a îndeplinirii a măsurilor dispuse și a sancțiunilor aplicate în urma misiunilor de inspecție, inclusiv în ceea ce priveşte activitatea de completare a bazelor de date cu informaţiile colectate. Monitorizarea îndeplinirii măsurilor dispuse În vederea abordării unitare a actului de control (control şi monitorizare) este esenţial ca echipa care a realizat controlul să urmărească şi modul de implementare al măsurilor dispuse. În cazul în care, din diverse considerente, acest lucru nu este posibil, activitatea de monitorizare va fi realizată de către o altă echipă desemnată de coordonatorul compartimentului. În situaţia în care din motive obiective, justificate temeinic, entitatea controlată nu poate îndeplini la termen măsura dispusă, poate solicita prelungirea termenului de realizare înainte de data de încheiere a acesteia. Entitatea controlată va fi informată cu privire la această posibilitate, de prelungire a termenului, la data încheierii controlului. Activitatea de monitorizare a îndeplinirii măsurilor dispuse în procesele verbale de control se realizează, după caz, prin una sau mai multe dintre acţiunile următoare: analizarea notificărilor/corespondenţei transmise de către entitatea inspectată

la fiecare termen prevăzut în planul de măsuri;

realizarea de verificări la entitatea inspectată, conform prevederilor

metodologice stabilite;

solicitarea către compartimentele abilitate/ entităţile controlate, a stadiului

recuperării debitelor stabilite în urma activităţii de control, precum şi a

sumelor reprezentând sancţiuni contravenţionale aplicate.

Etapele procesului de monitorizare: a) Verificarea transmiterii la termen, de către entitatea inspectată, a notificării

cu privire la îndeplinirea măsurilor dispuse (primirea notificării);

Notificarea presupune transmiterea de către entitatea controlată a unei adrese de informare precum şi a documentelor justificative (dispoziţii, borderouri, avize, autorizații, certificat de acreditare, licență de funcționare etc.) care să ateste îndeplinirea unei măsuri la termenul stabilit. Adresa se poate transmite în format electronic (pe adresa de e-mail a AJPIS/ANPIS, după caz) sau pe suport de hartie. În cazul în care notificarea se transmite în format electronic, aceasta se va lista şi se va înregistra în registrul de intrări-ieşiri, urmând a fi repartizată Direcției inspecție Socială/Serviciului Inspecție Socială, în conformitate cu circuitul intern al documentelor.

b) Controlul în teritoriu, prin sondaj, atunci când este cazul; După îndeplinirea ultimului termen de realizare a măsurilor dispuse şi primirea notificării de îndeplinire a acestora, echipa de inspecţie are obligaţia de a informa conducerea instituţiei cu privire la faptul că documentul transmis reprezintă ultima notificare precum şi stadiul îndeplinirii tuturor măsurilor. În funcţie de

40

resursele disponibile, de gravitatea deficienţelor constatate, conducerea agenţiei județene (AJPIS) va decide cu privire la efectuarea unui control în teritoriu sau verificarea îndeplinirii măsurilor cu ocazia altor misiuni de inspecţie. În aprecierea oportunităţii realizării unui control în teren, se va ţine cont de următoarele criterii: b.1. gravitatea deficienţelor constatate (se vor selecta cu preponderenţă entităţile la care au fost constatate deficienţe grave; ex: sume acordate necuvenit beneficiarilor, sume utilizate în alte scopuri decât cele stabilite, funcționarea fără certificate de acreditare/licențiere, abuzuri, infracţiuni etc.); b.2. amploarea deficienţelor (ex: se vor selecta cu preponderenţă entităţile în care deficienţele s-au întins pe o arie largă şi au foarte mulţi beneficiari); b.3. numărul măsurilor dispuse (ex: se vor selecta cu preponderenţă entităţile la care au fost dispuse un număr foarte mare de măsuri); b.4. entităţile care nu au transmis la termen notificările (cu precădere cele care nu au transmis ultima notificare); b.5. nerealizarea mai multor măsuri dispuse (echipa de inspecţie va stabili un nou termen de realizare numai în situaţia în care nerealizarea măsurilor este temeinic justificată). În situaţia în care echipa de control nu efectuează vizita la entitatea inspectată la îndeplinirea ultimului termen din planul de măsuri, finalizarea rezultatelor activităţii de control se va realiza în baza notificărilor transmise de către entitatea inspectată. De asemenea, pentru activitatea de control a beneficiilor de asistenţă socială desfăşurată în cadrul AJPIS, finalizarea rezultatelor activităţii de control se va efectua în baza documentelor/informaţiilor transmise de către compartimentul verificat (financiar/ economic, juridic, după caz).

c) Încheierea procesului-verbal de control şi, după caz, a procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale, ca urmare a neîndeplinirii măsurilor dispuse; Activitatea de monitorizare are un caracter continuu, inspectorii sociali având obligaţia urmăririi termenelor de realizare a măsurilor dispuse, până la implementarea completă a acestora. În urma controlului efectuat în vederea monitorizării modului şi stadiului de îndeplinire a măsurilor dispuse, se încheie procesul-verbal de control şi după caz, procesul-verbal de constatare a contraventiei şi aplicare a sancţiunii contravenţionale. d) Gestionarea şi valorificarea rezultatelor activităţii de control

Gestionarea rezultatelor care decurg din implementarea măsurilor cu caracter financiar

Beneficiul este stabilit şi acordat de AJPIS

În cazul în care beneficiul este stabilit/ acordat de agenţia teritorială iar măsurile dispuse au impact financiar (suspendare/ încetare/ stabilire şi recuperare debite etc.), o copie a documentului de control/ notă de informare este înaintat/ă de

41

coordonatorul Serviciului de inspecţie socială către compartimentele de specialitate (gestionare beneficii de asistenţă socială, financiar/economic, etc.) în vederea analizării măsurilor dispuse. Compartimentele de specialitate vor întocmi un referat prin care se propune suspendarea/încetarea plăţii/recuperarea sumelor, după caz, referat care va sta la baza deciziei emise în acest scop de către conducătorul instituţiei. Deciziile de suspendare/ încetare/ stabilire şi recuperare debite etc. vor urma procedurile legale, iar informaţiile corespunzătoare privind îndeplinirea măsurilor din procesul-verbal de control vor fi aduse la cunoştinţa coordonatorului serviciului de inspecţie socială, în vederea actualizării informaţiilor privind rezultatele controlului efectuat. Beneficiul este stabilit şi acordat de primărie sau de alte institutii/entităţi

În situaţia în care beneficiul este stabilit de primărie/alte instituții/entități, autoritatea publică controlată va informa agenţia teritorială cu privire la implementarea măsurilor dispuse astfel că, la dispoziţia de recuperare se ataşează documentele justificative, respectiv: copia angajamentului şi dovada plăţii/ copie chitanţă/ titlul executoriu în vederea executării silite/ etc., după caz. Documentele menţionate vor fi înregistrate, prelucrate şi arhivate la compartimentul financiar/economic, informaţiile cuprinse în acestea fiind aduse la cunoştinţa coordonatorului serviciului de inspecţie socială, în vederea actualizării informaţiilor privind rezultatele controlului efectuat.

Gestionarea rezultatelor care decurg din aplicarea sancţiunilor pentru neîndeplinirea măsurilor dispuse

În cazul în care, în urma controlului inspectorii sociali constată că măsurile dispuse

nu au fost îndeplinite şi nici nu au fost făcute solicitări justificate pentru decalarea

termenului, se va proceda la sancţionarea entităţii respective. În stabilirea

sancţiunilor va ţine cont de următoarele criterii:

nerealizarea în totalitate sau parţială a măsurilor dispuse;

entitatea nu a notificat în scris sau nu a notificat în timp util, echipa de

inspecţie cu privire la posibilitatea nerespectării termenelor, ca urmare a unor

evenimente survenite, care au afectat activitatea de implementare a acelor

măsuri.

Aplicarea şi monitorizarea sancţiunilor contravenţionale vor avea în vedere

prevederile legale precum şi etapele prevăzute în actuala procedură.

Procesele-verbale de constatare şi aplicare a sancţiunii contravenţionale se transmit şi compartimentului juridic din cadrul ANPIS/AJPIS, după caz, în scopul gestionării şi arhivării adecvate. Pentru urmărirea sumelor provenite din amenzile aplicate, compartimentului juridic din cadrul ANPIS/AJPIS va colabora cu compartimentul financiar/economic. Achitarea amenzilor contravenţionale se face în contul deschis la Trezorerie, pentru sumele provenite din amenzi care se fac venit la bugetul de stat şi în contul deschis la Trezorerie sau la casieriile autorităţilor administraţiei publice locale ori ale altor instituţii publice abilitate să administreze veniturile bugetelor locale pentru sumele provenite din amenzi care se fac venit la bugetele locale.

42

Documentul doveditor al plăţii va fi prezentat sau comunicat prin poştă către ANPIS/AJPIS, în termen de 15 zile calendaristice de la înmânarea/comunicarea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. În cazul nedepunerii dovezii achitării sancţiunii contravenţionale în termenul legal (15 zile), va fi sesizat în scris compartimentul financiar/economic pentru declanşarea procedurii de executare silită. În desfăşurarea procedurii judiciare, precum şi în procedura de executare silită şi recuperare a sumelor provenite din amenzi, rolul inspectorilor sociali este cel de monitorizare şi culegere centralizată a informaţiilor, respectiv de urmărire prin corespondenţă a modului în care compartimentele/instituţiile responsabile din cadrul ANPIS/AJPIS gestionează şi recuperează aceste sume. e) Completarea/actualizarea bazei de date cu măsurile dispuse în cadrul misiunilor inopinate, precum şi introducerea datelor în machetele elaborate în acest sens. Înregistrarea şi stocarea rezultatelor activităţii de control, calendarul, precum şi

modul de soluţionare al măsurilor de remediere dispuse se realizează cu ajutorul

instrumentelor elaborate de Direcția Inspecție Socială. Aceste informaţii se

transmit de către agenţiile județene (AJPIS) la ANPIS, conform

metodologiilor/procedurilor specifice. Cu ajutorul acestor instrumente se

centralizează şi monitorizează stadiul măsurilor dispuse, stadiul demersurilor

efectuate în vederea recuperării debitelor identificate şi al sancţiunilor aplicate.

Analiza măsurilor dispuse se realizează atât în cadrul raportului de activitate

întocmit de AJPIS la sfârşitul anului, respectiv al raportului anual de activitate,

întocmit de ANPIS.

Răspuns direct adresat petentului În situaţia în care se consideră că problema sesizată nu reclamă realizarea unei deplasări în teren pentru efectuarea unei misiuni de inspecţie inopinată, inspectorul social din cadrul AJPIS, căruia i-a fost repartizată petiţia, formulează răspuns direct petentului. În această categorie intră petiţiile/sesizările care cuprind aspecte referitoare la instituţiile responsabile cu acordarea drepturilor de asistenţă socială, modalitatea de accesare a drepturilor de asistenţă socială, cuantumul acestora, modificarea şi interpretarea prevederilor legislative, atribuţiile diferitelor instituţii locale şi centrale, redirecţionările etc. Clasarea petiţiei Inspectorul social din cadrul ANPIS propune clasarea petiţiei în conformitate cu prevederile Legii nr. 233/2002 pentru aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de solutionare a petitiilor, în următoarele situaţii: a) petiţiile sunt anonime/ nu sunt trecute datele de identificare ale petiţionarului/ datele sunt indescifrabile sau insuficiente; b) petiţionarul revine cu o nouă petiţie cu conţinut identic ca al celorlalte (conexate) la care a primit răspuns; în această situaţie petiţia se clasează la numărul iniţial, făcându-se menţiune despre faptul că s-a răspuns.

43

Declanşarea misiunii de inspecţie inopinată ca urmare a autosesizării

inspectorilor sociali sau a conducerii ANPIS/AJPIS

În cazul autosesizării inspectorilor sociali sau conducerii ANPIS/AJPIS cu privire la

cazurile de încălcare a drepturilor legale ale beneficiarilor sistemului de asistenţă

socială/identificării unor nereguli în funcționarea serviciilor sociale efectuarea

misiunii de inspecţie inopinată se realizează conform procedurii privind misiunea

de control inopinat și monitorizare a masurilor dispuse în urma misiunii de

inspecție în cazul petiţiilor primite de la cetăţeni sau organizaţii/instituţii legal

constituite.

Autosesizarea argumentată a inspectorilor sociali/conducerii ANPIS/AJPIS, însoțită

de documente justificative se înregistrează la registratura ANPIS/AJPIS, fiind apoi

repartizată în regim de urgență Direcției Inspecție Socială/Serviciului Inspecție

Socială.

Declanşarea misiunii de inspecţie inopinată în baza solicitării ministrului

MMJS

a) efectuarea misiunii de inspecţie inopinată este declanşată în baza ordinului

ministrului MMJS;

b) este efectuată de inspectorii sociali din cadrul ANPIS/AJPIS, conform ordinului

de deplasare;

c) obiectivele misiunii sunt stabilite prin actul administrativ care generează

inspecţia inopinată, aceasta efectuându-se conform procedurii privind misiunea de

inspecţie tematică și monitorizare a îndeplinirii a măsurilor dispuse și a

sancțiunilor aplicate în urma misiunii de inspecție;

d) la finalul misiunii de inspecţie inopinată, responsabilitatea informării conducerii

ANPIS/AJPIS cu privire la rezultatele controlului şi măsurile dispuse, revine echipei

de inspecţie care a efectuat misiunea;

e) pentru misiunile declanşate prin ordinul ministrului MMJS şi desfăşurate de către

inspectorii din cadrul AJPIS, rezultatele controlului şi măsurile dispuse vor fi

comunicate ANPIS care va centraliza rezultatele şi va informa MMJS, în termenul

legal;

f) după transmiterea răspunsului, documentaţia întocmită în urma controlului este

predată persoanei responsabilă cu arhivarea.

44

Valorificarea rezultatelor activităţii

Procesele verbale de control/Notele de Constatare, documente cu valoare juridica

incheiate de inspectorii sociali, vor fi întocmite în două exemplare şi se vor

înregistra în registrul de intrări/ieşiri al AJPIS , după caz, precum şi în registrul

aferent al entităţii inspectate. Unul din cele două exemplare, cu valoare de

original, va fi înmânat entităţii inspectate, iar celălalt va rămâne în custodia

echipei de inspector sociali care îl va prezenta, spre ştiinţă, conducătorului

ANPIS/AJPIS.

În cazul în care prin procesul-verbal de control sunt dispuse măsuri cu impact

financiar (suspendare drept/ încetare/ stabilire şi recuperare debite etc.),

documentul de control urmează circuitul stabilit prin prezenta procedură. De

asemenea, conform procedurii se va efectua şi gestionarea măsurilor dispuse şi a

sancţiunilor aplicate în urma misiunilor de inspecţie.

Inregistrarea şi stocarea rezultatelor activităţii de control, calendarul precum şi

stadiul îndeplinire al măsurilor de remediere dispuse de echipa de inspectori

sociali, se vor efectua cu ajutorul instrumentelor metodologice elaborate de DIS şi

vor fi transmise, la ANPIS conform procedurii specifice.

45

STUDIU COMPARATIV:

ASEMĂNĂRI ÎNTRE LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ ȘI CEA BULGARĂ

în domeniul serviciilor sociale

- Serviciile sociale reprezintă activitatea sau ansamblul de activități realizate pentru a

răspunde nevoilor sociale, precum și celor speciale, individuale, familiale sau de grup,

în vederea depășirii situațiilor de dificultate, prevenirii și combaterii riscului de

excluziune socială, promovării incluziunii sociale și creșterii calității vieții.

- Toţi cetăţenii care se află pe teritoriul celor două state, cu domiciliul sau reşedinţa

în România sau Bulgaria, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spaţiului

Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, precum şi străinii şi apatrizii

care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul la asistenţă socială, în

condiţiile legislaţiei române și bulgare, precum şi ale reglementărilor Uniunii

Europene şi ale acordurilor şi tratatelor la care cele două state sunt parte.

- Dreptul la servicii sociale se acordă cetățenilor români și bulgari, familiilor și

persoanelor care, din motive de sănătate, vârstă, socială sau de altă natură, nu pot ei

înșiși sau prin propriile lor venituri să își satisfacă nevoile vitale de bază.

Legislația ambelor țări stabilește condițiile și ordinea privind furnizarea serviciilor

sociale prin legi referitoare la asistență socială și norme privind aplicarea acestora.

Există, de asemenea, o legislație specifică prin care sunt stabilite cerințele legate de

organizarea și activitatea fiecărui serviciu – cerințe legate de baza materială – locație,

accesibilitate, mediu, tipul și numărul personalului, satisfacerea nevoilor legate de

stare de sănătate, educație, alimentare, organizarea timpului liber, etc.

- Legislația ambelor țări prevede finanțarea serviciilor sociale de la bugetul de stat

pentru furnizorii publici (direcții pentru protecția copilului și asistență socială,

primării).

- În legislația ambelor state sunt stipulate cerințe generale obligatorii pentru serviciile

sociale legate de baza materială, locația și accesibilitatea serviciului, tipul și numărul

angajaților, cerințe speciale de educație și/sau calificare pentru personal, nevoi

speciale de nutriție etc.

46

- Controlul calității serviciilor sociale este, în cazul ambelor state, în responsabilitatea

inspectorilor sociali. Aceștia verifică în teren respectarea standardelor minime de

calitate în furnizarea serviciilor sociale și pot impune măsuri de remediere a

deficiențelor. De asemenea, pot aplica sancțiuni pecuniare sau de altă natură, ca de

exemplu închiderea serviciului social, dacă deficiențele constatate sunt majore.

- Atât în România cât și în Bulgaria tipul serviciilor sociale este stabilit în funcție de

tipul de beneficiari și de nevoile specifice ale acestora determinate de starea de

vulnerabilitate care cauzează această nevoie. Acordarea și tipul serviciilor sociale se

stabilește în baza cererii beneficiarului sau a reprezentantului legal al acestuia și

numai după realizarea unei evaluări inițiale. Aceasta stabilește starea de dependență,

nevoile specifice și tipul de serviciu social care poate satisface aceste nevoi.

DEOSEBIRI ÎNTRE LEGISLAȚIA ROMÂNEASCĂ ȘI CEA BULGARĂ

în domeniul serviciilor sociale

- În Bulgaria serviciile sociale furnizate în regim public sunt gratuite, finanțarea fiind

asigurată 100% de la bugetul de stat, cuantumul acesteia fiind stabilit prin decizie a

Consiliului de Miniștri, în timp ce în România, doar persoanele care au un anumit venit

mediu/membru de familie (limită stabilită anual prin hotărâre de consiliu județean

sau local) pot beneficia gratuit de servicii sociale acordate de furnizori publici.

- Pentru a beneficia de servicii sociale, un beneficiar bulgar depune o cerere în acest

sens către Agenția de Asistență Socială (pentru serviciile finanțate de la bugetul de

stat), primăria localității de reședință (pentru serviciile sociale furnizate de

comunitatea locală) sau la furnizorul privat organizație neguvernamentală (pentru

serviciile finanțate din alte surse). În România, o persoană care dorește să beneficieze

de servicii sociale depune o astfel de cerere numai la furnizorul de servicii, indiferent

de natura finanțării acestora.

- Pentru a încuraja procesul de dezinstituționalizare, în Bulgaria sunt încurajate și

finanțate preferențial de bugetul de stat servicii sociale alternative oferite în

comunitate. Spre exemplu, pentru evitarea instituționalizării persoanelor vârstnice,

comunitățile locale sunt încurajate să dezvolte servicii alternative de genul îngrijire la

domiciliu, asistent personal, asistent social, patronaj social, centre de zi, centre de

reabilitare și integrare. În România, astfel de servicii alternative sunt ca și

47

inexistente. Spre exemplu, în județul Constanța doar trei primării, din totalul de 70,

au dezvoltate și licențiate servicii de îngrijire bătrâni la domiciliu.

- În Constituția Bulgariei este statuat dreptul fiecărei persoane la asistență socială și la

Securitate socială asigurată de stat, în funcție de categoria de grupuri vulnerabile

(vârstnici și persoane cu dizabilități) din care face parte.

- Costul serviciilor sociale este stabilit anual prin hotărâre de guvern în Bulgaria. În

schimb, în România, există Hotărârea de Guvern nr. 978/2015, care aprobă

standardele minime de cost pentru serviciile sociale şi nivelul venitului lunar pe

membru de familie în baza căruia se stabileşte contribuţia lunară de întreţinere

datorată de către susţinătorii legali ai persoanelor vârstnice din centrele

rezidenţiale. Dacă în Bulgaria aceste costuri sunt actualizate anual, în România

actualizarea se face la perioade mai mari.

- În Bulgaria certificatul de acreditare ca furnizor este eliberat de Agenția de

Asistență Socială, în timp ce în România doar Ministerul Muncii și Justiției Sociale

are un compartiment specializat care gestionează activitatea de acreditare a

furnizorilor de servicii sociale.

- În Bulgaria serviciile sociale în cadrul instituțiilor specializate sunt furnizate după

epuizarea posibilităților de realizare a serviciilor în cadrul comunității. În România

nu există o condiționare a furnizării serviciilor în sistem instituționalizat de

existența la nivelul comunității a unor servicii alternative ce nu presupun

instituționalizarea.

În Bulgaria ordinea privind înființarea serviciilor sociale diferă în funcție de sursa de

finanțare. Dacă această sursă este bugetul național, serviciul este o activitate

delegată de stat, ceea ce înseamnă că municipiul va primi fonduri din acest buget

pentru menținerea serviciului. Procedura include decizie motivată a Consiliului local

al municipiului respectiv, propunere din partea directorului Direcției Regionale de

Asistența Socială și decizia directorului executiv al Agenției de Asistența Socială. În

mod obligatoriu, propunerea urmează să fie în conformitate cu planul anual pentru

dezvoltarea serviciilor sociale ale municipiului respectiv. Această ordine se respectă

și la aducerea unor modificări serviciului, în special cu privire la capacitatea sa. În

cazul în care serviciul nu este o activitate delegată de stat, persoanele care

48

furnizează serviciile (municipii, ONG - uri și altele), sunt obligate ca în termen de o

lună să înștiințeze, în scris, Agenția de Asistența Socială, cu privire la tipul și

capacitatea serviciilor. Doar furnizorii de servicii sociale destinate copiilor sunt

supuși unui regim de licențiere și de către Agenția de stat pentru protecția copilului.

- În România, decizia de înființare a unui serviciu social aparține exclusiv furnizorului

care poate fi public (Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului și

primăriile) sau privat (societăți comerciale și asociații sau fundații nonprofit). Dreptul

de a funcționa provizoriu, pentru un an, este obținut în urma depunerii unei

documentații, care demonstrează capacitatea furnizorului de a furniza servicii

sociale, la Ministerul Muncii și Justiției Sociale. Licența definitivă se acordă pentru o

perioadă de 5 ani (în care este inclus și anul de valabilitate al licenței provizorii)

numai în baza unei evaluări realizate la sediul serviciului social de către inspectorii

sociali ai agențiilor județene de plăți și inspecție socială.

- În Bulgaria toți furnizorii de servicii sociale au obligaţia ca până la 31 martie a fiecărui

an să prezinte la ASA un raport privind activitățile furnizate în anul precedent. În

schimb, în România nu există această prevedere în legislaţie. Furnizorii au obligația

redactării unui raport anual de activitate și publicarea lui pe pagina proprie de

Internet, fiind asigurată astfel vizibilitatea serviciului în comunitate. Doar unitățile

protejate, ca forme de structuri de economie socială, au obligația întocmirii și

transmiterii către o agenție centrală guvernamentală (Agenția Națională pentru

Persoanele cu Dizabilităţi) a raportului anual de activitate.

Fiecare dintre cele două state partenere are un specific național care își pune

amprenta asupra cadrului legislativ general care reglementează domeniul asistenței

sociale.

Calitatea de state membre ale Uniunii Europene face ca cele două țări să fi adoptat și

implementat o legislație care cuprinde principii generale aplicabile în tot Spațiul

European, conform Regulamentelor europene şi ale Spaţiului Economic European în

vigoare.

Există însă deosebiri de nuanță privind accentul pus pe protecția cu prioritate a

copilului și pe dezinstituționalizarea persoanelor vulnerabile, în sistemul bulgar de

asistență socială.

În România există o paletă mai largă de beneficii de asistență socială, însă se aplică

o mai mare rigurozitate în ceea ce privește licențierea serviciilor sociale și controlul

49

respectării standardelor de calitate în furnizarea serviciilor sociale.

BUNE PRACTICI

Urmare analizei comparative între România şi Bulgaria au fost identificate diferite

moduri de implementare a legislaţiei în domeniul asistenţei sociale, din care pot fi

extrase următoarele modele, astfel:

PUNCTE FORTE IDENTIFICATE ÎN ROMÂNIA FAŢĂ DE BULGARIA - exemple de bune practici

în servicii sociale:

1. În România, decizia de înființare a unui serviciu social aparține exclusiv

furnizorului care poate fi public (Direcțiile Generale de Asistență Socială și

Protecția Copilului și primăriile) sau privat (societăți comerciale și asociații sau

fundații nonprofit). Dreptul de a funcționa provizoriu, pentru un an, este

obținut în urma depunerii unei documentații, care demonstrează capacitatea

furnizorului de a furniza servicii sociale, la Ministerul Muncii și Justiției Sociale.

Licența definitivă se acordă pentru o perioadă de 5 ani (în care este inclus și

anul de valabilitate al licenței provizorii) numai în baza unei evaluări realizate

la sediul serviciului social de către inspectorii sociali ai agențiilor județene de

plăți și inspecție socială.

2. În România standardele de calitate aplicabile în furnizarea serviciilor sociale

sunt monitorizate şi verificate periodic ( la cel puţin 2 ani), asigurându - se

astfel o mai mare responsabilitate din partea furnizorilor. În Bulgaria,

furnizorii, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere garantează

respectarea acestor standarde, fără verificarea acestora în fapt.

PUNCTE FORTE IDENTIFICATE ÎN BULGARIA FAŢĂ DE ROMÂNIA - exemple de bune

practici în servicii sociale:

1. Pentru a beneficia de servicii sociale, un beneficiar din Bulgaria depune o

cerere în acest sens către Agenția de Asistență Socială (pentru serviciile

finanțate de la bugetul de stat), primăria localității de reședință (pentru

serviciile sociale furnizate de comunitatea locală) sau la furnizorul privat

organizație neguvernamentală (pentru serviciile finanțate din alte surse).

Modelul folosit de sistemul bulgar este mai practic deoarece există astfel un

organism format din specialişti care apreciază în mod corect şi obiectiv tipurile

de servicii sociale potrivite beneficiarilor solicitanţi. În România, o persoană

care dorește să beneficieze de servicii sociale depune o astfel de cerere numai

50

la furnizorul de servicii, indiferent de natura finanțării acestora, bazat pe

opţiunea proprie asupra tipului de serviciu social solicitat.

2. Serviciile sociale din sistemul de stat sunt furnizate in parteneriat cu ONG -

urile care au angajati specialisti in domeniul social.

Propunerea de politică publică în domeniul serviciilor sociale analizata și îmbunătățită

de specialiști din domeniul asistenței sociale și experții din cadrul acestui proiect în

cadrul întâlnirilor de lucru și a focus grupurilor organizate este următoarea:

„Înfiinţarea unui portal (site) interactiv care să conțină toate informațiile privind

legislația care stă la baza acordării de servicii sociale, acreditarea și licențierea, inclusiv

registrul electronic la nivel naţional cu furnizorii de servicii sociale acreditați/ licentiați/

în curs de acreditare/ licențiere (date de contact, servicii furnizate, condiții de

eligibilitate în accesarea serviciului social). Portalul ar putea fi accesat individual de

către utilizatori pe baza de cod de utilizare şi ar trebui să permită completarea

documentaţiei privind acreditarea şi licentierea (simularea de completare a actelor) în

format electronic şi transmiterea acestora la Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale; Acesta

ar trebui să conţină inclusiv informaţii privind atestarea întreprinderilor de economie

socială de inserţie, precum si evidenta actualizata și dinamică a beneficiarilor de servicii

sociale”

Consecinte pozitive ale selectarii acestui subiect:

• Acces rapid la informații;

• Informații centralizate, ușor de accesat, corecte și complete;

• Creșterea numărului de furnizori de servicii sociale;

• Diversificarea serviciilor sociale oferite;

• Simplicarea procedurilor de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și de

licențiere a serviciilor sociale.

Obstacole în implementarea acestui subiect:

• Asigurarea fondurilor necesare pentru realizarea acestui portal;

• Desemnarea unei structuri existente sau înființarea uneia noi la nivel județean

pentru sprijinirea ONG-urilor

• Accesibilitatea bazelor de date sursă și actualizarea acestora în vederea conectării

la portal.

CUPRINS · modului cum pot fi contracarate dezastrele naturale etc. O dezvoltare durabilă nu poate...

Documents

Transcript of CUPRINS · modului cum pot fi contracarate dezastrele naturale etc. O dezvoltare durabilă nu poate...