1

PROIECT STATUT FCER 2016

CUPRINS

Cuprins

SINTEZA comparației structurilor de conducere ....................................................................................................... 3

CAP. I Denumire. Statut juridic .................................................................................................................................... 4

CAP. II. Scopul și obiectivele activității Federației .................................................................................................... 5

Cap. III.Membrii Federației,drepturi și obligații .......................................................................................................... 6

CAP. IV. Organele de conducere ale Federației ....................................................................................................... 8

Cap. V. Activitatea de cult ........................................................................................................................................... 14

Cap. VI. Patrimoniu, sistem bugetar, investiții, control financiar ........................................................................... 15

Cap.VII. Comunitățile ................................................................................................................................................... 18

Cap.VIII. Dispoziții finale ............................................................................................................................................. 24

2

3

STATUTUL

Proiect Statut FCER 2016

SINTEZA comparației structurilor de conducere

F.C.E.R. Federația Comunităților

Evreiești din România

U.A.R. Uniunea Armenilor din

România

F.D.G.R. Forumul Democrat al

Germanilor din România

MAZSIHISZ Uniunea

Comunităților Evreiești din

Ungaria

Z.J.D. Consiliul Central al

Comunităților Evreiești din Germania

Structuri de bază Comunități Sucursale Forumuri locale Comunități Comunități Comunități mari (4)

Structuri teritoriale (regionale)

– Structuri regionale (4), importante!

Forumuri regionale (5), importante!

Structuri regionale nesemnificative

Uniuni Federale (pe Landuri), importante!

Structuri de conducere (de bază)

Adunarea Generală

Componență: -Preș. de Comunități -membrii Cons. de

Conducere

1/an

Componență: -delegați aleși pe bază de normă de reprez.

1/an

Componență: -Preș. FDGR și preș.

forumurilor regionale -delegați aleși pe bază de normă de

reprez. 1/an

Componență: -delegați aleși pe bază de normă de

reprez.

2/an

Componență: -delegați aleși pe bază

de normă de reprez din Uniunile Federale și Comunitățile mari

2/an

Structuri de conducere (altele)

-Consiliul de Conducere (28), 1/4luni

-Comitet Director (11), 2/lună

Consiliu Director (37)

Consiliul Director (20), 1/3 luni

Comitet de Conducere

(9),1/1,5 luni

-Directorat (ales pe bază de normă de

reprez.) -Prezidiu (9)

Conducere Executivă Președinte Vicepreședinte Secretar Gen.

Președinte Vicepreședinți (4)

Vicepreș. (Deputatul)

Președinte Vicepreședinți (5)

Președinte Vicepreședinți (2)

Președinte Vicepreședinți (2)

Conducere operativă unică(administrarea

patrimoniului)

– Secretar Gen.Exec. Director Executiv Director Administr. Ügyviteli Igazgató

Manager Gescheftsführer

Congres (alegerea conducerii)

da, 1/4 ani nu, Conferițnă Națională, 1/ 4 ani

nu, (într-o Ad. Gen.) 1/4 ani

nu, (în prima Ad. Gen) 1/4 ani

nu, (în cadrul Prezidiului)

ZJD Comunități mari(Berlin, Munchen, Nurnberg, Koln), UAR (Muntenia, Moldova, Transilvania, Dobrogea), FDGR (Banat, Transilvania de Nord, Transilvania,

Reg. Extracarpatică, Bucovina)

4

Federației Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic 2016

CAP. I Denumire. Statut juridic

1. Federația Comunităților Evreiești din România – Cultul Mozaic, denumit în continuare

Federația, este organizația care reunește, în mod liber consimțit, Comunitățile Evreilor – Cultul

Mozaic de pe teritoriul țării, denumite în continuare Comunități.

Federația este recunoscută de statul român. Federația se organizează și funcționează în

mod autonom, în baza prevederilor Constituției României și ale Legii nr. 489/2006 privind

libertatea religioasă și regimul general al cultelor, ale reglementărilor în vigoare privind minoritățile

naționale, precum și a legislației Internaționale la care România este parte.

Adresa Federației este: București, 030202, Str. Sf. Vineri, nr 9-11, sect. 3.

Potrivit recunoașterii de către statul român, Federația îndeplinește pentru populația evreiască

din România un rol spiritual, educațional, social-caritabil, cultural, de parteneriat social și de factor

al păcii sociale. Caracteristica minorității naționale evreiești constă în cumularea criteriului etnic cu

cel religios.

Organizarea populației evreiești în Comunități de cult mozaic este cunoscută încă de la

începuturile așezării ei pe teritoriul României. Comunitățile sunt formate din grupuri de persoane

de religie mozaică, cetățeni români, cu interese comune, care se comportă potrivit normelor de

viață, obiceiurilor și tradițiilor configurate în tradiția iudaică. Comunitățile au menirea de a împlini,

în primul rând, nevoile religioase ale credincioșilor.

2. Federația este persoană juridică de utilitate publică, nonprofit, apolitică, cu profil religios de

cult mozaic, etnic, cultural, social-caritabil și educațional.

3. Federația este continuitoarea de drept a Federației Uniunii Comunităților Evreiești din

România, înființată în anul 1936, reorganizată în anul 1949, potrivit Statutului Cultului Mozaic

aprobat prin Decretul nr. 589/1949. Totodată mai este continuitoare de drept:

a tuturor formelor de organizare comunitară evreiască care au funcționat înainte de anul

1918 în România și în celelalte teritorii devenite după 1918 părți componente ale României

a tuturor organizațiilor, societăților, asociațiilor, așezămintelor, fundațiilor și altele asemenea

lor, evreiești/mozaice/iudaice, care au funcționat pe teritoriul României înainte de anul 1949 și

care au desfășurat activități de cult, sociale, de învățământ, sănătate, cultură, sport, filantropie și

de cult pentru persoane decedate.

Organizațiile de mai sus au purtat diverse denumiri, precum, dar fără a se limita: Chevra Kadișa

(pentru înmormântări și cimitire), Mahzikei Tora, Reuniunea Talmud Tora, Eclezia israelită, Hevra

Talmud, Mișkan, Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită, cluburi sportive (Macabi, Samson,

Șimșon, Haggibor ș.a.), comunitățile israelite/mozaice din localitățile locuite de evrei, fie de rit

oriental, occidental, așkenaz, sefard, ortodox, neolog, status quo, epitropii israelite.

4. Federația asigură la nivel național organizarea, coordonarea și reprezentarea Cultului

Mozaic având calitatea de membru în Consiliul Minorităților Naționale. De asemenea,

5

desemnează, printr-o procedură democratică, candidatul minorității naționale evreiești la alegerile

pentru Camera Deputaților, conform legii electorale.

Federația acționează pentru păstrarea și dezvoltarea identității iudaice, a patrimoniului istoric

iudaic și pentru punerea în valoare a contribuțiilor aduse de populația evreiască la viața

economică politică și culturală din țară și străinătate.

Federația poate încheia cu autoritățile publice centrale și/sau locale, cu organizațiile de cult

religios și cu alte organizații neguvernamentale, din țară și străinătate, parteneriate în domenii de

interes comun. De asemenea poate încheia acorduri cu autoritățile publice centrale și/locale

pentru reglementarea unor aspecte specifice tradiției cultului mozaic.

Federația este afiliată la Congresul European Evreiesc (E.J.C.), organizație regională a

Congresului Mondial Evreiesc (W.J.C.), la Consiliul European al Comunităților Evreiești și se află

în relații de parteneriat cu American Jewish Joint Distribution Comitee(JOINT).

CAP. II. Scopul și obiectivele activității Federației

5. Scopul Federației este de a promova, reprezenta și sprijini interesele populației evreiești de

cult mozaic din România pe plan intern și internațional. Pentru îndeplinirea acestui scop Federația

inițiază și desfășoară acțiuni pe plan religios, spiritual, social caritabil, cultural, educațional,

administrativ și de reprezentare.

Federația acționează întotdeauna ca un partener social și factor de înțelegere

interconfesională și interetnică în România

6. În vederea îndeplinirii scopului său, Federația acționează pentru realizarea următoarelor

obiective :

a) privind viața de cult mozaic și spiritualitate iudaică

păstrarea, dezvoltarea și libera exprimare a identității iudaice, etnice și religioase a

membrilor săi

asigurarea exercitării nestingherite a activităților de cult mozaic și educație iudaică prin

asigurarea personalului de cult la Comunități, înființarea unor forme de învățământ confesional de

cult mozaic și pentru pregătirea personalului de cult

asigurarea aprovizionarii și distribuirii alimentelor rituale, funcționarea restaurantelor rituale

educarea populației evreiești în spiritul fidelității față de România și atașamentului față de

Israel, de promovare a intereselor și imaginii României și Statului Israel în țară și în lume

b) privind promovarea culturii iudaice

coordonarea activității unităților proprii (editură, publicații, muzee, centre comunitare,

centre de zi, centre de instruire și recreere)

organizarea,pariciparea, sprijinirea unor conferințe, simpozioane, seminarii, matinee, etc.

pe teme iudaice.

dezvoltarea unor programe de cercetare, educaționale și de învățământ privind religia,

limba, istoria și cultura evreilor din țară și lume

informarea publicului privind aportul evreilor la progresul umanității, la dezvoltarea culturii,

învățământului, științei, artei și economiei în România și în lume

c) privind asistența socială și medicală a membrilor

6

desfășurarea activității de asistență socială și medicală conform programelor întocmite de

Federație precum și a celor pe bază de parteneriat cu JDC România și alte organizații din țară și

străinătate

organizarea colectării și distribuirii fondurilor destinate funcționării sistemului de asistență

socială și medicală, coordonarea metodologică a sistemului prin crearea unui departament

specializat pe domeniu

d) privind reprezentarea populației evreiești

reprezentarea intereselor comunitare ale populației evreiești în raporturile cu autoritățile

centrale și locale, organizații neguvernamentale din țară și străinătate

reprezentarea cultului mozaic și a minorității naționale evreiești în raporturile cu populația

majoritară, cu celelalte culte religioase și minorități naționale, colaborarea cu acestea

colaborarea cu evreii din Israel și din întreaga lume, cu comunități, organizații federații,

uniuni evreiești naționale sau din alte țări, pentru realizarea de scopuri comune

realizarea cadrului de relații cu donatorii: organizații, persoane juridice, fizice

e) privind memoria eroilor, Holocaustului, combaterea manifestărilor antisemite

cinstirea memoriei victimelor Holocaustului din România și Transilvania de Nord; a ostașilor

evrei căzuți la datorie pentru România

luarea de atitudine și coordonarea de acțiuni, pe plan intern și internațional, pentru

combaterea antisemitismului, xenofobiei, negaționismului privind Holocaustul și participarea la

programe privind comemorarea Holocaustului precum și sprijinirea supraviețuitorilor acestuia

f) gestionarea eficientă a patrimoniului, echilibrarea bugetelor comunitare

administrarea și valorificarea patrimoniului Federației și al Comunităților

întocmirea programului, finanțarea și urmărirea execuției reparațiilor și investițiilor la nivel

local și central a proprietăților imobiliare comunitare, pe baza proiectelor și solicitărilor, în limita

fondurilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli a Federației și Comunităților, coordonarea

tuturor acțiunilor printr-un centru specializat pe domeniu

cu o atenție specială se va organiza sistemul de întreținere, reparare, reabilitare și

conservare a lăcașurilor de cult (patrimoniul imobiliar religios - sacru) și a cimitirelor, inclusiv a

celor din localitățile unde nu mai există populație evreiască

organizarea sistemului de echilibrare a bugetelor Comunităților deficitare prin subvenții

realizate din veniturile excedentare ale unor Comunități, provenite din închirierea imobilelor din

raza teritorială de activitate a lor

îndrumarea și urmărirea activităților din Comunități, conform Statutului și Regulamentului de

Organizare și Funcționare al Federației

Cap. III.Membrii Federației,drepturi și obligații

7. Membrii Federației sunt:

a) Comunitățile

b) membri afiliați și membri de onoare, persoane fizice sau juridice din țară sau străinătate

7

Dintr-o localitate poate fi membru în Federație o singură Comunitate. În cazul constituirii de

noi Comunități în localități în care acestea nu existau, AG a Federației hotărăște asupra primirii lor

ca membrii.

8. Calitatea de membru afiliat al Federației se poate obține pe bază de cerere scrisă, aprobată

de CD.

Pot obține calitatea de membru afiliat:

persoane fizice de origine evreiască, din țară sau străinătate, cu sau fără rezidență în

România, indiferent de cetățenie

persoane fizice de origine neevreiască,cu atitudini,opinii și comportament favorabile față de

evrei și cultul mozaic

persoane juridice din România sau din alte țări care manifestă comportamente și atitudini

favorabile față de evrei și cultul mozaic

Calitatea de membru de onoare se atribue de către AG pentru aceleași categorii de

persoane ca și mai sus. Calitatea de membru afiliat se poate retrage prin hotărâre a CD, iar cea

de membru de onoare de către AG a Federației.

Membrii afiliați și de onoare pot contribui voluntar la susținerea materială a Federației prin

donații, contribuții, sau sponsorizări, conform legislației în vigoare.

9. Membrii Federației au următoarele drepturi:

să participe la activitățile, acțiunile, programele și proiectele Federației

să solicite Federației sprijin (inclusiv financiar) pentru realizarea unor activități, acțiuni,

programe sau proiecte proprii

să beneficieze de informații privind hotărârile, reglementările și activitatea Federației și

Conducerii Executive

să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale Federației

Membrii Federației au următoarele obligații:

să achite Federației, la termenele stabilite, sumele provenite de excedentul de venituri

bugetare (din închirierea imobilelor) și alte obligații financiare stabilite prin reglementări ale

Federației

să informeze periodic Federația cu privire la activitățile sale și problemele apărute în

funcționarea normală a Comunității

să participe la reuniunile organizate de organele de conducere ale Federației, în care au

fost aleși

să manifeste o atitudine activă în combaterea antisemitismului și negaționismului

Holocaustului

Membrii afiliați și de onoare au aceleași drepturi și obligații, fără dreptul de a alege sau să fie aleși

10. Federația are următaorele obligații:

să realizeze atingerea obiectivelor sale în conformitate cu cele prevăzute la art. 5

să asigure o execuție bugetară corectă pentru realizarea unui echilibru financiar al tutror

membrilor Federației

să se preocupe de reducerea continuă a numărului de salariați din aparatul central al

Federației prin descentralizare și majorarea gradului de autonomie a membrilor

8

11. În cazul neîndeplinirii obligațiilor prevăzute în prezentul statut de către membrii Federației

sau Federație (Conducerea Executivă), AG a Federației poate adopta deciziile care se impun.

CAP. IV. Organele de conducere ale Federației

12. Organul suprem de conducere al Federației este Adunarea Generală (AG)

13. AG se constitue din delegați ai comunităților aleși pe baza normei de reprezentare 1

delegat la 100 membri comunitari, dar cel puțin un reprezentant dintr-o comunitate.

Alegerea delegaților în AG se face în conformitate cu procedurile Regulamentului de alegeri.

Mandatul unui delegat este valabil patru ani.

14. Sunt delegați în AG, din oficiu, Rabinul Șef al Cultului Mozaic, prim-Rabinul și rabinii

angajați ai Federației, parlamentarul în Camera Reprezentanților din partea populației evreiești

precum și Președintele de Onoare al Federației.

Participă la lucrările AG, cu drept de vot consultativ, conducătorii unităților specializate ale

Federației (Centrul Iudaic de Editură și Publicistică, Centrul de Studiu al Istoriei Evreilor din

România, Muzeul de Istorie al Evreilor din România „Dr. Moses Rosen” și Președintele Comisiei

de etică și mediere).

15. Pentru a asigura o cât mai mare transparență, la lucrările AG, pot fi invitați: Directorul JDC

România, Președintele Asociației Evreilor din România Victime ale Holocaustului, Președintele B-

nei B-rith România, Președintele Asociației Sioniste din România, Directorul Fundației „Caritatea”,

conducătorul Habad România, Directorul Teatrului Evreiesc de Stat, Directorul Școlii „Lauder–

Reit”, Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului „Elie Wiesel”, Directorul

Centrului de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului, reprezentanți ai Secretariatului de Stat

pentru Culte, ai Departamentului Minorităților Naționale, reprezentanți ai Ambasadei Israelului În

România, mass-media.

De regulă, lucrările AG sunt publice, dar nu pot lua cuvântul doar delegații și invitații cu drept

de vot consultativ.

16. Delegații aleși în AG au acces la toate documentele Federației, pot cere explicații și

lămuriri. Dacă aceste documente cad sub incidența unor reglementări privind secretul de serviciu,

delegații vor semna declarații de confidențialitate. Deasemenea, delegații vor putea face propuneri

și sesizări între două AG, pe care Comitetul Director este obligat să le analizeze și să dea răspuns

în timp util.

17. Hotărârile și dezbaterile din AG se consemnează, prin grija Secretarului General, într-un

Proces verbal care se autentifică.

18. La prima întrunire a AG de după alegerea delegaților se alege conducerea Federației.

Atribuțiile primei AG sunt următoarele:

9

aprobarea Statutului Federației sau a unor modificăril ale sale

aprobarea raportului de activitate a Conducerii Executive și a Comitetului Director pe ultimii

patru ani și descărcarea lor de sarcini

alegerea dintre delegați, prin vot secret, a președintelui, vicepreședinților, secretarului

general (directorului executiv)

alegerea Comisiei de cenzori, a Președintelui comisiei de etică și mediere, și a

Președintelui de onoare

-aprobarea, după alegerea organelor de conducere, a strategiei Federației pe termen

mediu și lung, propus de noua Conducere Executivă, conform proiectului său prezentat în

campania electorală care a precedat alegerile.

19. AG se convoacă de Președintele Federației de două ori pe an (preferabil în prima și ultima

parte a anului). AG este valabil constituită în prezența majorității membrilor săi. Dacă nu se

întrunește cvorumul, AG se ține a doua zi și se va considera statutară cu numărul membrilor săi

prezenți. Hotărârile AG sunt valabil adoptate cu votul majorității delegaților prezenți, cu excepția

modificărilor la Statut, unde este necesar votul a 2/3 din totalul delegaților.

20. Pentru situații neprevăzute și cu totul deosebite, la cererea Președintelui sau a 1/3 din

delegații aleși, se poate convoca AG extraordinară.

Astfel de situații sunt:

modificări importante ale Statutului

numirea/schimbarea Rabinului Șef al Cultului Mozaic

organizarea/reorganizarea unor comunități

declararea statutului de „persona non grata” în raport cu Federația a unor personae fizice

sau juridice.

21. AG este convocată cu 15 zile înainte de data desfășurării ei. Ordinea de zi, materialele ce

se prezină, data, ora, și locul AG se comunică prin scris și poștă electronică tuturor delegaților,

care trebuie să confirme aceasta.

Informații despre AG și hotărârile sale vor apărea obligatoriu în revista „Realitatea Evreiască”

și pagina web a Federației.

22. Principalele atribuții ale AG sunt următoarele:

aprobarea execuției bugetului de venituri și cheltuieli, a raportului comisiei de cenzori și

raportului de activitate a Conducerii Executive și Comitetului Director pe anul precedent (în AG din

prima parte a anului)

aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al Federației pentru anul următor (în AG din

ultima parte a anului)

aprobarea sumei fixe anuale a contribuției comunităților cu venituri excedentare la bugetul

Federației

aprobarea strategiei pe termen mediu și lung și planului de investiții al Federației (cel puțin

odată la doi ani)

alegerea/ schimbarea rabinului Șef al Cultului Mozaic din România și aprobarea

Regulamentului de Organizare și Funcționare a Cancelariei Rabinice

10

aprobarea solicitării unor credite bancare care depășesc 10 % veniturile anuale ale

Federației și constituirea de sarcini și privilegii asupra unor active ale Federaței care depășesc 5%

din veniturile Federației

aprobarea regulamentului de Organizare și Funcționare al Federație (care devine anexă la

Statut) și a Regulamentelor de Organizare și Funcționare a AG și CD.

aprobarea Regulamentului pentru desemnarea candidatului; desemnarea candidatului din

partea etniei evreiești care va participa la alegerile pentru Camera Deputaților

aprobarea Regulamentului de organizare și desfășurare a alegerilor viitoare pentru AG la

apropierea expirării celor patru ani de mandat

aprobarea înființării, reorganizării sau dizolvării Comunităților și a structurilor regionale

(dacă există)

aprobarea înființării sau desființării unităților specializate ale Federației (fără personalitate

juridică)

aprobarea afilierii Federației la organisme internaționale

aprobarea paricipării Federației ca membru al unor fundații sau asociații în vederea

valorificării mai eficiente a patrimoniului său

soluționarea unelor aspecte de încălcare a normelor etice de către membrii comunităților,

nesoluționate de conducerea comunității sau Comisia de etică și mediere a Federației

aprobarea activității deputatului din partea etniei evreiești în Camera Deputaților, pe baza

informărilor periodice pe care acesta le prezintă

În probleme strict religioase, hotărâtor în toate cazurile este avizul Cancelariei Rabinice

Comitetul Director(CD)

23. CD rezolvă problemele curente (operative) ale Federației între două AG.

24. CD este format din 11 membri, după cum urmează:

De drept:

Președintele, Vicepreședinții, Secretarul General

Rabinul șef al Cultului Mozaic (sau persoana desemnată de cancelaria Rabinică de a-l

înlocui)

Prin vot în prima AG după alegeri:

trei președinți de Comunități

membrii ai comunităților, delegați în AG, până la completarea numărului de 11

25. Președintele Federației este și președintele CD

26. CD își desfășoară activitatea pe baza propriului Regulament de Organizare și Funcționare

aprobat de AG.

27. CD se întrunește lunar sau ori de câte ori este necesar la convocarea Președintelui sau a

1/3 din numărul membrilor.

28. În cazuri de urgență, pentru adoptarea unor decizii punctuale ale CD, Președintele

Federației poate solicita un acord prin telefon, fax sau e-mail a membrilor CD. Rezultatele acestui

vot sunt consemnate în scris prin grija Președintelui

11

29. La ședințele CD pot fi invitați, având vot consultativ, directori, șefi de departamente, oficii

sau specialiști din diferite domenii din cadrul Federației.

30. .Discuțiile din CD sunt publice ,ele se înregistrează audio și se întocmește proces –verbal

de ședință.Principalele hotărâri ale CD se comunică periodic în revista “Realitatea Evreiască” și pe

pagina web a Federației.

31. Cvorumul CD este asigurat de majoritatea simplă (6 membri prezenți), iar hotărârile se iau

cu majoritatea simplă a celor prezenți.

32. Atribuțiile principale ale CD:

urmărirea îndeplinirii hotărârilor AG și a altor programe de activitate ale Federației

avizarea principalelor materiale care urmează să se prezinte în AG (proiectul de buget,

execuția bugetară, raportul anual de activitate ș.a.)

aprobarea structurii organizatorice a Federației (organigrama), a modificărilor ei, a politicii

de salarizare a personalului (criteriile și grila se salarizare)

aprobarea, la propunerea Secretarului General, a directorilor, șefilor de departament și

compartimente din Federație.

aprobarea, la propunerea Președintelui, a conducătorilor unităților specializate ale

Federaței

aprobarea listei persoanelor care participă la desemnarea candidatului pentru alegerea

deputatutului din partea etniei evreiești

aprobarea solicitării unor credite bancare sub 10 % din veniturile anuale ale Fedrației sau a

privilegiilor asupra unor active ale Fedrației a căror valoare este sub 5% din venituri

aprobarea delegării unor reprezentanțiI ai Federației în organisme internaționale sau

organizații obștești

aprobarea fișei postului Secretarului General (Directorul Executiv), a salarizării sale, în

cazul când acesta încheie contract de management cu Federația

aprobarea programului de activitate a Oficiului de Îndrumare și Control

aprobarea valorificării prin vânzare a proprietăților imobiliare ale Federației și Comunităților

(inclusiv terenurile din cimitire)

aprobarea înființării unor comisii pentru rezolvarea anumitor probleme punctuale

aprobarea listei laureaților Medaliei „Prieten al Comunităților Evreiești din România – iubitor

de oameni și iubitor de pace” și al „Medaliei Devotament în activitatea comunitară a evreilor din

România”

Demnitarii Federației

33. Președintele, Vicepreședinții, Secretarul General (Directorul Executiv) formează

Conducerea Executivă a Federației.

34. Președintele (P)

Este ales în prima ședință a AG pe o perioadă de patru ani. Poate fi reales încă o singură

dată pe o perioadă de patru ani.

12

35. P. reprezintă și angajează Federația în fața instituțiilor statului și organismelor

internaționale precum și în raporturile cu persoane fizice și juridice din țară și străinătate pentru

susținerea, apărarea și promovarea

Intereselor populației de etnie evreiască din România.

În această calitate:

- conduce activitatea curentă a Federației între ședințele CD,conduce lucrările AG și CD și

poate lua orice decizie care nu contravine atribuțiunilor AG și CD (contrasemnate de unul dintre

Vicepreședinți)

- monitorizează și controlează toate activitățile Federației și ale unităților sale componente

- dispune întocmirea Regulamentului de Organizare și Funcționare al Federaței pe care îl

supune aprobării AG, după care acesta devine anexă la Statutul Federației

- semnează în numele Federației contractul de management încheiat cu Secretarul General

(Directorul Executiv). Urmărește ca activitatea Secretarului General șă respecte Statutul și

hotărârile AG și CD, contrasemnează deciziile Secretarului General

- poate solicita analize punctuale ale Oficiului de Îndrumare și Control

- poate aproba subvenții de echilibrare ale comunităților, peste cele planificate, până la

valoarea de 100 mii lei

- poate delega, prin decizie, atribuțiile sale unuia dintre Vicepreședinți, Secretarului General

sau altei persoane din structura de conducere a Federației (punctual)

- își îndeplinește atribuțiile prin luarea unor decizii care urmăresc executarea și punerea în

aplicare a hotărârilor AG și CD

-

36. Vicepreședinții

Sunt înlocuitorii de drept ai P., și în situații deosebite, de indisponibilitate a P., îl înlocuiesc pe

acesta până la noi alegeri care se vor desfășura în termen de maximum trei luni. De regulă,

înlocuitorul P. este Vicepreședintele mai în vârstă. Vicepreședinții pot coordona diverse activități,

direcții, depatamente din cadrul Federației sau grupuri de Comunități conform regiunilor geografice

istorice.

37. Secreatarul General (Directorul Executiv) (SG)

Este ales de AG, dintre membrii săi, pe o perioadă de patru ani și poate fi reales.

SG administrează patrimoniul Federației și poate încheia un contract de management cu

acesta. Își desfășoară activitatea pe baza fișei postului aprobată de CD. Prin acest contract SG se

angajează să asigure echilibrul financiar al Federației în sensul că veniturile trebue să asigure

acoperirea cheltuielilor. Veniturile trebue să garanteze buna funcționare a structurilor Federației și

Comunităților, realizarea planului de investiții aprobat prin strategia pe termen mediu și lung votat

de AG și îndeplinirea obiectivelor Federației conform Cap. II.

38. Pentru realizarea acestor obiective, SG acționează astfel:

- organizează sistemul de evidență financiar-contabilă al Federației, emite reglementările

necesare pentru respectarea disciplinei financiare în Federație, asigurarea transparenței și

simplificării fluxului financiar între Federație și Comunități, informatizarea, în conformitate cu

legislația din domeniu

- se îngrijește de gestionarea eficientă a patrimoniului Federației și îmbogățirea ei

13

- răspunde de întocmirea proiectului bugetului anual de veniruri și cheltuieli al Federației, a

informărilor asupra execuției bugetare care se prezintă periodic în CD și AG, a altor informări de

sinteză

- asigură sistemul de subvenții pentru echilibrarea bugetelor Comunităților, făcând propuneri

AG privind contribuția fixă anuală a Comunităților cu venituri excedentare, la bugetul centralizat al

Federației

- face propuneri pentru valorificarea proprietăților imobiliare (inclusiv terenurile libere din

cimitire)

- aprobă subvenții de echilibrare, peste cele planificate, până la suma de 50 mii lei (pentru

situații neprevăzute)

- propune AG și CD aprobarea solicitării unor credite bancare și gajarea unor proprietăți în

conformitate cu prevederile statutare

- se preocupă cu prioritate de coordonarea întocmirii de proiecte și solicitări de finanțare

pentru accesarea de fonduri UE, de la Secretariatul de Stat pentru Culte, Departamentul

Minorităților Naționale, Primăria Generală a Capitalei, Primăriile și Consiliile Județene (pentru

Comunități) și Guvernul României.

Deasemenea, se preocupă de asigurarea alocațiilor de la Fundația „Caritatea” (conform

Memorandului multianual), a subvențiilor dela JDC România, Claims-Confernce (asistență socială

și medicală), alte organizații sau instituții. Impulsionează obținerea de donații de la organizații,

persoane fizice și juridice din țară și străinătate, venituri din moșteniri ș.a. Solicită Statului Român

facilități fiscale(deduceri de impozite etc.)

- întocmește fișele posturilor pentru personalul din subordine

- reprezintă Federația în probleme patrimoniale și economico-financiare în relația cu instituții

și organizații din țară și străinătate

- răspunde de unele probleme privind funcționarea AG și CD (procese vebale, difuzarea

materialelor, hotărârilor, etc.)

- are drept de directivare în cadrul Federației în orice problemă patrimonială și economico-

financiară și trebue consultat la luarea tuturor deciziilor din acest domeniu

39. Incompatibilități

Președintele Federației nu poate fi concomitent și deputatul etniei evreiești în Camera

Deputaților. În situația când Președintele ales al Fedrației candidează și este ales deputat,

urmează să-și prezinte demisia în decurs de 30 de zile. În termen de trei lini AG trebue să aleagă

un nou Președinte.

Personalul de execuție din Federație (începând de la directori, șefi de departamente, oficii,

specialiști) nu pot face parte din CD.

Salariații din aparatul central al Federației (inclusiv cei aleși) nu pot face parte din organele

de conducere ale Comunităților, cu excepția Președintelui CEB care poate fi ales Vicepreședinte

al Federației.

40. Structura de organizare și funcționare a Federației (organigrama), care se modifică ori de

câte ori este necesar, cu aprobarea CD, cuprinde:

a) departamente, centre și oficii

b) unități specializate, care se înființează, reorganizează sau se desființează prin hotărâri ale

AG (edituri, publicații, centre de studii, muzee, cămine pentru persoane vârstnice, centre și

14

cabinete medicale, centre comunitare, cluburi, centre de recreere șiinstruire, centre pentru formare

și perfecționare profesională, centre pentru îngrijirea sănătății, sport și agrement, centre pentru

administrarea patrimoniului) care nu au personalitate juridică și funcționează pe baza unor

regulamente proprii avizate de CD.

c) comisii consultative pe domenii de interes, potrivit obiectivelor Federației. Din organigramă

rezultă atribuțiile de coordonare ale membrilor conducerii executive.

Cap. V. Activitatea de cult

41. Viața de cult este organizată și coordonată de Cancelaria Rabinică, care trebue să asigure

modalitățile de realizare a nevoilor religioase ale enoriașilor potrivit normelor legii mozaice

Sulchan-Aruch, halaha și tradiției iudaice.

42. Cancelaria Rabinică are următoarea componență:

a) Șef Rabinul Cultului Mozaic din România, conducătorul Cancelariei Rabinice; conducătorul

spiritual al evreilor din România

b) Prim-Rabin

c) Director Cancelarie Rabinică

d) Rabini care își desfășoară activitatea în cadrul Federației și al Comunităților

e) Persoane care îndeplinescdiverse funcții de cult mozaic precum: cantori, deservenți de cult,

hahami, supraveghetori ai cașrutului-mașghiahi, instructori de educație iudaică, gabai, șamăși

43. Cancelaria Rabinică are următoarele atribuțiuni:

a) rezolvarea tuturor problemelor cu caracter religios

b) organizarea și coordonarea serviciilor religioase în toate comunitățile din țară, asigurarea

personalului de cult mozaic (rabini, deservenți de cult) la toate Comunitățile, mai ales la

Comunitățile mari unde se țin servicii religioase regulate și a mașghiahilor la Comunitățile unde

funcționează restaurante rituale, la căminele de bătrâni și centrele de instruire și recreere. În acest

sens se preocupă de angajarea rabinilor de către Federație, cel puțin câte unul pe zonele

geografice istorice principale și municipiul București și recomandă angajarea unor rabini de către

Comunitățile mari care au posibilitatea aceasta.

c) organizarea și coordonarea la nivel național a educației religioase și iudaice a enoriașilor,

mai ales a tinerilor și a pregătirii personalului deservent de cult, a instructorilor de educație

iudaică, mașghiahilor și a altor persoane angrenate în activitatea de cult și educație iudaică.

d) organizarea pregătirii persoanelor care doresc să treacă la religia mozaică, (Ghiur) apoi a

procedurii de examinare conform prescripțiilor halahice la toate Comunitățile din țară unde

funcționează rabini.

e) soluționarea litigiilor cu caracter religios din Comunități, inclusiv a celor legate de

înmormântări și cimitire

f) avizarea tuturor hotărârilor din AG și CD care implică și probleme legate de activitatea de

cult; aprobarea tuturor acțiunilor legate de patrimoniul sacru (sinagogi, case de rugăciuni, cimitire,

terenuri din cimitire, băi rituale, abatoare rituale ș.a.) cum sunt: reparea, restaurarea, reabilitarea,

închirierea, schimbarea destinației, înstrăinarea

15

g) în cazuri deosebite are dreptul să solicite sprijinul unor autorități religioase și rabinice

proeminente din alte țări pentru rezolvarea unor probleme de cult cu caracter special Federația,

prin Cancelaria Rabinică, are dreptul exclusiv de a produce și valorifica obiectele și bunurile

necesare activității de cult

44. Rabinii

a) trebue să aibă studii religioase la o Yeshiva acceptată

b) preferabil să cunoască limba română (în Transilvania eventual și maghiară)

c) au contract pe termen determinat cu Federația sau cu unele Comunități

d) asigură la nivelul comunităților organizarea și îndrumarea serviciilor religioase de Șabat și

sărbători, a cursurilor de Talmud-Tora și ebraică, a unor servicii rituale ca Bar Mitzva, Brit-Mitzva

sau înmormântări, a pregătirii și examinării celor ce doresc să se convertească. Controlează

respectarea regulilor de Cașrut la restaurantele rituale și distribuirea alimentelor rituale

e) Rabinii angajați ai Federației, vor îndruma comunitățile, prin rotație, după un program

stabilit de Cancelaria Rabinică, pentru zona geografică respectivă

f) Rabinii trebue să aibă o legătură apropiată cu enoriașii din Comunități, să țină predici și

conferințe interesante, să dea dovadă de profesionalism și dedicație, toate acestea, în vederea

împulsionării vieții de cult

45. Cimitirele

În cimitirele evreiești pot fi înhumate doar persoane de religie mozaică. În cimitirele evreiești

cu zone speciale pentru partenerii din familiile mixte ale evreilor se pot face înhumări ale

partenerilor neevrei sau al persoanelor cu ascendență mozaică pe linie paternă, cu respectarea

Regulamentului de Organizare a cimitirelor evreiești din România, adoptat de Federație.

Cap. VI. Patrimoniu, sistem bugetar, investiții, control financiar

Patrimoniu

46. Federația și Comunitățile pot avea și pot dobândi, în proprietate sau administrare, bunuri

mobile, imobile și valori mobiliare asupra cărora pot dispune în conformitate cu prezentul statut.

Bunurile imobile :

- bunuri comunitare religioase (sacre), afectate direct practicării cultului mozaic, cum sunt:

lăcașurile de cult (temple, sinagogi, case de rugăciuni), cimitire, băi rituale, abatoare rituale.

Aceste bunuri sunt insesizabile și imprescriptibile.

Construirea, repararea, restaurarea, reabilitarea, închirierea, schimbarea destinației sau

înstrăinarea lor se pot efectua numai cu aprobarea scrisă expresă a Cancelariei Rabinice, sub

sancțiunea nulității. Același regim are și ridicarea construcțiilor pe terenurile libere din incintele

cimitirelor.

Unele bunuri comunitar religioase iudaice, care au o valoare semnificativă pentru istoria,

cultura și civilizația națională și universală, sunt declarate monumente istorice și se supun

legislației naționale în domeniu.

- bunuri comunitare (spații de locuit, spații comerciale, terenuri, cămine pentru vârstnici,

restaurante rituale, centre comunitare, sedii de comunități, sedii de unități specializate, case de

oaspeți, case de odihnă, cluburi, depozite).

16

Administrarea și înstrăinarea bunurilor imobile ale Federației și ale Comunităților se

realizează în conformitate cu Procedura aprobată de CD al Federației.

Pentru valorificarea eficientă a patrimoniului său, cu aprobarea CD, Federația poate intra în

relații de parteneriat, respectându-se legislația din domeniu.

Unele obiecte de cult (bunuri mobile sacre) pot aparține patrimoniului cultural național mobil.

Bunurile imobile rămase de pe urma evreilor, victime ale unor măsuri de persecuție rasială,

religioasă, în perioada 1940-1944, decedați, fără moștenitori, sunt proprietatea Federației, prin

exercitarea procedurii speciale instituite de Decretul nr. 113/1948.

Potrivit legislației în vigoare, de restituire a proprietăților preluate abuziv de statul român în

perioada 1945-1989, bunuri imobiliare evreiești au fost și sunt redobândite de Fundația

„Caritatea”, constituită de Federație și Organizația Mondială Evreiască pentru Restituirea

Bunurilor. Despăgubirile primite de Fundația „Caritatea“ nu fac parte din patrimoniul Federației dar

conform statutului și obiectivelor sale Fundația asigură anual Federației fonduri pentru

conservarea și restaurarea lăcașurilor de cult și cimitirelor, construirea și amenajarea unor unități

sanitare, cămine de bătrâni și instituții cultural-spirituale, precum și susținerea de acțiuni caritabile

pentru evreii nevoiași în România și Israel.

Sumele se asigură în conformitate cu Memorandumul multianual privind distribuția alocațiilor

încheiat între Federație și Fundația „Caritatea”.

Sistemul bugetar

47. Sistemul bugetar al Federației cuprinde:

a) bugetul Federației

b) bugetele Comunităților

c) bugetul de asistență socială și medical

48. Veniturile în sistemul bugetar al Federației provin din:

Venituri proprii

- venituri din activitatea de administrare a patrimoniului (bunuri imobile și mobile), a valorilor

imobiliare, a depozitelor bancare

- cotizații și contribuții de la membrii

- contribuții de la membrii, rezultate din vânzarea alimentelor și băuturilor rituale, a obiectelor

de cult mozaic, difuzarea de cărți, calendare, reviste editate de Centrul Iudaic de Editură și

Publicații

- contribuții diverse ale rezidenților din cămine și alte contribuții pentru asistență socială și

medicală

- contribuții din funcționarea muzeelor, centrelor de instruire și recreere, a centrelor

comunitare, restaurantelor rituale

- venituri din moșteniri

Venituri atrase

- alocări anuale de la Fundația „Caritatea”

- subvenții și finanțări de la Secretariatul de Stat pentru Culte, Departamentul Minorităților

Națoinale, Institutul Național al Patrimoniului, bugetul de stat, bugetele județene și locale, conform

legislației

17

- fonduri structurale UE urmare a unor proiecte eligibile depuse și acceptate

- împrumuturi și credite bancare, conform prevederilor statutare

- donații, sponsorizări, ajutoare umanitare acordate de instituții, persoane fizice și juridice din

țară și străinătate, conform legislației în vigoare

- deduceri de impozite și facilități fiscale, la cerere, din partea statului român

- alocări de la JDC România și Claims Conference (granturi)

Cheltuirea(utilizarea) resurselor financiare ale federației se face pentru:

- acoperirea nevoilor proprii de funcționare ale Federației și Comunităților (inclusiv a activității

de cult)

- acordarea de subvenții de echilibrare bugetelor unor Comunități prin contribuții

suplimentare ale Comunităților cu venituri excedentare (sume fixe anuale)

- susținerea bugetului de asistență socială și medicală (în completarea sumelor de la JDC

România și Claims Conferece)

- investiții pentru repararea, reabilitarea, refuncționalizarea și construirea lăcașurilor de cult și

a altor imobile, bunuri comunitare, destinate activității comunitare

49. Investiții.

Surse de finanțare:

- veniturile Federației și a Comunităților

- alocări de la Fundația „Caritatea”

- subvenții și finanțări de la Secretariatul de Stat șentru Culte, Consilii Județene și Locale

- fonduri structurale EU

- valorificarea unor proprietăți imobiliare

- donații de la persoane fizice și juridice din țară și străinătate

- contribuții benevole ale membrilor Comunităților

Finanțările pentru investiții se acordă pe baza existenței, în funcție de complexitatea și

valoarea lucrării, a unor: Note de fundamentare, Studii de fezabilitate, Expertize tehnice, Proiecte

tehnice (de execuție-devize generale).

Fiecare lucrare trebue să aibă la bază, înainte de începere, un proiect de finanțare multianual

întocmit de Federație și Comunitatea beneficiară. Ordinea de acordare a finanțărilor de stabilește

printr-o procedură de prioritizare multicriterială valabilă pe 1-3 ani întocmită de Centrul de

Administrare al Patrimoniului Imobiliar și aprobată de CD.

50. Control financiar

Organul de control financiar al Federației este Comisia de cenzori, formată din 3 membri titulari

(un președinte și doi membri) și 2 membri supleanți. Membrii Comisiei de cenzori sunt desemnați

la prima ședință a AG de după alegeri, odată la 4 ani, cu respectarea prevederilor legale. Cel puțin

2 dintre membri (un titular și un supleant) trebue să fie contabili autorizați sau experți contabili.

Președintele Comisiei de cenzori este ales dintre membrii acesteia.

51. Atribuțiile Comisiei de cenzori:

- verificarea situației economico-financiare (execuția bugetară, bilanțuri contabile) anual, ori

de câte ori se solicită sau din inițiativă proprie

- întocmirea și prezentarea raportului de activitate pe perioada dintre două AG

18

- urmărirea modului cum sunt folosite fondurile bănești și materiale ale Federației

- sesizarea Secretarului General (Directorului Executiv) și CD asupra unor aspecte deosebite

constatate cu ocazia controalelor

- efectuarea unor analize punctuale la cererea CD

În cazul când Comisia de cenzori nu își poate îndeplini atribuțiile ce îi revin, se poate apela la

un audit (auditor) extern.

Cap.VII. Comunitățile

52. Comunitățile sunt persoane juridice de utilitate publică, nonprofit, cu profil religios mozaic,

etnic și cultural, care acționează pe plan local ca reprezentanți ai etniei evreiești și a credincioșilor

de cult mozaic. Ele au cont bancar, cod fiscal, siglă și stampilă proprie.

Misiunea lor este în primul rând, de a crea, întreține și supraveghea îndeplinirea cerințelor

religioase ale credincioșilor.

Comunitățile se reunesc, pe bază de adeziune voluntară în Federație. Relațiile dintre

Federație și Comunități se bazează pe principiul fraternității, solidarității și egalității, cu

respectarea normelor democratice și transparenței, în comun convenite, în condiții de obligații și

sprijin reciproc pentru valorificarea cât mai eficientă a resurselor umane, financiare și materiale.

Într-o localitate poate funcționa o singură comunitate. Comunitățile nou constituite devin

membre ale Federației pe baza aprobării AG.

Comunitățile se constitue și funcționează în localitățile unde există cel puțin 10 bărbați evrei,

se țin servicii religioase într-o sinagogă și se acceptă prevederile din Sulchan Aruch. În cazul când

într-o localitate nu există un număr suficient de bărbați evrei pentru a forma o Comunitate, se

poate constitui o obște a evreilor, fără personalitate juridică, afiliată la o Comunitate.

În cazuri excepționale, menținerea statutului de Comunitate, cu mai puțin de 10 bărbați evrei,

se poate realiza cu aprobarea AG.

În localitățile unde nu se pot organiza comunități sau obști dar există proprietăți imobiliare

sacre sau comunitare, CD al Federației poate mandata o altă Comunitate din zonă sau poate numi

un administrator local care se va ocupa cu administrarea, conservarea sau valorificarea acestor

bunuri.

53. Comunitățile existente în prezent sunt cele din Anexa nr. 1

54. Fiecare Comunitate se va defini după cum urmează:

„Comunitatea Evreilor……….,cu sediul în………(localitatea), Str………, nr. ….., Județul………;

are competență teritorială în județul/județele......... La această comunitate a evreilor sunt arondate

obștiile din următoarele localități: ......... / (după caz) .........”

55. Scopul Comunității este promovarea, sprijinirea, apărarea și reprezentarea intereselor

populației evreiești din aria teritorială de activitate a Comunității, urmărindu-se îndeplinirea

următoarelor obiective principale:

- asigurarea desfășurării activității de cult mozaic, conform preceptelor religioase, și apărarea

libertății religioase a membrilor comunității, promovarea educației și culturii iudaice

- organizarea și desfășurarea sistemului de asistență socială și medicală pe plan local

19

- organizarea și îndrumarea manifestărilor culturale, științifice, educative, sportive, etc. ale

Comunității

- administrarea eficientă a bunurilor imobile (sacre și comunitare) ale Comunității și

Federației aflate pe aria teritorială a activității sale, potrivit procedurilor și regulamentelor

Federației, precum și a înțelegerilor în comun convenite

- administrarea eficientă a bunurilor mobile și valorilor mobiliare proprii (conturi și depozite

bancare, obligațiuni, participări la fonduri financiare, etc.)

- inițierea unor proiecte eligibile pentru finanțarea unor acțiuni de către organisme din țară și

străinătate (UE), colectarea și atragerea unor donații, sponsorizări și contribuții, conform legislației,

desfășurarea de alte activități aducătoare de venituri

- cinstirea memoriei victimelor Holocaustului și ostașilor evrei căzuți la datorie pentru

România, combaterea antisemitismului și negațoinismului privind Holocaustul

- cultivarea bunelor relații cu autoritățile locale, cu populația majoritară, cu celelalte minorități

naționale și culte religioase, în spiritul respectului reciproc

- educarea membrilor comunității îi spiritul fidelității față România și al atașamentului față de

Statul Israel: promovarea intereselor șI a imaginii

României și Statului Israel în țară și străinătate.

56. Membrii Comunității pot fi cetățeni români de peste 13 ani, care îndeplinesc cel puțin una

dintre următoarele condiții:

- sunt evrei (mamă evreică)

- au ascendență evreiască (tată sau unul din bunici)

- sunt soț/ soție neevrei ai unui membru al Comunității

- au trecut oficial la religia mozaică, prin convertire recunoscută (Ghiur) de către Cancelaria

Rabinică

Calitatea de nou membru se dobândește în baza unei cereri scrise, aprobată de Comitetul de

conducere al Comunității, cu prezentarea documentelor doveditoare ale originii evreiești, a

certificatului de căsătorie sau celor care dovedesc convertirea oficială.

Nu pot fi membri ai Comunității persoane de origine evreiască care au renunțat de bunăvoie

la religia mozaică sau care au adoptat în mod voluntar o altă religie. O prsoană poate fi membru

numai al unei singure Comunități.

57. Membrii Comunității au următoarele drepturi:

- să participe la toate activitățile Comunității, să fie informat despre toate programele, să-și

exprime liber opiniile despre activitățile Comunității și Federației

- să aibă acces la toate așezămintele de cult și laice ale Comunității /Comunităților

- să aleagă și să fie aleși în organele de conducere ale Comunității sau Federației, în

conformitate cu Regulamentele de alegeri

- să le fie apărate interesele legitime, în limitele competenței Comunității

- să îndeplinească, pe bază de voluntariat, activități în cadrul Comunității .

Membrii Comunității au următoarele obligații:

- să respecte Statutul și celelalte reglementări comunitare

- să respecte tradiția și etica iudaică

- să achite contribuția anuală

20

- să participe la cât mai multe activități comunitare

- să ia atitudine împotriva unor manifestări antisemite sau negaționiste, să le semnaleze

conducerii Comunității

-

58. Din Comunități mai pot face parte membrii de onoare și membrii afiliați.

Calitatea de membru de onoare se conferă/ se retrage prin hotărâre a Comitetului de

conducere.

Calitatea de mebru afiliat se dobândește prin cerere scrisă, aprobată prin hotărâre a

Comitetului de conducere și se poate retrage similar.

Criterile pentru conferirea/ aprobarea calității de membru de onoare sau de membru afiliat,

sunt similare celor de la art. 8.

Drepturile membrilor de onoare și afiliați sunt:

- să participe la toate activitățile comunitare

- să aibă acces la toate așezămintele de cult și laice ale Comunității/ Comunităților

- să îndeplinească, pe bază de voluntariat, activități în cadrul Comunității

Obligațiile membrilor de onoare sau afiliați sunt:

- să exprime opinii, să manifeste atitudine și comportament favorabil față de poporul evreu

- să ia atitudine publică și să sesizeze conducerea Comunității când constată manifestări

antisemite, de negarea Holocaustului evreilor sau manifestări ostile față de evrei.

Membrii de onoare și membrii afiliați pot contribui, în mod voluntar, la susținerea financiară

sau materială a comunității, prin donații, contribuții sau sponsorizări, în conformitate cu legislația

din domeniu.

59. Calitatea de membru al Comunității încetează în următoarele situații:

- prin cerere formulată în scris

- deces

- -retragerea calității de membru de către AG a Comunității, la constatarea unor abateri

grave:

- nerespectarea gravă a Statutului, hotărârilor, reglementărilor comunitare

- neachitarea contribuției de membru mai mult de 2 ani consecutiv

- constaterea existenței unor interese contrare scopului și obiectivelor Comunități,

incompatibilități

- aducerea de prejudicii grave imaginii Comunității sau Federației

- trecerea la o altă religie, prozelitism în favoarea altei religii

- schimbarea domiciliului în altă localitate sau țară

Hotărârea de retragere a calității de membru se poate contesta la AG a Federației, care va analiza

și decide.

60. Organele de conducere ale Comunității sunt:

a) Adunarea generală (AG)

b) Comitetul de conducere (CC)

c) conducerea executivă, formată din: președinte, vicepreședinte (după caz)

d) președinte de onoare,după caz

21

61. AG este alcătuită din totalitatea membrilor Comunității.

AG de alegeri se constitue și se desfășoară potrivit Regulamentului de alegeri aprobat de CD

al Federației.

AG poate fi ordinară sau extraordinară.

AG este legal constituită în prezența majorității membrilor Comunității. În lipsa cvorumului,

AG se amână cu două ore, după care hotărârile sunt valabile cu votul majorității membrilor

prezenți, indiferent de numărul lor. Hotărârile adoptate sunt opozabile (obligatorii) și membrilor

Comunității care nu au participat la lucrări.

AG ordinară se desfășoară o dată pe an și se convoacă de CC al Comunității.

AG extraordinară se convoacă în situații deosebite, din inițiativa CC al Comunității, CD al

Federației sau la solicitarea a cel puțin unei treimi din numărul membrilor Comunității.

62. Atribuțiile AG sunt următoarele:

- aprobarea Statutului Comunității, precum și a unor modificări la Statut (statutul propriu

întocmit cu respectarea prevederilor din Statutul Federației)

- alegerea, prin vot secret, odată la 4 ani a conducerii Comunității: Comitetul de conducere,

Președintele, Vicepreședintele (după caz), Secretarul, cenzorul sau comisia de cenzori (după

caz), conform Regulamentului de alegeri

- desemnarea președintelui de onoare (după caz)

- alegerea delegaților la AG a Federației, conform Regulamentului de alegeri

- alegerea rabinului Comunității, cu avizul Cancelariei Rabinice

- dezbaterea și aprobarea ROF și ROI ale Comunității

- dezbaterea și aprobarea raportului de activitate a Comitetului de conducere și a raportului

cenzorului sau a comisiei de cenzori (după caz)

- aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli anual (BVC) care se va integra în bugetul de

venituri și cheltuieli generalal Federației și a veniturilor excedentare provenite din închirierea

imobilelor (sumă fixă anuală), care se transferă Federației pentru subvenționarea echilibrării

bugetelor Comunităților

- dezbaterea și aprobarea unor proiecte, programe, acțiuni și alte documente cu un impact

major asupra Comunității, îndeosebi referitoare la administrarea, întreținerea sau valorificarea

imobilelor laice sau de cult și a investițiilor, în conformitate cu regulamentele Federației în domeniu

- validarea unor hotărâri importante adoptate de Comitetului de conducere, luate între două

AG

- aprobarea constituirii de sarcini sau privilegii asupra unor active aflate în patrimoniul

Comunității atunci când se solicită credite bancare de către aceasta

- aprobarea retragerii calității de membru al Comunității

Atunci când este necesar, în concordanță cu Statutul Federației, se poate convoca Adunarea

generală în sesiune extraordinară pentru:

- modificări la statutul Comunității (cu votul a două treimi din numărul membrilor prezenți)

- suspendarea unor membri aleși ai Comitetului de conducere sau a Conducerii executive în

cazul când sunt cercetați/ învinuiți penal; desemnarea Președintelui interimar până la noi alegeri

(dacă e cazul)

- declararea statutului de persona non grata în raporturile cu Comunitatea a unor persoane

fizice sau juridice

22

- pentru alte situații neprevăzute cu totul deosebite

63. Între două adunări generale activitatea Comunității este coordonată de un Comitet de

conducere, alcătuit din 3-9 membri (și 1-2 supleanți), funcție de numărul de membri ai Comunității.

În Comitetul de conducere se cooptează responsabilii obștilor afiliate Comunității.

Reuniunile Comitetului de conducere se desfășoară odată pe lună sau de câte ori este

necesar, la cererea Președintelui sau a unei treimi din numărul membrilor. Hotărârile Comitetului

de conducere sunt valabile cu votul majorității celor prezenți.

Imediat după alegeri Comitetul de conducere își elaborează propriul Regulament de

Organizare și Funcționare care se vota apoi la proxima Adunare generală.

Membrii Comitetului de conducere sunt obligați să respecte statutele Federației și

Comunității, prevederile ROF, ROI și Codul de etică ale Federației, precum și orice alte prevederi

legale în materie.

Atribuțiile Comitetului de conducere sunt următoarele:

- asigură conducerea Comunității între două Adunări generale

- duce la îndeplinire hotărârile Adunării generale

- asigură întocmirea proiectului de buget de venituri și cheltuieli anual

- decide modul de administrare a bunurilor imobile laice din aria teritorială a ctivității lor, în

concordanță cu Regulamentul pentru administrarea patrimoniului Federației și ale Comunităților.

64. Atribuțiile Președintelui Comunității sunt următoarele:

- pregătește și conduce reuniunile Comitetului de conducere

- duce la îndeplinire hotărârile Comitetului de conducere

- convoacă Adunările generale ordinare sau extraordinare ale comunității

- reprezintă Comunitate în relațiile cu autoritățile publice locale și județene, și a altor

organizații și instituții din țară și străinătate

- încheie acte juridice în numele și pe seama Comunității, în limita împuternicirilor acordate

de Comitetul de conducere

- aprobă, în limita organigramei, angajarea personalului administrativ necesar desfășurării

activităților Comunității

- decide și rezolvă orice alte probleme date în competența sa de către Comitetul de

conducere

La Comunitățile care au mai puțin de 100 de membri, Președintele ales este din oficiu

delegat la AG a Federației

65. Vicepreședintele (după caz) îndeplinește atribuțiile delegate de către Președinte, iar în

absența acestuia, preia în totalitate atribuțiile acestuia

66. Secretarul Comunității coordonează întreaga activitate administrativ-economic-financiară a

Comunității în conformitate cu ROF, iar în Comunitățile unde nu există Vicepreședinte, preia

atribuțiile Președintelui în lipsa acestuia

67. Obștile sunt conduse de către un responsabil, acceptat de membrii obștii respective, numit

de conducerea Comunității la care este afiliată

23

68. Organul de control financiar al comunității este cenzorul, sau după caz, comisia de cenzori

formată din 3 membrii. Cenzorul sau, după caz, unul din membri Comisiei de cenzori trebue să fie

contabil autorizat sau expert contabil.

Atribuțiile organului de control financiar sunt:

- verificarea semestrială sau ori de câte ori este necesara activitatății economico-financiare a

Comunității

- verificarea BVC și a bilanțului contabil al Comunității

- urmărirea modului cum sunt utilizate mijloacele materiale și financiare ale Comunității

- inspectarea inopinată a caseriei și constatarea existenței valorilor

- prezentarea unui raport de activitate pentru perioada dintre două Adunări generale

- sesizarea Comitetului de conducere asupra unor aspecte rezultate din efectuarea

controalelor

În cazul când Comisia de cenzori nu își poate îndeplini atribuțiile ce îi revin, se apelează la

un auditor extern, cu aprobarea CD al Federației.

1. Veniturile Comunității sunt formate din:

- contribuțiile membrilor (cotizația)

- contrbuțiile încasate din activitatea restaurantelor rituale, căminelor pentru persoane

vârstnice, muzee, centre comunitare, cluburi, cabinet medicale

- cote părți din contribuțiile încasate pentru distribuirea de alimente și băuturi rituale, cărți și

publicații

- încasări din activității specific (organizare de sărbători, ceremonii religioase, manifestări

artistice etc.)

- încasări din administrarea bunurilor immobile (chirii) proprii și ale Federației); excedentul de

venituri al Comunității, provenit din aceste încasări, se transferă Federației sub forma unei sume

fixe anuale pentru subvenționarea Comunităților deficitare (echilibrarea bugetelor)

- donații, sponsorizări moșteniri, conform procedurilor în domeniu

- finanțări și fonduri alocate de la bugetul de stat, bugetele locale, fonduri structurale, de la

alte autorități locale și centrale

- alte surse (dobânzi bancare, credite bancare, granturi etc)

Patrimoniul Comunității se compune din bunuri imobile, mobile și valori mobiliare

69. Comunitățile pot solicita Federației fonduri suplimentare (subvenții) față de BVC aprobat în

AG, în situația în care, din motive justificate, cheltuielile depășesc veniturile prevăzute. Aceste

solicitări se pot referi la:

- funcționarea restaurantelor rituale, cămine de vârstnici, centre de zi, cluburi comunitare

- asistența socială și medicală

- întreținerea lăcașurilor de cult, cimitirelor, sediilor Comunității

- alte cheltuieli a căror necesitate se justifică legal

70. Obștiile nu au BVC propriu, resursele financiare necesare asigurându-se prin intermediul

Comunității la care sunt afiliate.

24

Cap.VIII. Dispoziții finale

71. Sigiliile și ștampilele folosite de Federație și Comunități trebue să conțină denumirea

oficială și sigla sub care cultul mozaic a fost recunoscut sau inițialele acesteia (FCER).

72. Modificarea și completarea Statutului Fedrației se comunică, ori de câte ori este cazul, spre

recunoaștere Ministerului Culturii și Cultelor, Secretariatului de Stat al Cultelor. Apoi, prin emiterea

unui Ordin al acestuia, se modifică Hotărârea de Guvern și se publică în Monitorul Oficial al

României.

73. Reprezentanții Federației au dreptul de a participa ca invitați la lucrările Parlamentului și în

comisiile acestuia, de a prezenta proiecte de acte normative referitoare la viața religioasă, la

activitatea cultelor, educație și învățământ confesional, asistență socială și patrimoniu național

privind cultele.

74. La nivelul Federației și Comunităților calitatea de membru ales al unui organ de conducere

încetează în următoarele situații:

- prin demisie, din motive de sănătate sau altele

- la expirarea mandatului sau desfințarea organului de conducere în care a fost ales

- prin revocare de către organul care l-a ales

- prin săvârșirea unei infracțiuni/ fapte penale, la data rămânerii definitive și irevocabile a

hotărârii de condamnare

- prin deces

Pentru ocuparea locurilor vacante se procedează după cum urmează:

- pentru membrii în CD sau Comitete de conducere, se vor coopta membrii supleanți (după

caz) sau următorii de pe lista de la alegeri a organului, cu validarea ulterioară la prima reuniune a

AG

- pentru Vicepreședinți și Secretari, se numesc alte persoane dintre membrii CD sau

Comitetelor de conducere, cu validarea ulterioară în prima reuniune AG-pentru Președintele

Federației și Președinții de Comunități, se organizează noi alegeri conform Regulamentelor de

organizarea alegerilor.

75. Comisia de etică și mediere a Federației.

Pentru analizarea abaterilor de la etică a membrilor Comunităților, precum și pentru

soluționarea pe cale amiabilă a unor diferende la Federație și Comunități se organizează Comisia

de etică și mediere. Comisia se compune din 9 membri, dintre care 7 membri sunt titulari iar 2 sunt

membrii supleanți.

Președintele Comisiei se alege în prima reuniune a AG, împreună cu alegerea conducerii

Federației, iar membrii sunt aleși de CD la propunerea Președintelui Comisiei.

Șef Rabinul Cultului Mozaic sau persoana desemnată a-l înlocui pe acesta este membru de

drept al Comisiei. Comisia prezintă propuneri în spețele analizate AG, sau după caz CD.

76. Calitate de cult a Federației încetează ca efect al legii.

77. Fedreația se dizolvă:

25

- ca urmare a neîndeplinirii scopurilor pentru care a fost constituită, pe o periodă de un an,

fără ca scopurile să fie modificate

- prin reducerea numărului Comunităților ce o alcătuesc la mai puțin de două

- ca urmare a hotărârii AG extraordinare care constată una din situațiile de mai sus.

AG extraordinară de dizolvare se convoacă la cererea majorității numărului de Comunități, iar

hotărârea de dizolvare trebue luată cu votul a două treimi din numărul Comunităților

Comunitatea se dizolvă;

- de drept

- când numărul membrilor Comunității se reduce, nepermițând desfășurarea vieții religioase

și comunitare (mai puțin de 10 membri, bărbați)

- când scopurile comunitare nu mai pot fi realizate pe o perioadă mai mare de 1 an

Dizolvarea are loc ca urmare a hotărârii AG extraordinare care constată una din situațiile de

mai sus. AG extraordinară se convoacă la cererea majorității membrilor Comunității, iar hotărârea

de dizolvare este valabilă cu votul a două treimi din numărul membrilor Comunității.

78. Patrimoniul Comunității dizolvate revine de drept Federației.

Patrimoniul Federației, în caz de dizolvare, va fi preluat de o fundație anume constituită în

acest scop.

79. Prevederile prezentului Statut se cuprind, se dezvoltă și se particularizează în Statutele

Comunităților, care pot întocmi și adopta un statut propriu, în ROF și ROI ale Federației și

Comunităților și alte regulamente specifice (de alegeri, de administrare a patrimoniului etc.).

80. „Forumul” organizațiilor evreiești din România.

La propunerea uneia sau mai multor organizații evreiești din România (cele zece enumerate

la art.15.) se poate organiza, periodic, „Forumul” organizațiilor evreiești din România, for de

dezbatere și atitudine față de problemele evreimii din România, a combaterii antisemitismului și

negaționismului, a suținerii Statului Israel.

Hotărârile sau moțiunile adoptate de „Forum” nu au un caracter obligatoriu, ele urmărind

exprimarea unității organizațiilor evreiești din România.

Participarea la „Forum” este benevolă, organizarea revenind inițiatorilor.

81. Prezentul statut s-a adopta la AG din..............................

După recunoașterea acestui statut și publicarea în Monitorul Oficial al României,

Președintele Federației va emite decizia pentru punerea în aplicare.

Decizia va fi publicată în revista „Realitatea Evreiască“ și pe pagina web a Federației.

ANEXE

Anexa nr.1 Lista Comunităților, membre ale F.C.E.R.

Anexa nr. 2 Regulamentul de Organizare și Funcționare ale F.C.E.R.