CUPRINS CONTEXT TERITORIAL 2. ANALIZA RESURSELOR … · meşteşugurilor şi sporirea rolului în...

CUPRINS

1. CONTEXT TERITORIAL

2. ANALIZA RESURSELOR UMANE: NIVEL DE INSTRUIRE, RESURSE DE MUNCĂ ŞI POPULAŢIE OCUPATĂ

3. ISTORIA ECONOMIEI LOCALE

4. ANALIZA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE PE TERITORIUL MUN. REGHIN

5. ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

6. TURISMUL

7. SCENARII DE DEZVOLTARE

8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Bibliografie

2

1. CONTEXT TERITORIAL

Situaţia axelor principale de căi de comunicaţii şi a centrelor importante, cu rol teritorial major, este semnificativă pentru înţelegerea contextului în care se situează municipiul Reghin. Relaţiile teritoriale sunt sprijinite de axele de comunicaţie majore cu impact transregional care sunt reprezentate de Coridorul Transeuropean IV rutier şi feroviar în partea de sud a judeţului Mureş pe valea Târnavei Mari şi respectiv, de traseul autostrăzii Braşov-Borş, ce străbate judeţul pe axa NV-SE.

Municipiile Braşov şi Cluj sunt centre cu potenţial metropolitan ridicat, primul situat în Regiunea de Dezvoltare Centru (la intersecţia axei E–V şi a celei N–S, care face legătura între Muntenia şi Ardeal), iar cel de-al doilea aflat, deşi mai aproape de Reghin (cca. 100 km) în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest. Legătura, ce va fi creată de noua autostradă Braşov-Borş între aceste centre, este o urmare firească a situaţiei teritoriale şi a dinamicii regionale a centrelor sus menţionate. Pe un alt palier se situează municipiile Târgu Mureş şi Sibiu care ocupă poziţii importante în dinamica centrelor regionale. Prin poziţia lor centrală în teritoriul naţional, pe de-o parte şi, situarea pe axe importante din spaţiul regional pe de altă parte, fac din acestea locuri atractive pentru dezvoltarea socială şi economică.

Echiparea centrelor cu dinamică regională cu infrastructuri tehnice şi sociale care facilitează schimburile pe distanţe mari este un atuu al dezvoltării viitoare a acestor localităţi. Existenţa aeroporturilor internaţionale în municipiile Cluj, Târgu Mureş şi Sibiu, a staţiei de transport intermodal în municipiul Braşov, precum şi a unor importante capacităţi de cazare pentru turismul de afaceri, facilitează legăturile internaţionale şi interregionale ale acestor centre.

3

O altă categorie de aspecte ce decurg din contextul suprateritorial o reprezintă factorii de mediu şi valoarea patrimoniului natural regional, cu mare complexitate a resurselor naturale specifice Depresiunii Transilvaniei şi Carpaţilor Orientali. Mediul construit, cu importanţă culturală, este puternic reprezentat, zona studiată deţinând o mare concentrare a patrimoniului construit cu valoare naţională.

În context teritorial, în cadrul sistemului urban judeţean, municipiul Reghin este considerat un pol de importanţă locală şi totodată pol subregional. Localităţile polarizate de Reghin sunt Solovăstru, Petelea, Ideciu de Jos, Suseni, acestea deţinând funcţie economică mixtă (bazinul demografic format de aceste localităţi este de 10419 persoane la 1 iulie 2016).

Participarea municipiului Reghin la diverse forme asociative în cadrul judeţului vine în sprijinul dezvoltării în context teritorial şi la sporirea competitivităţii sale (Asociaţia de dezvoltare intercomunictară „Aqua Invest Mureş”, Asociaţia de dezvoltare intercomunitară „Ecolect” Mureş).

4

Amplasarea geografică în culoarul de vale al Mureşului, în zona deluroasă a bazinului depresionar transilvănean, într-un areal cu numeroase resurse naturale, a constituit premizele pentru dezvoltarea sa ulterioară de la un centru meşteşugăresc, la unul cultural şi apoi, în sec. XX, industrial.

Structural, ativităţile economice din municipiul Reghin reflectă condiţionările de ordin geografic şi socio-politic. Parte din corola urbană a Depresiunii intracarpatice a Transilvaniei, Reghinul a generat prin funcţia de polarizare locală legături cu ariile circumcarpatice.

2. ANALIZA RESURSELOR UMANE: NIVEL DE INSTRUIRE, RESURSE DE MUNCĂ ŞI POPULAŢIE OCUPATĂ

Analiza nivelului de instruire al populaţiei între 2002 şi 2011 arată o creştere importantă a celor care au absolvit o formă de învăţământ superior, respectiv o dublare a efectivului înregistrat în anul 2002, ceea ce arată o creştere importantă a calităţii resurselor umane. Numărul celor care au absolvit învăţământul postliceal a crescut de asemenea. Reduceri ale numărului celor care au absolvit învăţământul secundar s-au înregistrat pentru învăţământul profesional, -24%, gimnazial -17,4%, primar -43% sau ale celor fără şcoală la aproape jumătate -40%. Această scădere este explicată de reducerea demografică a grupei de vârstă 0-14 ani şi de interesul tot mai mare pentru continuarea studiilor. Un aspect pozitiv este şi reducerea la aproape jumătate a numărului persoanelor fără şcoală.

Nivel instruire

superior postliceal liceal profesional gimnazial primar fără

şcoală 2002 2060 1356 9252 6792 7063 5110 1129 2011 4250 1497 9323 5160 5837 2903 675 2002/2011 2190 141 71 -1632 -1226 -2207 -454 2002/2011 (%) 106,3% 10,4% 0,8% -24,0% -17,4% -43,2% -40,2%

Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş

Nivelul de instruire al populaŃiei municipiului Reghin la recensămintele 2002 şi 2011

0 1000 2000 3000 4000 5000 6000 7000 8000 9000 10000

superior

postliceal

liceal

profesional

gimnazial

primar

fara scoala

2002 2011


5

În secţiunea de faţă, luăm în considerare următoarele definiţii:

a) populaţia activă se referă la populaţia ocupată şi şomeri. Populaţia activă este cuprinsă între 15 şi 64 ani;

b) populaţia non-activă/inactivă cuprinde toate persoanele sub 15 ani, precum şi persoanele care sunt din punct de vedere economic inactive: elevi, pensionari, casnice, persoane întreţinute de alte persoane;

c) populaţia ocupată se referă la persoanele de peste 15 ani care desfăşoară o activitate economică în schimbul unui venit, precum salariaţii, patronii, militarii de carieră, lucrători pe cont propriu, lucrătorii familiali neremuneraţi, asociaţi ai cooperativelor.

Populaţia activă economic reprezintă, conform definiţiei Institutului Naţional de Statistică, „… toate persoanele care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii”. Populaţia activă înglobează populaţia ocupată și cea neocupată, șomerii, și este expresia forţei de muncă din societate, ca disponibilitate. Din datele de mai jos se observă faptul că populaţia activă a scăzut între ultimele două recensăminte cu doar ~6% în condiţiile în care populaţia totală a municipiului Reghin a scăzut cu 8%. De asemenea, efectivul populaţiei ocupate s-a menţinut între 2002 şi 2011, diferenţa fiind de 5%.

P O P U L A T I A S T A B I L Ă A C T I V Ă

T O T A L Din care: O C U P A T Ă REGHIN

Ambele sexe

Masculin Feminin Ambele

sexe Masculin Feminin

2011 14560 8353 6207 13411 7700 5711

2002 15410 8404 7006 14077 7520 6557

2002/2011 -850 -51 -799 -666 180 -846

% -5,8% -0,6% -12,9% -5,0% 2,3% -14,8% Sursa: Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş

La recensământul din 2002, dintr-un total de 14077 persoane ocupate, mai mult de jumătate era reprezentată de bărbaţi (53,4%). Structura pe ramuri economice a populaţiei ocupate arăta că aproape jumătate din populaţia ocupată lucra în industria prelucrătoare, mun. Reghin fiind un centru important al industriei prelucrătoare. În comerţ era ocupată ~14% din populaţie, iar în agricultură şi silvicultură era ocupată 3% din populaţia activă. Situaţia se schimbă în anul 2011, când în industria prelucrătoare era ocupat un număr semnificativ mai mic de persoane decât în anul 2002 (-32%).

6

Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale la recensământul

din 2002

Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei

naţionale la recensământul din 2011

Domeniu Număr

persoane % ramuri

economice Număr

persoane % ramuri

economice

Total populaţie ocupată 14077 100% 13411 100% Ind. prelucratoare 7015 49,8% 4739 35,3% Ind. extractiva 19 0,1% 19 0,1% Comerţ 1953 13,9% 2240 16,7% Administraţie 603 4,3% 679 5,1% Învăţământ 900 6,4% 878 6,5% Construcţii 577 4,1% 805 6,0% Sănătate 690 4,9% 764 5,7% Transport, depozitare 341 2,4% 532 4,0% Alte activităţi servicii 309 2,2% 509 3,8% Tranzacţii imobiliare, inchirieri 275 2,0% 12 0,1%

Energie electrica, termica 329 2,3% 193 1,4% Hoteluri, restaurante 301 2,1% 254 1,9%

Agricultura, silvicultură, pescuit 424 3,6% 603 4,5% Activităţi financiare 190 1,3% 246 1,8%

Posta si telecomunicatii 133 0,9% 178 1,3%


Domeniile care au cunoscut o evoluţie ascendentă în perioada intercenzitară sunt construcţiile, cu 39,5% mai multe persoane ocupate în 2011, activităţile agricole şi cele silvice aproape s-au dublat, activităţile de transport, depozitare (cu 56% mai multe persoane ocupate). Activităţile comerciale au crescut ponderat cu 15%, administraţia publică cu 12% iar sănătatea cu 11%.

7

EvoluŃia populaŃiei ocupate pe activităŃi ale economiei naŃionale între 2002 şi 2011

14,7%12,6%

10,7%56,0%

-95,6%-41,3%

-2,4%

-15,6%

39,5%

-4,7%-32,4%

42,2%

-100,0% -80,0% -60,0% -40,0% -20,0% 0,0% 20,0% 40,0% 60,0% 80,0% 100,0%

Total populaŃie ocupatăInd. prelucratoare

ComerŃAdministraŃie

ÎnvăŃământConstrucŃii

Sănătate Transport, depozitare

TranzacŃii imobiliare, inchirieriEnergie electrica, termica

Hoteluri, restauranteAgricultura, silvicultură, pescuit


În anul 2011, activitatea predominantă în mun. Reghin era industria prelucrătoare, în cadrul căreia lucrau aproape jumătate din persoanele ocupate, urmată fiind de comerţ (19%) şi de construcţii (8%).

PopulaŃia ocupată pe activităŃi ale economiei naŃionale

41%

19%

6%

8%

7%

7%

5%2% 5% Ind. prelucratoare

ComerŃ

AdministraŃie

ÎnvăŃământ

ConstrucŃii

Sănătate

Transport,depozitareHoteluri,restauranteAgricultura,silvicultură, pescuit


3. ISTORIA ECONOMIEI LOCALE

Municipiul Reghin are ca dată de atestare documentară anul 1228 sub denumirea de Regun, iar la sf. sec. XIII sunt semnalate colonizări de populaţii germane din arealul Rinului. Creşterea importanţei localităţii în secolele următoare este dată de dreptul de a ţine târguri, dezvoltarea meşteşugurilor şi sporirea rolului în plan politic.

Dezvoltarea economică şi socială s-a făcut mai întâi prin activităţi meşteşugăreşti concentrate sub forma breslelor (cizmari, curelari şi pielari, măcelari, blănari, cojocari, dogari, croitori), apoi a asociaţiilor profesionale şi ulterior industriilor. Alte activităţi importante pentru economia

8

Reghinului au fost distilarea rachiului, comercializarea lemnului prin plutărit, înfiinţarea fabricii de bere, dezvoltarea industriei lemnului şi pielăriei.

Aşezarea municipiului Reghin în zona de contact a Câmpiei Transilvane cu Dealurile Mureşului, la confluenţa râului Gurghiu cu Mureşul, a asigurat condiţiile naturale favorabile pentru dezvoltarea unor ramuri economice specifice. Printre resursele naturale de care dispune localitatea se enumeră: resursele forestiere, resursele cinegetice, materiale de construcţii, resursele agricole.

Din cronologia de pe site-ul primăriei Reghin rezultă principalele momente în dezvoltarea economică a Reghinului.

1866 s-a constituit Societatea de comerţ cu plute pe Mureş căreia i s-au alăturat 19 asociaţi din Reghin.

Prima tipografie ia fiinţă în anul 1876.

La momentul 1882 Reghinul avea 8074 de locuitori, din care 2522 germani, 1577 români, 2564 maghiari, 1341 de evrei.

În 1887 funcţionau în oraş 15 asociaţii industriale pe meserii, după modelul breslelor: tăbăcării, croitorii, cizmarii, dogării, cojocării, etc.

În 1895 funcţionau în oraş patru fabrici de spirt iar în 1905 se da în folosinţă linia îngustă Reghin-Lăpuşna.

1910 – Funcţionau în oraş 708 ateliere în diferite meserii, 50 de ateliere în Reghin-sat, 23 de ateliere în satul lernuteni şi 17 ateliere În Apalina, cuprinzând maiştri, calfe şi ucenici.

1922 - Se înfiinţează o fabrică de prelucrare a buştenilor din lemn de rezonanţă, care se primeau spintecaţi de la fabrică de cherestea din lerbus.

1922 - 1926 - funcţionează firma A.G. Hiag, cu un capital de 2,5 mil. lei ce va ajunge la 4 milioane lei. Firma construieşte, pe actualul sector AGROMEC, o fabrică de cherestea înzestrată cu maşini cu aburi şi trei gatere. În anul 1926 se transformă în SA "Transilvania", care din 1930 produce rezonanţe, iar din 1978, lăzi.

1924 - Existau în oraş 160 de firme comerciale, în majoritate cu capital privat. Din acestea, 42 firme desfăceau mărfuri "en gros", dintre care 7 firme vindeau spirt, 9 firme vindeau vin şi 4 firme vindeau vite.

1925 - Reghinul producea 160 mii metri cubi cherestea (producţia de cherestea pe ţară a fost de 3 milioane metri cubi).

9

1925 - SA "Foresta Română" (Societate anonimă româno-italiană) avea o hala de fabricare a lăzilor, 12 gatere şi 698 salariaţi. Existau în oraş 4 fabrici de pielărie.

1927 - Fabrica de prelucrare a bustenilor de rezonanţă devine societate "Lehel şi Diamannstein" ce producea anual 3 vagoane de cherestea de rezonanţă, un vagon de "Sârmă de lemn" şi părţi pentru instrumente muzicale (funduri şi capace pentru viori, violoncele şi contrabaşi).

- Fabrica de talpă "Schwab Ferenc" producea anual 243 tone de talpă şi pielărie diverse.

1928 - Se deschide o fabrică de trăsuri ce vinde şi pe piaţă turcească de unde primeşte "Medalia la export" Îşi încetează activitatea în 1940.

Regăsim la Reghin Casă de Economii şi Credite, Banca Comercială şi Industrială SA şi Banca "Mureşana".

1929 - 1933 - Anii de criză economică de supraproducţie ating şi viaţă economică a Reghinului.

1944, - Existau în oraş 4 instituţii bancare şi de credit şi două sucursale ale unor bănci din alte oraşe.

1945 - Bilanţul distrugerilor de război în rândurile obiectivelor economice (industrie forestieră, cai ferate, poduri, drumuri) a fost de 90%.

1948, 11 iunie - Au fost naţionalizate de statul comunist toate întreprinderile particulare şi societăţile economice din oraş, între care: "Foresta Română", "Transilvania" SA, "Reghinul", "Mara şi Vulturul", "Farkas şi Mendel" etc.

1949 - Proprietăţile agricole confiscate de regimul comunist formează I.A.S.-ul Reghin.

1950 - Este înfiinţată şcoală de tractorişti cu sediul în actualul muzeu etnografic. Mutată la Tg.Mureş este reînfiinţată la Reghin în 1961. Din 1976 devine liceu de mecanici agricoli, apoi şcoală profesională şi agro-industrială.

1953 - Intră în funcţiune fabrică IUPS, cu producţie de utilaj forestier şi piese de schimb.

1974 - S-au construit: abatorul de păsări, fabrică de lapte şi fabrică de bere.

1994-Reghinul este ridicat la rangul de municipiu

Reghinul a avut o istorie economică bogată până în 1944 cu specializare în industria lemnului, a producţiei de cherestea, a prelucrării buştenilor din lemn de rezonanţă, a trăsurilor, a fabricării lăzilor, industria pielăriei, distilărie etc. Unele din aceste sectoare de activitate au fost amplificate în perioada comunistă, spre exemplu industria instrumentelor muzicale care a cunoscut o dezvoltare constantă şi după 1990.

10

Enumerăm câteva din fabricile care au fost sau sunt asociate cu oraşul Reghin.

Fabrica de bere ,,Silva" Reghin

Fabrica de bere a fost pusă în funcţiune în anul 1974 când a lansat berea “Silva”. Silva Reghin a devenit prima fabrică din România care a făcut export de bere. După anul 1989 berea Silva a devenit disponibilă şi la nivel regional şi naţional printr-o reţea selectă de distribuitori. Întreprinderea de bere a funcţionat cu un număr de angajaţi care a variat între 330 şi 380 de persoane, la Reghin producându-se 10 sortimente de bere.

În anul 1998 acţionarii S.C. Silva S.A. au vândut societăţii BRAU-UNION A.G. toate acţiunile pe care le deţineau, astfel că societatea austriacă a devenit proprietarul S.C. Silva S.A. Reghin.

Toate secţiile de producţie a berii de la societatea ,,Silva” Reghin au fost închise de la 1 februarie 2004. Astăzi clădirile fostei fabrici aparţin firmei locale S.C. Maviprod S.R.L. care le-a cumpărat de la firma austriacă. O parte din corpurile de clădire sunt închiriate unor firme.

Republica Reghin/Metalurgica Reghin

A fost înfiinţată în anul 1950 cu denumirea de Întreprinderea Agricolă Raională "Republica" având că obiect de activitate presarea uleiului, fabricarea de materiale de construcţii, un mic sector de turnare fontă, un sector de strungărie, lăcătuşerie şi un atelier de reparaţii mecanice, cu o capacitate totală, de 25-30 muncitori. În anul 1966, sub denumirea de I.M. Republica Reghin, a fost preluată turnătoria de fontă cu grafit nodular de la Uzinele „Tractorul” din Braşov. În anul 1989 numărul salariaţilor era de apox 4000. După 1990 întreprinderea ia numele de Metalurgica Reghin iar în anul 2003 este privatizată şi cumpărată de către un investitor local. Din datele pe care le avem a rezultat scăderea masivă prin restructurare a numărului de muncitori de la 4000 în anul 1990 la 240 în 2003 şi 150 în anul 2009. Din anul 2008 Metalurgica SA Reghin a fost relocată de pe strada Gării în zona industrială, pe fosta platformă a UMTCF, o suprafaţă de 4,2 ha de teren.

SC HORA SA

Fabrica de instrumente muzicale din Reghin datează din anul 1951 când a început producţia de instrumente muzicale din lemn la scară industrială, o mare parte din producţie fiind destinată exportului. După decembrie 1989 s-a privatizat şi a luat denumirea de SC HORA SA Reghin, societate cu capital integral românesc. La Hora SA se confecţionează peste 200 de tipuri de instrumente muzicale și peste 300 de tipuri de accesorii pentru instrumente muzicale, exportând în aproximativ 30 de ţări ale lumii.

11

IRUM SA

Fondată în 1953, IRUM este o companie specializată în construcţii de maşini și utilaje. Funcţionând iniţial ca și companie de stat, IRUM devine o societate cu capital complet privat în anul 1999, cu Maviprod ca și principal acţionar, dedicându-se de atunci în principal industriei forestiere.

IRUM este furnizor de top pentru o gamă largă de utilaje forestiere și piese de schimb pe piaţa romanească și nu numai. În fabrica din Reghin a fost inaugurat în 2015 singurul Centru de Cercetare și Dezvoltare a utilajelor agricole și forestiere cu capital românesc din ţară, locul unde se formează și lucrează peste 40 de ingineri specialiști. În prezent fabrica are peste 400 de angajaţi.

IRUM este specializată pe producţia, dezvoltarea şi serviciile dedicate utilajelor de exploatare forestieră iar din anul 2010 a fost adăugat și domeniul utilajelor agricole. IRUM dispune de o reţea de service și piese de schimb, care este extinsă și dezvoltată în mod continuu pentru a îmbunătăţi calitatea serviciilor oferite.

Gama de produse realizate la IRUM cuprinde în momentul de faţă tractoare articulate forestiere, tractoare agricole, funiculare, trolii şi piese de schimb, dar fabrica dispune și de centru prelucrări CNC, turnătorie, linie de tratament termic, sculărie, atelier sudură, vopsitorie și service. (Sursa: http://www.irum.ro/despre-noi/despre-companie/)

Prolemn/Kastamonu

După 1990 fostul IFET s-a transformat în societate privată şi şi-a schimbat numele în Prolemn. În anul 1998 a fost cumpărată de către firma din Turcia Hayat Holding.

În fabrica Kastamonu de la Reghin sunt produse plăci de tip HDF (plăci fibrolemnoase de înaltă densitate - n. red.), foi de uşi, PAL (plăci din aşchii de lemn) brut şi PAL melaminat, dar şi blaturi de bucătărie.

12

4. ANALIZA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE PE TERITORIUL MUNICIPIULUI REGHIN

În prezent, regăsim ca sectoare de activitate industria constructoare de maşini, industria lemnului şi industria uşoară.

Zona industrială Reghin are ca ramuri dominante prelucrarea lemnului (placaje, panel, furnir), maşini şi echipamente (echipamente agro-forestiere), mobilă şi instrumente muzicale, încălţăminte. Numărul mediu de salariaţi în mun. Reghin în anul 2015 a fost de 10671, reprezentând 8,7% din numărul total al salariaţilor din jud. Mureş (122045).

Industria energetică are potenţial de dezvoltare pe baza biomasei, cu mari resurse în această zonă a judeţului Mureş.

Industria constructoare de maşini vizează construcţii de utilaje agricole, de maşini şi utilaje pentru industria lemnului (tractoare articulate dotate cu cleşti şi braţe), pentru industria materialelor de construcţie (echipamente pentru liniile tehnologice ale fabricilor de cărămidă şi ţiglă) şi de piese de schimb pentru autovehicule (pompe, lanţuri antiderapante, cricuri hidraulice etc.).

În municipiul Reghin există o tradiţie în exploatarea şi prelucrarea lemnului, în fabricarea de produse stratificate, în obţinerea de elemente de dulgherie şi tâmplărie, în fabricarea instrumentelor muzicale. Industria lemnului este reprezentată de unităţi economice precum Kastamonu Romania SA – tăierea şi rindeluirea lemnului, Amis Mob SA – prelucrarea lemnului, mobilă, Hora SA – instrumente musicale, 2B Group SRL – mobilă, Larix Mobila SRL – mobilă, Mobiladalin SRL – mobilă, Bucin Mob SRL, Eco Euro Doors SRL – elemente de dulgherie şi tâmplărie.

Alte activităţi economice care se remarcă prin cifra de afaceri sunt comerţul şi activităţile în domeniul depozitării. Ramurile industriei uşoare sunt reprezentate de unităţi economice din domeniul alimentar şi cel al confecţiilor.

Dinamica firmelor din Reghin arată faptul că numărul intrărilor (firme înmatriculate) este mai mic decât numărul ieşirilor (firme radiate). Se observă că a crescut numărul de înmatriculări dar în aceeaşi măsură a crescut şi numărul radierilor.

Înclinaţia spre antepenoriat1 (raportul firmelor active (1455) la 100 locuitori2) a înregistrat valoarea de 3,7 şi se situează peste nivelul mediei de 3,3 de la nivelul judeţului Mureş iar în clasamentul naţional se situează peste judeţul Sibiu cu 3,6, respectiv pe locul al IX-lea din 42 de entităţi administrative. Chiar dacă este impropriu să comparăm un oraş cu un judeţ, comparaţia

1 Sursa: ONRC, noiembrie 2016, http://www.curentul.info/economic-financiar/16185-inclinatia-spre-antreprenoriat-a-romanilor-a-crescut-la-4-firme-pe-suta-de-locuitori-topul-judetelor 2 Populaţia mun. Reghin la 1 iulie 2016 era de 39196 persoane

13

este relevantă pentru nivelul acestui indicator. Este cunoscut faptul că în anii ’90, în Reghin existau cele mai multe firme raportate la numărul de locuitori.

Persoane juridice

Inmatriculate in 2010

Inmatriculate in 2015

Radiate in 2010

Radiate in 2015

Active la 23.11.2016

Numar 53 93 87 158 1455

Sursa: Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Judecătoria Mureş, noiembrie 2016

Înclinaţia spre antreprenoriat reflectă capacitatea de a investi, de asumare a riscurilor şi de a crea locuri de muncă. La nivel naţional activează 4,1 firme la suta de locuitori (ONRC noiembrie 2016).

Situaţia numărului mediu al salariaţilor3 în perioada 1991-2015 arată scăderea dramatică a numărului acestora, de fapt înjumătăţirea lor în condiţiile în care numărul total al populaţiei a scăzut doar cu 15% dacă luăm în considerare datele de la recensămintele 1992 şi 2011. Surprindem procesul de restructurare industrială, Reghinul fiind în perioada comunistă centru pentru industria lemnului, de maşini, metalurgie, bere, încălţăminte etc. După anul 2010 se observă stabilizarea numărului de salariaţi în jurul valorii de 10000 persoane.

Numărul mediu al salariaŃilor în mun. Reghin

21094

10671

0

5000

10000

15000

20000

25000

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Sursa: INS, baza de date Tempo online

Corespunzător creşterii numărului salariaţilor, numărul şomerilor a scăzut de la un maxim de 1295 în ianuarie 2010 la 377 în luna septembrie 2016, o scădere remarcabilă de aproape 4 ori.

3 Cf. INS, Numarul mediu al salariatilor cuprinde persoanele angajate cu contract de munca / raport de serviciu pe durata determinata sau nedeterminata (inclusiv lucratorii sezonieri, managerul sau administratorul).

14

EvoluŃia numărului de şomeri la Reghin în perioada 2010-2016

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Anu

l 201

0fe

b.10

apr.

10iu

n.10

aug.

10oc

t.10

dec.

10ia

n.11

mar

.11

mai

201

1iu

l.11

sep.

11no

v.11

Anu

l 201

2fe

b.12

apr.

12iu

n.12

aug.

12oc

t.12

dec.

12ia

n.13

mar

.13

mai

201

3iu

l.13

sep.

13no

v.13

Anu

l 201

4fe

b.14

apr.

14iu

n.14

aug.

14oc

t.14

dec.

14ia

n.15

mar

.15

mai

201

5iu

l.15

sep.

15no

v.15

ian.

16m

ar.1

6m

ai.1

6iu

l.16

sep.

16


Împrăştierea firmelor în teritoriu arată că cele mai multe sunt amplasate în zona industrială (străzile Salcâmilor, Strada CFR, Str. Axente Sever, Ierbusului), strada Pandurilor (11), Strada Gării 9, Iernuteni 9, Apalinei 6, Unirii 4, Rodnei şi Libertăţii 3 (au fost luate în considerare doar acele străzi unde au sediul cel puţin 3 firme) (Sursa: Clasamentul realizat de Camera de Comerţ şi Industrie Mureş, Topul firmelor din judeţul Mureş 2016).

15

Harta economică a Reghinului

Sursa :http://tinutulreghinului.ro/

Principalele firme din mun. Reghin în anul 2016 sunt centralizate în tabelul de mai jos după domeniul de activitate. Se evidenţiază la nivelul judeţului Mureş câteva domenii de activitate, unele dintre ele tradiţionale în Reghin. Domeniul instrumentelor muzicale este dominat de firmele din Reghin, 3 din cele 5 din judeţ au sediul în oraş. Sunt active o întreprindere mare , una de mărime mică şi o microîntreprindere . De menţionat este faptul că în afara acestor întreprinderi există lutieri întreprinzători care s-au desprins de firmele mari şi lucrează în ateliere proprii. Reghinul domină economia judeţului Mureş în activitatea de intermediere în comertul cu masini, echipamente industriale, 4 din cele 5 firme clasate având sediul în Reghin.

O pondere mare la nivel judeţean o au firmele din domeniul prelucrării lemnului pentru mobilier. În Reghin sunt active două întreprinderi mari din 4 la nivel judeţean, respectiv MOBILADALIN SRL şi LARIX MOBILA SRL, 3 întreprinderi mijlocii din 8, respectiv BUCIN MOB SRL, AMIS MOB SA şi REMEX SA. Unul dintre domeniile în care Reghinul se distinge este cel al construcţiilor de maşini, ne referim la firma IRUM Reghin unde se produc utilaje forestiere şi agricole. De evidenţiat este funcţionarea din anul 2015 a unui departament de cerecetare în cadrul acestei întreprinderi. De remarcat sunt şi întreprinderile în domeniul agricol pe de o parte şi cele din industria alimentară care valorifică resursele locale.

16

Lista de mai jos centralizează toate firmele din Reghin care au intrat în Topul firmelor din judeţul Mureş, clasament realizat de către Camera de Comerţ şi Industrie Mureş în anul 2016 pentru rezultate economice din anul 2015. Analiza profilului firmelor premiate de către Camera de Comerţ şi Industrie Mureş4 ne descrie contextul economic din mun. Reghin.

Cultivarea altor plante din culturi nepermanente SOLARPLANT SRL HELIANTUS PROD SRL 0124 Cultivarea fructelor semintoase si

samburoase ESAB SRL Cultivarea condimentelor, plantelor aromatice,

medicinale si de uz farmaceutic TRANS VEGA SRL

AMBISCO SRL Cresterea bovinelor de lapte

PADEMAR IMPEX SRL

AGRICULTURA, SILVICULTURA SI PESCUIT

Cresterea pasarilor BIOAVIS SRL Prelucrarea si conservarea carnii SZENTE PRODCOM SRL Fabricarea produselor din carne (inclusiv din

carne de pasare) CARMACO SILVA SRL,

Fabricarea produselor din carne (inclusiv din

carne de pasare) CARMACO AGRO SRL

Fabricarea sucurilor de fructe si legume SUCMEROM SRL, NATUR AGROFAR SRL

Prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor

n.c.a. TRADITII DIN NATURA SRL

Fabricarea painii; fabricarea prajiturilor si a

produselor proaspete de GRANPAN DOR SRL

INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE-INDUSTRIA ALIMENTARĂ

Productia de bauturi racoritoare nealcoolice, ape

minerale si alte ape imbuteliate DANIMAR SERVICE COM SRL

Fabricarea de articole de imbracaminte pentru

lucru NIMAR SRL

Fabricarea altor articole de imbracaminte

(exclusiv lenjeria de corp

PROGRESUL SOCIETATE COOPERATIVA MESTESUGAREASCA

Fabricarea prin tricotare sau crosetare a

ciorapilor si articolelor de galanterie LAROM IMPEX SRL

Fabricarea prin tricotare sau crosetare a altor

articole de imbracaminte MACONF SRL

INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE-FABRICAREA ARTICOLELOR DE IMBRACAMINTE

Fabricarea articolelor de voiaj si marochinarie si

a articolelor de harnasament IMPEX DALIN SRL

Fabricarea incaltamintei ALPINA SHOE PRODUCTION SRL

INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE-TABACIREA SI Fabricarea incaltamintei SHOES TOP SRL

4 Pentru a fi selectată, o firmă trebuie să îndeplinească simultan câteva criterii care se referă la datele de bilanţ

depus pentru anul anterior: Profit din exploatare pozitiv, Cifră de afaceri de minim 100.000 lei în cazul microîntreprinderilor şi minim 250.000 lei în cazul celorlalte entităţi.

17

FINISAREA PIEILOR Fabricarea incaltamintei REGSAN PRODIMPEX SRL Taierea si rindeluirea lemnului KASTAMONU ROMANIA SA Fabricarea altor elemente de dulgherie si

tamplarie, pentru constructii ECO EURO DOORS SRL

INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE-PRELUCRAREA LEMNULUI Fabricarea altor elemente de dulgherie si

tamplarie, pentru constructii PROFIL IMPORT EXPORT SRL

Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a

ambalajelor din hartie si carton RUPACK SRL

Fabricarea hartiei si cartonului ondulat si a

ambalajelor din hartie si carton IOANA CARTON IMPEX SRL

FABRICAREA HARTIEI SI A PRODUSELOR DIN HARTIE

Fabricarea produselor de uz gospodaresc si

sanitar, din hartie sau carton RAPSODIA COM SRL PRINTOTAL SRL

Fabricarea articolelor din material plastic

pentru constructii PROTELCON SRL FABRICAREA

PRODUSELOR DIN CAUCIUC SI MASE PLASTICE

Fabricarea altor produse din material plastic BLUM PROD SRL

FABRICAREA PRODUSELOR ABRAZIVE

Fabricarea de produse abrazive AUTOHAUS SILVER SRL

TURNAREA METALELOR

Turnarea fontei AGROMEC REGHIN SA

Fabricarea de constructii metalice si parti

componente ale structurilor metalice

NEON & SIGN SRL

INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR METALICE SI A PRODUSELOR DIN METAL

Fabricarea de constructii metalice si parti

componente ale structurilor metalice

HIDROSALT HOLDING SRL

FABRICAREA CALCULATOARELOR SI A PRODUSELOR ELECTRONICE SI OPTIC

Fabricarea de instrumente optice si echipamente

fotografice

OLSER COM SRL

FABRICAREA MASINILOR SI UTILAJELOR PENTRU AGRICULTURA SI EXPLOATARI FORESTIERE

Fabricarea masinilor si utilajelor pentru

agricultura si exploatari forestiere

IRUM SA

FABRICAREA DE MASINI, UTILAJE SI ECHIPAMENTE

Fabricarea utilajelor pentru prelucrarea prod.

alimentare, bauturilor si tutunului

TEHNOTERM IMPEX SRL

MOBILADALIN SRL LARIX MOBILA SRL FTS MEUBLE SRL BUCIN MOB SRL AMIS MOB SA

INDUSTRIA PRELUCRĂTOARE-FABRICAREA DE MOBILA

Fabricarea de mobila n.c.a.

REMEX SA Fabricarea bijuteriilor si articolelor similare din

metale si pietre pretioase

JEWEL IMPEX SRL

HORA SA

ALTE ACTIVITATI INDUSTRIALE N.C.A.

Fabricarea instrumentelor musicale

GYL SRL

18

DURLY PRODIMPEX SRL DONAUTAL SRL Fabricarea de dispozitive, aparate si instrumente

medicale si stomatologice REVISMED SRL

Fabricarea altor produse manufacturiere JALLUX BLINDS SRL Colectarea deseurilor nepericuloase RAGCL SA SALUBRITATE,

GESTIONAREA DESEURILOR

Recuperarea materialelor reciclabile sortate FEROCOLECT SRL MAVIPROD SRL Comert cu ridicata de piese si accesorii pentru

autovehicule MADA COM IMPEX SRL Intermedieri in comertul cu combustibili,

minereuri, metale si produse chimice

TUDEA EURO SHOP SRL

STERA INDUSTRY SRL FORUM INDUSTRY SRL PROFLEX SRL

Intermedieri in comertul cu masini, echipamente

industriale, nave si avioane

PROFLEX SUD SRL Intermedieri in comertul cu produse diverse

DRALINA SRL

Comert cu ridicata al produselor lactate, oualor,

uleiurilor si grasimilor comestibile

EXCELO MILK SRL

Comert cu ridicata al bauturilor ARA BAUTURI DISTRIBUTIE SRL VANIA PRODCOM SRL Comert cu ridicata nespecializat de produse

alimentare, bauturi si tutun COMVIG IMPEX SRL CONSICOM SRL Comert cu amanuntul nespecializat,

predominant de prod. alimentare, bauturi si

tutun CLAUBIS PROD COM IMPEX SRL

Comert cu amanuntul specializat al painii,

produselor de patiserie si zaharoase

GHIOCELUL COM SRL

Comert cu amanuntul specializat al

echipamentelor pentru telecomunicatii

MARTEL COM SRL

Comert cu amanuntul al echipamentelor

audio/video in magazine specializate

TELETEC SRL

Comert cu amanuntul al textilelor, in magazine

specializate

MARTEX COM SRL

Comert cu amanuntul specializat de articole de

fierarie, articole din sticla si vopsele

MOLDVIOCOM SRL

Comert cu amanuntul specializat al articolelor si

aparatelor electrocasnice

EVORA CENTER SRL

Comert cu amanuntul specializat de flori, plante,

seminte, animale de companie

FLOR FLAMINGO SRL

Comert cu amanuntul al altor bunuri noi, in

magazine specializate

FITOPREST SRL

Comert cu amanuntul prin standuri, chioscuri si

piete de textile si incaltaminte

UDINEZE PROD SRL

Activitati de alimentatie (catering) pentru

evenimente

LA MITICA CATERING SRL

COMERT CU RIDICATA SI CU AMANUNTUL

Alte servicii de alimentatie n.c.a NIRA PRODREG SRL Alte transporturi terestre de calatori n.c.a. TRAM SRL TRANSPORT SI

DEPOZITARE Depozitari COMEROM SA

19

Activitati de servicii anexe transporturilor

aeriene

NAD EXPRES SRL

INFORMATII SI COMUNICATII

Activitati de difuzare a programelor de radio GLIGA COMIMPEX SRL

Activitati de realizare a soft-ului la comanda

(software orientat client)

SMART SOFT SERV SRL

Activitati ale agentiilor de publicitate PR DAVIDSON SRL ACTIVITATI PROFESIONALE, STIINTIFICE SI TEHNICE

Activitati fotografice FOTO ZEISS SERV SRL

ACUSTICA SRL Repararea articolelor de uz personal si

gospodaresc n.c.a. GLIGA VIOLINS SRL ALTE ACTIVITATI DE SERVICII

Alte activitati de servicii n.c.a. PGC SECURITY EXPERT SRL

ACTIVITATI DE SERVICII ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE SERVICII SUPORT

Activitati de protectie si garda PROTGUARD COMPANY PGC SRL

5. ACTIVITĂŢILE AGRICOLE

În prezent structura fondului funciar indică predominarea terenurilor arabile (45%) comparativ cu cele forestiere (11%), pomicole (14%), păşuni (6%) şi fâneţe (7%). Pomicultura are condiţii favorabile în această zonă, conform PATJ Mureş Reghinul încadrându-se în zona 4, zonă mediu favorabilă pentru agricultură, pretându-se pe pomicultură unde există un vast bazin pomicol de 5000 ha (comunele Baţoş, Breaza şi Reghin specializate în proporţie de 95% pe cultura mărului).

În judeţul Mureş, în zona Reghinului se practică agricultura de tip mixt (în principal cerealier-porumb), creşterea animalelor şi cultura pomilor fructiferi.

Activitatea agricolă la nivelul municipiului se materializează în producţia de origine vegetală, animală precum şi, prelucrarea primară a produselor vegetale şi animale. Din anul 2016, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Reghin este parte a Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas care se află din punct de vedere ştiinţific în subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu Şişeşti”. Staţiunea de cercetare are ca obiect de activitate reprezentarea crescătorilor de ovine pe plan local, naţional şi internaţional, acordarea de asistenţă tehnică crescătorilor de ovine, promovarea de acţiuni de pregătire profesională, de documentare tehnică. Staţiunea are şi activitate de cercetate care a început la Reghin în anul 1981. În anul 2013, în staţiunea de Cercetare din Reghin exista un efectiv de 800 de capete, 600 de ovine şi 200 de caprine, dintre care 400 sunt efectiv matcă, toate constituind loturi de cercetare (Sursa: http://online.reghinulnostru.ro/articole/eveniment/scdco-reghin-vrea-sa-omologheze-la-reghin-o-noua-rasa.html)

20

Unităţi economice cu profil agricol sunt fermele viticole Padina Impex şi Autodomus SA şi fermele pomicole Sucmerom SRL (culturi de măr şi cireş), Pomicola Baţoş, Glina Companies etc.

6. TURISMUL

Valenţele turistice ale municipiului Reghin sunt date de resursele proprii, proximitatea ariei montane şi a municipiului reşedinţă de judeţ - Târgu Mureş. Amplasarea geografică face din municipiul Reghin un centru atractiv pentru activităţi turistice legate de potenţialul natural şi cultural al văii Mureşului.

Pentru zona nord-estică a judeţului Mureş, Reghinul este un important nod rutier aici intersectându-se DN 15, DN 15A şi DN16, racordându-se astfel arealul montan estic cu Câmpia Transilvaniei. Localitatea a fost conectată la reţeaua de transport feroviar încă din anul 1885, când a fost inaugurată staţia de cale ferată, modernizată ulterior în anul 1968. Distanţa pe calea ferată faţă de reşedinţa de judeţ este de 32 km şi faţă de oraşul Topliţa de 66 km.

Turismul este o activitate economică cu potenţial de dezvoltare, formele de turism fiind cele de agrement, de tip cultural şi de tranzit, datorită amplasării municipiului pe drumul naţional DN 15 Târgu Mureş – Topliţa.

Resursele turistice antropice care pot susţine activităţi din domeniul turistic în arealul municipiului Reghin sunt reprezentate de:

• Muzeul etnografic - înfiinţat în anul 1960, în cuprinsul căruia se găsesc exponate tematice din zona văilor Mureş şi Gurghiu; domeniile reprezentate sunt păstorit, pescuit, pomicultură, agricultură, industrie casnică;

• Colecţia oologică Kalaher Ladislau – alcătuită din sute de ouă încondeiate; • Biblioteca municipală cu cărţi rare şi vechi. • Muzeul de Ştiinţe Naturale în cadrul Grupului Şcolar Lucian Blaga • Casa de cultură a tineretului George Enescu Reghin (cu sală de spectacole cu 400 locuri şi

spaţii expoziţionale şi didactice) • Monumente istorice de interes naţional şi local (Sursa:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Mure%C8

%99_-_R):

S-I-s-B-15411 (RAN: 114818.01, 114818.01.02)

Situl arheologic de la Reghin

„Dealul bisericii (Kirchberg)”

MS-I-m-B-15411.01 (RAN: 114818.01.03)

Așezare „Dealul bisericii (Kirchberg)”

sec. IV - V

MS-I-m-B-15411.02 (RAN: 114818.01.01)

Așezare „Dealul bisericii (Kirchberg)”

Latène, Cultura geto-dacică

21

MS-II-a-A-15758 Ansamblul urban „Centrul istoric”

Piaţa Petru Maior de la nr. 1-55 și str. Mihai Viteazul până la intersecţia cu str. Porumbei

sec. XIX - XX

MS-II-a-A-15759 Ansamblul urban „Str. Petru Maior”

Str. Maior Petru de la nr. 4-55

MS-II-a-A-15760 Ansamblul urban „Str. Republicii”

Str. Republicii de la nr. 8-22, 24-32

sec. XIX

MS-II-a-A-15761 Ansamblul bisericii evanghelice

Str. Călărașilor 1 sec. XIII-XIX

MS-II-m-A-15761.01 Biserica evanghelică Str. Călărașilor 1 sec. XIII-XIX

MS-II-m-A-15761.02 Casa parohială Str. Călărașilor 1 1670

MS-II-m-B-15762 (RAN: 114818.04)

Școala confesională evanghelică, azișcoală generală

Str. Călărașilor 1 mijl. sec. XVIII

MS-II-m-B-15763 Casă Str. Eminescu Mihai 1

mijl. sec. XIX

MS-II-m-B-15764 Casă Str. Eminescu Mihai 5

sec. XIX

MS-II-m-B-15765 Casă Str. Liliacului 1 sec. XIX

MS-II-m-B-15766 Casă Piaţa Maior Petru 2

sec. XIX


sec. XIX


sec. XIX


sec. XIX


sec. XIX


1856


sec. XIX

MS-II-m-B-15773 Casa Roesler Piaţa Maior Petru 55

1807

MS-II-m-A-15774 (RAN: 114818.03.01, 114818.03.02)

Biserica de lemn „Sf. Nicolae”

Str. Măcieșului 5 1725

MS-II-m-B-15775 (RAN: 114818.02)

Casă Str. Mihai Viteazul 95

înc. sec. XIX

22

MS-II-m-B-15776 Casă Str. Spitalului 1 înc. sec. XX

MS-II-a-A-15777 Muzeul Etnografic al Municipiului Reghin

Str. Vânătorilor 51

clădirea, din 1892, a devenit muzeu în 1959

MS-IV-a-B-16103 Cimitirul evreiesc Sub „Pădurea rotundă”

sec. XVIII - XIX

MS-IV-m-B-16104 Monumentul funerar al lui Florea Bogdan

în cimitirul ortodox

1960

MS-IV-m-B-16105 Monumentul funerar al lui Ariton M. Popa


1946

MS-IV-m-B-16106 Mormântul lui Ioan Harsia


1953

MS-IV-m-B-16107 Monumentul funerar al lui Patriciu Barbu


1900

MS-IV-m-B-16108 Cavoul lui Vasile Ladislau Pop


1870

MS-IV-m-B-16097 Casa în care s-a născut Virgil Oniţiu, pedagog, scriitor și istoric literar

Str. Mihai Viteazul 87

sec. XIX

MS-IV-m-B-16109

Casa în care a funcţionat Consiliul Naţional Român Judeţean (1912-1919)

Str. Spitalului 10

Monumente istorice în Reghin

23

Resursele turistice naturale de pe teritoriul municipiului Reghin sunt reprezentate de reţeaua hidrografică, de ariile forestiere, resursele geomorfologice şi peisagistice etc. Împortante pentru agrementul local sunt Pădurea Mociar, Pădurea Rotundă şi Pădurea Dedradului

În apropiere de Reghin, la 5 km în amonte pe stânga Mureşului se află staţiunea locală Ideciu de Jos cu izvoare cloruru-sodice şi nămol sapropelic Aceasta are caracter sezonier şi dispune de dotări specifice. Resurse terapeutice se află de asemenea în localitatea Jabeniţa la 6 km est de Reghin însă staţiunea nu este funcţională.

Analiza cererii şi a ofertei turistice în mun. Reghin

Infrastructura de cazare este reprezentată de 11 structuri de cazare hoteluri şi pensiuni din care 3 unităţi de tip hotelier – Hotel Parc, Hotel Marion situat în Pădurea Rotunda si Hotel Ayma. Totalul locurilor de cazare la nivelul municipiului Reghin este de 296 (sursa: INS, baza de date Tempo online).

Turismul local este susţinut de infrastructura de agrement din Reghin, constituită din stadion, ştrand, parcuri publice (Parcul Tineretului, Parcul Central şi Parcul Nou).

În municipiul Reghin activează Asociaţia Judeţeană pentru Dezvoltare Montană din Reghin. În prima parte a anului 2016 s-a deschis la Reghin centrul de informare turistică care are scopul de a creşte gradul de atractivitate al mun. Reghin şi de a oferi infomaţii turistice celor interesaţi.

Dacă în anul 1990 în Reghin existau 2 unităţi de cazare turistică, în prezent, în mun. Reghin funcţionează 9 unităţi de cazare de 2 şi 3 stele, respectiv 3 hoteluri şi 6 pensiuni, cu o capacitate de 296 locuri.

EvoluŃia numărului unităŃilor de cazare turistică

2

9

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015


Creşterea spectaculoasă a numărului de unităţi de cazare se reflectă intr-o multiplicare de 4 ori a numărului de locuri. Numărul de locuri de cazare în pensiuni şi hoteluri era compaabil în anul

24

2005, iar în anul 2015 avem o situaţie similară: 147 locuri cazare în pensiuni şi 149 locuri în hoteluri. În intervalul analizat au fost construite 2 noi hoteluri, numărul pensiunilor crescând cu două în anul 2015 faţă de 2005. Evoluţia numărului de pensiuni şi a capacităţii lor crescânde de cazare arată interesul mai mare pentru structuri mici de cazare.

Capacitatea de cazare turistică Reghin 1990-2015

75

296

0

50

100

150

200

250

300

350

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015


Cererea turistică

În cei 10 ani pe care îi analizăm, respectiv 2005-2015, numărul turiştilor sosiţi în Reghin s-a dublat, ceea ce reprezintă o evoluţie spectaculoasă. Acelaşi trend ascendent se observă şi la nivelul judeţului Mureş, unde numărul de sosiri s-a multiplicat de 2,4 ori.

EvoluŃia numărului sosirilor turiştilor în Reghin

2787

5766

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

EvoluŃia numărului de sosiri în judeŃul Mureş

202994

130466

495481

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015


Indicatori ai activităţii de turism

Din graficul de mai jos se observă creşterea numărului de înnoptări şi corespunzător a duratei de şedere care a înregistrat un vârf în anul 2012, respectiv 2,2 nopţi/turist.

25

EvoluŃia comparativă a înnoptărilor şi a duratei de şedere a turiştilor în mun. Reghin

9122

4049

1,61,5

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 20150,0

0,5

1,0

1,5

2,0

2,5

înnoptări durata de şedere


7. SCENARII DE DEZVOLTARE

Scenariile de dezvoltare sunt concepute pentru următorii 5-10 ani şi se bazează pe consolidarea sectorului secundar-industria de prelucrare (scenariul 1), a sectorului de sevicii (scenariul 2) şi a activităţilor de turism la nivel zonal (scenariul 3).

SCENARIUL 1 / ETAPA DE RE-CONSTRUCŢIE – DEZVOLTARE CONCENTRATĂ PE SECTORUL SECUNDAR ȘI MODERNIZARE A INFRASTRUCTURII DE TRANSPORT EXISTENTE (RUTIER / CĂI FERATE)

Consolidarea rolului industriei ca ramură de bază în structura economiei, prin:

• revitalizarea activităţilor economice sau închiderea/restructurarea unor capacităţi de producţie neviabile;

• retehnologizarea unităţilor industriale viabile;

• reabilitarea şi reconversia către alte tipuri de utilizări a siturilor industriale devenite disponibile în urma restructurării activităţilor industriale;

• creşterea competitivităţii produselor industriale;

• susţinerea investiţiilor productive prin achiziţionarea de utilaje şi tehnologii noi şi performante;

• promovarea obiectivelor industriale de interes judeţean și regional.

Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, spiritului antreprenorial şi atragerea investiţiilor străine, prin:

• dezvoltarea infrastructurii de afaceri, crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional;

26

• stimularea exporturilor pentru acest sector;

• sprijinirea întreprinderilor nou create, a microîntreprinderilor în vederea amplificării performanţelor economice;

• sprijin pentru accesul pe noi pieţe interne şi internaţionale;

• consolidarea unui cadru instituţional adecvat;

• susţinerea şi dezvoltarea suprastructurilor industriale/reţelelor de producţie: înfiinţarea de parcuri tehnologice, dezvoltarea conceptului de parc industrial, susţinerea clusterelor

Implicarea mediului de afaceri în dezvoltarea proiectelor legate de Strategia UE privind regiunea dunăreană este esenţială. Există un potenţial extraordinar de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) în diverse domenii conexe legate de dezvoltarea durabilă a macro-regiunii dunărene. Un aspect important îl reprezintă crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţă şi accelerarea procedurilor administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative.

Este nevoie de o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional.

IMM-urile trebuie sprijinite pentru: creşterea productivităţii şi pentru reducerea consumului de energie; investiţii în tehnologii inovatoare în vederea protecţiei resurselor naturale şi în sectorul reciclării şi reutilizării deşeurilor; crearea, extinderea, modernizarea infrastructurii incubatoarelor şi a altor centre de afaceri (spaţii de producţie pentru IMM-uri, relocalizarea IMM-urilor în aceste structuri de afaceri); dezvoltarea, promovarea şi internaţionalizarea activităţilor economice; crearea de produse de marca şi pentru respectarea standardelor internaţionale de calitate; achiziţionarea de echipamente şi tehnologii moderne pentru activităţi de producţie, servicii, inclusiv accesul la Internet.

28

SCENARIUL 2 / ETAPA DE CONSOLIDARE – DEZVOLTARE CONCENTRATĂ PE SECTORUL SECTORUL TERŢIAR (DOTĂRI & SERVICII)

Dezvoltarea activităţilor de servicii, prin:

• promovarea brandurilor locale şi comercializarea acestora;

• sprijinirea IMM-urilor şi antreprenorilor ce desfăşoară activităţi de servicii;

• dezvoltarea centrelor de consultanţă în afaceri;

• stimularea investiţiilor în activităţile de servicii economice şi sociale (inclusiv învăţământ şi sănătate);

• susţinerea financiară a investiţiilor din fondurile locale şi bugetul naţional;

• accesarea fondurilor structurale pentru servicii economice şi sociale;

• instruirea continuă a personalului din servicii;

• măsuri de redresare a activităţilor din domeniul imobiliar;

• îmbunătăţirea infrastructurii de servicii în scopul creşterii competitivităţii economice.

30

SCENARIUL 3 / ETAPA DE CONSOLIDARE – DEZVOLTAREA TURISMULUI DURABIL ȘI ASIGURAREA UNEI ACCESIBILITĂŢII RIDICATE LA SERVICII ȘI DOTĂRI URBANE

Crearea unei reţele de turism la nivelul zonei periurbane a municipiului Reghin , cu poli locali de servicii turistice primare, cu scopul de a promova iniţiative turistice comune de dezvoltare şi produse tradiţionale locale.

31

8. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Concluzii

• Existenţa a numeroase produse locale din domeniile industriei alimentare, încălţămintei, mobilierului etc. determină creşterea atractivităţii turistice şi îi întăresc identitatea;

• Diversitate mare a activităţilor din domeniul industriei de prelucrare;

• Continuitatea unor industrii tradiţionale în domeniile prelucrării lemnului, construcţiei de instrumente muzicale, construcţiilor de maşini, mobilierului;

• Înclinaţie mare spre antreprenoriat; • Delimitarea în timp a unei zone industriale care însă este mixată cu locuire; • Existenţa unei zone mixte industrie-locuire (zona industrială) care reprezintă în sine un

factor defavorizant-trafic greu, poluare fonică, a aerului etc. Zonelor de locuit din cartierul industrial trebuie să li se acorde o mai mare atenţie pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a locuitorilor acesteia.

Recomandări

• Conversia terenurilor şi a halelelor industriale nefolosite; • Realizarea unui brand al Reghinului; • integrarea Reghinului în circuite turistice zonale; • evidenţierea şi promovarea produselor locale; • diversificarea activităţilor economice, atragerea de investitori în domeniile industriilor

creative pentru creşterea gradului de ocupare a tinerilor şi pentru reducerea migraţiei; • stimularea iniţiativelor antreprenoriale prin acordarea de facilităţi sau spijinirea start-

up-urilor; • dezvoltarea activităţilor de servicii; • promovarea turistică a Reghinului prin evidenţierea patrimoniului său cultural dar şi a

produselor locale; • promovarea unei zone turistice mai vaste în care Reghinul să fie centrul urban (Ţinutul

Reghinului); • studierea oportunităţii elaborării unui PATZ (plan de amenajare a teritoriului zonal) care

să includă Reghinul şi localităţile rurale din proximitate pentru a intensifica relaţiile de colaborare în domeniile turism, agricultură, industrie alimentară etc.

Bibliografie:

- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Reghin 2015-2020.

- Planul de Dezvoltare a Judeţului Mureş pentru perioada 2014-2020.

- Vlăsceanu Gh., Ianoş I. (1998), Oraşele României – Mică Enciclopedie, Casa Editorială Odeon, Bucureşti.

CUPRINS CONTEXT TERITORIAL 2. ANALIZA RESURSELOR … · meşteşugurilor şi sporirea rolului în...

Documents

Transcript of CUPRINS CONTEXT TERITORIAL 2. ANALIZA RESURSELOR … · meşteşugurilor şi sporirea rolului în...