Marian Nazat

CARTEA IERUNCITOR

I

tfr

CUPRINS

CARTEA IERUNCILOR 53I

23 august 1944 .......... .....................144

Bancuri gi pilde ..........146

Ruga gi crucea ............ 149

Iarna europeand ce va si vini ........... ..............152

Printre amintiri cu Nicolae Ve1ea......... .......... 155

Cote obligatorii de refugiafi... ...... 159

Augustin Buzura la77 de ani............. .............162

Ciderea miturilor... .... 166

Adunate dintr-o carte veche ......... 169

Smintelile lumii de a2i......... ..........173

Paula Iacob in memoriam ............176

Parisul toamna..... .......179

Ploui apocaliptic ........ 183

Ginduri alandala.... .... 186

Recunosc, sunt anticapitalist! ......194

De ce? ....... 198

Blestemafilor! .............. ...................203

Noapte buni, Rominia mea!........... ................205

intoarcerea la Virgil Gheorghiu ...209

Repetabila istorie ........212

Triumful cui?............ ...2I5Nocturnele lui Chopin, intr-o dimineaf6... .....217

RomAnia etern6........ ...221

Dumitru Vasile-De1ceanu........... .....................224

Orgolii, dupi 40 de ani........ ..........227

532 MARIAN NAZAT

Povegii vinitoregti ......235

,,Alo! Tovarigi!"... .......23B

in loc de colinde .........241

Colind pierdut...... .......245

Riticit intre lumi. .......248

Cazul Bodnariu.. .........25I

Poveste de iarnl ..........255

Detestabila Treime....... ..................258

S-a intors mama!....... .....................261

Balamale gi slugi .........263

George Sand, vindecitoarea mea de ratare ...266

Planul lui Richard Kalergi .....;............. ...........270

Nikos Kazantzakis la 133 de ani ...........,.........274

Sufletul de altddati al Europei .....278

Ce e destinul?............. ....................281

Arcul de Triumf. .........284

Liniste, s-a stins Iolanda Balag! ....287

Sunt profund ingrijorat. .................289

Din sala de eviscera{ie.............. .....292

,,Spectacole atomice".... .................296

Al Treilea Rlzboi Mondial ...........300

Dinspre mine......... .....304

Istoria, de prisos! ........308

Sport gi caterinci ........ 311

Adevirurile lui Donald Trump.... ...................315

Jara bolnavl de ea insigi................. ................32I

CARTEA IERUNCILOR 533

Care sport? .................325

,,De-ar fi lumea de hirtie..." .........328

Pagtile la Islaz .............331

Rominia gi modelele ei................ ....................334

,,Modelul maghiar" ..,.337

America dintotdeauna.............. ....343

Mai apiri cineva Rominia? ............................347

Imposibila democra{ie ..................350

Championnat d'Europe de football 2016,

la deschidere............'." """""""""' 353

Dupi alegeri, o p[rere..... ..............358

Viorel Mihai Ciobanu in memoriam ................................ 36 I

Venezuela gi Rominia ...................367

Orfan de !ar[....... ........370

Post-Brexit ...................372

,,Cind, ca un milostiv, vei gedea |udec[tor...* ..................374

Portugalia, aleasa destinului! .......379

Franla 2016.......... ..:........................ 385

Drumul spre Dumnezeu........... ....388

Recep Erdofan, un condamnat la moarte........................ 39 1

Cilitor prin Bulgaria.............. ......395

Dunire de dor... ..........397

,,Ispita libertl1ii" ......... 399

Virgil Gheorghiu despre americani.. ..............407

534 MARIANNAZAT

Istoria unei foste firi ............. ........412

LaTl de ani dupi Little Boy gi Fat Man............................414

Pokemon Go, hop, hop!........... .....416

La ,,poarta infelepciunii" .............. ...................417

Daimonicul capitalism.......:.............:..................................420

Doar fudulie qi qmecherie............. ...................422

Ventuza, intre vis gi realitate .....,..426

$arlatanie made in England ..........428

Marin Moraru la trecerea pragului....... ..........430

Un om se pregltegte si moari ......432

Iurnal din inchisoare.............. ........434

lusti(ia excePlionald ....441

Anul zero, 1945........... ....................449

Figia ......... .................... 458

Ioan Gyuri Pascu ........460

Popor depresiv condus de psihopa{i.................. ............... 462

Justi(ia in wemea turbirii...... .......464

Liberul arbitru....... ......469

Circ electoral made in USA ..........471

De la Robert Allen Zimmerman la Adrian Minune.......474

Chinii gi Blsescu .........478

Democrafia maimu(elor ............... ...................480

Demagogie gi flfirnicie..:................ ................481

Istoria, o ,,curvd simpll" ...............487

Popor de ierunci.. ........492

Iarigi despre,,inven{ia noastri goviielnici" ................ ... 49 4

CARTEAIERUNCILOR 535

Nagul lui Thse ...........'..498

Duhorile capitalismului.............. ....................' 501

Sigur mai eun drum! .................." 506

Clopotul... .................." 518

inflgurarea in sine a inimii...... .....521

TI"miie gi fum........ ...-..525

Deslusire

Cartea ieruncilor este o poveste despre nigte pdsdri

triitoare pe aceste meleaguri. Primul care a scris despre

ele a fost Dimitrie Cantemir, in a sa Descrierea Moldovei-

Marelui cirturar i-a s[rit in ochi felul de-a dreptul prostesc al

ieruncii de a infrunta pericolul, lipsa totali a instinctului ei de

conservare. Astfel, zicea ginditorul: ,,Daci un vinitor giseqte

o sutd intr-un singur coPac, poate si le impuqte pe toate rindpe rind, iar celelalte se uiti cum se pribugesc una dupi alta".

Ei bine, asemenea acestor f[pfuri cam slrmane gi surde din

fire, rominii nu aud gi nu vld cind semenii lor sunt ochifi

de lunetistii cotropitori, aflali in interiorul codrilor moldo-

valahi ori dincolo de hotar. S-a tras dintotdeauna asupra

noastri, cu gloan[e felurite, de la cele muscileqti pinl la cele

americinegti (cu fitil bruxellez), dar n-am invi[at o ioti din

greaua povarl a istoriei. Privim saltul in gol al aproapelui cu

o indiferen{i de infirmi, paralizali parci. Uneori, aplaudlm

tembel prlbugirea celuilalt gi scuip[m pe plmintul inroqit

de singele proaspitului vinat. Apoi ne frecim miinile cu

satisfaclie, un loc a rimas vacant, deja destui se inghesuie sl-locupe... Naivii! Nu-qi dau seama ci au intrat deja in citarea

uciga;ului in serie...

Viefuim Ei murim aidoma ieruncilor, de la care amimprumutat surzenia gi nepdsarea, un'egoism lag gi contagios.Simbioza este perfecti qi tuberculoasi. O nedumerire nuinceteazi si mi ocoleasci - cine de la cine a luat sinucigaqafire, rominul de la ierunci ori viceversa?

ln cartea abia ispriviti, personajele sunt tocmai ieruncile,unele infoindu-se cindva in pomi, pirelnic de neatins, altele,simple cifre in recensimAntul popula{iei de ciripitoare...RomAnia, din care, in fiecare zi, pleacd,in alte zdri 400 de ingi,seamini din ce in ce mai mult cu o volierd tragicomici. Deaceea, adesea, tot mai adesea, vorba poetului Ioan peia, amsenza[ia ci:

intr-unfel d.e rdspdntie cosmicd a indiferenleimd aJlu

cu toate cuvintele lipsd

efoarte ciudat, vd spun: nu mai audnici mdcar bubuitul sumbru al spaimei...

... $i nici mlcar zgomotul infundat al trupurilor pribugitelingi mine... Se trage intruna... Ne vom trezi oareweodati?

inceputurile mele

Anotimpurile mele, toate, au inceput la Islaz. Au inceputdoar, pentru ci de sfirgit s-au sfArgit mereu in alti parte. Caqi acum, cind iarna se arati in Gerai, de dincolo de Calnovl!,insulila aceea sdlbatici qi misterioasi in care se adipostesc,pe rind, prim[vara, vara, toamna, iarna... Visurile. MIuit intr-acolo gi deslugesc siluetele armisarilor slobozi de

lumini... $i cuiburile de intuneric... Cum de s-a petrecut o

iumitate de secol?

Mama lui tata-mare a murit in 1979, la 5 noiembrie,implinise 92 de ani. Se ndscuse in 1887, la un an dupice Constantin Dobrogeanu-Gherea se intrebase ,,Ce vorsociali;tii romini?" O chema Ioana. Noi toli ii ziceam muma.Ea este prima femeie din neamul meu pe care am pomenit-o.Femeia-matcl. $i cu ea imi incep biografia gtiutl. Mai departen-am putut si ajung, s6-mi cunosc strimogii direcfi. DeunIzi,am primit doui fotografii cu bitrina. Nu o mai lineam minte,frindci, degi aveam 18 ani cind s-a pripidit, n-am mai trecutsi o vid. Femeia din poze este inaltd gi dreapti, ciolinoasi,cu niste palme uriegegti, de om muncit. Poarti o fustl neagr[,lungi Ei ponositS., gi o cdmaqi albi, cu minecile sumese, iar

IO MARIANNAZAT

pe cap o basma inchisi la culoare, de doliu. (Bdtu', MirinOancea, se petrecuse demult, prin 1964, ripus de o boali laburti, aqa vorbea lumea.) E incilfati. cu gumari. Ce tilpi mariare mumalChipul? Brdzdatde ganfuri, masiv gi expresiv. Ochiiii sunt trigti gi resemnafi. Bucuria le era interzisi firanilor,transformafi in brafe de munc[, atit! A crescut gase copii:Florache, Dumitru, Virgil, Pamfil (numele siu este scrijelitpe monumentul din Islaz dedicat eroilor cinuli in cel de-alDoilea Rizboi Mondial), Ion, Vici gi Gica (singura fati), toEi

morti azi.

Din femeia aceasta, plrelnic scoboriti din Muzeul

Jdranului Romin, mi trag eu. Aproape c[-mi este striinl,degi, flri ea, n-ag mai fi apucat si vin pe lume gi si scriuacum...

Eram [inc. Se ivea vremea somnului. Aga, pe la prinz,cAnd qi glinile picoteau in obor. Se lisa zd.duful. Ma-mareami lua in bra{e gi mi punea pe picioarele ei, si mi adoarmi.imi ageza o bucati de cipltii sub cap qi incepea si mi legene

ugor. U{a, ufa!... $i ingAna niqte vorbe nedeslugite. Uneoriinvirtea un fus intre d'egete gi torcea. Sfhrr, sfArr!... Ori cosea

ceva, ori c6,rpea o foa1i, da'ce nu flcea bunica... Mirosea a

cimpie infloriti dusa mea dragi, gi a piine coaptl in test, qi

a trudl, gi a dor, dar mai ales a bunitate. Mi se ingreunaugenele, tavanul alb de deasupra prindea a se colora, pdnl se

intuneca 9i devenea aproape negru. Visam.

Legdn pui, legdn pui,Nuuitalumii sd spui

Cd muma te-a infd;at

CARTEA IERUNCITOR 1I

$i tot ea te-a legdnat,

Pe picioare te-a linutPdnd ce ai mai crescut,

Legdn pui, legan pui!

La opt ani, in trimestrul al doilea al clasei intii, m-ammutat la Cernavodi. Veneam de la Islaz, prima localitate dinOltenia, cum treci riul dinspre Ttrrnu Migurele. La bunicideprinsesem perfectul simplu al graiului gi fel de fel de

expresii ale locului. Am plecat cu ele cu tot in Dobrogea gi

asta a stirnit amuzamentul celorlalli. Eram privit ca o aritareciudatfl, aterizati parci de pe alti planeti. Cind rugam

insistent pe cineva, spuneam ,,'ai, mi, de, plimbi-mi gi pe

mine cu galupa!", de pildn. $i aga mi tachinau colegii de birouai mamei..., ,,hi, m[, de!" Ei rideau, iar eu nu inlelegeam deloc

motivul.

*

In prima vard la Cernavodi, am iegit descull prin oraq. imilisasem postalii acasl, ce si mai fac cu ei, doar se incilzisepimintul? Ce,la Islaz nu umblam flrd inci$iri din primlvardgi pini in toamni, la ciderea brumei? Aqa am ajuns la mama,

la birou, cu tilpile goale. Cind m-a v[zut, Dumnezeu s-o

odihneascl!, s-a ruginat de excentricitatea mea, o impungeau

colegele ei cu privirea. Striinele acelea m[ cercetau ca pe odihanie nedomesticiti pe de-a-ntregul, degi nu aveam nimicde silbiticiune in mine... Mint, ceva aveam totuqi - obiceiurile

cirate din satul bunicilor...

12 MARIAN NAZAT

Sub geamul de la birou am un dud. Are roade albe, bogate,dar nimeni nu rivneqte la ele. Vreo dou[, trei vribiufe qi atAt.

Oamenii trec mai departe, flri si le bage in seaml. Demult,in copilirie, copacul acesta sprijinea intregul meu univers.Arborele tutelar al Islazului. Vara, ne retrigeam la umbra lui,rlcoroas5. gi blindi, nu ca a nucului, inqelLtoare gi plini de

primejdii. Cind ne imboldea foamea, ne umpleam burta cufructele-i dulci gi zemoase. Le mestecam cu dumicali de pdinecald6, inmiresmati cu florile cimpului, abia scoasi din !est.Frunzele,lucioase gi zimfate,le dldeam la viermii de mitase.Cici, pe vremea aia, flranii aveau cotl gi Ia gandacii [gtia...Iarna, pe ger, beam luici de dude, dreasi cu zahir gi ciuqc[iute, coapt6. pe plita sobei... Mirosea dumnezeieqte ln casele

islizenilor, a eternitate, Doamne, ce vremuri!Cocofat in virful duzilor m-am aflat cel mai aproape de cer

gi de Dumnezeul pisirilor. $i de Soare. Doar intindeam minaEi rupeam felii din el qi le indesam in sin, si-mi {ini de cald inanotimpul vifornicelor insinguriri. Le simt dogoarea qi acum,poate de la febra nereglsirii de sine, poate de la febra dorului...Mi-aE face un culcug ln frunzarul unui dud gi de acolo, de sus,

ag privi cu infiniti compasiune lumea gi.ag ierta-o de plcate.Pe ea gi pe mine deopotrivil, dar cine a pomenit un om intregla minte hirjonindu-se printre crengile pomilor?

I ianuarie 2015

Patria mea

Ascult parci vrijit un cintec din Maramureg. E atata jale,etita tristete gi resemnare in versurile purtate peste timpuride morogeni...

Nime-n lume nu se-ngald,

Ca fecioru' cdnd sd-nsoard,

Leagd patru boi la car,

Mere-n lume dup-amar,

Leagd patru boi la rudd,

Mere-n lume dupd trudd,

Cdnd ti dup-un an ori doi,

Leaga la car Sasd boi,

Sd ducd truda-napoi,

Leagd ;asd ;i-ncd ;asd,Sd ducd truda de-acasd,

Duce-o-ar, da' nu sd poate,

Cd-i a lui pdnd la moarte...

Un popor care a creat asemenea nestemate nu poate sipiar[! $i nici lara care il cuprinde intre frontierele ei! Patria

mea este Ei bocetul lsta despre ndcaz qitruda zadarnicd,,legatlla carul cu boi.

Ascult tulburat strigltul poputrar din vatra lui BogdanVodi gi, deodatl, imi vine in minte declara(ia de iubire

14 MARTAN NAZAT

pentru Rominia lisatl posteriti(ii de scriitorul fugar VirgilGheorghiu: ,,Firl-ndoiali c[ pe planeti sunt [[ri maifrumoase decit a mea, aqa cum sunt nenumirate femei caresunt cu mult mai frumoase decit mama mea. Dar ele nu suntmama mea. imi sunt striine. N-am decit o singuri mamigi o singuri patrie. Amindoui sunt pentru mine cele maifrumoase din lume gi nu recunosc alte frumuseli, oricAt desemele ar fi." Rar am citit o mirturisire de fidelitate patrioticimai emofionant[. Pinil mai ieri gi eu am avut o mam[... Patrieincl nu gtiu dacl mai am...

3 ianuarie 2015

Aer proaspit la Cotroceni

An Nou, pregedinte nou. In contrast cu cel vechi. Un

german in locul unui cuman, parci, dupi zicerea unora

deunizi. Taciturn gi timid, greoi. Alalalt dinaintea lui era

guraliv gi goltic, vioi. Ne-a obosit peste misuri, ne-a invrijbitqi ne-a uscat sufletele. A transformat fara intr-o sali de

judecati gi nu cred s[ existe pe lume popor care s[ cunoasclmai bine procedurile judiciar-penale ca rominii. Copiilorneastimpirafi, cirora le-a sirit somnul, li se spune si inchidiochii ci altfel vin mascatii. In zece ani, a scos din noi tot ce

era mai urAt, tone de mizerie qi fiere, striciciunea unui neam

niciodatl maturizat. Micar de s-ar fi oprit la atit, dar nu, a

mai qi speculat, ca nimeni altcineva, aplecarea valahului

spre flecireali qi tridare, lichelismul lui dintotdeauna. Aga

am ajuns ca turnltoria penali Ei politicl si fie valoarea

fundamentald a societilii multilateral globalizate. Plecatul

bcatar al Cotrocenilor ne-a lisat singerind, un pacient

deschis pentru operafie. Intr-un spital in care nu existianestezic gi tifon, leucoplast gi aspirini. Iar fhri pegcheEul

strecurat in buzunarul portarului nici n-apuci s[ intri la

camera de gardi, intr-atit suntem de bolnavi. Medicii au fost

inlocuifi cu magistrafi, iar citostaticele, cu cituge, cancerul

nu mai putea fi stlvilit altcumva. Construim lnchisori, nu

16 MARIAN NAZAT

qcoli, mall-uri, nu gr[dinile, cluburi de noapte, nu fabrici...O colonie penitenciari, plini de cimitari internafionali pepost de gardieni, astfel arati mahalaua Rominia la capdtuldeceniului siluit de Traian Bisescu.

$antierul e vast gi chiar aveam nevoie de-un neam{ si nederetice inciperile insalubre. Trebuie s[ ne sufleclm mAnecilegi si trecem la treabi, nu mai e timp de pierdut, suntem codaqiiEuropei! Klaus Iohannis nu-i nici simpatic Ai nici gureg capredecesorul s[u, Emecherul cartierului, dar videgte un bunsimf care dd incredere. Are un zimbet care ne poate vindecarinile, aga stingaci gi rigid, inabordabil. $i mai gtiu ci nu-lvom auzi vreodat[ injurind ca un birjar, cu vorbe impleticite,abia ieEit din circiumi. Decenta in purtare gi cumpitareain limbaj ale sibianului sunt semnele unei regener[ri la carenidijduim atata. Altminteri, nu mi-l inchipui citind dosarepenale qi bigindu-Ei nasul in cearceafurile )ustifiei, ca o {a}icu arfag. Dupi un ins indecent, unul decent pare un darnesperat gi, de aceea, privesc cu oareqce speranli la anul incare am plgit deja. Deqi nu sunt in stare si uit cl in campaniaelectorali nu s-a sinchisit de prezenla ofi{erilor acoperifi injustifie gi presl. Dumnezeu si ne ajute!

5 ianuarie 2015