Cuprins - ANPMarpmag.anpm.ro/upload/50937_Raport amplasament SC Pro Air Clean SA.pdf · obligatia...

Raport de amplasament „Instalatie de incinerare a deseurilor”

amplasat in com. Perieti/jud Ialomita, tarla 180/6, parcela 21Beneficiar – S.C. PRO AIR CLEAN S.A Timisoara

S.C. D&V ENVIRONMENT S.R.L. – atestata M.M.P.Proiectare, consultanta, documentatii de mediu si gospodarirea apelor

Str. Cosminului, bl. BN 8, sc. A, parter, Slobozia, jud. Ialomita,tel./fax: 0243/230246; www.dvwaste.ro; e-mail: [email protected]

1

Cuprins

1. INTRODUCERE .................................................................................................................21.1. Context .......................................................................................................................21.2. Date de identificare a obiectivului ................................................................................21.3. Obiective.....................................................................................................................31.4. Scop si abordare .........................................................................................................4

2. DESCRIEREA TERENULUI...............................................................................................72.1. Localizarea terenului ...................................................................................................72.2. Proprietatea actuala ....................................................................................................82.3. Utilizarea terenului ......................................................................................................8

2.3.1. Instalatii si activitati desfasurate......................................................................... 192.3.2. Proces tehnologic.............................................................................................. 402.3.3. Conformarea instalaţiei cu legislaţia în vigoare .................................................. 412.3.4. Descrierea principalelor alternative studiate....................................................... 47

2.4. Folosirea de teren din imprejurimi.............................................................................. 492.5. Utilizarea chimica ...................................................................................................... 492.6. Topografie................................................................................................................. 512.7. Geologie si hidrologie................................................................................................ 512.8. Hidrologie ................................................................................................................. 542.9. Autorizatii curente ..................................................................................................... 552.10. Detalii de planificare ............................................................................................... 562.11. Incidente legate de poluare .................................................................................... 562.12. Vecinatatea cu Specii si Habitate Protejate sau Zone Sensibile ............................... 562.13. Conditiile cladirilor ................................................................................................... 562.14. Raspuns de urgenta ................................................................................................ 57

3. ISTORICUL ZONEI ...........................................................................................................584. RECUNOASTEREA TERENULUI .....................................................................................58

4.1 Concentratii de poluanti............................................................................................. 594.1.1. Managementul deşeurilor şi tehnici de reducere a poluării ................................. 594.1.2. Substante emise in aer ..................................................................................... 754.1.3. Solul si apa subterana ..................................................................................... 1474.1.4. Apa ................................................................................................................. 150

4.2. Deseuri ................................................................................................................... 1584.3. Aria interna de depozitare ....................................................................................... 1594.4. Sistemul de canalizare ............................................................................................ 1594.5. Alte depozite chimice si zone de folosire ................................................................. 1604.6. Alte posibile impuritati rezultate din folosinta anterioara a terenului .......................... 160

5. DISCUTII DESPRE MODELUL CONCEPTUAL AL REZULTATELOR............................1616. INTERPRETARI ALE DATELOR SI RECOMANDARI.....................................................163





2

1. INTRODUCERE

1.1. Context

Prezenta lucrare a fost intocmita in baza unui contractului incheiat intre:

ü SC D&V ENVIRONMENT SRL, cu sediul in Tandarei, str. Agricultori,

nr. 22, jud. Ialomita, CP 925200, tel/fax: 0243/230246,

www.dvwaste.ro, e-mail: [email protected] in calitate de

executant,

si

ü SC PRO AIR CLEAN SA, cu sediul in Timisoara, str. Sulina, nr. 6B,

judetul Timis, tel: 0256/306018; 291287; Fax: 0256/290918,

www.proairclean.ro, e-mail [email protected] in

calitate de beneficiar.

Raportul de amplasament are ca scop evidentierea situatiei

amplasamentului „Instalatie de incinerare a deseurilor” amplasat in com. Perieti/jud.

Ialomita si apartinand S.C. PRO AIR CLEAN S.A. Timisoara.

Instalatiile pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase cu o

capacitate peste 10 tone/zi – sunt incadrate in anexa 1, cap. 5.1 din OUG 152/2005

aprobata prin Legea 84/2006, ca fiind activitati care intra sub incidenta Directivei

96/61/CE (IPPC) privind prevenirea si controlul si controlul integrat al poluarii.

1.2. Date de identificare a obiectivului

· Proprietarul actual al obiectivului:

- SC PRO AIR CLEAN SA, Timisoara, str. Sulina, nr. 6B, judetul Timis,

Tel : 0256/306018; Fax: 0256/290918

- Cod fiscal: RO 10705319,

- Nr. Reg.Com: J35/638/1998;

- Forma juridica: Societate comerciala cu capital privat

· Adresa amplasament: com. Perieti, jud. Ialomita, tarla 180/6, parcela 21,

nr.cadastral 670/3





3

· Denumirea obiectivului analizat: Instalatie de incinerare a deseurilor

· Categoria de activitate:

• Cod CAEN – 3811: colectarea deseurilor nepericuloase;

• Cod CAEN – 3812: colectarea deseurilor periculoase;

• Cod CAEN – 3821: tratarea si eliminarea deseurilor nepericuloase;

• Cod CAEN – 3822: tratarea si eliminarea deseurilor periculoase;

• Cod CAEN – 3700: colectarea si epurarea apelor uzate.

• Cod CAEN – 3832: recuperarea materialelor recuperabile sortate

· Activitatea sau activitatile conform Anexei I din OUG nr. 152/2005

privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea 84/2006:

5. Managementul deseurilor5.1/5.2 – Instalatii pentru eliminarea sau valorificarea deseurilor

periculoase cu o capacitate de peste 10 t/zi.

Conform cu DECIZIA COMISIEI din 17 iulie 2000 privind crearea unui

Registru European al emisiilor de poluanţi (EPER):

Cod NOSE-P: 109.03 – Incinerarea deseurilor periculoase sau municipaleCod SNAP: 0902

· Capacitatea de incinerare : 2 880 kg/ora, 23 000 tone/an.

· Timp functionare : 332 zile/an, 7 zile/saptamana; 24 ore/zi

· Nr. angajati: 40

1.3. Obiective

Principalele obiective ale raportului din teren in conformitate cu prevederile

prevenirii, reducerii si controlului integrat al poluarii sunt prezentate mai jos:

· sa formeze punctul de vedere initial privind starea amplasamentului /

factorilor de mediu, la care se vor raporta determinarile si estimarile

ulterioare functionarii instalatiei de incinerare a deseurilor.

· sa furnizeze inforatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si a

vulnerabilitatii sale.





4

· sa furnizeze dovezi ale unei investigatii anterioare in vederea atingerii

scopurilor de respectare a prevederilor in domeniul protectiei calitatii apelor.

In mod particular, aceasta parte a evaluarii are in vedere realizarea

urmatoarelor obiective specifice:

· sa revada utilizarile anterioare si actuale ale terenului pentru a identifica

daca exista zone cu potential de contaminare.

· sa revada informatiile cu privire la cadrul natural al terenului pentru a ajuta la

intelegerea naturii, in masura in care comportamentul in cazul oricarei

contaminari poate fi prezent.

· sa acorde suficiente informatii care sa permita dezvoltarea initiala a unui

model conceptual al terenului si ale imprejurimilor sale. “Modelul conceptual”

este un termen folosit pentru a descrie interactiunea dintre mijloacele de

mediu care pot exista pe teren.

1.4. Scop si abordarePentru evaluarea efectelor asupra mediului este necesara intocmirea unor

studii specifice, care sa puna in evidenta modul in care instalatia influenteaza

mediul inconjurator si modul in care efectele negative pot fi diminuate sau

eliminate.

Prevederile OUG 152/2005, aprobata prin Legea nr. 84/2006 stipuleaza

obligatia solicitantului de a depune un raport de amplasament la cererea

autorizatiei integrate de mediu.

Acest raport de amplasament este necesar pentru evidentierea starii

amplasamentului – inclusiv situatia poluarii existente inainte de inceperea activitatii

analizate si pentru a oferi un punct de referinta si comparatie la incetarea activitatii.

Raportul de amplasament trebuie sa evidentieze situatia sitului si a nivelului

de contaminare existent ca urmare a activitatii desfasurate si identificarea

substantelor prezente in sol, aer, apa, ce pot constitui factori de risc.





5

Obiectul principal de activitate al S.C. PRO AIR CLEAN S.A. pe

amplasamentul din com. Perieti, jud. Ialomita este incinerarea deseurilor.

Aspectele avute in vedere la realizarea raportului se refera la: utilizarea

terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia; istoricul

zonei, posibilitatea contaminarii solului, incinerarea deseurilor, securitatea zonei,

masuri de paza impotriva incendiilor, protectia muncii si igiena locului de munca,

evacuarea apelor uzate, emisii atmosferice.

La realizarea Raportului de amplasament s-a avut in vedere legislatia in

domeniu:

• Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia

mediului aprobată prin Legea nr. 265/2006;• HG nr. 128/2002, privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi

completările ulterioare;

• Ord. 756/2004 ce aprobă Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor;

OUG nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr.426/2001 privind regimul deşeurilor.

Categoriile de deşeuri periculoase acceptate la incinerare vor fi cele

reglementate de OUG nr. 78/2000 cu modificările şi completările ulterioare

aprobată prin Legea nr. 426/2001 privind regimul deşeurilor cap.1, art. 2, anexa

IA, privind exceptarea anumitor tipuri de deşeuri;

• HG 856/2002 privind evidenţa deşeurilor în vederea eliminării prin

incinerare, conform listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

• HG 1061/2008 privind transportul deşeurilor periculoase si nepericuloase

pe teritoriul României;

• Legea 104/2011 – privind calitatea aerului inconjurator;

• STAS 12574 – privind conditiile de calitate a aerului in zonele

protejate;

• HG 674/2007 – privind privid evaluarea si gestionarea zgomotului

ambiental;





6

• STAS 10009/1998 – Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului

de zgomot;

• OUG 196/2005 – privind Fondul de mediu aprobata prin legea 105/2006;

• Legea 311/2004 – privind calitatea apei potabile;

• HG 358/2008 – privind regimul juridic al precursorilor de droguri;

• HG 878/2005 – privind accesul publicului la informatia privind mediul;

• Ord. MS nr. 536/1997 - pentru aprobarea normelor de igiena si

recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

• Planul de implementare pentru Directiva 2000/76/EC - privind incinerarea

deseurilor - Anexa 3;

• Legea apelor 107/1996 modificata si completata cu L. 310/2004;

• Ord.MAPPM 756/1997 privind evaluarea poluarii mediului;

• HG 188/2002 modificata si completata cu HG 352/2005 privind conditiile

de descarcare a apelor uzate in mediul acvatic;

• Integrated Pollution Prevention and Control - Draft Reference Document

on the Best Available Techniques for Waste Incineration - Final Draft May

2005/ European IPPC Bureau/ Seville

• Reference document for the Best Available Techniques for Waste

Incineration – August 2006.

• Datele principale privind amplasamentul, situaţia juridică a terenului etc. au

fost puse la dispoziţie de către beneficiarul S.C. PRO AIR CLEAN S.A.

TIMISOARA;

• Alte acte de reglementare necesare eliminarii impactului asupra mediului

standarde, norme, ordine etc.

Obiective nationale de protectie a mediului

Realizarea instalaţiei de incinerare a deşeurilor este motivată de prevederile

din Planul de implementare pentru Directiva 2000/76/CE privind incinerarea

deşeurilor, prevederi care au devenit obligatorii din anul 2004 când planul a fost

prezentat şi aprobat de CE.





7

În plan este prevăzută:

a) închiderea etapizată a capacităţilor de incinerare neconforme;

b) implementarea unor noi capacităţi de incinerare;

c) soluţionarea gestiunii deşeurilor industriale periculoase.

Obiectivele de protectia mediului stabilite la nivel national de care s-au tinut

cont la implementarea proiectului, sunt:

§ Planul National de Dezvoltare 2007-2013, prin Îmbunatatirea

standardelor de viata prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la

standardele de calitate si cantitate.

§ Strategia Nationala de Gestionare a Deseurilor si Planul Nationalde Gestiune a Deseurilor – cu respectarea prevederii de realizare de

instalatii zonale (regionale) si cu capacitate minima de incinerare de

10.000 tone/an.

§ Planul National de Implementare a Directivei 2000/76/CE privindincinerarea deseurilor – plan elaborat in anul 2004, inclus in capitolul

22 – Mediu si aprobat de C.E.

2. DESCRIEREA TERENULUI

2.1. Localizarea terenuluiInstalaţia de incinerare a deşeurilor, amplasata in com Perieti/jud. Ialomita –

jud. Ialomita, al SC Pro Air Clean SA este amplasata in tarlaua 180/6, parcela 21,

nr. cadastral 670/3 si ocupa o suprafata de 25 275 mp de teren.

Terenul se invecineaza:

- N – depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

- E - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

- S – terenuri agricole, proprietati private

- W - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

Instalaţia de incinerare a deşeurilor este situata la cca 2 km de Slobozia pe

drumul spre Amara, iar de aici inca 1,9 km spre vest.

Terenul pe care este amplasat depozitul este figurat in planurile de situatie

anexate prezentului raport.





8

2.2. Proprietatea actuala

Terenul pe care este situat obiectivul analizat apartine S.C. Pro Air Clean

S.A. Timisoara, toate constructiile si instalatiile fiind noi.

Implementarea proiectului s-a facut in baza:

· Certificatului de urbanism nr. 2/2009 si 19/28.04.2011 emise de CJ

Ialomita;

· Aviz de gospodarirea apelor nr. 115/25.05.2009 - Instalatie de

incinerare a deseurilor si 94/07.06.2011- Statia de epurare si

evacuare in p. Crivaie;

· Acord de mediu RO – ANPM/02/06.07. 2009, revizuit in data de

11.07.2011.;

· Aviz ENEL Distributie Dobrogea;

· Aviz Transgaz Medias- filiala Braila, Ialomita;

· Autorizatia de constructie Instalatie de incinerare 38/10.07. 2009;

· Autorizatia de constructie Statie de epurare 9/29.07.20011.

2.3. Utilizarea terenului

Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care

au avut in vedere urmatoarele aspecte:

- distantele fata de zonele locuite si ariile protejate;

- structura geologica si geofizica a terenului;

- apele de suprafata si cele subterane;

- datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor,

precipitatii);

- dispersia poluantilor in aer;

- infrastructura zonei;

- aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru

deseuri periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului

de incinerare);

- incadrarea in PUZ–ul com. Perieti.





9

Amplasamentul propus si activitatea ce se va desfasura – Instalatie de

incinerare a deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului

Slobozia, fiind desemnata ca zona industriala in care se vor desfasura activitati de

managementul deseurilor.

Mentionam ca in imediata vecinatate a amplasamentului studiat se mai afla:

1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita

apartinand S.C. Vivani Salubritate S.A.

2. Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate

S.A.

3. Statia de tratare a deseurilor periculoase a S.C. Viavani Salubritate S.A.

Avantajele alegerii acestui amplasament sunt urmatoarele:

- Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul

acestora pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de

evenimente nedorite pentru mediu si populatie).

- Tratarea corespunzatoare cu recuperare de energie electrica si termica.

- Micsorarea cantitatilor de deseuri depozitate in favoarea celor

incinerate.

- Masurile avute in vedere la construirea obiectivelor sunt conform BAT-

urilor.

- Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in

depozitul pentru deseuri periculoase).

- Cresterea capacitatii de supraveghere din partea autoritatilor.

- Distanta mare fata de zonele locuite si de zonele protejate (peste 2 km).

Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 –

Ordin pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de

viata al populatiei si a prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă

Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor, a condus la alegerea

amplasamentului propus.

Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in

incinta si in afara acesteia.





10

Platforma pe care se propune amplasarea instalatiei nu afecteaza valori

naturale, istorice, culturale, zone protejate, zone de protectie sanitara si nu se

prevede prin planul de urbanism o amenajare teritoriala.

Astfel conform proiectului tehnic sunt constituite urmatoarele unitati

functionale:

· Zona destinata constructiilor;

· Zona destinata amenajarilor exterioare - spatii verzi;

· Zona destinata circulatiilor: parcaje + alei si accese.

· Utilitati

Pe amplasament sunt construite urmatoarele obiective:

· Cladire administrativa

- Dimensiuni : 18,80 x 11,90 m

- Regim de inaltime : P+1E

- Inaltime la streasina: 6,30 m

- Inaltime maxima: 8,41 m

- Aria construita : 223,7 m2

- Aria desfasurata: 447,4 m2

- Aria utila: 362,8 m2

- Functiuni: birouri, sala conferinte, filtru sanitar cu vestiare.

- Sistem constructiv: cadre cu grinzi si plansee din beton armat,

acoperis din tigla metalica amplasata pe sarpanta din lemn pe

scaune.

- Sistem fundare: structura metalica este cu fundatii izolate din beton

armat

Foto 1 – Clădire administrativă





11

· Hala depozitare deseuri


- Regim de inaltime : P



- Aria construita : 4541.81m2

- Aria desfasurata: 4541.81m2

- Functiuni: depozitare temporara a deseurilor ce vor fi incinerate

- Sistem constructiv: cadre de otel cu stalpi cu sectiunea variabila,

stalpii au sectiunea dublu ,,T”. Acoperisul este din tabla cutata

sustinute de pane de otel confectionate din profile tip IPE. Depozitul

este inchis pe 3 laturi cu tabla cutata (N, W, S).


armat

- Platforma interioara este o structura din beton armat elicopterizat

asezata pe o fundatie din argila si balast. In balast este amplasat

un dren de control al eventualelor infiltratii (eventualele infiltratii pot

fi monitorizate prin prelevarea de probe de apa din dren printr-o

tubulatura verticala amplasata in capatul halei). Pe platforma halei

sunt executate 3 base pentru colectarea eventualelor scurgeri

accidentale sau a apelor de la spalare. Platforma halei este

inclinata catre base pentru a permite colectarea scurgerilor.

Foto 2 - Hală depozitare temporară deşeuri





12

· Hala depozitare si pretratare deseuri

- Dimensiuni: 84,8 x 31,2 m




- Aria construita : 2645.76m2

- Aria desfasurata: 2645.76 m2

- Functiuni: depozitare temporara si pretratare a deseurilor in

vederea stabiliri retetelor optime de incinerare


stalpii au sectiunea dublu,, T”. Acoperisul este din tabla cutata

sustinute de pane de otel confectionate din profile tip IPE. Depozitul

este inchis pe 3 laturi cu tabla cutata (N, E, S).


armat


asezata pe o fundatie din argila si balast. In balast este amplasat

un dren de control al eventualelor infiltratii (eventualele infiltratii pot

fi monitorizate prin prelevarea de probe de apa din dren printr-o

tubulatura verticala amplasata in capatul halei). Pe platforma halei

sunt executate 3 base pentru colectarea eventualelor scurgeri

accidentale sau a apelor de la spalare. Platforma halei este

inclinata catre base pentru a permite colectarea scurgerilor.

Foto 3 - Hală depozitaretemporară şi pretratare deşeuri





13

· Depozit frigorific

Pentru respectare legislatia in vigoare privind gestionarea deseurilor provenite

din activitati medicale in incinta halei de depozitare deseuri, in extremitatea nordica

a acesteia s-a construit un depozit figorific alcatuit dintr-o :

- Camera de refrigerare cu suprafata de 130 m2 si inaltimea de 2,5 m

- Camera congelare cu suprafata de 90 m2 si inaltimea de 2,5 m

Peretii camerelor sunt din panouri tip sandvici. Utilajele frigorifice din dotare nu

folosesc freon.

· Hala incinerator





- Aria construita : 1776.975 m2

- Aria desfasurata: 1776.975 m2

- Functiuni: incinerare, tratarea gazelor arse, evacuarea cenusii si

zgurii, producere energie electrica, dedurizarea apei de racire,

monitorizarea gazelor evacuate


stalpii au sectiunea dublu „T”. Acoperisul este din tabla cutata

sustinute de pane de otel confectionate din profile tip IPE.

Depozitul este inchisa cu tabla cutata.

Foto 4 - Hală instalaţiede incinerare





14

- Sistem fundare: structura metalica este cu fundatii izolate din

beton armat


asezata pe o fundatie din argila si balast. In balast, in zona

buncarului, este amplasat un dren de control al eventualelor

infiltratii (eventualele infiltratii pot fi monitorizate prin prelevarea de

probe de apa din dren printr-o tubulatura verticala).

· Parc cu rezervoare subterane pentru deseuri lichide

- 4 rezervoare subterane x 60 mc fiecare, amplasate in cuve de

beton armat.

- Rezervoarele sunt cu pereti dubli, intre pereti se afla antigel

sub presiune

- Sistemul de monitorizare consta in supravegherea presiunii

antigelului (cand presiunea scade inseamna ca s-a produs o

bresa)

- Functiune: depozitarea de deseuri lichide si pastoase

pompabile (uleiuri, inclusiv cu PCB, solventi, deseuri petroliere,

vopsele etc).

Foto 5 - Parc rezervoareFoto din timpul construcţiei





15

· foraje alimentare cu apaApa este folosita in scop:

- tehnologioc – racirea instalatiei, spalarea umeda a gazelor,

spalarea incintelor

- scop menajer (dar nu potabil)

- rezerva intangibila pentru incendiu

In acest scop au fost executate 3 foraje cu adancimea de :

- F1 – cu adancimea de 100 m, debit 4,5 l/s



Dotate cu pompe submersibile cu capacitatea de 10 mc/h şi o putere de 2,2 kW.

Prin conductele de aductiune de la foraje apele sun aduse in cele 2 rezervoare

din polistif de unde sunt pompate in reteaua de distributie.

· Gospodarie de apa

- Alcatuita din 2 rezervoare din polistif cu capacitatea fiecare de 100 mc,

amplasate subteran si sistem de pompare in reteaua interna de apa.

Grup pompare 2 (1 + 1R) electropompe avand Qp >Qpnec = 14 l/s(50,4

mc/h).

- In aceste rezervoare se va pastra si rezerva de incendiu de 173 mc.

- Retea distributie apa in hidrantii exteriori si interiori.

Foto 6 - Parc rezervoareRacorduri grup pompe -

rezervoare îngropate

Foto 7 - Parc rezervoareGrup pompe





16

· Instalatie pentru dedurizarea apei (BWT)

Capacitate de 45 000 l/h

Foto 8 - Rezervoare polistifingropate

Foto 9 - Staţie BWT





17

· Retea de hidranti pentru stingerea incendiului

Retea hidranti exteriori de joasa presiune p< 6 bar, proiectata dupa

prevederile STAS SR 1343/1-95, STAS SR 4163/1- 1995 si NP

068/05 si executata din tuburi de polietilena de inalta densitate, PE

80 SDR 17,6 Ø125 x 7,1 mm.

- Numar hidranti – 4 buc, supraterani Dn 80/100 mm.

Retea hidranti interiori in hala incineratorului sunt astfel

dimensionati incat fiecare punct din interiorul cladirii sa fie protejat

de 2 jeturi in functiune simultana.

- Numar hidranti: 6 buc

- Raza actiune: 23 m

- Amplasare: + 5m de pardoseala

· Sistem de canalizare ape uzate tehnologice si menajere

- Apele tehnologice de la racirea instalatiilor si de la spalare sunt

conduse printr-un sistem de canalizare din PVC cu Ø= 200 mm

la statia de epurare.

- Apele menajere au un sistem de colectare separat din PVC cu

Ø= 110 mm de unde sunt conduse la statia de epurare.

· Sistem de canalizare ape pluviale

Apele pluviale de pe amplasament vor fi colectate prin guri de scurgere,

prevazute cu capace carosabile si sistem de canalizare din tuburi PP cu Ø=200

mm.

Sistemul este dimensionat pentru o capacitate de 82,94 l/s.

Apele astfel colectate vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi cu

deznisipator (Q = 90 l/s) si apoi stocate in bazinul cu ape de racire si apoi evacuate

prin pompare in canalizarea care duce spre p. Crivaie impreuna cu apele epurate.





18

· Statie de epurare

· Canalizare pentru evacuarea apelor tratate in p. Crivaie

Apele tratate din statia de epurare si apele pluviale trecute prin separator

impreuna cu o parte din apele de racire vor fi evacuate conf. NTPA 001/2005,

printr-o conducta din PVC cu Ø=200 mm, prin pompare, si cu lungimea de 2,5 km,

in p. Crivaie prin intermediul unui disipator de energie.

· Alimentare cu gaze naturale

Se face de la statia de distributie Amara printr-o retea de conducte.

· Post trafo pentru alimentarea/livrarea energiei electrice

Post trafo are o putere de 1600 kva.

Foto 10 - Staţieepurare





19

2.3.1. Instalatii si activitati desfasurate Colectare deseu(dupa compozitie, putere calorifica)

Transport autorizat de la generatori la instalatia de incinerare

Receptie deseuri si depozitare temporara

Determinari de laborator(pentru stabilirea retetei de incinerare)

Instalatie de incinerare

· Apa pentruracire

· Apa pentruspalarea umeda agazelor arse

Gaz metan

Energie electrica

· Bicarbonat desodiu(var)

· Carbune activ· Hidroxid de

sodiu

Instalatiededurizare apa

Enrgieelectrica

Zgura sicenusa

Pulberide la lafiltrare

Apeuzate

Emisii inatmosfera

Depozit deseuri periculoasesi/sau nepericuloase

Statie deepurare

Reteaua electricade distributie

Evacuare apeepurate p. Crivaie

Cos evacuare cumonitorizare continua

Abur

Agent termic spaţiiadministrative





20

A. Colectarea şi transportul deşeurilor industriale - se vor face conf. HG

1061/2008- privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României, Anexa 1 - Formular pentru aprobarea transportului deşeurilor

periculoase. ]

Colectarea si transportul deseurilor industriale se vor face de catre SC Vivani

Salubritate SA si vor fi livrate pe baza de contract catre Instalatia de incinerare.

Fiecare transport de deşeuri periculoase trebuie însoţit de un formular de

expediţie/transport (anexa nr. 1 din HG 1061/2008 menţionat). Expeditorul

completează şi semnează formularul de expediţie/transport, al cărei machetă este

prezentată în anexa nr. 2, din ordinul menţionat, cu următoarele date şi informaţii:

- denumirea deşeurilor, codificare conform H.G. nr. 856/2002;

- numărul formularului de aprobare a transportului;

- numele şi adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului;

- cantitatea deşeurilor transportate;

- data preluării deşeurilor de către transportator;

- tipul mijloacelor de transport;

Înainte ca deşeurile periculoase să fie preluate în instalaţie, se verifică dacă

autorizaţia de mediu a instalaţiei admite deşeurile respective. În acest scop,

administratorul are nevoie conform pct. 1.3, cap. 1, anexa 2 din H.G. nr. 128/2002,

de următoarele informaţii:

- provenienţa deşeurilor;

- componenţa fizică şi chimică a deşeurilor;

- caracteristici de periculozitate, interdicţii de mixare, măsuri de precauţie la

manipulare.

Controlul la predarea deşeurilor trebuie să conţină conform pct. 1.4, cap. 1, anexa

nr. 2, din H.G. nr. 128/2002, minim următoarele etape:

- verificarea documentelor însoţitoare ale deşeurilor (de ex. documentele pentru

transportul deşeurilor);

- eşantionarea reprezentativă înainte de descărcarea deşeurilor, pentru a verifica

prin controale, dacă deşeurile corespund cerinţelor din anexa nr. 2, Art. 1.3 şi pentru

a oferi posibilitatea autorităţilor de resort de a constata tipul deşeurilor tratate;





21

- probele prelevate se vor păstra cel puţin o lună după incinerare.

În instalaţiile care incinerează sau coincinerează numai deşeuri proprii la locul

generării, sunt permise excepţii conform prevederilor din pct. 1.5, cap. 1, anexa nr. 2

din H.G. nr. 128/2002.

1.3.2.1. Descrierea deşeurilor periculoase

Pentru ca operatorul instalaţiei de incinerare să obţină informaţiile necesare

conform prevederilor din anexa nr. 2 din H.G. nr. 128/2002, Art. 1.3., el are nevoie

de o descriere suficientă a deşeurilor prevăzute a fi incinerate, şi anume:

- provenienţa (din care proces de producţie);

- codul deşeurilor conform H.G. nr. 856/2002;

- proprietăţi fizice (de ex. punctul de inflamabilitate şi valoarea calorică);

- compoziţia chimică.

Parametrii cercetaţi uzual la determinarea compoziţiei chimice sunt valoarea pH,

clorul, sulful şi metalele grele. Parametrii care trebuie să fie cunoscuţi în cazuri

particulare depind de tipul deşeurilor şi de frecvenţa de generare. De exemplu,

pentru evaluarea uleiurilor uzate de provenienţă necunoscută este necesară cu

siguranţă cunoaşterea conţinutului PCB.

1.3.2.2. Predarea deşeurilor periculoase

În baza descrierii deşeurilor, personalul de specialitate din instalaţia de incinerare

verifică în ce măsură autorizaţia de mediu a instalaţiei respective şi tehnologia

concretă a instalaţiei permit eliminarea deşeurilor respective. În contractele de

livrare se stabilesc tipul livrării (înseriere, containere, cisterne etc.), limitarea

cantitativă, excluderea sau limitarea anumitor componente etc.

Controlul la predare se desfăşoară în conformitate cu pct. 1.4, cap. 1, anexa 2 din

H.G. nr. 128/2002, după cum se prezintă în paragrafele următoare.

1.3.2.3. Predarea şi recepţia deşeurilor periculoase

În general, deşeurile sunt predate şi recepţionate urmând următoarele etape:

- verificarea documentelor însoţitoare (copie a formularului de expediţie/transport,

documentul de caracterizare a deşeului);

- determinarea cantităţii de deşeuri;





22

- identificarea deşeurilor predate;

- inspecţie vizuală;

- prelevarea de probe reprezentative;

- analiza de control prin sondaj în vederea comparării cu datele transportatorului

de deşeuri;

- prelevarea unei probe şi păstrarea ca dovadă pentru orice acţionare ulterioară în

justiţie; proba se păstrează cel puţin o lună după incinerare;

- eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deşeurilor care dovedeşte

predarea acestora;

- descărcarea vehiculului în zona de depozitare indicată.

Efectuarea controalelor de predare prezentate se menţionează în jurnalul de

funcţionare. Prelevarea şi analiza probelor reprezentative necesare se efectuează

conform normelor tehnice corespunzătoare. Laboratorul care efectuează analiza

trebuie să fie, din punct de vedere tehnic şi al personalului, autorizat să efectueze

toate cercetările necesare. În afară de analiza din cadrul controlului la predare, este

necesară cercetarea comportamentului de reacţie a deşeurilor între ele în ce

priveşte pericolele la depozitare şi determinarea datelor în vederea întocmirii

programului de incinerare. În funcţie de fiecare tip de deşeuri se poate ţine cont de

exemplu de următoarele criterii la întocmirea programului de incinerare:

- valoarea calorică;

- conţinutul de apă;

- conţinutul de halogeni (F, Cl, Br, I);

- conţinutul de sulf şi azot;

- conţinutul de metale grele;

- conţinutul de compuşi organici termostabili (de ex. Hidrocarburi policiclice

aromatice)





23

Fig. 11. - Fluxul extern al gestionării deşeurilor periculoase

· Se vor avea in vedere si prevederile OM 219/2002 modificat si

completat cu Ord. 1029/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea

deşeurilor rezultate din activităţile medicale şi a Metodologiei de culegere a datelor

pentru baza naţională de date privind deşeurile rezultate din activităţile medicale

B. Instalatia de incinerare

Un incinerator de deşeuri industriale constă dintr-un cuptor rotativ (camera

primară de combustie), un afterburner (camera secundară de combustie), conectat

la un sistem de tratre a gazelor arse si un sistem de control al poluării aerului, toate

fiind controlate si monitorizate.

Generatori deşeuriindustriale periculoase

Transport autorizat deşeuripericuloase

Instalaţie de incinerare

Verificare documente transport şibuletine de analiză, cântărire





24

Deseuri lichide şi păstoase pompabile

Deseuri solide

6 5

7

1 2

8

11

14 25 26

27

32

28

33

13

34

3 4

18

23

15 17

299

16

28

31

10

12

30

Abur Apă distilată

Apă dedurizată

24

22

19

20

21

35

DIAGRAMA FLUX A PROCESULUI DE INCINERARE

Fig. 12Diagrama flux

a procesului de incinerare

Legendă:1, 2, 3, 4. Rezervoare stocare deşeurilichide şi păstoase pompabile;5. Buncăr descărcare deşeuri solide;6. Buncăr stocare deşeuri mărunţite;7. Tocător deşeuri;8. Cupa de alimentare a cuptorului;9. Sistem special de alimentare cu deşeurimedicale;10. Împingător hidraulic pentru alimentareacuptorului cu deşeuri;11. Cuptor rotativ;12. Transportor tip raclet pentru colectareacenuşii şi buncăr cenuşă;13. Arzătoare;14. Camera postcombustie 1;15. Camera postcombustie 2;16. Coş de avarie prevăzut cu clapeta desiguranţă;17. Turn de răcire gaze arse;18. Boiler;19. Tobă cu abur (steam drum);20. Turbină generare curent electric;21. Post TRAFO;22. Condensor;23. Tanc apă distilată;24. Staţie tratare apă BWT;22. Siloz bicarbonat de sodiu;23. Siloz cărbune activ;27. şi 28. Filtre sac;26. Colectare amestec de pulberi,bicarbonat de sodiu şi cărbune activ;30. Scrubber (spălare umedă gaze)31. Sodă caustică (NaOH);32. Exhaustor;33. Coş evacuare (h=30 m);34. Cabină monitorizare continuă emisii;35. Senzori monitorizare continuă emisii





25

B1. Caracteristici tehnice şi proces tehnologic

Instalaţia de incinerare permite arderea deşeurilor industriale solide, pastoase

şi lichide şi a celor medicale periculoase, cu specificaţia ca acestea să aibă o

valoare calorifică de 16 MJ/kg.

Tabel nr. 1. - Caracteristicile incineratorului

Tipul deşeuluipericuloase industriale,

spitaliceşti

Regimul termic al incineratorului 60 GJ/h

Capacitatea incineratorului 2 880 kg/h

Conţinutul de substanţe organice halogenate max: 10 %

Valoarea calorifică a deşeului* * 12 - 16 MJ/kg

Timp de funcţionare 8000 h/an

Capacitatea anuală (nominală) 23.000 t/an

Cazan abur 15 500 kg/h

Energie (turbina) 650 kw/h

** Intotdeauna se face un meniu ptr incinerare, deseurile care intra in meniu sunt calculatecantitativ in functie de puterea calorifica. In cazul in care nu se atinge valoare calorificanecesara, se compenseaza cu gaze naturale prin injectare cu ajutorul arzatoarelor.

Instalatia de incinerare este destinata incinerarii deseurilor industriale si aflate

in diverse stari de agregare si a deseurilor provenite din ambalaje contaminate. O

proportie aproximativa a acestora este prezentata astfel:

- deseuri solide – 52% ; cca 35,9 t/zi

- deseuri pastoase – 30% ; cca. 20.7 t/zi

- deseuri lichide – 5% ; cca. 5,5 t/zi

- ambalaje – 11% ; cca. 5,5 t/zi

Total = 69 t/zi





26

Instalatia functioneaza continuu si se compune din:

a. Silozul de recepţie a deşeurilor cu capacitatea de cca. 750 mc.

Deşeul, înainte de a ajunge la incinerare, este cântărit şi este prelevată o probă

pentru determinări de laborator.

Dupa aceasta, deşeul este descărcat în silozul de recepţie a deşeurilor, unde se

afla o macara dotată cu cupă de ridicare cu capacitatea de 5,5 t (pod rulant) şi un

echipament de mărunţire cu capacitatea de 30t/h.

Deşeul mărunţit ajunge în silozul pentru deşeul mărunţit, de unde este introdus

în proces.

Macaraua este mutată în poziţia exactă cu ajutorul unui program electronic.

Foto 14 - Mărunţitor deşeuri şi buncărstocare deşeuri

Foto 13 - Macara(graifer)





27

Mărunţitorul este capabil să mărunţească deşeurile, excepţie făcând butoaiele

cu armături, metalele tari şi bucăţile din piatră. Aceste piese mari trebuie îndepărtate

din deşeu înainte de mărunţire.

Prepararea deşeului constă în reducerea dimensiunilor şi amestecarea

deşeurilor, în vederea realizării reţetei cerută la incinerare (reţeta trebuie să respecte

în primul rând puterea calorifică).

b. Echipamentul de introducere a deşeului în proces

Acest echipament este dotat cu o cupă, cu un volum de 5 m3.

Cupa este dotată cu o hotă cu sistem de ventilaţie pentru a preveni mirosurile.

Aerul poluat este introdus in incinerator.

Echipamentul de alimentare are două stăvilare, operate hidraulic, ce previn

arderea. Parţile echipamentului ce intră în contact cu focul sunt răcite cu apă.

Deşeurile lichide sunt stocate în 4 bazine subterane cu capacitatea fiecare de

60 mc, din rezervoare deseurile lichide sun pompate in cuptorul rotativ cu ajutorul

unui injector.

Foto 15 - Cupă(buncăr) deşeuri

dotată cuîmpingătorhidraulic dealimentare a

cuptorului rotativ





28

c. Cuptorul rotativ

Incineratorul este echipat cu un cuptor rotativ pentru arderea deşeurilor, cu

diametrul de Ø= 3,02 m si lungimea de 9,96 m. si un volum de 30mc

Cuptorul rotativ este robust şi poate incinera aproape orice tip de deşeu,

indiferent de tipul şi compoziţia acestuia. În special, cuptoarele rotative sunt foarte

larg utilizate la incinerarea deşeurilor periculoase.

Tehnologia este de asemenea folosită şi în cazul deşeurilor spitaliceşti,

majoritatea deşeurilor periculoase spitaliceşti fiind incinerate la temperaturi înalte în

cuptoare rotative.

Cuptorul rotativ constă într-un vas cilidric usor înclinat faţă de orizontală, unghiul

de înclinare faţă de orizontală este de cca. 3-6°.

Vasul este asezat pe nişte role, permiţând rotirea cuptorului în jurul axei sale.

Deşeul este transportat prin cuptor gravitaţional, în timpul rotirii cuptorului.

Injecţia directă se foloseşte în cazul deşeurilor lichide, gazoase sau păstoase

(pompabile).

Cuptorul rotativ este echipat cu un arzător tip RS 800 MBLU – 8100 kw pentru

gaze naturale si un injector pentru deseuri lichide si pastoase.

Foto 16 - Cuptorrotativ





29

Timpul de rezidenţă a materiilor solide în cuptor este determinat de către

unghiul cu orizontala a vasului şi de către rotaţie: pentru atingerea unei arderi

optime a deşeului este necesar un timp de rezidenţă de 15 - 60 minute.

Foto 18 –

Cuptorul

rotativ

(vedere din

interior)

Foto 17 - Arzător





30

Nivelul de carbon organic total (COT) din cenuşă este sub 3 %, cu valori

obişnuite de 1-2%.

Zgura rezultată este evacuată cu un echipament special, se depozitează în

containere şi este evacuata pentru depozitare finală la depozitul pentru deşeuri

periculoase/nepericuloase aflat în imediata vecinătate.

Cuptorul rotativ poate arde deşeuri solide, lichide, gazoase şi nămoluri de la

epurarea apelor. Materialele solide sunt alimentate printr-un dispozitiv ne-rotativ;

deşeurile lichide sunt injectate direct în cuptor prin nişte ajutaje; deşeurile pompabile

şi nămolurile sunt introduse în cuptor prin intermediul unui tub răcit cu apă.

Incineratorul este dotat cu un sistem automat de îndepartare a cenuşii, care

este capabil să funcţioneze continuu timp de 24 ore/zi.

Rotaţia cuptorului este de 1,5 rot/min. Aceasta poate fi schimbată prin

modificarea frecvenţei motorului.

Temperatura in camera primară este de aprox. 900°C. În cuptorul rotativ, în

vederea topirii sedimentelor de nămol, temperatura este cuprinsa intre 900- 1100

°C.

În vederea pornirii arderii, se foloseşte gazul natural până la atingerea

temperaturii de 850°C.

Cuptorul este prevazut cu sonde pentru masurarea temperaturii.

Foto 19 - Zonăevacuare cenuşă





31

d. Camera de post-combustie

În vederea creşterii capacităţii de epurare a gazelor reziduale evacuate în

atmosferă (în special dioxine şi furani), sunt adaugate si 2 camere post-combustie

cu dimensiunile de Ø=2,7m si lungimea de 8 m.

Arzator tip RS 800 MBLU – 8100 kw pentru gaze naturale.

Se efectuează aprinderi suplimentare, pentru a menţine temperatura necesară

unei arderi complete a gazelor.

Temperatura este mai mare de 1.100 °C, cu un timp de rezidenţă de 3,1

secunde, în condiţii ce permit amestecarea adecvată în camera de post-combustie.

Camerele sunt prevazute cu sonde pentru monitorizarea temperaturii.

Cuptorul se roteşte uşor pentru a permite amestecarea deşeurilor solide,

lucru ce asigură o expunere totală la temperatura înalta din cuptor, asemenea

rotaţiei unui uscător de rufe ce maximizează expunerea hainelor la aerul cald din

uscător. Un ventilator mare trage aer în exces (ce conţine oxigen) în sistem

pentru a creşte eficienţa combustiei.

Flacăra şi temperatura înaltă din cuptor provoacă conversia deşeurilor

organice şi a unora metalice din solide sau lichide în gaze. Aceste gaze fierbinţi

trec în camera secundară. Orice material anorganic (metale, precum zinc sau

plumb) ce nu au fost transformate în gaze ies sub formă de cenuşă, pe la

capătul cuptorului, într-un container pentru evacuarea finală. (Vezi

"Managementul reziduurilor" de mai jos).





32

Prevederea de combustibili auxiliari pentru atingerea şi menţinerea condiţiilor

operaţionale este considerată a fi BAT (Best Available Techniques – Cele mai bune

tehnici disponibile).

Eficienţa distrugerii este de 99,9999%, în cazul tratării deşeurilor ce conţin sau

sunt contaminate cu POP (poluanţi organici persistenţi).

Camera post combustie 2 este prevazuta cu cos de avarie.

Flacăra şi căldura rup legăturile chimice ale compuşilor oganici gazoşi în atomi.

Aceşti atomi se recombină cu oxigenul din aerul din cameră şi formeză compuşi stabili

alcătuiţi în principal din chimicale nepericuloase, precum dioxid de carbon şi apa

(abur).

Foto 20 - Camerapostcombustie 1

Foto 21 - Camera postcombustie 2prevăzută cu coş de avarie





33

e. Turn de racire

In turnul de racire gazele sunt racite pana la 8500C de unde ajung in cazanul

de aburi .

Racirea se face cu aer cu ajutorul unui ventilator de 35 000 Nmc/h.

f. Boiler (schimbător de căldură) şi turbină

Gazele arse încinse vor fi răcite într-un boiler. Boilerul este capabil să producă

15,5 t abur/h, în funcţie de valoarea calorifică a deşeurilor incinerate.

Presiunea aburului saturat este de 21,5 bari.

Gazele arse sunt răcite la 200oC.

Tuburile de transfer de caldură sunt curăţate cu ajutorul sistemului cu

ultrasunete.

Foto 22 - Turn de răcire





34

Aburul din boiler se foloseşte pentru generarea de energie electrică cu ajutorul

unei turbine şi furnizarea de agent termic pentru spaţiile administrative şi procesele

tehnologice ale S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A. (de ex. uscarea deşeurilor).

Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care este

refolosita in proces.

Capacitatea de generare energie electrica: 650 kWh.

Foto 23 - Boiler

Foto 24 - Turbină





35

Gazele astfel racite sunt tratate in continuare cu bicarbonat de sodiu si carbune

activ si trecute prin filtrele sac.

Alimentarea cu bicarbonat de sodiu se face dintr-un siloz cu capacitatea de 40

mc prin intermediul unui dozator, iar cu carbune activ dintr-un siloz cu capacitatea

de 1 mc prin intermediul unui dozator.

Foto 25 - Siloz bicarbonatde sodiu

Foto 26 - Siloz cărbuneactiv





36

g. Filtre sac (15)

Filtru sac constă din saci filtranţi.

Viteza gazelor arse prin mediu filtrant este mai mică de 1 cm/s, pentru a oferi

suficient timp de filtrare .

Pentru menţinerea constantă a presiunii, ce scade în timp, se face o răcire

regulată cu ajutorul unui jet de aer.

Filtre saci 2 buc a 3 module fiecare cu suprafata filtranta de 1700 mp.

Sub filtre se afla doua instalatii de colectare a prafului amestecat cu

bicarbonat, carbune activ, colectarea se face prin vibrare in saci big-bag.

Daca cantitatea de absorbtie a carbunelui activ din praf este mai mare de

50% acesta se refoloseste in caz contrar se evacueaza la depozitul de deseuri

periculoase.

Foto 27 - Filtre sac





37

h. Scruber (Spălător umed )

Gazele arse ce ies din filtrele sac intră în coloana spălătorului umed.

Gazele sunt spalate cu solutie de hidroxid de sodiu 30%.

Capacitatea scuberului este 30 mc.

Controlul poluării îndeplineşte standardele de emisie în aer impuse de Directiva

2000/76/EC.

Sistemul foloseşte hidroxid de Na pentru a neutraliza gazele acide precum :

(SOx), H2SO4, a acidul clorhidric (HCl), HF ce se regăsesc în gazele arse.

Foto 28 - Scrubber





38

l. Exhaustor

Evacueaza gazele tratate prin cosul de evacuare si are o capacitate de 55 000Nmc/h.

j. Coş evacuare

Cu înălţimea de 30 m, diametrul la baza de 1,6 m iar la partea superioară de

Ø=1,0m.

Foto 29 - Exhaustor

Foto 30 - Coş evacuare gaze





39

l. Instalaţie de monitorizare continuă a emisiilor (23)

Analizor continuu de gaze amplasate intr-o cabina.

Următorii poluanţii ai aerului vor fi măsuraţi continuu:

ü Pulberi totale;

ü TOC

ü Acid clorhidric (HCl);

ü Acid fluorhidric (HF);

ü (SOx);

ü (NOx);

ü O2,

ü CO,

ü Dioxine si furani

ü CO2

ü Metale grele:

• Cadmiu

• Mercur

• Sb+Co+Cu+Mn+Ni+V

Foto 31 -Cabină

monitorizarecontinuă emisii





40

2.3.2. Proces tehnologic

Deseurile ajung in buncarul de stocare, de aici cu ajutorul graifarului in tocator

unde are loc maruntirea acestora.

Apoi tot cu ajutorul grafarului ajung in ecluza de alimentare a cuptorului

rotativ.

Din ecluza sunt alimentate in cuptor cu ajutorul impingatorului hidraulic.

In cuptorul rotativ are loc arderea acestora la o temperatura cuprinsa intre

850-1100 0C.

Gazele obtinute ajung in postcombustie 1 unde sunt arse la temperatura de

1100-1300 0 C, dupa care ajung in postcombustie 2 si in turnul de racire.

In turnul de racire gazele sunt racite pana la 850 0 C de unde apoi ajung in

cazanul de abur (boiler).

In boiler acestea sunt racite pana la temperatura de 200 grade C de

unde apoi sunt dirijate catre cele doua filtre unde are loc filtrarea acestora. Înainte

de a ajunge la filtre, gazele sunt tratate în sistem uscat cu bicarbonat de sodiu şi

cărbune activ.

Din filtre gazele ajung in scruber unde sunt spalate cu solutie NaOH si racite

pana la 110 grade C si apoi ajung in exhaustor si sunt evacuate la cos.

Aburul obtinut in boiler ajunge in turbina unde are loc producerea curentului

electric.

Din turbina aburul ajunge in condensor unde se formeaza apa distilata care

este introdusa din nou in flux.

Intreaga instalatie este prevazuta cu un sistem de aer comprimat care asigura

functionarea in conditii de siguranta a instalatiei in caz de avarie limitata a energiei

electice.





41

· Materiale si combustibili folositi

Tabel nr. 2 – Materiale şi combustibili folosiţi

Intrari in proces

(Substante chimice, combustibili,

energie electrica, apa )

u.m Cantitate

kg/h 2880Deseuri

tone/an 23 000

Energie electrica kw/h 950

Carbune activ * kg/h 2-20

Bicarbonat de sodiu - NaHCO3* kg/h 20 – 220

Gaze naturale (metan G20)** Nmc/h/arzator 350 -810

Apa dedurizata pentru boiler (din BWT) mc/h 5

Apa de racire a intregului sistem mc/h 17,3

Solutie soda caustica – NaOH 3% l/h 18

* functie de concentratia gazelor evacuate** functie de puterea calorifica a deseurilor

2.3.3. Conformarea instalaţiei cu legislaţia în vigoare

În continuare vor fi prezentate aspecte tehnice, măsuri de reducere a emisiilor şi

de monitorizare, comparativ cu legislatia în vigoare, respectiv:

ü Directiva 2000/76/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 4

decembrie 2000 privind incinerarea deşeurilor transpusă în legislaţia din România

prin:

Ø HG nr. 128 din 14/02/2002 - privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi

completările HG 268/2005;

Ø Ord. MMGA nr. 756/2004 - privind aprobarea Normativului tehnic privind

incinerarea deşeurilor.





42

Tabel. nr. 3.

Art.Ord. MMGA nr. 756 –

Normativ privind

incinerarea deseurilor

Incinerator propus

1.4.1. Principii organizatorice de bază

Aparate de măsură şicontrol a cantităţilor dedeşeuri aduse pentru

incinerare;

Cântar basculă cu înregistrarea automată a

cantităţilor şi codul deşeului

Staţii de recepţie şi depozite

temporare pentru deşeuri

Depozit deseuri

Depozit deseuri si pretratare

Parc rezervoare deseuri lichide si pastoasepompabile

Depozit frigorific deseuri medicale

Buncăr depozitare deşeuri industriale solide

Buncăr depozitare deşeuri industriale solidemărunţite

Instalaţie mărunţire

Echipamente de încărcare; Cuvă de încărcare automată a deşeurilor în

incinerator

Instalaţia de incinerare(unitatea de incinerare); Da

Echipamente de recuperarea

energiei

Boiler

Turbina pe abur cu generator de energieelectrica; 650 kw/h

Instalaţii de tratare a apeloruzate

Statie de epurare cu osmoza inversa

Apele tratate pot fi deversate în p. Crivaieconf.

NTPA-001/2005.

Instalaţii de tratare a gazelor

uzate;

Cameră post-combustie, temp>11000C

Spălare gaze, neutralizare.

Carbune activ

Carbonat de sodiu

Filtru sac





43

Solutie NaOH 3%

Depozite temporare şi staţiide recepţie pentru reziduuri;

Pulberi/Cenuşa/zgura rezultată estedepozitată în containere şi transportată la

depozitul pentru deşeuri periculoase aflat înimediata vecinătate

Alte utilităţi (ex. rezervoarede înmagazinare a apei de

stins incendii).

Bazine polistif cu rezerva intangibilă pentruincendiu.

1.4.4.2. Unitatea de incinerare pentru deşeuri periculoase

Camera de incinerare

Cuptor rotativ (1,5 rot/ min); L=9,96m;Ø=3,02m

Unghi de înclinare faţă de orizontală α=2-40

Temp. de ardere 850 -13000C

Timp rezidenţă: 30- 90 minute

Arzător auxiliar

Instalatie de extragere a

zgurei Da

Zona de postcombustieTemp. >11000C

Timp de rezidenţă: 2 secunde

Arzător combinat

2.3.4. Răcirea gazelor reziduale şi

recuperarea căldurii

Schimbător de caldură cu generare de abursaturat: 10-12 t/h, 16 barr

Gazele arse sunt răcite la 200-2300C

2.4. Reducerea emisiei prin epurarea gazelor reziduale

Reducerea emisiilor de

particuleFiltru sac

Reducerea emisiilor de HCl,HF şi

SO(x) şi a compuşilor demercur

Spălare în mediu alcalin cu solutie NaOH 3%

Reducerea emisiilor deNO(x)

Cărbune activ

Reducerea emisiilor demonoxid de carbon

Eliminarea forţată, geometria cuptorului, aerulsecundar alimentat şi amestecarea gazului din

sistemul de ardere cu grătar

Reducerea emisiilor decompuşi organici ai

Arderea totală eficientă a gazelor reziduale îninstalaţia de incinerare stopează formarea de





44

carbonului PCCD/PCDF din precursori

Instalaţii pentru evacuareaîn atmosferă a gazelor

reziduale epurate

Gazele reziduale epurate sunt evacuate dininstalaţia de tratare în atmosferă, folosind un

exhaustor.

La ieşirea din scruberul umed, gazele uzatesunt saturate în vapori de apă. Temperaturade saturaţie este de 60-700C. Atât instalaţiile

de scrubere, cât şi conductele de gaze şi coşulde fum este proiectat încât să reziste la atacul

coroziv al gazelor reziduale umede.

Tabel nr. 4. - Valori limită pentru emisii în aer

VLE conform Directivei 2000/76/EC(transpusa prin HG 128/2002 ,

HG 268/2005 privind incinerarea deseurilor)Noxe emise Măsurători continue

valori medii zilnicemg/Nmc

Măsurători discontinuevalori medii

mg/NmcCO2 - -

Pulberi totale 10NMVOC,Exprimatîn TOC

10 mg C/Nmc

Nox 200CO 50HCl 10HF 1

SO2 50ֿ∑metale 0,51

VLE conform Directivei 2000/76/EC( transpusă prin HG 128/2002 , HG 268/2005 privind

incinerarea deşeurilor)Noxe emiseMăsurători continuevalori medii zilnice

mg/Nmc

Măsurători discontinuevalori medii

mg/NmcCd+ Tl3 0,051

Hg3 0,051

Dioxine şi benzofurani 0,1ng TEQ/mc2





45

Condiţii de exploatare

(1) Instalaţiile de incinerare se exploatează astfel încât să se atingă un nivel de

incinerare la care conţinutul de carbon organic total (COT) al cenuşii şi zgurii să fie

mai mic de 3% din greutatea în stare uscată a acestora sau la care pierderea lor la

aprindere să fie mai mică de 5% din greutatea în stare uscată a acestora. Dacă este

necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare a deşeurilor.

Instalaţiile de incinerare sunt concepute, echipate, construite şi exploatate astfel

încât, chiar în condiţiile cele mai nefavorabile, după ultima admisie de aer de

combustie, gazele rezultate din proces să fie aduse, în mod controlat şi omogen,

timp de două secunde, la o temperatură de 8500C, măsurată în apropierea peretelui

intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de combustie, autorizat de

autoritatea competentă. Dacă este vorba de deşeuri periculoase, având un conţinut

de substanţe organice halogenate, exprimat în clor, mai mare de 1%, temperatura

trebuie adusă la 11000C timp de cel puţin de două secunde.

Fiecare linie a instalaţiei de incinerare este echipată cu cel puţin un arzător de

rezervă, care trebuie să pornească automat când temperatura gazelor de combustie

scade mai jos de 8500 C sau de 1 1000 C, după caz, după ultima admisie de aer de

combustie. Aceste arzătoare sunt de asemenea utilizate şi în fazele de pornire şi

stingere cu scopul de a asigura în permanenţă temperatura de 8500C sau 11000 C,

după caz, în timpul fazelor menţionate şi de asemenea în perioada în care deşeurile

nearse se află în camera de combustie.

În momentul pornirii şi stingerii, sau când temperatura gazelor de combustie

scade sub 8500C sau 1 1000 C, după caz, arzătoarele auxiliare nu pot fi alimentate

cu combustibili care ar putea genera emisii mai mari decât cele care ar rezulta în

urma combustiei combustibilului lichid definit la articolul 1 alineatul (1) din Directiva

75/716/CEE a Consiliului, a gazului lichid sau a gazelor naturale.

(2) Instalaţiile de coincinerare sunt concepute, echipate, construite sau

exploatate astfel încât, chiar în condiţiile cele mai nefavorabile, gazele rezultate din

coincinerarea deşeurilor să fie aduse în mod controlat şi omogen la o temperatură

de 8500C timp de două secunde. In cazul deşeurilor periculoase cu conţinut de





46

substanţe organice halogenate mai mare de 1%, exprimat în clor, temperatura

trebuie să ajungă la 11000C.

(3) Instalaţiile de incinerare şi de coincinerare sunt echipate şi utilizează

sisteme automate care împiedică alimentarea cu deşeuri:

(a) în timpul fazei de pornire, până când este atinsă temperatura de 8500C sau

11000C, după caz, sau temperatura precizată la alineatul (4);

(b) de fiecare dată când nu se menţine temperatura de 8500C sau 11000 C,

după caz, sau temperatura precizată la alineatul (4);

(c) de fiecare dată când măsurătorile continue prevăzute de prezenta directivă

arată că una din valorile limită de emisie este depăşită din cauza unor dereglări sau

disfuncţionalităţi ale sistemelor de epurare;

(4) Autoritatea competentă poate autoriza condiţii diferite de cele prevăzute la

alineatul (1) şi, în ceea ce priveşte temperatura, la alineatul (3) înscrise în aviz

pentru anumite categorii de deşeuri sau pentru anumite tratamente termice, cu

condiţia respectării exigenţelor prezentei directive. Statele membre pot stabili

normele care reglementează aceste autorizaţii.

Schimbarea condiţiilor de exploatare nu poate cauza o producţie mai mare de

reziduuri sau o producţie de reziduuri cu conţinut mai mare de poluanţi organici

decât reziduurile care ar fi fost obţinute în condiţiile prevăzute la alineatul (1).

Autoritatea competentă poate autoriza condiţii diferite de cele prevăzute la




normele care reglementează aceste autorizaţii. O astfel de autorizaţie trebuie să fie

condiţionată cel puţin de respectarea dispoziţiilor privind valorile limită de emisie

stabilite la anexa V pentru carbonul organic total sau pentru monoxidul de carbon

(CO).

(5) Instalaţiile de incinerare şi coincinerare sunt concepute, echipate, construite

şi exploatate astfel încât să se evite evacuarea în atmosferă a unor emisii care

antrenează o poluare atmosferică importantă la nivelul solului; în particular, gazele

arse trebuie evacuate în mod controlat şi conform normelor comunitare relevante





47

privind calitatea aerului, printr-un coş de fum a cărui înălţime este calculată astfel

încât să protejeze sănătatea oamenilor şi mediul.

(6) Căldura produsă prin incinerare sau coincinerare este valorificată în măsura

posibilului.

(7) Deşeurile din activităţi medicale cu riscuri de infectare ar trebui introduse

direct în cuptor, fără a fi amestecate în prealabil cu alte categorii de deşeuri şi fără a

fi manipulate în mod direct.

(8) Administrarea instalaţiei de incinerare sau coincinerare trebuie asigurată de

către o persoană fizică având competenţa necesară pentru acest tip de activitate.

2.3.4. Descrierea principalelor alternative studiate

Alegerea amplasamentului a fost facut in urma unor cercetari complexe care au

avut in vedere urmatoarele aspecte:

- distantele fata de zonele locuite si ariile protejate;

- structura geologica si geofizica a terenului;

- apele de suprafata si cele subterane;

- datele meteorologice (viteza si directia predominanta a vanturilor, precipitatii);

- dispersia poluantilor in aer;

- infrastructura zonei;

- aspecte economice (ex. cantitati de deseuri, apropierea de depozitul pentru

deseuri periculoase pentru stocarea cenusilor rezultate in urma procesului de

incinerare);

- incadrarea in PUZ – ul com. Perieti.

Amplasamentul propus si activitatea si activitatea ce se va desfasura –Instalatie

de incinerare a deseurilor se incadreaza in PUZ al com. Perieti si a municipiului

Slobozia, fiind desemnata ca zona industriala in care se vor desfasura activitati de

managementul deseurilor.

Mentionam ca in imediata vecinatate a amplasamentului studiat se mai afla:

1. Depozitul zonal conform pentru deseuri nepericuloase al jud. Ialomita

apartinand S.C. Vivani Salubritate S.A.





48

2. Depozitul zonal confom pentru deseuri periculoase al S.C. Vivani Salubritate

S.A.

3. Statia de tratare a deseurilor periculoase a S.C. Viavani Salubritate S.A.

Avantajele alegerii acestui amplasament sunt urmatoarele:

- Managementul integrat al deseurilor intr-o singura locatie (transportul

acestora pentru tratare pe diverse locatiii mareste riscul producerii de

evenimente nedorite pentru mediu si populatie).

- Tratarea corespunzatoare cu recuperare de energie electrica si termica.

- Micsorarea cantitatilor de deseuri depozitate in favoarea celor incinerate.

- Masurile avute in vedere la construirea obiectivelor sunt conform BAT-urilor.

- Capacitati de depozitare a zgurei si cenusei rezultate de la incinerare (in

depozitul pentru deseuri periculoase).

- Cresterea capacitatii de supraveghere din partea autoritatilor.

- Distanta mare fata de zonele locuite si de zonele protejate (peste 2 km).

Concordanta cu prevederile Ordinului Ministerului Sanatatii nr. 536/1997 –

Ordin pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de

viata al populatiei si a prevederilor Ordinului Ord. MMGA 756/2004 ce aprobă

Normativului tehnic privind incinerarea deşeurilor, a condus la alegerea

amplasamentului propus.

Prin proiect se urmareste diminuarea la maxim a nivelului de poluare in incinta si in

afara acesteia.

Platforma pe care se propune amplasarea instalatiei nu afecteaza valori

naturale, istorice, culturale, zone protejate, zone de protectie sanitara si nu se

prevede prin planul de urbanism o amenajare teritoriala.





49

2.4. Folosirea de teren din imprejurimi

Folosirea actuala a terenului din imprejurimile depozitului:

N – depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase.

E - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase si depozit zonal

conform pentru deseuri nepericuloase

S – terenuri agricole

W - terenuri agricole

Dupa cum se observa terenurile din jur au 2 destinatii si anume:

- folosinta agricola

- folosinta industriala – depozitare deseuri

2.5. Utilizarea chimica

In afara deseurilor periculoase industriale care fac obiectul eliminarii controlate

in depozitul conform pe amplasament sunt folosite substante si preparate chimice

folosite la tratarea deseurilor in instalatia de incinerare.

Substante chimice folosite in procesul de incinerare:

- hidroxid de sodiu solutie 3%

- bicarbonat de sodiu

- carbune activ

Singura substanta chimica periculoasa folosita este hidroxid de sodiu solutie

3% - 150 mc/an; 18 l/h





50

Soda caustică – Structură

Caracteristici generaleNume Hidroxid de sodiuAlte denumiri Soda causticăFormula chimică NaOHNumărul-CAS 1310-73-2

Descriere scurtă corp solidde culoare albă

ProprietățiMasă molară 39,997 g·mol−1

Stare de agregare SolidDensitate g/cm³ 2,130RefracțiaDuritatePunct de topire °C 322Punct de fierbere °C 1388Presiune vapori 13 Pa (618 °C)

Solubilitateușor solubil în apă

1260 g·l−1 (20 °C)Indicații de protecție

Simbol de pericolsubstanță caustică, higroscopică

R- și S-text R: 35S:2 26 37/39 45

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Sodium-hydroxide-crystal-3D-vdW.png

http://ro.wikipedia.org/wiki/Nume

http://ro.wikipedia.org/wiki/Formula_chimic%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Num%C4%83rul-CAS

http://ro.wikipedia.org/wiki/Mas%C4%83_molar%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Stare_de_agregare

http://ro.wikipedia.org/wiki/Densitate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Refrac%C8%9Bia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Duritate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_de_topire

http://ro.wikipedia.org/wiki/Celsius

http://ro.wikipedia.org/wiki/Punct_de_fierbere

http://ro.wikipedia.org/wiki/Presiune_vapori

http://ro.wikipedia.org/wiki/Solubilitate

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83

http://ro.wikipedia.org/wiki/Simbol

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Hazard_C.svg

http://ro.wikipedia.org/wiki/R-_%C8%99i_S-text





51

2.6. Topografie

Terenul pe care este amplasat depozitul este relativ plan cu o usoara panta de

la Nord spre Sud, aproape insesisabila. Cota terenului este la 28 m NMN.

Terenul este sistematizat si este prevazut cu canalizare pentru preluarea

apelor pluviale, prin intermediul unui deznisipator/separator.

- Coordonatele amplasamentului (STEREO70):

1– 682888,48; 345443,283

2 – 683013,85; 345438,309

3 – 683001,50; 345616,32

4 – 682890,67; 345609,05

- Coordonatele cosului de evacuare a gazelor (STEREO70):

682932, 48

345473,97

2.7. Geologie si hidrologie

Geologia

Judeţul Ialomiţa este situat în partea de sud - est a României. Teritoriul

judeţului face parte din Platforma Valahă, din marea unitate structurală cunoscută

sub numele de platforma Moesică .

Se compune dintr-un fundament foarte vechi (soclul), peneplenizat, constituit

din cristalin, peste care se aşează o cuvertură sedimentară.

Soclul este afectat de falii, între care mai importantă este cea prelungită din

Dobrogea (Palazu-Topalu) ce trece pe la N de Slobozia. Soclul cristalin a funcţionat,

în timpul paleozoicului şi mezozoicului, ca o platformă labila subsidentă, peste care

sau acumulat sedimente cu grosimi foarte mari.

Sedimentele din seria pliocenului sunt reprezentate de depozite detritice de

nisipuri şi argile şi psamito-pelitice în ponţian (nisipuri şi marne) şi pelitice în

levantin(marne-argile –nisipoase).

4 3

cos

1 2





52

Cuaternarul are grosimi de cca. 100m şi este alcătuit din, de jos în sus, din:

- Stratele de Frăteşti (situate la cca. 20m în zona Slobozia) şi sunt împărţite în

3 orizonturi, despărţite prin 2 fâşii de argilă

- complexul marnos(marne şi argile groase de cca 10- 50m),

- loessuri vechi ,

- nisipurile de Mostiştea (cca 10-25m),

- loessuri mai noi,, care domină tot câmpul şi terasele,

- nisipuri eoliene,

- şi cele mai noi formaţiuni sunt aluviunile din lunca Ialomiţei.

Din punct de vedere seismic, conform Normativului P 100 - 1992, terenul

studiat se situează în zona “D”, corespunzătoare gradului de seismicitate 7,5,

caracterizată printr-un coeficient Ks = 0,16 şi o perioadă de colţ Tc = 1,5 sec.

Condiţii geotehnice

În perimetrul studiat se disting următoarele depozite geologice:

- 0,00 - 1,00m sol vegetal

- 1,00 - 9,00m depozite loessoide

- 9,00 - 16.00m argilă

- 16,00 - 19,00m nisip

- 19,00 - 22,00m argilă

- 22,00 - 33,00m nisip cu elemente de pietriş

- 33,00 - 35,00m argilă

In perimetrul cercetat terenul de fundare este alcătuit dintr-un complex de

prafuri nisipoase si nisipuri prăfoase dispuse într-o suprafaţă tipica depozitelor de

câmpie cu caracteristici mecanice slabe.

Pământurile loessoide au o permeabilitate relativ ridicată în stare naturală

kf=10-3- 10-4 cm/s, în stare tulburată şi compactată, permeabilitatea scade la 10-5-

10-7 cm/s şi au o sensibilitate foarte mare la acţiunea apei, manifestată prin

rezistenţă scăzută la eroziune şi tasări suplimentare prin umezire.





53

Studiul geotehnic şi determinările de laborator au fost efectuate de către SC

Geo 7 SRL Slobozia. În cadrul studiului a fost executat un foraj în compartimentul de

sud-vest, până la adâncimea de 6m.

Din foraj s-au prelevat probe de pământ tulburate pe care au fost efectuate:

- determinări de laborator ce au permis stabilirea principalelor caracteristici

fizico-mecanice ale terenului şi anume:

· compoziţie granulometrică:

- argilă 16-22%,

- praf 30-38%,

- nisip fin 40-54%,

acestea încadrându-se conform diagramei ternare anexate în categoria prafurilor-

nisipoase-argiloase.

· umiditate naturală w = 19-30 %

· indice de consistenţă Ic = 0,16 –0,97

· indice de plasticitate Ip = 10 – 19 %

· porozitate naturală n = 40 –47 %

· indice pori e = 0,68 – 0,89

· greutate volumetrică gn = 16,5 – 18,7 kn/mc

· greutate vol. în stare uscată gu = 13,8 – 15,60 kn/mc

· limite de curgere wL = 31,2 – 37,6 %

· limite de frământare wP = 17,9 – 21,2 %

- o încercare Proctor normală pe o probă de pământ prelevată din zonă. Din

rezultatele obţinute rezultă că la o umiditate optimă de 19% se atinge o

densitate în stare uscată de1,70 t/mc şi o porozitate de 35%.

Presiunile de încărcare recomandate , conf. prevederilor STAS 3300/2-85 sunt:Hf = 1,00m/ Pconv = 168 – 201 KpaHf = 1,50m/ Pconv = 195 – 234 KpaHf = 2,00m/ Pconv = 225 – 270 Kpa





54

Elemente hidrogeologice

Din punct de vedere hidrogeologic, sintetizând datele forajelor din zonă,

constatăm existenţa unui acvifer format din nisipuri fine la adâncimea de 8-10m, un

al doilea acvifer la adâncimea de 15-20 m. Între depozitele permeabile amintite se

dezvoltă, pe grosimi diferite, depozite impermeabile sau semipermeabile de argile,

argile prăfoase, prafuri argiloase sau nisipoase. Grosimea stratelor permeabile

variază între 2 şi 10 m.

Se constată de asemenea că straturile permeabile comunică între ele , în

anumite zone, din cauza structuri încrucişate a depozitelor sedimentare.

Analizând structura hidroizohipselor rezultă că fluxul subteran este orientat de la

NV către SE, în direcţia nivelului de bază al râului Ialomiţa, care este principalul

colector regional al scurgerii subterane.

2.8. Hidrologie

Amplasamentul este situat la cca 6 km S – SE de raul Ialomita si influenta

depozitului nu va fi un element important (date fiind si masurile constructive) in ceea

ce priveste calitatea apelor.

Calitatea apei raului Ialomita in secţiunea Slobozia

Categoria de calitate în această secţiune este a III – a datorită valorilor medii

înregistrate la indicatorul cloruri - 287.1 mg/l şi la indicatorul CBO5 -10.6 mg/.

Valorile maxime s-au înregistrat în lunile iunie la cloruri - 443 mg/l şi decembrie la

CBO5 - 65.2 mg/l.

La indicatorul reziduu fix categoria de calitate este a II – a, valoarea medie a

fost de 969 mg/l. Valoarea maximă la reziduu fix s-a înregistrat în luna iunie – 1813

mg/l.

La indicatorii: pH, oxigen dizolvat, CCO-Mn, amoniu şi fier total categoria de

calitate este a I – a, valorile medii fiind :între 7.6 – 8.4 la pH, la oxigen dizolvat – 9.2

mg/l, la CCO-Mn – 10.1 mg/l, la amoniu – 0.888 mg/l şi la fier total – 0.08 mg/l.





55

Valorile maxime s-au înregistrat astfel: în luna mai la pH – 8.4, în decembrie

la CCO-Mn – 60,6 mg/l, în luna ianuarie la amoniu – 2.189 mg/l şi în luna decembrie

la fier total – 0.18 mg

La indicatorul oxigen dizolvat cea mai mică valoare s-a înregistrat în luna

iunie – 6.6 mg/l.

În secţiunea de control Slobozia s-a constatat că fitoplanctonul a cuprins în

structura sa pe lângă diatomee, grupa dominantă în cele 4 sezoane şi clorofite şi

euglenofite. O dezvoltare accentuată s-a înregistrat în sezonul de primăvară când s-

a ajuns la densităţti de 15.6 mil.cel/l.

Dezvoltarea fitoplanctonului a fost afectată ca şi în celelalte secţiuni în

sezonul de vară ca urmare a turbidităţii accentuate când s-au înregistrat valori la

suspensii totale de 853.8 mg/l.

În structura zooplanctonului au fost prezente organisme din grupa

protozoarelor, rotiferelor şi copepodelor, primele două grupe fiind prezente pe tot

parcursul anului.

Zoobentosul a fost reprezentat prin grupa Oligocheta cu Tubifex tubifex,

Gasteropoda cu Physa fontinalis şi Diptera cu Chironomus sp.

În această secţiune gradul de curăţenie a avut o valoare medie de 54%.

Apele raului Ialomita sunt folosite pentru industri si irigatii si in mica masura in scop

recreativ datorita calitatii acestor ape.

Anual, pe teritoriul judeţului Ialomiţa, cad între 470 - 480 mm în partea estică şi sud

– estică din care face parte si zona amplasamentului studiat.

2.9. Autorizatii curente

Instalatia de incinerare a deseurilor are urmatoarele acorduri si avize :

- Acord de mediu emis de ANPM Bucuresti – RO-ANPM nr.02/06.07.2009

- Aviz de gospodarirea a apelor – emis de DABI Buzau – Ialomita –

115/25.05.2009

- Aviz de gospodarirea a apelor – emis de DABI Buzau – Ialomita –

94/07.06.2011 (statia de epurare)





56

- Certificat de urbanism – 2/2009 – CJ Ialomita

- Certificat de urbanism – 19/28.04.2011- CJ Ialomita (statia de epurare)

- Autorizatie de constructie – CJ Ialomita

Consimtamantul de deversare

Compania deverseaza ape uzate tratate in statia de epurare proprie prin

intermediul unei conducte cu Ø= 200 m si o lungime de 2,5 Km in paraul Crivaie. La

deversarea in parau este construit un disipator de energie.

2.10. Detalii de planificare

In termen de un an de la eliberarea autorizatiei se vor implementa Standardele ISO:ISO 9001 : 2008 – sistem de management al calitatii

ISO 14001 : 2005 – sistem de management de mediu

OHSAS 18001 : 2008 – sistemul de management al sanatatii si sigurantei

operationale

2.11. Incidente legate de poluare

Pe amplasamentul studiat nu au fost semnalate incidente legate de poluare.

2.12. Vecinatatea cu Specii si Habitate Protejate sau Zone Sensibile

In jurul amplasamentului studiat, la mai putin de 1500 de metri nu se gasesc

monumente ale naturii sau alte obiective protejate.

2.13. Conditiile cladirilor

Instalatia de incinerare a deseurilor si cladirile aferente a fost construita din

cele mai bune materialae respectand legislatia in vigoare si in special Ord. MMGA

756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor.





57

2.14. Raspuns de urgenta

In ceea ce priveste apararea impotriva dezastrelor, exista un Plan de

interventie care ajuta conducerea Instalatiei de incinerare a deseurilor sa gestioneze

mai bine asemenea situatii cu risc crescut.

In cazul in care, cu toate masurile interne luate de unitate, exista pericolul ca

o poluare accidentala sa se extinda catre resursele de apa de suprafata, imediat

trebuie sa fie avertizat Sistemul de Gospodarire a Apelor asupra situatiei deosebite

create.

In ceea ce priveste prevenirea si stingerea incendiilor, este intocmit un Plan

privind masurile ce se vor adopta in caz de incendiu si dispune de personal instruit

pentru interventiile in caz de incendiu.

Elementele principale ale planului pentru situatii de urgenta sunt prezentate in

tabelul nr. 5 de mai jos:

Accidente posibile Factoriafectati

Sesizareariscului Masuri

1.Incarcari peste limiteleadmise a apelor tehnologiceuzate prin sistemul de drenajsi/sau in apele subterane

Apelesubterane

Valori pestelimitele admise

Oprirea instalatiei,investigatii privind cauzele

2.Imprastierea(răsturnarea)deşeurilor dinautovehiculelor de transportin apropiereaamplasamentului sau pedrum.

Ape subteraneSol, subsol,artere decirculatie

Accident auto.Imprastiereadeseurilor

Strangerea deseurilor,curatarea sispalarea(dezinfectarea)suprafetelor afectate.

3.Emisii in aer peste limiteleadmise

Aer Poluarea aerului. Investigarea cauzelor ,oprirea instalatiei pentrurevizie

4.Accidente ce pun in pericolsanatatea si sigurantalucratorilor

Lucratori Starea desanatate alucratorilor

Sunt prevăzute :

-măsuri de siguranţacirculaţiei (indicatoaresensuri unice etc.),

-materiale, instalaţii şiaccesorii de protecţia muncii(mănuşi, salopete, în caz denecesitate, duşuri, vestiareetc.),

-măsuri de prim ajutor în cazde accidente,





58

-măsuri de prevenire şistingere a incendiilor.

-interventie cadre medicale

5.Dezastre naturale inspecial in cazul produceriiunui cutremur

-constructii

-statia deepurare

-alimentarea cuapa

-evacuareaapelor uzate

-lucratori

-Acordarea primului ajutorpersoanelor accidentate

-Verificarea etanşeităţiiinstalaţiilor şi conductelorprecum şi verificareatasărilor sau deplasărilorcare se pot produce.

-Remedierea defectiunilor inregim de urgenta.

6.Incendiu -aer

-lucratori

-constructiile siinstalatiile

Aparitia fumului -Sunt prevazuti hidranti deincendiu si rezervaintangibila de apa.-Se va solicitainterventiaGrupului dePompieri.

3. ISTORICUL ZONEI

Teren agricol.

4. RECUNOASTEREA TERENULUI

Instalaţia de incinerare a deşeurilor, amplasata in com Perieti/jud. Ialomita –

jud. Ialomita, al SC Pro Air Clean SA este amplasata in tarlaua 180/6, parcela 21,

nr. cadastral 670/3 si ocupa o suprafata de 25 275 mp de teren.

Terenul se invecineaza:

- N – depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

- E - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

- S – terenuri agricole, proprietati private

- W - depozit zonal conform pentru deseuri nepericuloase

Instalaţia de incinerare a deşeurilor este situata la cca 2 km de Slobozia pe

drumul spre Amara, iar de aici inca 1,9 km spre vest.

Terenul pe care este amplasat depozitul este figurat in planurile de situatie

anexate prezentului raport.





59

4.1 Concentratii de poluanti

4.1.1. Managementul deşeurilor şi tehnici de reducere a poluării

Principalele tipuri de deseuri care se supun incinerarii sunt:

- deseuri municipale (ramasite- fara pretratament);

- deseuri municipale pretratate (fractii sortate);

- deseuri industriale nepericuloase si de ambalaje;

- deseuri periculoase;

- namoluri de la epurarea apelor uzate;

- deseuri spitalicesti.

Colectarea şi transportul deşeurilor industriale - se vor face conf. HG

1061/2008- privind transportul deşeurilor periculoase şi nepericuloase pe teritoriul

României, Anexa 1 - Formular pentru aprobarea transportului deşeurilor

periculoase.

Colectarea si transportul deseurilor industriale se vor face de catre firme

autorizate conf. HG 1061/2008 si vor fi livrate pe baza de contract catre Instalatia de

incinerare. Fiecare transport de deşeuri periculoase trebuie însoţit de un formular de

expediţie/transport (anexa nr. 1 din HG 1061/2008 menţionat). Expeditorul

completează şi semnează formularul de expediţie/transport, al cărei machetă este

prezentată în anexa nr. 2, din ordinul menţionat, cu următoarele date şi informaţii:

- denumirea deşeurilor, codificare conform H.G. nr. 856/2002;

- numărul formularului de aprobare a transportului;

- numele şi adresa expeditorului, transportatorului, destinatarului;

- cantitatea deşeurilor transportate;

- data preluării deşeurilor de către transportator;

- tipul mijloacelor de transport;

Înainte ca deşeurile periculoase să fie preluate în instalaţie, se verifică dacă

autorizaţia de mediu a instalaţiei admite deşeurile respective. În acest scop,





60

administratorul are nevoie conform pct. 1.3, cap. 1, anexa 2 din H.G. nr. 128/2002,

de următoarele informaţii:

- provenienţa deşeurilor;

- componenţa fizică şi chimică a deşeurilor;

- caracteristici de periculozitate, interdicţii de mixare, măsuri de precauţie la

manipulare.

Controlul la predarea deşeurilor trebuie să conţină conform pct. 1.4, cap. 1, anexa

nr. 2, din H.G. nr. 128/2002, minim următoarele etape:

- verificarea documentelor însoţitoare ale deşeurilor (de ex. documentele pentru

transportul deşeurilor);

- eşantionarea reprezentativă înainte de descărcarea deşeurilor, pentru a verifica

prin controale, dacă deşeurile corespund cerinţelor din anexa nr. 2, Art. 1.3 şi pentru

a oferi posibilitatea autorităţilor de resort de a constata tipul deşeurilor tratate;

- probele prelevate se vor păstra cel puţin o lună după incinerare.

În instalaţiile care incinerează sau coincinerează numai deşeuri proprii la locul

generării, sunt permise excepţii conform prevederilor din pct. 1.5, cap. 1, anexa nr. 2

din H.G. nr. 128/2002.

1.3.2.1. Descrierea deşeurilor periculoase

Pentru ca operatorul instalaţiei de incinerare să obţină informaţiile necesare

conform prevederilor din anexa nr. 2 din H.G. nr. 128/2002, Art. 1.3., el are nevoie

de o descriere suficientă a deşeurilor prevăzute a fi incinerate, şi anume:

- provenienţa (din care proces de producţie);

- codul deşeurilor conform H.G. nr. 856/2002;

- proprietăţi fizice (de ex. punctul de inflamabilitate şi valoarea calorică);

- compoziţia chimică.

Parametrii cercetaţi uzual la determinarea compoziţiei chimice sunt valoarea pH,

clorul, sulful şi metalele grele. Parametrii care trebuie să fie cunoscuţi în cazuri

particulare depind de tipul deşeurilor şi de frecvenţa de generare. De exemplu,

pentru evaluarea uleiurilor uzate de provenienţă necunoscută este necesară cu

siguranţă cunoaşterea conţinutului PCB.





61

1.3.2.2. Predarea deşeurilor periculoase

În baza descrierii deşeurilor, personalul de specialitate din instalaţia de incinerare

verifică în ce măsură autorizaţia de mediu a instalaţiei respective şi tehnologia

concretă a instalaţiei permit eliminarea deşeurilor respective. În contractele de

livrare se stabilesc tipul livrării (înseriere, containere, cisterne etc.), limitarea

cantitativă, excluderea sau limitarea anumitor componente etc.

Controlul la predare se desfăşoară în conformitate cu pct. 1.4, cap. 1, anexa 2 din

H.G. nr. 128/2002, după cum se prezintă în paragrafele următoare.

1.3.2.3. Predarea şi recepţia deşeurilor periculoase

În general, deşeurile sunt predate şi recepţionate urmând următoarele etape:

- verificarea documentelor însoţitoare (copie a formularului de expediţie/transport,

documentul de caracterizare a deşeului);

- determinarea cantităţii de deşeuri;

- identificarea deşeurilor predate;

- inspecţie vizuală;

- prelevarea de probe reprezentative;

- analiza de control prin sondaj în vederea comparării cu datele transportatorului

de deşeuri;

- prelevarea unei probe şi păstrarea ca dovadă pentru orice acţionare ulterioară în

justiţie; proba se păstrează cel puţin o lună după incinerare;

- eliberarea unei copii din documentul pentru transportul deşeurilor care dovedeşte

predarea acestora;

- descărcarea vehiculului în zona de depozitare indicată.

Efectuarea controalelor de predare prezentate se menţionează în jurnalul de

funcţionare. Prelevarea şi analiza probelor reprezentative necesare se efectuează

conform normelor tehnice corespunzătoare. Laboratorul care efectuează analiza

trebuie să fie, din punct de vedere tehnic şi al personalului, autorizat să efectueze

toate cercetările necesare. În afară de analiza din cadrul controlului la predare, este

necesară cercetarea comportamentului de reacţie a deşeurilor între ele în ce

priveşte pericolele la depozitare şi determinarea datelor în vederea întocmirii

programului de incinerare. În funcţie de fiecare tip de deşeuri se poate ţine cont de





62

exemplu de următoarele criterii la întocmirea programului de incinerare:

- valoarea calorică;

- conţinutul de apă;

- conţinutul de halogeni (F, Cl, Br, I);

- conţinutul de sulf şi azot;

- conţinutul de metale grele;

- conţinutul de compuşi organici termostabili (de ex. Hidrocarburi policiclice

aromatice)

Condiţii de exploatare

(1) Instalaţiile de incinerare se exploatează astfel încât să se atingă un nivel de

incinerare la care conţinutul de carbon organic total (COT) al cenuşii şi zgurii să fie

mai mic de 3% din greutatea în stare uscată a acestora sau la care pierderea lor la

aprindere să fie mai mică de 5% din greutatea în stare uscată a acestora. Dacă este

necesar, se utilizează tehnici corespunzătoare de pretratare a deşeurilor.

Instalaţiile de incinerare sunt concepute, echipate, construite şi exploatate astfel

încât, chiar în condiţiile cele mai nefavorabile, după ultima admisie de aer de

combustie, gazele rezultate din proces să fie aduse, în mod controlat şi omogen,

timp de două secunde, la o temperatură de 8500C, măsurată în apropierea peretelui

intern sau într-un alt punct reprezentativ al camerei de combustie, autorizat de

autoritatea competentă. Dacă este vorba de deşeuri periculoase, având un conţinut

de substanţe organice halogenate, exprimat în clor, mai mare de 1%, temperatura

trebuie adusă la 11000C timp de cel puţin de două secunde.

Fiecare linie a instalaţiei de incinerare este echipată cu cel puţin un arzător de

rezervă, care trebuie să pornească automat când temperatura gazelor de combustie

scade mai jos de 8500 C sau de 1 1000 C, după caz, după ultima admisie de aer de

combustie. Aceste arzătoare sunt de asemenea utilizate şi în fazele de pornire şi

stingere cu scopul de a asigura în permanenţă temperatura de 8500C sau 11000 C,

după caz, în timpul fazelor menţionate şi de asemenea în perioada în care deşeurile

nearse se află în camera de combustie.

În momentul pornirii şi stingerii, sau când temperatura gazelor de combustie





63

scade sub 8500C sau 1 1000 C, după caz, arzătoarele auxiliare nu pot fi alimentate

cu combustibili care ar putea genera emisii mai mari decât cele care ar rezulta în

urma combustiei combustibilului lichid definit la articolul 1 alineatul (1) din Directiva

75/716/CEE a Consiliului, a gazului lichid sau a gazelor naturale.

(2) Instalaţiile de coincinerare sunt concepute, echipate, construite sau

exploatate astfel încât, chiar în condiţiile cele mai nefavorabile, gazele rezultate din

coincinerarea deşeurilor să fie aduse în mod controlat şi omogen la o temperatură

de 8500C timp de două secunde. In cazul deşeurilor periculoase cu conţinut de

substanţe organice halogenate mai mare de 1%, exprimat în clor, temperatura

trebuie să ajungă la 11000C.

(3) Instalaţiile de incinerare şi de coincinerare sunt echipate şi utilizează

sisteme automate care împiedică alimentarea cu deşeuri:

(a) în timpul fazei de pornire, până când este atinsă temperatura de 8500C sau

11000C, după caz, sau temperatura precizată la alineatul (4);

(b) de fiecare dată când nu se menţine temperatura de 8500C sau 11000 C,

după caz, sau temperatura precizată la alineatul (4);

(c) de fiecare dată când măsurătorile continue prevăzute de prezenta directivă

arată că una din valorile limită de emisie este depăşită din cauza unor dereglări sau

disfuncţionalităţi ale sistemelor de epurare;

(4) Autoritatea competentă poate autoriza condiţii diferite de cele prevăzute la




normele care reglementează aceste autorizaţii.

Schimbarea condiţiilor de exploatare nu poate cauza o producţie mai mare de

reziduuri sau o producţie de reziduuri cu conţinut mai mare de poluanţi organici

decât reziduurile care ar fi fost obţinute în condiţiile prevăzute la alineatul (1).

Autoritatea competentă poate autoriza condiţii diferite de cele prevăzute la








64

normele care reglementează aceste autorizaţii. O astfel de autorizaţie trebuie să fie

condiţionată cel puţin de respectarea dispoziţiilor privind valorile limită de emisie

stabilite la anexa V pentru carbonul organic total sau pentru monoxidul de carbon

(CO).

(5) Instalaţiile de incinerare şi coincinerare sunt concepute, echipate, construite

şi exploatate astfel încât să se evite evacuarea în atmosferă a unor emisii care

antrenează o poluare atmosferică importantă la nivelul solului; în particular, gazele

arse trebuie evacuate în mod controlat şi conform normelor comunitare relevante

privind calitatea aerului, printr-un coş de fum a cărui înălţime este calculată astfel

încât să protejeze sănătatea oamenilor şi mediul.

(6) Căldura produsă prin incinerare sau coincinerare este valorificată în măsura

posibilului.

(7) Deşeurile din activităţi medicale cu riscuri de infectare ar trebui introduse

direct în cuptor, fără a fi amestecate în prealabil cu alte categorii de deşeuri şi fără a

fi manipulate în mod direct.

(8) Administrarea instalaţiei de incinerare sau coincinerare trebuie asigurată de

către o persoană fizică având competenţa necesară pentru acest tip de activitate.

Tabelul de mai jos ofera informatii referitoare la intervalul in care este

cuprinsa valoarea calorifica a diferitelor tipuri de deseuri:





65

Tabel nr. 6 - Gama si valoarea calorifica obisnuita a anumitor fluxuri dedeseuri incinerate

NCV in subtatnaoriginala (umiditatea

inclusa)Tipul intrarii Comentarii si exemple

Gama GJ/t MediaGJ/t

Deseuri municipalesolide amestecate(MSW)

Deseuri menajere amestecte 6.3 – 10.5 9

Deseurivoluminoase Mobila, etc. 10.5 – 16.8 13

Deseuri similareMSW

Deseu asemanator celuimenajer, dar care este generatde magazine, birouri

7.6 – 12.6 11

Reziduuri MSWdupa operatiile dereciclare

Fractia cernuta de lacompostare si materialerezultate in urma proceselorde recuperare

6.3 – 11.5 10

Deseuri comerciale Fractia colectata separat de labirouri, magazine 10 – 15 12.5

Deseuri deambalaje Ambalaje colectate separat 17 – 25 20

Refuzuri decombustibilisecundari (RDF)

Material floculat produs dedeseuri municipale si similarenepericuloase

11 – 26 18

Deseu industrialspecific

Reziduuri industriale deplastic, hartie 18 – 23 20

Deseu periculos Deseu chimic sau special 0.5 – 20 9.75

Ce apare in urma tratariiapelor uzate Vezi mai jos Vezi mai

jos

Brut (deshidratat la 25% solideuscate) 1.7 – 2.5 2.1

Namoluri de laepurarea apeloruzate

Asimilat (deshidratat la 25%solide uscate) 0.5 – 1.2 0.8





66

Tehnici de reducere a emisiilor

· Tehnici de reducere a emisiilor de oxizi de azot

Oxizii de azot (NOx) se pot forma in trei cai:

- NOx termic: In timpul combustiei o parte din azotul din aer este

transformat in oxizi de azot. Aceasta reactie se desfasoara, in mod

semnificativ, doar la temperaturi de peste 1300°C. Viteza de reactie creste

exponential cu temperatura si este direct proportionala cu continutul de

oxigen.

- NOx combustibil: In timpul combustie, o parte din azotul continut in

combustibil, este oxidat in oxizii de azot.

- Formarea de NOx in urma reactiilor radicale (NOx rapid): Azotul

atmosferic poate fi oxidat si prin reactionare cu radicali CH si formarea

intermediara de HCN. Acest mecanism de formare este relativ fara

importanta pentru procesul de incinerare.

Fig. 32 - Dependenta de temperatura a diferitelor mecanisme

de formare a NOx in timpul procesului de incinerare (Austria 2002)





67

Tehnici primare de reducere a emisiilor de NOx

Producerea NOx poate fi redusa folosind masuri de control ale cuptorului,

precum:

- Alimentarea cu aer, amestecul de gaze si controlul temperaturii

O masura primara si larg folosita de reducere a emisiilor de NOx este

folosirea unei alimentari bine distribuite de aer primar si secundar, pentru a preveni

gradientii neuniformi de temperatura ce se formeaza in zonele cu temperatura inalta,

ce conduc la cresterea productiei de NOx.

Cu toate ca pentru a asigura oxidarea totala a materiilor organice este

necesara o cantitate suficienta de oxigen (rezultand emisii scazute de CO si COV),

supra-alimentarea cu aer poate conduce la oxidarea suplimentara a azotului

atmosferic, si astfel la producerea de NOx suplimentar.

- Recircularea gazelor arse

Aceasta tehnica implica inlocuirea a 10 – 20% din aerul secundar de

combustie cu gaze arse recirculate. Reducerea NOx este atinsa datorita

concentratiei mici de oxiden din gazele arse recirculate si astfel temperatura mai

mica a gazelor arse, ce conduce la o micsorare a nivelului de oxizi de azot.

- Injectia de oxigen

Injectia de oxigen pur sau de aer imbogatit cu oxigen ofera o masura de

furnizare a oxigenului necesar combustiei odata cu reducerea alimentarii cu azot ce

poate contribui la cresterea productiei de NOx.

- Combustia treptata

In unele cazuri a fost folosita si combustia in trepte. Aceasta tehnica implica

reducerea cantitatii de oxigen in zonele de reactie primara si cresterea cantitatii de

aer in zonele de combustie ulterioare, in vederea oxidarii gazelor formate.

Asemenea tehnici implica amestecarea eficace a gazelor cu aerul in zonele de





68

combustie secundare, pentru a mentine scazut nivelul de emisie a CO (sau a altor

produse rezultate in urma arderii incomplete).

·· TTeehhnniiccii ddee rreedduucceerree aa eemmiissiiiilloorr ddee mmeerrccuurr ((HHgg))

Tehnici primare

Mercurul este foarte volatil si astfel este mai mereu trecut in fluxul gazelor

arse. Limita impusa de directiva referitoare la incinerarea deseurilor este de 0,05

mg/m3. In unele State Membre a fost impusa o limita medie zilnica de de 0,03 mg/m3

(avand masuratori continue). Majoritatea instalatiilor nu pot respecta aceste valori

limita, in special pentru varfurile de incarcartura, fara a adauga masuri speciale de

indepartare a Hg din gazele arse.

Principalele tehnici primare de prevenire a emisiilor de Hg sunt acelea care

previn sau controleaza, pe cat posibil, cantitatea de Hg din deseu:

- colectarea separata eficienta a deseurilor ce pot contine metale grele

(celule, baterii, amestecuri dentare);

- notificare de la producatorul cu referire la nevoia de separare a Hg;

- identificarea si/sau restrictionarea primirii de deseuri contaminate cu

mercur;

- prin luarea de probe si analizarea deseurilor, acolo unde este posibil;

- prin adoptarea unor campanii de testare/prelevare de probe;

- atunci cand se primesc deseuri cu continut cunoscut de Hg – control

suplimentar in vederea eliminarii riscului de depasire a capacitatii de

incinerare.

Tehnici secundare

Mercurul se vaporizeaza complet la temperatura de 357°C si ramane in

gazele arse, sub forma gazoasa, pana la trecerea gazelor de cuptor si boiler.

Mercurul anorganic (in principal Hg2+ sub forma de clorura) si mercurul elementar

sunt afectate diferit de catre sistemele de tratare a gazelor arse.

Alegerea procesului de indepartare a mercurului depinde de tipul incarcaturii

de deseuri si de continutul in cloruri al materialului incinerat. La un continut in cloruri





69

mare, cantitatea de mercur ionic din gazele arse va creste, ce se poate depune pe

spalatorul umed.

Mercurul metalic poate fi indepartat din gazelel arse prin:

- transformarea acestuia in mercur ionic prin adaugarea de oxidanti si apoi

depus in spalator—efluentul poate fi trimis la statii de tratare a apelor

uzate cu depunere de metale grele, unde mercurul poate fi transformat

intr-o stare mai stabila (ex. HgS), astfel mai corespunzator eliminarii finale;

sau- depunerea directa pe carbon activat dopat cu sulf, cocs sau zeolit.

In statiile de incinerare a deseurilor municipale si periculoase, continutul de

cloruri mediu din deseuri este destul de mare pentru a asigura prezenta Hg sub

forma ionica. Totusi, anumite deseuri intrate in proces pot schimba stuatia, iar Hg

metalic va trebui depus.

Deseuri cu continut ridicat de Hg:

Pentru incinerarea, in statiile de incinerare a deseurilor periculoase, deseurilor

cu un continut mare de Hg, depunerea a 99,9% din Hg poate fi atinsa doar prin

incinerarea deseurilor cu cloruri in proportie adecvata cu incarcarea de Hg. In aceste

tipuri de statii se folosesc de obicei spalatoare umede in mai multe trepte.

Fig. 33 - Relatia dintre emisiile de Hg si continutul de clor din gazele arse brute, in

cadrul unei statii de incinerare a deseurilor periculoase





70

· Tehnici de reducere a emisiilor de compusi organici aicarbonului

Combustia in sine reprezinta cel mai important mijloc de reducere a emisiilor

in aer a compusilor organici ai carbonului.

Gazele arse de la incinerarea deseurilor pot contine o gama larga de

substante organice, inclusiv:

- hidrocarburi aromatice halogenate;

- hidrocarburi aromatice policiclice (PAH);

- benzen, toluen si xilen (BTX);

- PCDD/F.

Dioxinele dibenzo-policlorurate (PCDD) si dibenzo-furanii (PCDF) se pot

forma dupa etapa de ardere, din precursori. Precursorii din care se pot forma sunt,

de exemplu, bifenoli policlorurati (PCB), difenolmetan policlorurat (PCDM),

clorobenzen si clorohidroxibenzen.

PCDD si PCDF se mai pot forma si in urma reactiilor catalitice a carbonului,

sau compusilor carbonului, cu compusii anorganici ai clorului peste un oxid metalic,

ex. cupru. Aceste reactii apar in special in cenusa zburatoare sau in praful din filtre,

la o temperatura cuprinsa intre 2000 si 450°C.

Se crede ca formarea dioxidelor/furanilor, in cadrul incinerarii deseurilor,

rezulta in urma a trei mecanisme:

- formarea PCDD/F din hidrocarburile clorurate prezente in deseu, sau ce

se formeaza in cuptor (clorohidrobenzen sau clorobenzen);

- sinteza la temperaturi mici (de obicei in boiler);

- distrugerea incompleta a PCDD/F continute in deseu.

Valoarea limita a emisiilor totale de dioxine si furani, conform Directivei

2000/76/EC, este 0,1 ng I-TEQ/m3.

Emisiile de compusi onorganici ai carbonului pot fi reduse si prin depunerea

ulterioara a prafului si aerosolilor, deoarece acestii poluanti se absorb in fractia fina

a prafului, si prin racirea fortata a gazelor arse (condensare).





71

- Absorbtia pe reactiv de carbon activat

Carbonul activ este injectat in fluxul gazelor arse. Carbonul este filtrat din

fluxul gazos folosind flitre sac. Carbonul activ are o eficienta ridicata de absorbtie

atat a mercurului, cat si a PCDD/F.

Tipuri diferite de carbon activ au eficiente de absorbtie diferite. Acest lucru se

datoreaza naturii specifice a particulelor de carbon, ce sunt influentate de procesul

de fabricatie.

· Reducerea gazelor cu efect de sera (CO2, N2O)

Pentru reducerea gazelor cu efect de sera exista doua cai principale:

- cresterea eficientei de recuperare si livrarea a energiei;

- controlul emisiilor de CO2 folosind metode de tratare a gazelor arse.

Tehnici de reducere a emisiilor de compusi organici ai carbonului

Combustia in sine reprezinta cel mai important mijloc de reducere a emisiilor

in aer a compusilor organici ai carbonului.

Gazele arse de la incinerarea deseurilor pot contine cantitati in urma a unei

game largi de substante organice, inclusiv:

- hidrocarburi aromatice halogenate;

- hidrocarburi aromatice policiclice (PAH);

- benzen, toluen si xilen (BTX);

- PCDD/F.

Dioxinele dibenzo-policlorurate (PCDD) si dibenzo-furanii (PCDF) se pot

forma dupa etapa de ardere, din precursori. Precursorii din care se pot forma sunt,

de exemplu, bifenoli policlorurati (PCB), difenolmetan policlorurat (PCDM),

clorobenzen si clorohidroxibenzen.

PCDD si PCDF se mai pot forma si in urma reactiilor catalitice a carbonului,

sau compusilor carbonului, cu compusii anorganici ai clorului peste un oxid metalic,

ex. cupru. Aceste reactii apar in special in cenusa zburatoare sau in praful din filtre,

la o temperatura cuprinsa intre 200 si 450°C.





72

Se crede ca formarea dioxidelor/furanilor, in cadrul incinerarii deseurilor,

rezulta in urma a trei mecanisme:

- formarea PCDD/F din hidrocarburile clorurate prezente in deseu, sau ce

se formeaza in cuptor (clorohidrobenzen sau clorobenzen);

- sinteza la temperaturi mici (de obicei in boiler);

- distrugerea incompleta a PCDD/F continute in deseu.

Valoarea limita a emisiilor totale de dioxine si furani, conform Directivei

2000/76/EC, este 0,1 ng I-TEQ/m3.

Emisiile de compusi onorganici ai carbonului pot fi reduse si prin depunerea

ulterioara a prafului si aerosolilor, deoarece acestii poluanti se absorb in fractia fina

a prafului, si prin racirea fortata a gazelor arse (condensare).

Absorbtia pe reactiv de carbon activat

Carbonul activat este injectat in fluxul gazelor arse. Carbonul este filtrat din

fluxul gazos folosind flitre sac. Carbonul activat are o eficienta ridicata de absorbtie

atat a mercurului, cat si a PCDD/F.

Tipuri diferite de carbon activat au eficiente de absorbtie diferite. Acest lucru

se datoreaza naturii specifice a particulelor de carbon, ce sunt influentate de

procesul de fabricatie.

Reducerea gazelor cu efect de sera (CO2, N2O)

Pentru reducerea gazelor cu efect de sera exista doua cai principale:

- cresterea eficientei de recuperare si livrarea a energiei;

- controlul emisiilor de CO2 folosind metode de tratare a gazelor arse.

Prevenirea emisiilor de N2O.

Emisiile de oxizi de azot de la incinerarea deseurilor pot rezulta in urma:

- folosirii arderii la temperaturi joase – de obicei sub 850°C;

- folosirea reducerii selective non-catalitice (SNCR) in reducerea emisiilor

de NOx.





73

Temperatura optima pentru reducerea simultana a emisiilor de NOx si N2O se

situeaza in gama de 850 - 900°C. In conditiile in care temperatura din camera de

post-combustie este peste 900°C, emisiile de N2O sunt scazute.

Pentru a evita emiterea de N2O, se folosesc urmatoarele tehnici:

- reducerea cantitatii de reactiv folosit in cadrul SNCR, prin optimizarea

procesului;

- alegerea temperaturii optime pentru introducerea reactivului;

- folosirea metodelor de modelare a fluxurilor, in vederea optimizarii

punctelor de amplasare a injectoarelor;

- zone de ardere supra-stoichiometrice pentru asigurarea oxidarii N2O;

- utilizarea amoniacului in loc de uree.

· Tratarea gazelor arse rezultate la incinerarea namolurilor

Tipul de sistem de tratare a gazelor arse folosit depinde, in mare masura, de

compozitia deseului incinerat. Totusi, o atentie deosebita trebuie acordata

indepartarii oxizilor de azot (NOx) si a mercurului (Hg).

Compozitia gazelor arse brute in instalatiile de incinerare a deseurilor

Compozitia gazelor arse brute in instalatiile de incinerare a deseurilor depinde

de compozitia deseului si de parametrii tehnici ai cuptorului.

Tabelul nr. 7 ofera un rezumat al concentratiilor obisnuite ale gazelor arse

brute, dupa cazan si inainte de tratarea acestora.





74

Tabel nr. 7 - Concentratie gazelor arse brute la diferite instalatii de incinerare

a deseurilor (valoare de referinta pentru O2 este 11%)

Instalatii de incinerare pentruComponenta U.m. Deseu

municipalDeseu

periculosNamolul de la apele

uzate industrialePraf mg/Nm3 1000-5000 1000-10000 30000-200000

Monoxid de carbon(CO) mg/Nm3 5-50 <30 5-50

Carbon organictotal (COT) mg/Nm3 1-10 1-10 1-10

PCDD/PCDFngTEQ/mg/Nm3 0,5-1 0,5-10 0,1-10

Mercur mg/Nm3 0,05-0,5 0,05-3 0,2

Cadmiu+Thaliu mg/Nm3 <3 <5 2,5

Alte metale grele(Pb, Sb, As, Cr, Co,Cu, Mn, Ni, V, Sn)

mg/Nm3 <50 <100 800

Compusi anorganiciai clorului (HCl) mg/Nm3 500-2000 3000-100000

Compusi anorganiciai fluorului (HF) mg/Nm3 5-20 50-550

Compusi ai sulfului,total ca SO2/SO3,masurat ca SO2

mg/Nm3 200-1000 1500-50000

Oxizi de Azot,masurati ca NO2

mg/Nm3 250-500 100-1500 <200

Protoxid de azot mg/Nm3 <40 <20 10-150

CO2 % 5-10 5-8

Abur (H2O) % 10-20 6-20

Lista deseurilor propuse la incinerare se află anexată împreună cu acordul de

mediu.





75

4.1.2. Substante emise in aer

Monoxid de carbon

CO este un gaz toxic fara miros (inodor). Monoxidul de carbon (CO) din

gazele arse ale instalatiilor de incinerare reprezinta produsul arderii incomplete a

compusilor pe baza de carbon.

CO este produs atunci cand nu exista suficient oxigen si/sau cand nu este

atinsa temperatura optima de combustie, pentru oxidarea totala (arderea completa)

a dioxidului de carbon. In particular, aceasta poate apare daca sunt prezente

substante ce ard rapid sau care se evaporeaza spontan, sau cand amestecul de gaz

este sarac in oxigen.

Masurarea continua a nivelului de CO poate fi folosita la verificarea eficientei

procesului de incinerare.

Daca emisiile de CO sunt foarte mici, calitatea gazelor arse este foarte buna,

iar emisiile de carbon organic total (COT) sunt de asemenea mici (si vice-versa).

Dupa ce este eliberat in atmosfera, CO este oxidat, dupa ceva timp, ducand

la formarea CO2. Concentratiile particulelor mari de CO (>limita inferioara de

explozie) trebuiesc evitate, deoarece ele pot forma, in gazele arse, amestecuri

explozive.

In particular, la instalatiile de incinerare a deseurilor periculoase, pot apare

emisii mai mari de CO, din anumite deseuri.

CO este masurat continuu. Se ating valori zilnice medii de CO sub 50

mg/Nm3.

Carbonul organic total (COT)

Acest parametru include un numar de substante organice gazoase, a caror

detectia individuala este in general complexa sau imposibila. In timpul incinerarii

deseurilor organice, au loc un numar mare de reactii chimice, dintre care unele

incomplete. Acest lucru conduce la un model extrem de complex de compusi sub

forma de urme. Nu este disponibila o evidenta completa a fiecarei substante din





76

cadrul parametrului COT, totusi incinerarea ofera, in general, o eficienta mare in

distrugerea substantelor organice.

TOC poate fi masurat continuu in gazele arse. Nivelele mici de COT sunt

indicatori cheie ai calitatii combustiei din cadrul procesului de incinerare. Se observa

emisii in gama 0,1 mg/Nm3—10 mg Nm3.

Acid clorhidric (HCl)Multe deseuri contin compusi organici clorurati sau cloruri. In deseurile

menajere, aproximativ 50% din cloruri provin din PVC (clorura de polivinil).

In timpul procesului de incinerare, componenta organica a acestor compusi

este distrusa, iar clorul este transformat in HCl.

O parte din HCl are o importanta minora, in conditii normale de incinerare.

Totusi, este esential pentru ancrasare si coroziune. Asa ca merita controlul formarii,

in asa fel incat procesele mentionate sa aiba loc in faza gazoasa si nu dupa

depunerea pe conductele cazanului.

Acid fluorhidric (HF)

Mecanismul de formare a HF in statiile de incinerare este asemanator celui

de formare a HCl. Principala sursa a emisiilor de HF, in instatiile de incinerare a

deseurilor, este propabil plasticele fluorurate sau textilele fluorurate si in cazuri

specifice, descompunerea CaF2 (difluorura de calciu) in timpul incinerarii namolului.

HF este foarte solubil in apa si poate avea impact negativ asupra dezvoltarii

plantelor. Poate fi masurat continuu, cu emisii in gama 0,1-1 mg/Nm3. in statiile de

incinerare a deseurilor periculoase se trateaza diferite tipuri de deseuri fluorurate.

Acid iodhidric (HI) si iod (I), acid bromhidric (HBr) si brom (Br)

Deseurile menajere contin, de obicei, cantitati foarte mici de compusi ai

bromului sau iodului. Emisiile de brom sau iod sunt, asadar, de o importanta minora

pentru statiile de incinerare a deseurilor.

De exemplu, compusii bromului se pot gasi in unele dispozitive electronice,

sub forma de substante ignifuge (de intarziere a arderii). Iodul poate fi continut in





77

medicamente sau poate fi folosit la tratarea suprafetelor metalice. Pe total, cantitatile

acestora sunt mici, comparatie cu compusii clorului. Br si I ajuta la oxidarea

mercurului si reduc cantitatea de mercur continuta in gazul epurat, prin

imbunatatirea capacitatii de retinere a scruberului umed.

Unde sunt prezente, proprietatile chimice ale elementelor Br si I pot conduce

la colorarea penelor cosului de fum. Pentru incinerarea unor asemenea deseuri se

pot lua masuri special pentru prevenirea formarii si eliberarii elementelor de Br si I.

Aceste substante pot avea efecte toxice si iritante.

Oxizi de sulf (SOx)

Daca deseul contine conpusii ai sulfului, in timpul incinerarii deseului se va

forma, in principal SO2. in anumite conditii de reactie, se poate forma si SO3.

Pentru instalatiile de incinerare a amestecurilor de namol, proportia de SO3

poate fi in jur de 5% la admisia in sistemul de tratare a gazelor arse (continutul de

SO3 este important in determinarea punctului acid de roua).

Sursele comune de sulf in unele fluxuri de deseuri sunt: deseul de hartie;

placile din ipsos (sulfat de calciu), si namolurile de la epurarea apelor uzate.

SO2 conduce la acidifiere si poate fi masurat continuu, cu emisii in gama de

1-50 mg/Nm3 (O2-11%)

Oxizi de azot (NOx)Diferiti oxizi de azot (nitrogen) sunt emisi in cadrul statiilor de incinerare. Ei

pot evea efecte toxice, acide si de incalzire globala, in functie de tipul oxidului. In

multe cazuriei sunt masurati folosind monitoare pentru emisie continua.

Monoxidul de azot (NO) si dioxidul de azot (NO2) emisi de statiile de

incinerare a deseurilor, provin din conversia azotului continut in deseu (asa-numitul

NOx combustibil) si din conversia azotului atmosferic, din aerul de combustie, in oxizi

de azot (NOx termic).

In statiile de incinerare a deseurilor menajere, proportia de NOx termic este,

de obicei, foarte mica, datorita temperaturii mai joase din camera de post - ardere.

Producerea de NOx termic devine mai semnificativa la temperaturi mai mari de 1000





78

°C. In statiile de incinerare a amestecurilor de namol, cantitatea de NOx termic poate

depinde, in mod critic, de cantitatea si modul de introducere a aerului secundar in

camera de post-combustie - cu cantitati mai mari de NOx si cu temperatura mai

mare in ajutaj (peste 1400 °C).

Mecanismele de formare a NOx din azotul continut in deseu sunt foarte

complicate. Printre alte motive, acest lucru se datoreaza faptului ca azotul poate fi

continut sub diferite forme, care, in functie de mediul chimic, pot conduce la

formarea NOx sau a azotului. Se prtesupune o rata de conversie de aprox. 10-20% a

azotului combustibil, in functie de tipul deseului. Concentratiile mari de clor si sulf,

continutul de O2 si temperatura pot avea influente mari. Raportul NO/NO2 din

emisiile totale de NOx este de obicei aproximativ 95% NO si 5% NO2.

Protoxidul de azot nu este masurat de obicei ca parte componenta a NOx.

Protoxidul de azot (N2O) poate fi emis daca avem o temperatura insuficienta

procesului de combustie (sub 850°C) si nu exista suficient oxigen. Emisiile de

protoxid de azot din procesele de incinerare sunt, asadar, adesea asociate cu

emisiile de CO.

La incinerarea deseurilor menajere, s-au inregistrat emisii ale N2O de

1-12 mg/Nm3 (la masuratori individuale) si o medie de 1-2 mg/Nm3. La incinerarea

amestecurilor de namoluri in statii cu paturi fluidizate, valorile masurate ale emisiilor

de N2O, sunt de obicei mari. Masuratorile individuale (punctuale) in statiile de

incinerare a deseurilor periculoase au aratat valori de 30-32 mg/Nm3 emisii N2O.

Cu toate ca incinerarea este un mic contribuabil (in termeni de emisii

antropogenice) de emisii de oxizii de azot, acestia se adauga potentialului de

incalzire globala de la procesele de incinerare.

NOx conduce la acidifiere si eutrofizare, el putand fi masurat continuu.

Emisiile statiilor moderne se estimeaza a fi in gama 30-200 mg/Nm3 (medie zilnica,

O2 -11%).

PrafEmisiile de praf din centrele de incinerare a deseurilor consta in principal intr-

o cenusa fina, rezultata in urma procesului de incinerare, ce este antrenata in fluxul





79

gazos. In functie de echilibrul reactiei, alte elemente si compusi sunt concentrati in

acest praf. Separarea prafului din gazele arse, folosind dispozitive de controlare a

poluarii aerului, indeparteaza majoritatea prafului, dar antreneaza substantele

organice si anorganice (clorul metalic, PCDD/F, etc.).

Echipamentul de control al poluarii aerului reduce, in mare masura, cantitatea

de particule emise in statiile de incinerare. Comun tuturor proceselor de combustie,

tipul echipamentului de control al poluarii aerului folosit afecteaza distributia marimii

particulelor prafului emis. Echipamentul de filtrare este, in general, mai eficient

pentru particulele de diametru mai mare, in acest fel schimband proportia

particulelor fine in emisiile rezultante, odata cu reducerea emisii totale.

Praful este masurat in mod continuu, cu emisii raportate intre <0,05 si 15

mg/Nm3 (O2-11%).

Mercurul si compusii acestuia

Mercurul mai poate fi inca gasit in deseul municipal, sub forma de baterii,

termometre, amalgam dentar, tuburi fluorescente si intrerupatoare cu mercur.

Colectarea separata a acestora poate duce la reducerea cantitatii totale, dar rate de

colectare de 100% nu sunt posibile, practic.

Mercurul este un metal foarte toxic. Fara un control adecvat al poluarii

aerului, incinerarea deseurilor cu continut de mercur, poate duce la emisii in

atmosfera.

Emisia poate fi masurata continuu, iar nivelurile inregistrate au fost in gama

0,0014-0,05 mg/Nm3 (O2-11%). Niveluri mai mari de emisii pe termen scurt au fost

semnalate, atunci cand concentratia la intrare varia foarte mult.

La incinerarea deseurilor periculoase, exista cateva fluxuri specifice ce pot

contine concentratii mai mari de mercur, in deseul receptionat:

· Gudroane de la fabricile de cocsificare

· Deseu de la electroliza alcalina a clorului (proces amalgam)

· Namol cu continut de ulei caustic

· Chimicale cu continut de mercur





80

Forma emisiilor de mercur depinde in mare masura de mediul chimic al

gazelor arse.

In mod normal se dezvolta o balanta intre mercurul metalic (Hg) si clorura de

mercur (HgCl2). Unde exista o concentratie suficient de mare a HCl in gazele arse

(in comparatie cu agentul de reducere SO2), mercurul se va gasi in gazele arse, in

special sub forma de HgCl2. Acesta poate fi separat din gaze mult mai usor decat

mercurul metalic. Daca, totusi, HCl este continut in concentratii mai mici, mercurul

se gaseste in principal sub forma metalica, si este mult mai greu de controlat.

Temperatura de combustie influenteaza si ea formarea HgCl2.

Doar in scruberul umed HgCl2 poate fi redus, daca este prezent si SO2.

Hg2Cl2 format, daca se formeaza, poate el insusi sa se descompuna in HgCl2 si Hg.

Aceste reactii pot fi prevenite prin reglarea pH-ului din scruberul umed la valori mai

mici, si prin scoaterea mercurului din efluentul scruberului.

Mercurul metalic este realmente solubil in apa (59 bg/l la 25 °C).

Clorura de mercur este mult mai solubila la 73 g/l. Asadar, clorura de mercur

poate fi separata in scrubere umede, unde separarea mercurului metalic necesita si

etape ulterioare de epurare a gazelor arse.

Cadmiul si compusii acestuia

Sursele comune ale cadmiului in statiile de incinerare a deseurilor menajere

sunt reprezentate de echipamentele electronice (inclusiv acumulatori), bateriile,

unele vopseluri si plastice ce contin stabilizatori pe baza de cadmiu. Taliu nu este

prezent in deseurile menajere.

Deseurile periculoaase pot contine Cd si Tl in concentratii mari. Sursele cele

mai importante sunt namolul rezultat in urma tratarii apelor uzate si deseurile de la

placarea (acoperirea) si tratarea metalelor.

Cadmiul este foarte toxic si se acumuleaza in sol. Gama de emisii raportata

se situeaza intre 0,0002 si 0,2 mg/Nm3 (O2-11%).





81

Alte metale grele

Termenul cuprinde metalele grele ca antimoniu, arseniu, plumb, crom, cobalt,

cupru, mangan, nichel, vanadiu, cositor si compusii lor. Legislatia Europeana, si nu

numai, le-au grupat datorita cerintelor necesare inregistrarii concentratiilor. Acest

grup contine metale si compusi metalici cancerigeni, precum arseniu (As) si crom

hexavalent (Cr VI), dar si metale toxice.

Bifenoli policlorurati

Cantitati mici de bifenoli policlorurati (PCB) se gasesc in majoritatea fluxurilor

deseurilor menajere, dar si in unele deseuri industriale. Deseurile ce contin cantitati

insemnate de PCB, apar, in general, in cadrul programelor specifice de colectare si

distrugere a PCB, unde concentratia PCB in aceste deseuri poate fi foarte mare.

In statiile de incinerare a deseurilor periculoase, deseurile cu continut de PCB

intre 60% si 100% sunt arse. Acelasi lucru se aplica si statiilor specifice incinerarii

hidrocarburilor foarte clorurate. PCB-urile sunt distruse mai eficient daca se folosesc

temperaturi mai mari de combustie (peste 1200 °C); totusi, temperaturile mai mici

(950 °C), impreuna cu conditii specifice de turbulenta si timp de stationare, sunt de

asemenea eficiente in incinerarea PCB. PCB-ul din gazele arse brute ale statiilor de

incinerare poate reprezenta rezultatul arderii incomplete.

Emisiile de PCB sunt clasificate ca potentiale toxice, de catre unele

organizatii internationale. Un potential toxic (similar celui al dioxinelor si furanilor)

este atribuit doar anumitor PCB.

Hidrocarburi poliaromatice

Hidrocarburile poliaromatice sunt cunoscute ca fiind produsele arderii

incomplete. Ele sunt toxice si au proprietati cancerigene si mutagene.

Dibenzo-dioxine si furani policlorurati (PCDD/F)

Dioxinele si furanii (PCDD/F) reprezinta un grup de compusi, dintre care unii

foarte toxici, ce sunt considerati a fi cancerigeni. Dioxinele si furanii au avut un rol

important in discutii purtate pe tema incinerarii deseurilor, de multi ani. Productia si





82

eliminarea acestora nu este specifica incinerarii deseurilor, dar apar in urma tuturor

proceselor termice, in anumite conditii ale procesului. In ultimii ani, in sectorul

incinerarii deseurilor, au fost obtinute dezvoltarii seminficative in ceea ce priveste

controlului emisiilor de PCDD/F. Imbunatatirea proiectarii sistemelor de combustie si

de tratare a gazelor arse au condus la sisteme ce emit cantitati foarte mici de

PCDD/F. Inventarele nationale si regionale ale emisiilor au confirmat faptul ca acolo

unde este asigurata conformarea cu Directiva 200/76/CE, incinerarea reprezinta un

mic contribuabil la emisiile de dioxine si furani in aer.

In statiile de incinerare bine proiectate si operate, bilantul material a aratat ca,

de fapt, incinerarea indeparteaza dioxinele din mediu. Acest bilant se face mai

favorabil prin asigurarea ca:

· Dioxinele si pre-cursorii, ce intra in proces, sunt distrusi folosind conditii

adecvate de combustie;

· Se reduc folosirea conditiilor ce pot conduce la formarea si re-formarea

PCDD/F

Dioxinele si furanii ce intra in proces, odata cu deseul, sunt distruse foarte

eficient daca sunt folosite temperaturi de combustie mari si conditii corespunzatoare

ale procesului. Conditiile standard de reactie se regasesc in legislatia Europeana

referitoare la incinerare. Dioxinele si furanii ce se regasesc in gazul brut al statiilor

de incinerare a deseurilor sunt rezultatul unei reactii de re-combinare a carbonului,

oxigenului si clorului. Precursorii corespunzatori (ex. de la clorofenoli) pot de

asemenea reactiona, si sa duca la formarea de dioxine si furani. In procesul de

formare a acestor substante, un rol important il au anumiti catalizatori, sub forma

unor metale de tranzitie (ex. cupru).

Amoniac (NH3)

Amoniacul are un impact semnificativ asupra acidificarii si eutrofizarii mediului

inconjurator. Emisiile de amoniac pot aparea prin supra-dozarea sau controlul slab

al reactivului de reducere a NOx, ce sunt folositi la controlarea concentratiilor de

NOx. Emisiile variaza, de obicei, in intervalul 1-10 mg/Nm3 cu o medie de 4 mg de

NH3/Nm3.





83

Dioxid de carbon (CO2)

Daca este arsa o tona de deseu municipal, se genereaza aproximativ 0,7-1,7

tone de CO2.

CO2 este eliberat direct in atmosfera, acesta contribuind la efectul de sera.

Deoarece deseul menajer este un amestec eterogen de biomasa si material

fosil (solid), fractia de CO2 rezultata in urma incinerarii deseurilor menajere fosile

(ex. plastic), ce este consideranta relevant din punct de vedere al schimbarilor

climatice, se situeaza, in general, in gama de 30-50%.

Metan (CH4)

Se poate presupune ca, daca combustia se realizeaza in conditii oxidante,

cantitatile de metan din gazele arse va fi aproape 0 si, in consecinta, nu va fi emis in

aer. Metanul este masurat cu ajutorul indicatorului COV (compusi organici volatili).

Metanul se poate crea si in buncarul de deseuri, daca in acesta nu exista

destul oxigen, ducand astfel la procese anaerobe. Acest lucru este caracteristic doar

in cazul deseurilor ce se depoziteaza pe o perioada lunga de timp, si nu sunt bine

aerate. Acolo unde gazele emise in depozite sunt introduse in camera de ardere,

odata cu aerul, acestea vor fi bine incinerate, iar emisii in atmosfera vor fi reduse

semnificativ.

Rezumatul datelor despre emisiile in aer rezultate la incinerarea deseurilor

periculoase.

Tabelul nr. 8 arata rezultatele unui studiu efectuat aupra operatorilor Europeni

(in special din Germania si Olanda), in legatura cu emisiile specifice ale statiilor.

Sunt prezentate mediile anuale, zilnice si la 30 de minute. Este important de

observat ca datele ce sunt rezultatul masuratorile incontinue, sunt de asemenea

prezentate in tabel, acestea fiind notate cu (N). In plus, unde masuratorile incontinue

apar ca valori medii, valori prezentate pentru masuratorile incontinue nu sunt

colectate in perioada medie mentionata pentru acea coloana, si trebuie intrepretate

doar ca masuratori incontinue:





84

Tabel nr. 8 - Emisiile obisnuite de gaze epurate de la statiile de incinerare

a deseurilor periculoase

Parametru Tipulmasuratorii

Media zilnica(mg/Nm3)

Media la 30 minute(mg/Nm3)

Mediaanuala

(mg/Nm3)

C-contI-incont

Limita2000/76/

UE

Intervalulobisnuit

Limita2000/76/

UE

Intervalulobisnuit

Intervalulobisnuit

Praf C 10 0.1-10 20 0.1-15 0.1-2

HCl C 10 0.1-10 60 0.1-60 0.3-5

HF C/I 1 0.04-1 4 0.1-2 0.05-1

SO2 C 50 0.1-50 200 0.1-150 0.1-30

NOx C 200 40-200 400 50-400 70-180

COT C 10 0.1-10 20 0.1-20 0.01-5

CO C 50 5-50 100 5-100 5-50

Hg C/I 0.05 0.0003-0.03 n/a 0.0003-1 0.0004-

0.05

Cd si Tl I 0.05 0.0005-0.05 n/a 0.0005-

0.05

Σ altor metalegrele I 0.5 0.0013-0.5 n/a 0.004-0.4

PCDD/F(ng TEQ/m3)

I 0.1 0.002-0.1 n/a 0.0003-0.08

Nota:Datele sunt standardizate pentru oxigen 11%, gaz uscat, 0°C si 101.3 kPaAlte metale grele: Sb, As, Pb, Cr, Co, Cu, Mn, V, Ni





85

Tabel nr. 9. - Datele studiului despre emisiile medii anuale, in aer, de la

incineratoarele de deseuri periculoase din Europa

Media anualaParametru (mg/Nm3) Minim Maxim Medie

HF 0.01 <1 0.3

COT 0.01 6 1.5

O2 (%) 8 13.66 11

NOx 44.4 <300 139

Praf 0.075 9.7 1.59

HCl 0.25 8.07 1.56

SO2 0.1 22.7 7.8

Hg 0.0004 0.06 0.01

Cd si Tl 0.00014 0.046 0.01

Σ metale grele <0.004 0.84 0.2

PCDD/F (ngTEQ/m3) 0.0003 <0.1 0.038

CO 3 26 12.9

Tabel nr. 10. - Datele studiului despre fluxul masei si emisiile anuale de la

incineratoarele deseurilor periculoase comerciale din Europa

ParametruFluxul de masa mediu

(kg/t de deseuincinerat)

Cantitatea totalainregistrata

(t/an)Praf 0.0098 16.2

SO2 0.047 60.6

NOx 0.87 1191

Hg 0.000056 0.083

Σ metale grele 0.0013 1.3

CO 0.07 76.2

HCl 0.0097 16.8





86

Tabel nr. 11. - Unele consideratii privind combustia aplicata in incinerare.

Parametru Consideratii Scop

Temperatura minima acombustiei in timpulstationarii gazului

- cel putin 850 °C, sau- cel putin 1100 °Cpentru deseurile

periculoase cu continutde substante organice

halogenate (Cl) maimare de 1%

Temperaturi adecvate pentru apermite oxidarea.

Timpul minim de stationareal gazului

2 secunde dupa ultimainjectie de aer de

combustie

Timp de stationare suficient latemperatura suficient de mare

in prezenta oxigenului,suficient pentru reactie si

oxidare.

Turbulenta

Suficient pentru aasigura amesteculeficient al gazului si

reactia de combustie

Amestecul gazului pentru apermite reactiei sa se propage

in intregul flux gazos

Concentratia oxigenului(exces)

Mai mare de 6%(cerintele precise pentru

oxigen au fostindepartate din

majoritatea legislatieiUE )

Trebuie asigurat suficientoxigen pentru permiterea

oxidarii.





87

Tabel nr. 12. - Nivelurile emisiilor rezultate in urma folosirii scruberlor umede

Emisii obtinute

Substanta Medie la30 min.

(mg/Nm3)

Mediazilnica

(mg/Nm3)

Mediaanuala

(mg/Nm3)

Emisiispecifice (g/tdeseu intrat)

Comentarii

HCl < 50 3-10 2 4-10

HF < 2 < 1 < 0.5 < 2

SO2 < 50 < 20 < 10 5-50

Valorile cele mai miciatinse cu doze maride reactiv si control

al instalatie. Varfurilepot fi rezolvate prinanalize cu HCl, in

contracurent.Procesul semi-umed

poate capta SO2odata cu HCl si HF,in acelasi scruber.

Conform documentatiei analizate, instalatia de incinerare respecta toate

conditiile impuse prin H.G. nr. 128/2002 modificata si completata cu HG 268/2005 si

Ord. 756/2004 – Incinerarea deseurilor.

Instalatia de epurare a gazelor reziduale a fost astfel aleasa incat sa respecte

conditiile impuse prin Anexa nr. 7.

Pentru stabilirea zonei posibil a fi afectate de functionarea incineratorului, prin

nivelul imisiilor, a fost realizata o modelare matematica a dispersiei poluantilor si

stabilirea nivelor de emisii si imisii.

Folosind metodologia AP42 au fost identificate urmatoarele emisii de

substante poluante datorate functionarii incineratorului:





88

Tabel nr. 13. – Identificarea emisiilor de substante poluante

Concentratie HG 128/268/2005Poluant Emisie la emisie ConcentratieRespectare

kg/h t/an mg/Nmc mg/NmcParticule 0,028224 0,225 0,6272 10 DaHCl 0,027936 0,223 0,6208 10 DaHF 0.0578025 0,461 0.0663 1 DaNOx 2,5056 19,965 55,68 200 DaSO2 1,3536 10,785 30,08 50 DaCO 0,2016 1,61 4,48 - DaHg 0,00016128 0,0012 0,003584 0.05 DaCd 0.000107136 0,00085 0.0023808 0.05 Da∑As +Pb+Cr+Sb+Cu+Ni 0,003744 0,030 0,0834

∑<0.5 Da

Dioxine si furani 7.403E-05 0,00006 0.000088 0.0001 Da

Aceste emisii au fost calculate pentru cazul în care se distruge prin

ardere o cantitate maxima de 2 880 kg deseuri/ora.

Tabel nr. 14. - Compararea valorilor la emisie BAT/HG 128/instalatie

analizata:

Parametru Tipulmăs.

Media anualamg/Nmc

Limita conformDirectiva

2000/76/EU HG 128/2002

Domeniulvalorilor BAT

Instalatieanalizata

Pulberi totale C 10 0,1-10 0,6272HCl C 10 0,1-10 0,6208HF C/N 1 0,04-1 0.0663SO2 C 50 0,1-50 30,08NOx C 200 40-200 55,68CO C 50 5-50 4,48Hg C/N 0,05 0,0003-0,03 0,003584Cd+Tl N 0,05 0,0005-0,05 0.0023808∑alte metalegrele

N 0,5 0,0013-0,5 0,0834

PCCD/PCDF(ngTEQ/mc)

N 0,1 0,002-0,1 0.000088





89

NOTA:· ∑metale = Sb, As, Pb,Cr, Co, Cu, Mn, Ni, V.· 1 – Valorile medii se refera la o perioada de prelevare de minimum 30 de minute si

maximum 8 ore.· 2 – valorile medii vor fi masurate pe o perioada de prelevare de minim 6 ore si

maxim 8 ore.· VLE sunt stabilite in conditii standard: 11%O2, T= 273 K, p= 101,3 Kp.

Dupa cum se observa din calculele noastre valorile la emisie ale

incineratorului analizat sunt sub limitele prevazute in HG 128/2002 modificata sicompletata cu HG 268/2005- privind incinerarea deseurilor - Anexa 7 (ANEXA

V- DIRECTIVA 76/2000/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI

- privind incinerarea deseurilor) si se inscriu in valorile medii BAT.

Valori limită ale emisiilor atmosfericea) Medii zilnice

Tabel nr. 15. – Medii zilnice

Pulberi totale 10 mg/m3

Substanţe organice în stare de gazsau vapori, exprimate în carbon

organic total10 mg/m3

Acid clorhidric (HCl) 10 mg/m3

Acid fluorhidric (HF) 1 mg/m3

Dioxid de sulf (SO2) 50 mg/m3

Monoxid de azot (NO) şi dioxid deazot

(NO2) exprimate în dioxid de azotpentru instalaţiile de incinerare

existente a căror capacitate nominalăeste mai mare de şase tone pe oră

sau pentru noile instalaţii deincinerare

200 mg/ m3





90

b) Medii pentru o jumătate de oră

Tabel nr. 16. – Medii pentru o jumătate de oră

(100%) A (97%) B

Pulberi totale 30 mg/m3 10 mg/m3

Substanţe organice în stare degaz sau de vapori, exprimate în

carbon organic total20 mg/m3 10 mg/m3

Acid clorhidric (HCl) 60 mg/m3 10 mg/m3

Acid fluorhidric (HF) 4 mg/m3 2 mg/m3

Dioxid de sulf (SO2) 200 mg/m3 50 mg/m3

Monoxid de azot (NO) şi dioxid deazot (NO2) exprimate în dioxid de

azot pentru instalaţiile deincinerare existente a căror

capacitate nominală este maimare de şase tone pe oră sau

pentru noile instalaţii de incinerare

400 mg/m3 200 mg/m3

c) Toate mediile din perioada de prelevare de minimum treizeci de minute şimaximum opt ore

Tabel nr. 17. – Toate mediile din perioada de prelevare (min. 30 minute; max. 8 ore)

Cadmiu şi compuşii săi, exprimaţi în cadmiu (Cd)

Taliu şi compuşii săi, exprimaţi în taliu (Tl)total 0,05 mg/m3

Mercur şi compuşii săi, exprimaţi în mercur (Hg)0,05 mg/m3 0,1 mg/m3 *

0,05 mg/m3

Stibiu şi compuşii săi, exprimaţi în stibiu (Sb)

Arsenic şi compuşii săi, exprimaţi în arsenic (As)

Plumb şi compuşii săi, exprimaţi în plumb (Pb)

Crom şi compuşii săi, exprimaţi în crom (Cr)

Cobalt şi compuşii săi, exprimaţi în cobalt (Co)

total 0,5 mg/m3





91

Cupru şi compuşii săi, exprimaţi în cupru (Cu)

Magneziu şi compuşii săi exprimaţi în magneziu(Mg)

Nichel şi compuşii săi, exprimaţi în nichel (Ni)

Vanadiu şi compuşii săi, exprimaţi în vanadiu (V)

d) Valorile medii trebuie măsurate pe o perioadă de prelevare de minimum 6

ore şi maximum 8 ore. Valoarea limită de emisie face trimitere la concentraţiatotală de dioxine şi furani calculată pe baza conceptului de echivalenţă toxicăîn conformitate cu anexa I.

Dioxine şi furani 0,1 ng/m³

e) Următoarele valori limită de emisie nu trebuie depăşite pentru concentraţiade monoxid de carbon (CO) în gazele de ardere (în afara fazelor de demaraj şi

oprire)

- 50 miligrame/m3 de gaze de ardere ca medie zilnică;

- 150 miligrame/m3 de gaze de ardere pentru cel puţin 95% dintre toate

măsurătorile corespunzătoare unor medii pentru zece minute, sau 100 mg/m3

de gaze de ardere pentru toate măsurătorile corespunzătoare unor medii pentru

treizeci de minute efectuate în cursul unei singure zile de 24 de ore.





92

Tabel nr. 18. – Surse staţionare de poluare a aerului, poluanţi generaţi şi

emişi

Surse generatoare de poluanti atmosferici Caracteristicile fizice alesurselor

Parametrii gazelorevacuateDenumirea

activitatii

Cod SNAP DenumireConsum

(kg/h)

Timp delucru

ore/an

Poluanti

generati

Cantitati depoluanti generati

t/anDenumire H

(m)Ø

(m) TemperaturaDebit

volumic

(mc/s)

Incineraredeseuri

industriale

090202

Deseuriindustriale

2880 7968 Particule

HCl

HF

NOx

SO2

CO

Hg

Cd

∑As+Pb+..

Dioxine sifurani

0,225

0,223

0,461

19,965

10,785

4,48

0,0012

0,00085

0,030

0,00006

Cosevacuare 30 1,2 250C 12.5

Control şi monitorizare. Operarea la parametrii cheie ai procesului de

combustie este asigurată de către sistemele de monitorizare şi control. Aceste

sisteme fac din ajustarea automată un element necesar.

De exemplu, dacă temperatura începe să scadă sub nivelul dorit, sunt

injectaţi automat combustibili suplimentari. În schimb, dacă temperatura creşte

peste nivelul dorit, sunt reduse cantităţile de deşeuri introduse în proces.

Incineratorul va dispune de echipamente de reducere a cantităţilor de deşeuri

introduse în proces asigurind o operare protejată; opreşte automat procesul de

alimentare a deşeului în incinerator dacă oricare din parametrii cheie, chiar şi

momentan, ies din intervalul limitat al cerinţelor de operare.

De asemenea, se face şi o monitorizare continuă şi o înregistrare a

parametrilor cheie, menţinându-se astfel o evidenţă permanentă, astfel încât

incinerarea să se efectueze în aceşti parametrii.





93

Dispersia poluantilor in atmosfera

Evaluarea impactului poluantilor emisi de obiectivul studiat asupra calitatii

aerului s-a facut prin modelare matematica a dispersiei poluantilor utilizând un

model de tip gaussian, si anume modelul climatologic Martin si Tikvart.

Acesta este un model pentru estimarea concentratiilor de poluant pe termen

lung de mediere pentru surse continue punctiforme sau de suprafata. Baza fizica

fundamentala a modelului este presupunerea ca distributia spatiala a concentratiilor

este data de formula gaussiana a penei.

Concentratia medie CA într-un receptor aflat la distanta r de o sursa de

suprafata si la înaltimea z de sol este data de relatia:

unde:

k = indice pentru sectorul directiei vântului

qk(r) = òQ(r,q)dq pentru sectorul k

Q(r,q) = emisia în unitatea de timp a sursei de suprafata

r = distanta de receptor pentru o sursa de suprafata infinitezimala

q = unghiul în coordonate polare centrat pe receptor

l = indice pentru clasa de viteza a vântului

m = indice pentru clasa de stabilitate

F(k,l,m) = functia de frecventa a starilor meteorologice

S(r,z;Ul,Pm)= functia care defineste dispersia

z = înaltimea receptorului deasupra solului

ul= viteza vântului reprezentativa

Pm= clasa de stabilitate

A0 k

kl=1 m=1

l mC = 16 q (k,l,m)S( ,z;u ,P ) dp

r r r¥

=ò ååé

ëê

ù

ûú

1

16 8 7

S F( )





94

Pentru surse punctiforme, concentratia medie CP datorita a n surse, este data

de relatia:

unde: kn = sectorul de vânt pentru a n-a sursa

Gn = emisia pentru sursa n

rn = distanta de receptor a sursei n

Daca receptorul este la sol (nivel respirator), atunci z=0 si forma functiei

S(r,z;ul,Pm) va fi:

daca sz(r) < 0,8 L, si

daca sz(r) > 0,8 L

unde:

sz(r) = functie de dispersie verticala, de exemplu deviatia standard a

concentratiei în plan vertical

h = înaltimea efectiva a sursei

L = înaltimea de amestec la amiaza

T1/2 = timpul de înjumatatire a poluantului.

Posibilitatea disparitiei poluantului prin procese fizice sau chimice este data

de expresia exp (-0,692 /ul T1/2 ).

Concentratia totala pentru o perioada de mediere este suma concentratiilor

datorate tuturor surselor pentru acea perioada.

Pn=1

N

l=1 m=1

n n n l m

nC = 16

2( k ,l,m) G S( ,Z;u , P )

pr

rå å å8 7 F

S( ,0;u , P ) = 22 u ( )

- 0.692u T

l ml z l 1/ 2

rp s r

expæèç

öø÷

S( ,0;u , P ) = 1u L

- 0.692u T

l ml l 1/ 2

r exp æèç

öø÷





95

Datele de intrare cuprind informatii privind:

- grila de calcul

- datele de emisie

- parametrii meteorologici

Grila de calcul - Modelul permite calculul concentratiei medii a poluantului în

orice punct aflat la anumite distante de sursa/surse, prin luarea în considerare a

contributiei tuturor surselor. Ca urmare, este posibil sa se calculeze concentratiile pe

o arie în jurul sursei. În acest scop, se limiteaza aria de interes, iar pe suprafata ei

se fixeaza o grila, de regula patratica, ale carei noduri constituie receptorii. Numarul

de noduri si pasul grilei se aleg în functie de caracteristicile sursei, ale ariei de

interes si ale problematicii la care trebuie sa se raspunda. Grila va avea o origine si

un sistem de coordonate cu axa Ox spre est si axa Oy spre nord, în functie de care

se stabilesc coordonatele surselor si ale nodurilor.

Datele de emisie cuprind caracteristicile sursei: înaltime geometrica,

diametru sau suprafata de emisie, viteza si temperatura de evacuare a poluantilor.

Parametrii meteorologici se introduc sub forma functiei de frecventa f(k,l,m)

a tripletului directia vântului, clasa de viteza a vântului si clasa de stabilitate, stabilita

pe siruri lungi de date (plurianuale).

De exemplu, daca se lucreaza pe 16 sectoare de vânt, 8 clase de viteza si 7

clase de stabilitate, tabelul de valori ale functiei de frecventa cuprinde 896 de intrari.

Calculele au fost facute într-o grila cu dimensiunile 8,5 km x 10,2 km cu pasul

de 25 m pentru poluantii caracteristici principali emisi de obiectivul studiat.

Pentru evaluarea concentratiilor pe termen scurt de mediere a fost folosit un

model de tip pana gaussiana, mult mai potrivit decât modelul climatologic (care prin

medierea pe sector subevalueaza uneori concentratiile pe termen scurt).

Modelul foloseste ca date de intrare caracteristicile emisiei de poluanti

(cantitatea de poluant evacuata în atmosfera în unitatea de timp, înaltimea de

evacuare, temperatura si viteza de evacuare a gazelor) si factorii meteorologici

hotarâtori în distributia poluantilor: viteza vântului, gradul de stratificare termica al

atmosferei.





96

Relatia pentru calculul concentratiei poluantului într-un punct este:

C ( x,y,z ) =Q

uy H

y z y zp s s s s· - · -exp{ } exp{ }

2

2

2

22 2unde:

- Q - emisia de poluanti în g/s

- H - înaltimea efectiva a sursei functie de temperatura si viteza de

evacuare a gazelor, diametrul interior la vârf si înaltimea construita a

cosului

- u - viteza vântului la înaltimea sursei

- sy, sz - parametrii de dispersie functie de clasa de stratificare a atmosferei,

distanta fata de sursa si mediul în care are loc emisia ( urban / rural )

Supraînaltarea penelor de poluanti, parametru hotarâtor în evaluarea

concentratiilor de poluanti la o anumita distanta de sursa, a fost determinata cu

formula lui Briggs corectata pentru stratificarile stabile ale atmosferei. Parametrii de

dispersie sy si sz au fost determinati cu formulele recomandate de OMM 1982.

Calculele au fost efectuate pe axa vântului, situatie în care concentratiile au

cele mai mari valori, pentru toate conditiile meteorologice posibile.

Calculele au fost facute cu un pas de 10 m pâna la 3.000 m de obiectiv.

Evaluarea nivelurilor de impurificare a atmosferei trebuie facuta în raport cu

concentratiile maxime admisibile ( CMA ) prevazute în STAS 12574 - 87 "Aer din

zone protejate"

Din datele calculate si din figurile urmatoare rezulta clar ca prevederile STAS

12574/87 sunt respectate pentru activitatea desfasurata si pentru toate substantele

poluante analizate.

Simularea dispersiilor imisiilor de poluanţi în atmosferă

Pentru simularea dispersiilor imisiilor s-a utilizat programul de modelare Meti-

Lis, program dezvoltat de cecetatorii japonezi sub finantarea Ministerului Economiei,

Comertului si Industriei (METI) si a Centrului de Cercetare pentru Managementul

Riscurilor Chimice din Japonia.





97

Programul utilizeaza si imbunatateste principiul utilizat si de modelul dezvoltat

de Agentia de Protectie a Mediului a Statelor Unite (EPA) prin programul de calcul a

dispersiei poluantilor numit ISC – program adoptat si utilizat pe scara larga in

intreaga lume pentru analiza a dispersiilor, a depunerilor solide sau umede, chiar si

in conditii de teren complex (de ex. cand receptorul este la cota superioara

emitentului si invers). Este vorba de modelul dispersiei Gaussiene care incorporeaza

efectul de tip pana de fum.

Programul METI-LIS ofera raspunsuri la analizele de impact cele mai diverse,

pentru orice emitent stationar, la orice inaltime (de emisie, imisie si receptie),

indiferent de provenienta sau numar (industrie, instalatii de ardere, instalatii de

ventilare, intersectii, parcari, garaje si tuneluri etc.), de marime, de amplasare

(urbana sau rurala) etc. Se determina poluarea locala sau la distanta, in directa

dependenta cu densitatea de probabilitate la intervalul ales.

Se pot analiza dispersii de substante mai usoare sau mai grele decat aerul

(de ex. gaze tipice de ardere, particule de zgura din halde, substante solide

cancerigene etc.), la intervale de mediere de 30 minute, zilnice, anuale, sau pe un

interval definit de timp. Cu cat datele de intrare sunt mai reprezentative si mai

aproape de adevar, cu atat concluziile sunt mai veridice. Rezultatele sunt

reprezentate prin grafice.

Conditiile de dispersie sunt calculate in functie si de conditiile meteorologice.

De aceea, datele meteorologice trebuie introduse in mod obligatoriu la fel ca si

volumul poluantului emis.

In cazul in care este necesara o mediere la un anumit interval de timp a

distributiilor de concentratie, modelul face calcule de dispersie din ora in ora sau mai

putin.

Dintre datele meteorlogice, directia vantului, viteza vantului si stabilitatea

atmosferica (nivelul radiatiei solare in timpul zilei precum si prezenta norilor pe timp

de noapte intr-o masura mai mare sau mai mica) au un efect substantial pentru

conditiile de dispersie.

Programul utilizeaza o distributie gaussiana a densitatii de probabilitate a

concentratiilor, atat pe directie verticala (z), cat si pe directie perpendiculara pe





98

directia vantului (y). Se remarca suprainaltarea penei datorata vitezei si parametrilor

termodinamici ai jetului de fum la iesire, relativ la mediul ambiant. Receptorii sunt

organizati intr-o retea simetrica, ce se defineste fie in coordonate carteziene (X, Y,

Z), fie in coordonate polare (r, q). Desfasurarea spatiului are notatii consacrate, de

care depinde si scrierea ecuatiilor. In sistemul de coordonate cartezian, axa x se

considera pozitiva inspre est (E) de la originea specificata de utilizator (si coincide

cu directia vantului) si axa y pozitiva este dirijata astfel spre nord (N). Coordonata

radiala (r) se masoara din originea aleasa arbitrar de utilizator, iar coordonata

unghiulara in sens orar, pornind din nord (N).

Directia vantului

distributie gaussianape directia vantului

vantuluidistributie gaussiana pe directie perpendiculara

Figura 4.2.4.1. - Modelul gaussian de dispersie a poluantilor din pana de fum

emisa pe un cos.

Ecuatiile de baza ale programului sunt descrise in cele ce urmeaza:

unde:

C: concentratia pe directiile x, y, z (m3/ m3, ppb, ppm, mg/Nm3,

µg/Nm3 etc.);

Q: rata de emisie a poluantului (Nm3/s)





99

V: rezultatul pe verticala (ecuatia 2.2)

us: viteza vantului la cota de evacuare

σy, σz: parametrii de dispersie in directiile laterala si verticala (m)

unde:

zr: cota punctului de calcul (m)

he: inaltimea efectiva penei de dispersie (m)

Parametrii de intrare utilizati

S-a utilizat o intreaga gama de valori pentru parametrii de intrare pentru a

simula dispersia imisiilor de poluanti in atomosfera si modul in care acestia

afecteaza zonele invecinate in diverse situatii: modul de operare al instalatiilor,

durata de mediere, directia vanturilor predominante, temperatura ambientala, viteza

vantului, clasa de stabilitate atmosferica, inaltimea de evacuare, rata de emisie,

volumul de aer evacuat, temperatura aerului evacuat, inaltimea de masurare a

imisiilor pentru receptori.

S-a pus accent deosebit pe situatiile in care imisiile de poluant ar putea afecta

in masura cea mai mare zonele invecinate (in special conditiile de calm atmosferic

adica perioada in care vantul nu influenteaza dispersia si transportul poluantilor si de

asemenea in conditii de nebulozitate ridicata).

S-a luat in calcul si directia vanturilor predominante, care in zona analizata

sunt:

- in perioadele calde: V -> E; NV -> SE

- in perioadele reci: NE -> SV.

Vitezele vantului luate in calcul au fost: 0 m/s, 2 m/s, 17 m/s si 3 m/s (60

km/h).

Clasele de stabilitate utilizate au fost:

• A (foarte instabila);





100

• C (usor instabila);

• F (foarte stabila).

Înălţimea de evacuare a emisiilor (înălţimea coşului) care s-a luat în calcul a

fost h=30 m (din diversele scenarii efectuate, aceasta este înălţimea optimă - la care

valorile de imisie sunt minime).

Volumul de aer evacuat este dat de ventilatorul cu curent de aer indus situat

la baza coşului de evacuare, ventilator ce are capacitatea de 45.000 m3/h.

Înălţimea de măsurare a imisiilor pentru receptori – 1,8 m.





101

Rezultatele obţinute

Tabel nr. 19. – NOx - Parametri de intrare

NOx - P A R A M E T R I D E I N T R A R E

Nr.

scen

ariu Modul de

operareal

instalatiei

Duratade

mediere

Directiavanturilor

predominante

Temperaturaambientala

(°C)

Vitezavantului

(m/s)

Clasa destabilitate

atmosferica

Inaltimeacosului

deevacuare

(m)*

Rata deemisie

(mg/m3)

Volumulde aer

evacuat(m3/h)

Temperaturaaeruluievacuat

(°C)

Inaltimea lacare s-aucalculat

concentraţiilede poluanţi

(m)

1. 24/24 h 60 min. NV –> SE 30 0 F (foartestabila) 30 200 45000 80 1,8

2. 24/24 h 60 min. NV –> SE 30 2 C (uşorinstabilă) 30 200 45000 80 1,8

3. 24/24 h 60 min. NE –> SV 0 17 A ( foarteinstabilă) 30 200 45000 80 1,8

4. 24/24 h 1 anV –> E

NV –> SENE –> SV

11 3 C (uşorinstabilă) 30 200 45000 80 1,8

* Din diversele scenarii efectuate, înălţimea optimă a coşului de evacuare (la care valorile de imisie sunt minime) este de 30 m.





102

Tabel nr. 20 – NOx - Parametri de ieşire

NOx - P A R A M E T R I D E I E Ş I R EN

r. sc

enar

iu

Valoareaconcentraţiei

maxime aimisiilor


imisiilorpentru

receptorulnr. 1 (limita

NV a oraşuluiSlobozia)


imisiilorpentru

receptorulnr. 2 (limitade N a com.

Perieţi)


imisiilorpentru


de E a satuluiFundata)


imisiilorpentru


de S acartieruluiAmara)

Valori limităla imisiiConform

Ord.M.A.P.M. nr.

592/2002

1. 1,855 µg/m3 0,316 µg/m3 0,961 µg/m3 0,516 µg/m3 0,578 µg/m3 200 µg/m3

2. 15,761 µg/m3 0,02 µg/m3 0 0 0 200 µg/m3

3. 7,357 µg/m3 0 0,003 µg/m3 0 0 200 µg/m3

4. 1,376 µg/m3 0,172 µg/m3 0,661 µg/m3 0,157 µg/m3 0,175 µg/m3 40 µg/m3





103





104





105





106





107

Tabel nr. 21. – SOx - Parametri de intrare

SOx - P A R A M E T R I D E I N T R A R E

Nr.

scen

ariu Modul de

operareal

instalatiei

Duratade

mediere

Directiavanturilor

predominante


(°C)

Vitezavantului

(m/s)

Clasa destabilitate

atmosferica

Inaltimeacosului

deevacuare

(m)*

Rata deemisie

(mg/m3)

Volumulde aer

evacuat(m3/h)


(°C)



(m)




8. 24/24 h 1 anV –> E


11 3 C (uşorinstabilă) 30 50 45000 80 1,8






108

Tabel nr. 22. – SOx - Parametri de ieşire

SOx - P A R A M E T R I D E I E Ş I R EN

r. sc

enar

iu

Valoareaconcentraţiei maximea imisiilor


imisiilorpentru




imisiilorpentru


Perieţi)


imisiilorpentru




imisiilorpentru




Ord.M.A.P.M. nr.

592/2002

5.0,464

µg/m3 0,079 µg/m3 0,240 µg/m3 0,129 µg/m3 0,144 µg/m3 350 µg/m3

6.3,940

µg/m3 0,005 µg/m3 0 0 0 350 µg/m3

7.1,839

µg/m3 0 0,001 0 0 350 µg/m3

8.0,344






109





110





111





112





113

Tabel nr. 23. – Pulberi în suspensie - Parametri de intrare

Pulberi in suspensie - P A R A M E T R I D E I N T R A R E

Nr.

scen

ariu Modul de

operareal

instalatiei

Duratade

mediere

Directiavanturilor

predominante


(°C)

Vitezavantului

(m/s)

Clasa destabilitate

atmosferica

Inaltimeacosului

deevacuare

(m)*

Rata deemisie

(mg/m3)

Volumulde aer

evacuat(m3/h)


(°C)



(m)

9. 24/24 h 24 h NV –> SE 30 0 F (foartestabila) 30 10 45000 80 1,8

10. 24/24 h 24 h NV –> SE 30 2 C (uşorinstabilă) 30 10 45000 80 1,8

11. 24/24 h 24 h NE –> SV 0 17 A ( foarteinstabilă) 30 10 45000 80 1,8

12. 24/24 h 1 anV –> E


11 3 C (uşorinstabilă) 30 10 45000 80 1,8






114

Tabel nr. 24. – Pulberi în suspensie - Parametri de ieşire

Pulberi in suspensie - P A R A M E T R I D E I E Ş I R EN

r. sc

enar

iu



imisiilorpentru




imisiilorpentru


Perieţi)


imisiilorpentru




imisiilorpentru




Ord.M.A.P.M. nr.

592/2002

9.0,093


10.0,788

µg/m3 0,001 µg/m3 0 µg/m3 0 µg/m3 0 µg/m3 50 µg/m3

11. 0 0 0 0 0 50 µg/m3

12.0,072






115





116





117





118





119

Tabel nr. 25. – HCl - Parametri de intrare

HCl - P A R A M E T R I D E I N T R A R E

Nr.

scen

ariu Modul de

operareal

instalatiei

Duratade

mediere

Directiavanturilor

predominante


(°C)

Vitezavantului

(m/s)

Clasa destabilitate

atmosferica

Inaltimeacosului

deevacuare

(m)*

Rata deemisie

(mg/m3)

Volumulde aer

evacuat(m3/h)


(°C)



(m)




16. 24/24 h 1 anV –> E


11 3 C (uşorinstabilă) 30 10 45000 80 1,8






120

Tabel nr. 26. – HCl - Parametri de ieşire

HCl - P A R A M E T R I D E I E Ş I R EN

r. sc

enar

iu



imisiilorpentru




imisiilorpentru


Perieţi)


imisiilorpentru




imisiilorpentru



Valori limităla imisiiconform

STAS 12574-87

13.0,093


14.0,788

µg/m3 0,001 µg/m3 0 0 0 30 µg/m3

15.0,3678

µg/m3 0 0 0 0 30 µg/m3

16.0,074

µg/m3 0,012 µg/m3 0,023 µg/m3 0,009 µg/m3 0,011 µg/m3 -





121





122





123





124





125

Tabel nr. 27. – Dioxine şi furani - Parametri de intrare

Dioxine si furani - P A R A M E T R I D E I N T R A R E

Nr.

scen

ariu Modul de

operareal

instalatiei

Duratade

mediere

Directiavanturilor

predominante


(°C)

Vitezavantului

(m/s)

Clasa destabilitate

atmosferica

Inaltimeacosului

deevacuare

(m)*

Rata deemisie

(mg/m3)

Volumulde aer

evacuat(m3/h)


(°C)



(m)




20. 24/24 h 1 anV –> E


11 3 C (uşorinstabilă) 30 50 45000 80 1,8






126

Tabel nr. 28. – Dioxine şi furani - Parametri de ieşire

Dioxine si furani - P A R A M E T R I D E I E Ş I R EN

r. sc

enar

iu



imisiilorpentru




imisiilorpentru


Perieţi)


imisiilorpentru




imisiilorpentru



Valori limităla imisii

17.1,031

pg/m3 0,176 pg/m3 0,534 pg/m3 0,287 pg/m3 0,321 pg/m3 -

18.8,756

pg/m3 0,011 pg/m3 0 0 0-

19.4,087

pg/m3 0 0,001 pg/m3 0 0-

20.0,796

pg/m3 0,262 pg/m3 0,558 pg/m3 0,202 pg/m3 0,207 pg/m3 -





127





128





129





130





131

Tabel nr. 29. – Mercur - Parametri de intrare

Mercur (Hg) - P A R A M E T R I D E I N T R A R E

Nr.

scen

ariu Modul de

operareal

instalatiei

Duratade

mediere

Directiavanturilor

predominante


(°C)

Vitezavantului

(m/s)

Clasa destabilitate

atmosferica

Inaltimeacosului

deevacuare

(m)*

Rata deemisie

(mg/m3)

Volumulde aer

evacuat(m3/h)


(°C)



(m)

21. 24/24 h 60 min. NV –> SE 30 0 F (foartestabila) 30 0,0036 45000 80 1,8

22. 24/24 h 60 min. NV –> SE 30 2 C (uşorinstabilă) 30 0,0036 45000 80 1,8

23. 24/24 h 60 min. NE –> SV 0 17 A ( foarteinstabilă) 30 0,0036 45000 80 1,8

24. 24/24 h 1 anV –> E


11 3 C (uşorinstabilă) 30 0,0036 45000 80 1,8






132

Tabel nr. 30. – Mercur - Parametri de ieşire

Mercur (Hg) - P A R A M E T R I D E I E Ş I R EN

r. sc

enar

iu



imisiilorpentru




imisiilorpentru


Perieţi)


imisiilorpentru




imisiilorpentru



Valori limităla imisii

21.0,033

ng/m3 0,006 ng/m3 0,017 ng/m3 0,009 ng/m3 0,01 ng/m3 -

22.0,283

ng/m3 0 0 0 0 -

23.0,132

ng/m3 0 0 0 0 -

24.0,026

ng/m3 0,008 ng/m3 0,018 ng/m3 0,007 ng/m3 0,007 ng/m3 -





133





134





135





136





137

Tabel nr. 31. – CO - Parametri de intrare

CO - P A R A M E T R I D E I N T R A R E

Nr.

scen

ariu

Modul deoperare

alinstalatiei

Duratade

mediere

Directiavanturilor

predominante


(°C)

Vitezavantului

(m/s)

Clasa destabilitate

atmosferica

Inaltimeacosului

deevacuare

(m)*

Rata deemisie

(mg/m3)

Volumulde aer

evacuat(m3/h)


(°C)



(m)

25. 24/24 h 8 ore NV –> SE 30 0 F (foartestabila) 30 8 45000 80 1,8

26. 24/24 h 8 ore NV –> SE 30 2 C (uşorinstabilă) 30 8 45000 80 1,8

27. 24/24 h 8 ore NE –> SV 0 17 A ( foarteinstabilă) 30 8 45000 80 1,8

28. 24/24 h 1 anV –> E


11 3 C (uşorinstabilă) 30 8 45000 80 1,8






138

Tabel nr. 32. – CO - Parametri de ieşire

CO - P A R A M E T R I D E I E Ş I R EN

r. sc

enar

iu



imisiilorpentru




imisiilorpentru


Perieţi)


imisiilorpentru




imisiilorpentru




Ord.M.A.P.M. nr.

592/2002

25.0,074


26.0,631

µg/m3 0,001 µg/m3 0 0 0 10000 µg/m3

27.0,294

µg/m3 0 0 0 0 10000 µg/m3

28.0,057

µg/m3 0,019 µg/m3 0,040 µg/m3 0,015 µg/m3 0,015 µg/m3 -





139





140





141





142


amplasat in com. Perieti/jud Ialomita, tarla 180/6, parcela 21



143

Prognozarea impactului

Foarte important in reducerea impactului instalatiei de incinerare asupra

aerului sunt:

- continutul si compozitia deseurilor;

- tipul cuptorului;

- sistemul de operare si echipamentele de tratare a gazelor arse.

Emisiile de HCl, HF, SO2, NOx si metale grele depind, in principal, de structura

deseului si de performantele sistemului de tratare a gazelor arse.

Emisiile de CO si COV sunt determinate de parametrii tehnici ai cuptorului si

de gradul de eterogenitate al deseului atunci cand intra in etapa de combustie.

Emisiile de NOx sunt de asemenea influentate si de designul si operarea

cuptorului.

Emisiile de praf sunt dependente de performantele sistemului de tratare a

gazelor arse.

Emisiile in aer de PCDD/PCDF depind de compozitia deseului, de conditiile de

operare si design ale cuptorului (temperatura si timp de rezidenta) si de performanta

sistemului de tratare a gazelor arse.

In tabelul nr. 33 este prezentata distributia procentuala medie a 6 metale grele,

Hg, Cd, As, Pb, Cu si Zn, in timpul unei perioade de testare in cadrul unei statii de

incinerare a deseurilor periculoase. Sunt prezentate si fractiile urmatoarelor reziduuri

solide: zgura, cenusa zburatoare si turte de la filtre, in relatie cu cantitatea de deseu

incinerata in timpul testului.





144

Tabel nr. 33. - Distributia procentuala (%) a metalelor grele in cadrul unui proces de

incinerare a deseurilor periculoase

Metalegrele

Reziduuri solide pentrueliminare Emisii in mediu

Zgura Cenusa Turte Suma Carbonactivat

Inaer

Efluentapa

Apasol

Insol suma

%fractiamasica

30 3 4

Hg <0,01 <0,01 99,88 99,98 0,05 <0,01 0,07 0 0 0,07Cd 1,3 94,2 4,49 99,99 <0,01 <0,01 <0,01 0 0 <0,01As 14,6 80 5,39 99,99 <0,01 <0,01 <0,01 0 0 <0,01Pb 41,2 56 2,75 99,95 <0,01 0,03 0,02 0 0 0,05Cu 75,9 22,4 1,69 99,99 <0,01 <0,01 0,01 0 0 0,01Zn 41,9 56,9 1,17 99,97 <0,01 0,01 0,02 0 0 0,03

Cei mai importanti parametrii ce influenteaza comportamentul metalelor grele

sunt:

- temperatura din cuptor;

- excesul de oxigen din cuptor;

- continutul in clor si sulf al deseului;

- transferul masic al particulelor fine in gazele arse.

Conditiile medii in timpul testelor instalatiei de incinerare a deseurilor

periculoase sunt prezentate in tabelul nr. 34.

Tabel nr. 34. - Conditiile medii de operare din timpul testelor asupra instalatiei de

incinerare a deseurilor periculoase.

Parametru Datele testului

Temperatura din cuptor 1120 ± 40°C

Temperatura din camera de post-combustie 1100 ± 20°C

Continutul de oxigen (in cuptor) 11,9 ± 1,3%

Continutul de Cl (in deseu) 5,1 ± 1%

Continutul de S (in deseu) 1 ± 0,2%





145

Din tabelul nr. 33 se pot extrage urmatoarele observatii privind metalele grele:

- aproape 99,6% din poluanti sunt concentrati in reziduurile solide;

- aproape 70 – 80% din concentrati sunt imobilizati in cenusa zburatoare si

turtele rezultate in urma filtrarii; ambele cantitati de reziduuri reprezinta circa

7% din cantitatea de deseu intrata in proces;

- indepartarea Hg din gazele arse este (in acest caz) rezultatul pH-ului mic din

prima etapa de tratare a gazelor arse.

Pentru reducerea la minim a impactului asupra factorului de mediu “aer” in

exploatare se recomanda:

1. Respectarea stricta a proiectului (tehnologie, materiale, ect) atat la nivelul

instalatiei de incinerare cat si de epurare a gazelor reziduale.

2. Respectarea stricta a conditiilor de functionare prevazute in proiect si care

corespund cu prevederile H.G. nr. 128/2002 – Incinerarea deseurilor si Ord.

756/2004.

3. Respectarea stricta a instructiunilor de exploatare

Tabel nr. 35. - Instalatii pentru controlul emisiilor (epurarea gazelor evacuate),

masuri de prevenire a poluarii aerului

Denumireasursei depoluare

Denumirea sitipul instalatiei

de tratare

Poluantiiretinuti

Eficienta instalatiei, inconcordanta cu

documentatia tehnicade proiectare

Alte masuri deprevenire a

poluarii

1 2 3 4 5Instalatia deincinerare

Sistem deepurare agazelorreziduale- uscat-umed-filtre -desprafuireCos dedispersieHmin = 30 m

-NOx-SO2-metalegrele-HCl-dioxine sifurani-pulberi

Eficienta este inconformitate cu

cerintele BREF, BAT

-Folosirea degaze naturalepentru pornireaprocesului-arzatoareauxiliare-reteta deseuri-sisteme desiguranta-monitorizarecontinua





146

Calitatea aerului in zona

In perioada elaborarii studiului au fost efectuate masuratori pentru stabilirea

nivelului de imisii pe amplasamentul învecinat aparţinând S.C. VIVANI

SALUBRITATE S.A.:

- punctul i1 – la limita incintei aparţinând S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A.,

în vecinătatea celulei de depozitare deşeuri periculoase;

- punctul i2 – la limita incintei aparţinând S.C. VIVANI SALUBRITATE S.A.,

în vecinătatea căii de acces în unitate, pe direcţia municipiului Slobozia.

Valorile obtinute, masuratori la 30 minute, au fost urmatoarele:

Tabel nr. 37

LOCULPRELEVARII

DURATADE MED. PARAMETRU U.M.

Concentratie mediede scurta durata

determinata

CMASTAS

12574/87

Zilnică Monoxid decarbon (CO) μg/m3 0,34 2,0

ZilnicăDioxid de azot

(NO2)μg/m3 0,015 0,1Punctul i1

Zilnică Pulberi insuspensie

μg/m3 0,008 0,15

ZilnicăMonoxid decarbon (CO) μg/m3 0,40 2,0

ZilnicăDioxid de azot

(NO2)μg/m3 0,025 0,1Punctul i2

Zilnică Pulberi insuspensie

μg/m3 0,024 0,15

Valorile concentratiilor maxime admisibile ale poluantilor (imisii) se inscriu sub

limitele valorilor maxime admisibile impuse prin STAS 12574/1987.





147

4.1.3. Solul si apa subterana

Caracterizare generala

În perimetrul studiat solurile se grupează în următoarele categorii:

- soluri aluviale;

- soluri hidromorfe – cernoziomuri carbonatice freatic umede, gleizate.

In urma studiului pedologic efectuat au rezultat urmatoarele categorii de folosinta:

extravilan Slobozia cat. a IV-a.

Referitor la permeabilitatea solurilor, acestea au valori cuprinse între 2 x 10-3 - 5 x

10-3 cm/s.

Gradul de mineralizare variază cu adâncimea apei freatice fiind de 2 - 5 gr/l în

zonele cu nivel freatic de la 3 - 5 m şi sub 2 gr/l la adâncimi mai mari.

Alcătuirea granulometrică a orizontului humifer de la suprafaţa solului ne arată că

solurile conţin:

(pe scara Hergenger):

- argilă 23 - 27%,

- praf 25 - 30%,

- nisip fin 44 - 50%

- nisip grosier 1 - 2%

Cercetările şi documentările pe teren şi diverse materiale (activităţile desfăşurate,

analize chimice ale solului, în zonele apropiate) nu scoat în evidenţă condiţii chimice

sau biologice privind poluarea solului peste concentraţiile maxime admise de Ord.

MAPPM 756/97.

Solurile din zonă pot fi vulnerabile la poluările accidentale ce pot apare în urma

activităţii desfăşurate şi de aceea în proiect sunt descrise măsurile ce trebuiesc luate.

Terenurile din jurul amplasamentului sunt terenuri arabile pe care se cultivă

cereale (grâu, porumb, etc), plante tehnice (floarea soarelui, sfeclă, etc) şi plante

furajere şi consideram că prin măsurile luate nu sunt afectate de activităţile propuse a

fi desfăşurate.





148

Reglementarile privind poluarea solului, cuprinse in Ordinul nr.756/1997 al

MAPPM - Reglementari privind evaluarea poluarii mediului, se refera atat la folosinta

sensibila, cat si la folosinta mai putin sensibila a terenului, identificate dupa cum

urmeaza:

Ø folosinta sensibila – este reprezentata de utilizarea terenului pentru zone

rezidentiale si de agrement, in scopuri agricole, ca arii protejate sau zone sanitare cu

regim de restrictii precum si suprafetele de teren prevazute pentru astfel de utilizari in

viitor;

Ø folosinta mai putin sensibila – include utilizarile industriale si comerciale

existente, precum si suprafetele de teren prevazute pentru astfel de utilizari in viitor.

Conform precizarilor de mai sus, terenul analizat se caracterizeaza ca teren cu

folosinta mai putin sensibila.

In cadrul monitorizarii activitatii viitoare se propune includerea monitorizarii

solului (cum de altfel a fost facut) ca punct obligatoriu in cadrul in programul anual de

monitorizare si astfel se va putea evalua, eventuala crestere a nivelului de poluare a

solului indus prin activitatea instalatiei de incinerare a deseurilor.

Referitor la poluarea existentă prezentăm rezultatele unor analize efectuate pe un

teren arabil din zonă, pe amplasamentul depozitului de deseuri nepericuloase si pe

amplasamentul incineratorului:

Tabel nr. 38.Valoarea determinată CMA

Parametru U.M. Depositdeseuri

Terenarabil Incinerator

Valoarenormală pa* pi**

pH unitpH 7,31 7,60 7,75 - - -

Conductivitate mS/cm 387 324 240 - - -Cadmiu ppm 0,299 0 - 1 5 10Cupru ppm 19 3,44 14,90 20 250 500Crom ppm 4,237 1,186 0 30 300 600

Mangan ppm 125,722 84,011 44,30 900 2000 4000Nichel ppm 1,745 1,264 8,55 20 200 500Plumb ppm 8,943 2,627 9,7 20 250 1000Zinc ppm 14,955 20,39 358,9 100 700 1500

Produse petroliere ppm 34,3 5,3 2,1 100 1000 2000* pa - praguri de alertă mai puţin sensibile.** pi - praguri de intervenţie mai puţin sensibile.





149

Parametrii analizaţi se încadrează în limitele impuse de Ordinul 756/1997 - ordin

pentru aprobarea reglementărilor privind evaluarea poluării solului.

Sursele de poluare a solurilor (aceiaşi ca la apele subterane) sunt reprezentate de:

- apele uzate provenite de la epurarea gazelor

- apele uzate menajere de la cladirea administrativa, vestiare, dusuri etc,

situate in aria de servicii.

- apele uzate tehnologice de la spalare

- depozitarea deseurilor aduse pentru incinerare

- deseurile rezultate din proces: zgura, cenusa, pulberi.

Având în vedere măsurile luate prin proiect:

- Statie de epurare

- Sistem de epurare a apelor pluviale (separator/decantor)

- Sisteme de canalizare

- Managementul deseurilor

- Planul de intervenţie în caz de accidente

Nu există riscul de contaminare a solurilor din zonă.

Sistematizarea orizontala a zonei nu va crea probleme de eroziune sau alte

fenomene asemanatoare solurilor din zona.

Monitorizare sol

Pentru realizarea unui sistem de referinta in ceea ce priveste poluarea solului ca

urmare a desfasurarii activitatii Instalatiei de incinerare au fost identificate 3 puncte

vulnerabile de pe platforma incineratorului de unde au fost prelevate probe si au fost

efectuate determinari de laborator (inainte de inceperea activitatii), acestea determinari

vor constituii valorile la care se vor raporta toate determinarile efectuate in timpul

functionarii instalatiei de incinerare.

Determinarile sunt anexate.





150

Monitorizare apelor subterane

Apele subterane freatice vor fi monitorizate prin intermediul a 3 foraje de

monitorizare cu adancimea de cca 12- 15 m (adancimea panzei freatice din zona) si

anume 1 amonte si 2 aval pe directia de curgere a apelor subterane, aproximativ NW

- SE:

- amonte F6 - foraj aval depozit deseuri nepericuloase

- aval – F1 si F3

Buletinele de analiza cu indicatori analizati sunt anexati prezentei documentatii.

4.1.4. Apa

a. Alimentarea cu apă

Apa este folosita in scop:

- tehnologioc – racirea instalatiei, spalarea umeda a gazelor, spalarea

incintelor

- scop menajer (dar nu potabil)

- rezerva intangibila pentru incendiu

In acest scop au fost executate 3 foraje cu adancimea de :




Dotate cu pompe submersibile cu capacitatea de 10 mc/h fiecare.

Prin conductele de aductiune de la foraje apele sunt aduse in cele 2 rezervoare

din polistif de unde sunt pompate in reteaua de distributie.

· Gospodarie de apa

- Alcatuita din 2 rezervoare din polistif cu capacitatea fiecare de 100 mc,

amplasate subteran si sistem de pompare in reteaua interna de apa.

Grup pompare 2 (1 + 1R) electropompe avand Qp >Qpnec = 14 l/s(50,4

mc/h).

- In aceste rezervoare se va pastra si rezerva de incendiu de 173 mc.

- Retea distributie apa in hidrantii exteriori si interiori.





151

· Instalatie pentru dedurizarea apei (BWT)

Capacitate de 45 000 l/h

Descrierea funcţionării staţiei BWT

Apa din puturi ajunge in instalatie unde are loc tratarea acesteia. In prima faza,

apa este trecuta peste un filtru de nisip cu granulatie mare. In acest filtru sunt

retinute componentele organice. Dupa acest filtru, in apa se introduce un BIOACID

(preconditionare), dupa care apa ajunge intr-un alt filtru cu nisip de granulatie fina.

Dupa aceasta filtrare in straturi de nisip pentru retinerea componentelor organice,

incepe tratarea chimica a apei. In prima faza apa este tratata cu H2SO4 pentru a

micsora continutul apei in anioni (Mg2+, K+, Ca2+), mai departe apa este supusa

primei etape de distilare unde are loc micsorarea continutului de ioni. O data cu

scaderea continutului de ioni scade si conductivitatea. Dupa prima distilare, apa este

stocata intr-un vas tampon unde se face corecatarea pH-ului cu NaOH pana cand

pH-ul devine neutru. Din vasul tampon apa este trecuta prin filtre cu membrana unde

este supusa unui procedeu de suprafiltrare. Dupa acesta procedeu apa este distilata

a doua oara unde continutul in Cl-, Br-, NO3- scade. Dupa aceasta etapa obtinem

apa cu conductivitatea dorita. Dupa etapa 2 de distilare, apa este ultra filtrata prin

procedeul de osmoza inversa. Dupa osmoza inversa apa ajunge in traseul din cadrul

instalatiei de incinerare.

· Retea de hidranti pentru stingerea incendiului

Retea hidranti exteriori de joasa presiune p< 6 bar, proiectata dupa prevederile

STAS SR 1343/1-95, STAS SR 4163/1- 1995 si NP 068/05 si executata din tuburi de

polietilena de inalta densitate, PE 80 SDR 17,6 Ø125 x 7,1 mm.

- Numar hidranti – 4 buc, supraterani Dn 80/100 mm.

Retea hidranti interiori in hala incineratorului sunt astfel dimensionati

incat fiecare punct din interiorul cladirii sa fie protejat de 2 jeturi in

functiune simultana.

- Numar hidranti - 6 buc

- Raza actiune -23 m

- Amplasare - + 5m de pardoseala





152

Tabel nr. 39 - Necesarul de apa

Tipul utilităţii Necesarul orar,m3

Necesarul anualm3 Observaţii

Apă pentru boiler 0,2 1545.6Pentru dedurizare in

statia BWT

Apă de racire pentru

intregul proces17,6 133 694.4

Se pierde prin

evaporare

Apă menajera 0,15 1 314Numai in scopuri

menajere

Apa spalare 0,3 2318.4Spalare incinte si

udat gazon

Total 18.25 138 872.4

- Qzi.med = 435.6 m3/zi.

- Qzi.max = Qzi.medx Kzi = 550,8 x 1,15 = 500.94 m3/zi.

- Qorar.max = 20,87 m3/h; 5,79 l/s

Cerinta de apa

Debitele cerinţei de apă

Qzi med= kp x ks x Qn zi med (mc/zi)

Qzi max= kp x ks x Q n zi max (mc/zi)

Q orar max= kp x ks x Qn h max (mc/zi)

kp= 1,07 – coeficient de pierderi în reţea

ks= 1,03 - coeficient de pierderi datorat sursei

Ø Cerinta de apa:

Qzi med= kp x ks x Qn zi med = 480.08 mc/zi; 5,56 l/s

Qzi max= kp x ks x Q n zi max = 552.09 mc/zi; 6,39 l/s

Q orar max= kp x ks x Qn h max = 23,0 mc/h ; 6,39 /s





153

• Rezerva de incendiu intangibila ; Q = 173 mc.

Debitul necesar pentru refacerea rezervei de incendiu (în 24 h): 2,0 l/s.

b. Ape uzate

Apele rezultate din procesul tehnologic sunt colectate printr-un sistem de

canalizare si evacuate pentru tratare in statia de epurare

· Sistem de canalizare ape uzate tehnologice si menajere

- Apele tehnologice de la racirea instalatiilor si de la spalare sunt

conduse printr-un sistem de canalizare din PVC cu Ø= 200 mm la

statia de epurare.

- Apele menajere au un sistem de colectare separat din PVC cu Ø=

110 mm de unde sunt conduse la statia de epurare

Cantitati ape uzate evacuate la statia de epurare

- Ape uzate menajere:

Q mediu zi = 0,15 mc/h; 1 314 mc/an

- Ape uzate tehnologice

Q mediu zi = 0,66 mc/h; 5840 mc/an

Sistem de canalizare ape pluviale

Apele pluviale de pe amplasament vor fi colectate prin guri de scurgere,

prevazute cu capace carosabile si sistem de canalizare din tuburi PP cu Ø=315x7,7

mm.

Sistemul este dimensionat pentru o capacitate de 82,94 l/s.

Apele astfel colectate vor fi trecute printr-un separator de hidrocarburi cu

deznisipator (Q = 90 l/s) si apoi stocate in bazinul cu ape de racire si apoi evacuate

prin pompare in canalizarea care duce spre p. Crivaie impreuna cu apele epurate.

· Statie de epurare

Statia de epurare este bazata pe tehnologia de tratare combinata Biomar® /

Envopur®, care se bazează pe tratamentul biologic, ultrafiltrarea şi tehnologia

membranei de osmoză inversă, care sa serveasca atat Incineratorului de deseuri,

apartinand S.C. Pro Air Clean S.A. Timisoara, cat si depozitul de deseuri





154

nepericuloase si depozitul de deseuri periculoase ce apartin S.C. VIVANI

SALUBRITATE S.A., ce se afla localizate in imediata apropiere.

Staţia de tratare combinată Biomar® / Envopur® va consta în următorii paşi

de tratare, (vezi şi diagrama circuitului procesual, ataşată):

· Decantarea solidelor in suspensie si mentinerea unei temperaturi de peste 50C;

· Pregatirea apei reziduale brute, pentru filtrare (floculare cu coagulanti si

polimeri);

· Unitate de flotatie Lugan® 10.000;

· Biomar® - tratament biologic;

· Envopur® - UF unitate ultrafiltrare;

· Envopur® - RO unitate osmoză inversă;

· Controlul deversării;

Statia a fost dimensionata la cantitatea maxima de: 50 mc/zi; 2,08 mc/h; 0,58 l/s





155

Foto 34 -Bazine

tratamentbiologic

(nitrificare-denitrificare)şi container

cu tehnologiade epurare

Foto 35 -Bazin pentru

pregătirea apeireziduale brute

Foto 36 - Cameră dozare chimicale Foto 37 - Unitate ultrafiltrare





156

Foto 38 - Unitate osmoză inversă

Foto 39 - Bazine permeat,concentrat, pompe, namol Lugan

Foto 40 - Control computerizatal întregului proces de epurare





157

· Canalizare pentru evacuarea apelor tratate in p. Crivaie

Apele tratate din statia de epurare si apele pluviale trecute prin separator

impreuna cu o parte din apele de racire vor fi evacuate conf NTPA 001/2005, printr-o

conducta din PVC cu Ø=200 mm, prin pompare, si cu lungimea de 2,5 km, in p.

Crivaie prin intermediul unui disipator de energie.

Monitorizare

Apele uzate tratate in statia de epurare vor fi monitorizate, inainte de evacuare in

p. Crivaie la urmatorii parametri:

Tabel nr. 40

INDICATOR DE CALITATE U.M. Valorile limită admisibileTemperatura oC 35pH Unităţi pH 6,5 - 8,5Materii în suspensie mg/dm 60,0Reziduu filtrat la 105oC - TDS mg/dmc 2000CBO5 mg O2/dmc 25CCOCr mg O2/dmc 125Azot amoniacal mg/dmc 2,0Azot total mg/dmc 10,0Fosfor total mg/dmc 1,0Substanţe extr. cu solvenţi organici mg/dmc 20,0Detergenţi sintetici mg/dmc 0,5Cloruri mg/dmc 500,0Sulfat mg/dmc 600Zinc mg/dmc 0,5Mangan total mg/dmc 1Fluoruri mg/dmc 5,0Cupru µg/dmc 1,3Crom total µg/dmc 2,5Cadmiu şi compuşi µg/dmc 0,024Nichel şi compuşi µg/dmc 0,3Plumb şi compuşi µg/dmc 0,12Mercur şi compuşi µg/dmc 0,0108





158

Prognoza impactului

Impactul va fi neglijabil din toate punctele de vedere:

- impact produs de prelevarea de apa asupra conditilor hidrologice si

hidrogeologice ale amplasamentului; cantitatea de apa ce urmeaza a se

consuma in cadrul proiectului analizat nu va duce la aparitia unor modificari

suplimentare a conditiilor hidrogeologice ale amplasamentului;

- impactul secundar asupra componentelor mediului in incinta si pe traseul

conductei de canalizare catre statia de epurare;

- calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor epurate in p. Crivaie

4.2. Deseuri

In faza de exploatare, vor rezulta:

· cenusa de la instalatia de incinerare, si mici cantitati de deseuri metalice.

19 DEŞEURI DE LA INSTALAŢII DE TRATARE A REZIDUURILOR, DE LASTAŢIILE DE EPURARE A APELOR UZATE ŞI DE LA TRATAREA APELORPENTRU ALIMENTARE CU APĂ ŞI UZ INDUSTRIAL

19 01 deşeuri de la incinerarea sau piroliza deşeurilor19 01 02 materiale feroase din cenuşile de ardere19 01 07* deşeuri solide de la epurarea gazelor19 01 10* cărbune activ epuizat de la epurarea gazelor de ardere19 01 11* cenuşi de ardere şi zguri cu conţinut de substanţe periculoase19 01 12 cenuşi de ardere şi zguri, altele decât cele menţionate la 19 01 1119 01 13* cenuşi zburătoare cu conţinut de substanţe periculoase19 01 14 cenuşi zburătoare, altele decât cele menţionate la 19 01 1319 01 15* praf de cazan cu conţinut de substanţe periculoase19 01 16 praf de cazan, altul decât cel menţionat la 19 01 15

Cantitati rezultate (% din 23 000 t/an):- cenusa, zgura : 12% - 2760 t/an;- praf + carbune activ epuizat : 2% - 460 t/an;- materiale feroase : 1% - 230 t/an.





159

Deseurile vor fi evacuate la depozitul zonal conform pentru deseuri periculoase

sau nepericuloase ale SC Vivani Salubritate pe baza de contract, functie de

determinarile de laborator.

Deseurile feroase vor fi valorificate de firme autorizate.

Deseurile menajere vor face parte din categoria 20 din H.G. nr. 856/2002,

ca de exemplu 20 01 01 – hartie si carton, 20 01 02 – sticla, 20 01 39 – materiale

plastice etc, deci deseuri nepericuloase si se vor colecta in pubele din PVC cu capac

etans si depozitate temporar pe o platforma special amenajata in acest scop.

Cantitatea de deseuri menajere este apreciata la 0,5 mc/luna.

Namoluri de la statia de epurare:

19 08 deşeuri nespecificate de la staţiile de epurare a apelor reziduale19 08 13* nămoluri cu conţinut de substanţe periculoase provenite din alteprocedee de epurare a apelor reziduale industriale19 08 14 nămoluri provenite din alte procedee de epurare a apelor rezidualeindustriale decât cele specificate la 19 08 13

Cantitati estimate: 25 mc/zi, (27,5 tone/zi); 8855 t/an, vor fi evacuate la SC Vivani

Salubritate SA in vederea tratarii.

4.3. Aria interna de depozitare

Aria de depozitare este reprezentata de cele 2 hale de depozitare temporara a

deseurilor ce urmeaza a fi incinerate, buncarele de la instalatia de incinerare si

depozitul frigorific pentru deseuri medicale si fac obiectul Raportului de

amplasament.

4.4. Sistemul de canalizare

Sistemul de canalizare este in sistem divizor si anume:

Ø Ape uzate tehnologic de la procesul de incinerare si de spalare se

colecteaza in sistem de canalizare separat si sunt conduse la statia de epurare si

de aici in canalizarea care evacueaza apele tratate in p. Crivaie.

Ø ape pluviale sunt colectate printr-un sistem de rigole si conducte, conduse

la deznisipator + separator produse petroliere, de aici in sistemul de evacuare in

p. Crivaie.





160

4.5. Alte depozite chimice si zone de folosire

In cadrul societatii nu exista depozit chimic.

4.6. Alte posibile impuritati rezultate din folosinta anterioara a terenului

Instalatia de incinerare a deseurilor este amplsata pe un teren cu destinatie

initiala agricola si este caracterizat prin determinarile de laborator pe ape

subterane, probe de sol si masuratori ale calitatii aerului.

Eventualele influente ale activitatii desfasurate se vor evidentia prin

compararea masuratorilor de referinte cu masuratori ce se vor efectua ulterior

punerii in functiune a instalatiei.





161

5. DISCUTII DESPRE MODELUL CONCEPTUAL AL REZULTATELOR

Tabel. nr. 41 - Inventarul surselor de poluare a apelor de suprafata, solului si apelor subterane

Sursa depoluare

Procesul deproducere a

poluariiIndicatori chimici Tinte / Receptori Masuri constructive

Deseuridepozitatetemporar

Posibile scurgeri siinfiltratii de apecontaminate.

Sol si apelesubterane dinpanza freatica

solul si apesubterane

Deseuri depusepe rotile

autovehiculelorde transport

Posibile scaparide carburanti si

uleiuri de laautovehicule

Posibilacontaminare cuproduse petrolieresi resturi dedeseuri a apelorde spalare

§ pH§ consum biochimic de

oxigen(CBO5)§ consum chimic de

oxigen(CCO-Cr)§ azot amoniacal(NH4

+)§ nitrati§ sulfuri(S2-)§ cloruri(Cl-)§ metale grele§ produse petroliere§ materii in suspensie§ detergenti

***alti indicatori

Ecosistemelenaturale:faună şi floră

-Sisteme de colectare a apeloruzate si tratarea in statia deepurare

-Spalarea rotilor autovehiculelor

-Colectarea apelor pluviale sitrecerea lor prin deznisipator siseparatorul de ulei





162

Tabel nr. 41 - Inventarul surselor de emisie in aer

Sursa de poluare Procesul deproducere a poluarii

Substante poluanterezultate

Tinte / Receptori Observatii /Masuri de reducere

Instalatia deincinerare

Tratare gazelor HCl, HF, pulberi insuspensie, metale

grele, dioxine si furani,NOx, SOx

Aer- populatia dinzona, lucratori

Sisteme de epurare a gazelor,monitorizare continua

Utilaje siautovehicule de

transport

Ardere carburant CO2, CO, SO2, H2S,COV, NOX, aldehide,

pulberi

Aer- populatia dinzona, lucratori

Motoare performante

Praf de pe caile detransport

Antrenare vant sauautovehicule de

transport

Praf, pulberi Aer- populatia dinzona

Terenuri invecinatesi culturi

StropiriIntreaga zona va fi inierbata





163

6. INTERPRETARI ALE DATELOR SI RECOMANDARI

Lucrarea de fata reprezinta Raport de amplasament pentru functionarea

Instalatiei de incinerare a deseurilor, inclusiv facilitatile pentru pretratare si

depozitarea temporara a acestora, operator SC Pro Air CLEAN SA Timisoara, la

capacitatea totala proiectata de 23000 tone/an.

Din analizele efectuate, calcule pentru evaluarea emisiilor si calculelel de

dispersie si din datele culese pe amplasament si in zona de influenta, reies

urmatoarele caracteristici ale factorilor de mediu pe amplasamentul din com.

Perieti/jud Ialomita:

A. Factor de mediu APA

Apele uzate evacuate vor fi tratate pe amplasament in statia de epurare cu

osmoza inversa si vor fi evacuate in p. Crivaie cu respectarea valorile limita ale

indicatorilor de calitate impuse de NTPA 002/2005 si Autorizatia de gospodarire a

apelor.

B. Factorul de mediu SOL si APE SUBTERANE

Instalatia de incinerare este construit conform egislatiei in vigoare si Celor mai Bune

Tehnici (BAT) astfel incat riscul de producere a unor accidente sa fie diminuat la maxim

posibil.

De asemenea calitatea apelor subterane din zona este monitorizata prin intermediul

a trei foraje din care se preleveaza periodic probe de apa pe care se fac determinari in

laboratoare specializate.

Rezultatul determinarilor se raporteaza la probele martor atasate prezentei

documentatii.

De asemenea sunt stabilite puncte pentru prelevarea probelor de sol si se vor

raporta la determinarile de referinta.

În cazul poluării accidentale a solului, se recomanda îndepărtarea stratului de sol

poluat şi depozitarea în containere până la depozitare.





164

Activitatea nu va produce un impact asupra solului si subsolului cu conditia

respectarii proiectului si a exploatarii in conditiile prevazute prin instructiunile de

exploatare si prin reducerea riscului de aparitie a unor poluari accidentale.

In cadrul monitorizarii activitatii viitoare se propune includerea acestui punct de

prelevare in programul anual de monitorizare si astfel se va putea evalua eventuala

crestere a nivelului de poluare a solului indus prin activitatea viitorului incinerator.

Pentru reducerea riscului aparitiei de poluari accidentale a solului si subsolului

este necesara respectarea stricta a conditiilor impuse prin legislatia in vigoare si cea

ce urmeaza a fi introdusa in viitor a conditiilor de transport, manevrare si depozitare a

deseurilor si incinerare;

C. Factor de mediu AER

• Asa cum am mentionat in capitolele anterioare Instalatia de incinerare a

deseurilor respecta cele mai bune tehnici in domeniu si este prevazuta cu sistem de

monitorizare continua iar din evaluarile noastre limitele la emisie vor fi sub limitele

impuse de HG 128/2002 privind incinerarea deşeurilor cu modificările şi completările

ulterioare;

Recomandari- exploatare si supravegherea Instalatiei de incinerare a deseurilor conform

proiectului si cu respectarea legislatiei in vigoare;

- primirea la incinerare numai a deseurilor periculose stipulate in Autorizatia

Integrata;

- supravegherea instalatiilor conform prescriptiilor din proiect;

- monitorizarea apelor uzate tratate si evacuate in p. Crivaie conform NTPA

001/2005 si autorizatiei de G.A.;

- monitorizarea calitatii apelor subterane din panza freatica (prin intermediul celor 3

foraje) si compararea lor cu analizele initiale.

Raportarea, daca este cazul, emisiilor conform HG 140 / 2008 privind stabilirea

unor măsuri pentru aplicarea Regulamentulu CE al Parlamentului European şi al

Consiliului nr. 166/2006 privind înfiinţarea “Registrului european al poluanţilor emişi şi

transferaţi şi modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE”





165

Tabel nr. 42 - Emisii de poluanti in ape caracteristici incinerarii deseurilor

Numele instalatiei

Activitatea principala

Codul principal NOSE-P

Instalatie de incinerare a deseurilor

5. Gestionarea deseurilor si a apelor reziduale(a) Instalatii de recuperare a sau eliminare a

deseurilor periculoase

109.03 – Incinerarea deseurilor periculoase saumunicipale

Evacuari indirecte

Statie de epurare ape uzate

Nr. Poluant

M/C/E Date de

emisie(kg/an)

Prag (kg/an)

1 Total-azot 50 000

2 Total-fosfat 5 000

3 Cd si compusii sai 5

4 Cr si compusii sai 50

5 Cu si compusii sai 50

6 Hg si compusii asi 1

7 Ni si compusii sai 20

8 Pb si compusii sai 20

9 Zn si compusii sai 100

10 Compusi organici

halogenati(AOX)

1000

11 Carbon organic

total(TOC)

50 000

12 Cianuri 50





166

Tabel nr. 43 - Emisii de poluanti in aer

Numele instalatiei

Activitatea principala

Codul principal NOSE-P

Instalatie de incinerare a deseurilor

5. Gestionarea deseurilor si a apelor reziduale(a) Instalatii de recuperare a sau eliminare a

deseurilor periculoase

109.03 – Incinerarea deseurilor periculoase sau

municipale

Nr. Poluant M/C/E Cantitate

evacuata(kg/an)

Prag (kg/an)

1 Hexaclorbenzen -HCB 10

2 Dioxine si furani 0,0001

3 Pentaclorobenzen 1

4 Tetracloretilena -PER 2000

5 Trcloretilena 2000

6 Benzen 1 000

7 HAP 50

8 Clor si compusi anorganici

exprimati in HCl

10000

9 Flor si compusi anorganici

exprimati in HF

5000

10 Pulberi in suspensie PM10 50 000

Intocmit,

Ing. Al. David

Ec. Mihai Varzaru

Cuprins - ANPMarpmag.anpm.ro/upload/50937_Raport amplasament SC Pro Air Clean SA.pdf · obligatia...

Documents

Transcript of Cuprins - ANPMarpmag.anpm.ro/upload/50937_Raport amplasament SC Pro Air Clean SA.pdf · obligatia...