CUPRINSCAP. I. APARIIA ASIGURRILOR : IMPORTANA SOCIAL A ASIGURRILOR I.1.Asigurri : coninut i necesitate I.2.Importana economico- social a asigurrilor I.4. Dinamica pieei asigurrilor n perioada 2001-2010 ECONOMICO

CAP. II. S .C. GROUPAMA S.A PE PIAA DIN ROMNIA II.1.Piaa asigurrilor n Ronnia ; rolul organizaiilor n asigurri II.2.Profilul de activitate al S.C. GROUPAMA S.A II.2.1. Prezentarea activitii S.C.GROUPAMAS.A i a sucursalei Botosani a acesteia II.2.2.Locul pe piaa asigurrilor CAP. III. OFERTA DE ASIGURRI DE BUNURI LA S.C. GROUPAMA S.A III.1.Contractul de asigurri de bunuri III.2.Asigurarea cldirilor , a altor construcii i a coninutului acestora pentru cazurile produse de incendiu i alte calamiti III.3. Asigurarea mainilor , utilajelor i a instalaiilor pentru cazuri de avarii accidentale III.4. Asigurarea lucrrilor de construcii-montaj i a rspunderii constructului III.5. Asigurarea bunurilor sau valorilor pentru cazurile de furt prin efracie sau prin acte de tlhrie III.5.1. Asigurarea de furt i tlhrie din locuine i birouri III.5.2. Asigurarea de furt i tlhrie pentru riscuri comerciale i industriale III.5.3. Asigurarea de furt i tlhrie limitat la anumite bunuri i valori III.5.4. Asigurarea valorilor pentru furt prin acte de tlhrie asupra curierilor III.6. Asigurarea complex a gospodriilor persoanelor fizice III.7. Asigurarea bunurilor pe timpul transportului terestru III.8. Asigurarea obinuit a animalelor III.9. Asigurarea culturilor agricole III.10. Asigurarea facultativ a autovehiculelor III.10.1.Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru furt III.10.2.Asigurarea facultativ pentru pagubele produse de incendiu i alte calamiti III.10.3.Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru pagube produse ca urmere a accidentelor de circulaie sau a furtului III.10.4.Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru pagube produse ca urmare a accidentelor de circulaie, precum i de incendiu i diferite calamiti III.10.5. Asigurarea facultativ a autovehiculelor pentru pagube produse ca urmere a accidentelor

CAP. IV. ANALIZA VENITURILOR DIN PRIMELE NCASATE LA ASIGURRILE DE BUNURI PRACTICATE DE SUCURSALA CUZA-VODA...... IV.1.Determinarea primelor nete de asigurare la bunuri prin metode statistico-matematice.......... 1

IV.2.Tariful de prime la principalele forme de asigurari de bunuri practicate la sucursala IV.3.Venituri din prime la asigurrile de bunuri ncheiate la sucursala IV.4.Evoluia i analiza ncasrilor din prime la n perioada 2008-2010 i la Sucursala a acesteia CAP. V. ACORDAREA DESPGUBIRILOR I ANALIZA PLILOR ACESTORA LA ASIGURRILE DE BUNURI CONTRACTATE LA SUCURSALA CUZA-VODA V.1. Prevederi referitoare la mecanismul i procedura de acordare a despgubirilor la bunuri V.1.1. Mecanismul de acordare a despgubirilor la asigurrile de bunuri V.1.1.1. Desfurarea procesului de acordare a despgubirilor V.1.1.2. Determinarea cuantumului despgubirilor datorate V.1.2.Particulariti n evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirilor la diferite tipuri de bunuri V.2. Analiza volumului despgubirilor pltite asigurailor de ctre S.C. GROUPAMA S.A i de sucursala a acesteia, n perioada 2008-2010 Concluzii i propuneri VI.4.1.Concluzii privind derularea asigurrilor de bunuri la Sucursala Cuza -Voda VI.4.2.Propuneri de mbuntiri a actvitii privind derularea asigurrilor de bunuri ANEXE BIBLIOGRAFIE

2

CAP. I.

APARIIA ASIGURRILOR : ECONOMICO SOCIAL A

IMPORTANA ASIGURRILOR

Crearea bunurilor materiale necesare oamenilor , au pus bazele originii asigurrilor . Aceste vremuri sunt att de ndeprtate, nct este practic imposibil de a stabili o dat exact de apariie a acestora. ntr-o astfel de economie natural, conceptul de asigurare era privit ca pe o form de ajutorare ntre indivizii din societate. De exemplu, dac o cas suferea un incendiu devastator, membrii comunitii respective ajutau mpreun la reconstruirea casei. Acest tip de asigurare a supravieuit pn n zilele noastre n regiunile n care economiile de schimb moderne nu au ptruns dect superficial (de exemplu n unele ri de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice). Asigurarea insa apare n forma sa natural ca protecie mpotriva foamei n anumite perioade ale anului. Oamenii primitivi congelau sau uscau alimentele, fcnd rezerve pentru perioadele mai grele. Aceste perioade aspre , asigurau astfel protectia alimentara acestor comunitati .

I.1. ASIGURARI.Continut si necesitateIn Roma Antic s-a dezvoltat preponderent asigurarea reciproc n cadrul diverselor uniuni profesioniste. Conform regulilor stabilite, fiecare membru era obligat s depun o plat la inscriere iar apoi s achite lunar anumit suma . n cazul decesului membrului acestui colegiu, din fondul acumulat, se ahita o sum necesar pentru nmormntare. E interesant de menionat, c n statut erau stipulate temeiurile de refuz de plata sumei asigurate, la care se atribuiau sinuciderea i neachitarea primelor la termenele cuvenite. Datorit evoluiei dreptului roman, n Roma antic a aprut primul contract de asigurare, care se numea contract de mprumut. Era vorba de un mprumut care acoperea sau garanta un transport de mrfuri cu destinaie ndeprtat. Dac mrfurile nu ajungeau la destinaie n bune condiii, cel care garanta cu bani pierdea definitiv dreptul de rambursare a sumei mprumutate.3

Evul Mediu aduce n statele vest-europene formarea unor bresle de asigurare a comercianilor i a meteugarilor. La sfritul sec.XV, cnd europenii au nceput tot mai mult s cltoreasc n Asia i America, cltorii care ulterior au dus la aa numita revoluie comercial ( predecesoarea revoluiei industriale ), conceptele de risc i fond comun s-au contopit n unul comun. Dac de exemplu, o flotilie de corbii reuea s ajung din Europa n Indonezia, s fac comer acolo i s se ntoarc ncrcate de mrfuri exotice, exista riscul c nu toate corbiile se vor ntoarce. De aceea oamenii care investeau n construcia acestor corbii au ales dou modaliti de a repartiza ntre ei n mod proporional riscurile, pentru ca anume corabia n care au investit s nu fie cea pierdut. De la nceputul secolului al XVIII-ea i pn n secolul al XlX-ea, pe plan internaional s-au practicat trei mari forme de asigurri: maritime, de incendiu i de via. Progresele acestora sunt strns legate de dezvoltarea activitii economice i evoluia dreptului. Prima poli de asigurare maritim dovedit pn azi a fost semnat n anul 1347 la Genova, iar prima intervenie a statului pe piaa asigurrilor dateaz din anul 1435. Prin ordonana de la Barcelona, dat de Jacques I d'Aragon se reglementau clauzele contractului de asigurri maritime. Dou secole mai trziu, creterea puterii maritime engleze este nsoit de o dezvoltare foarte important a camerelor de asigurri maritime, care vor conduce la apariia societii Lloyd's. Odat cu dezvoltarea modului de producere capitalist, ca trstur specific a asigurrii burgheze devine obinerea profitului. Asigurarea trece din forma de frie n cea comercial, transformndu-se ntr-o activitate obinuit de comer. La etapa iniial a apariiei societii burgheze forma de baz era asigurare maritim. Creditorul oferea proprietarului corabiei o suma de bani necesar pentru organizarea expediiei, cu condiia, c n cazul rezultatului pozitiv al expediiei, aceast sum va fi returnat mpreun cu procente stabilite de ctre pri. n cazul n care corabia i marfa vor pieri, proprietarul corabiei era eliberat de obligaia de a returna suma primit de la creditor i procentele. n sec.XIV-lea forma notarial a mprumutului maritim, ce era destul de complicat, a fost nlocuit de polia bneasc, ce era emis de asigurtor proprietarului corabiei, ca dovada ncheierii contractului. Prima poli a fost emis n Barcelona n anul 1374. Iar n anul4

1468 apare Codul din Veneia al asigurrilor maritime. Apoi asigurarea maritim se dezvolt rapid n Anglia, unde n anul 1601 a fost adoptat primul act juridic, ce a reglementat constituirea unor instane speciale, ce soluionau conflicte din domeniul asigurrilor maritime. Primele societi de asigurare au aprut la sf.sec.XVII-lea n Anglia, Frana, Italia, Danemarca, Suedia. n a doua jumtate a sec.XIX-lea au aprut uniuni da asigurare de tip cartel i concern, ce erau formate din zeci de societi de asigurare. Au fost create i primele societi internaionale de asigurri - ruseti, austriece, suedeze. Intens se dezvoltau noi tipuri de asigurri comerciale, iar pe baza lor au aprut multe forme, modaliti, variante noi de asigurri. Un loc deosebit n dezvoltarea asigurrilor o ocup Anglia, n care n 1680 a aprut primele societi de asigurare n domeniul asigurrii de la incendiu. Ca imbold pentru apariia acestora, a servit incendiul ce a avut loc la Londra n anul 1666, n care au pierit 70 mii persoane. Ulterior apar primele societi de asigurare n domeniul asigurrilor riscurilor maritime: Frana n anul 1686 (Paris), Italia n anul 1741 (Genova), Danemarka n anul 1741 i Suedia n anul 1750. n asigurrile internaionale vdit s-a evideniat corporaia englez Lloyd, care este astzi cea mai mare i important pia internaional de asigurri i cel mai mare centru informaional privind comerul i navigaia maritim. Corporaia Lloid a aprut din Casa de cafea Lloid, proprietarul creia era Edvard Lloid. Prima meniune despre casa de cafea a lui Loid a fost semnalat n anul 1688. n acest local, aveau loc ntlniri regulate al comercianilor, asigurtorilor i proprietarilor de corbii. Din anul 1696 Edvard Lloid ncepe pubicarea unui ziar de asigurri Lloid News, iar din 1734 apare Lloid List. n anul 1760 n sistemul lui Lloid apare prima societate de clasificare din lume - registrul de corbii. n anul 1871, prin actul Parlamentului englez, uniunea asigurtorilor Lloid a obinut statut oficial de corporaie al asigurtorilor. Patria asigurrilor de via e considerat Anglia, n care n anul 1699 pentru prima dat a aprut o organizaie profesionist, ce se ocupa cu asigurarea orfanilor i vduvelor, iar apoi a fost creat compania de asigurri Eckvatedl, ce se ocupa cu asigurri de persoane.5

Patria reasigurrilor este considerat Germania. Prima companie de reasigurare a fost fondat de Cologne n anul 1846, apoi a aprut Societatea de reasigurare de la Munhen. n 1885 apare "Societatea rus de reasigurare", ce se ocup de reasigurarea riscurilor de incendii. Din sec. XIX-lea pe poziiile din frunte se afl uniuni de asigurare de tip cartel i concern. Un cartel puternic a fost creat n 1874 la Berlin, ce purta caracter interanional i era constituit din 16 societi de asigurare (ruseti, suedeze, austriece .a.) n anul 1920 el ngloba deja 230 societi din 26 de ri. Factorii determinani, care au condus la apariia asigurrilor contemporane, sunt cei economici i sociali, dar cel mai important apariia unei activitii raionale capitaliste cu orientare spre valorile raionalitii formale.

I.2.Importana economico- social a asigurrilorCa factorii economici vom meniona : a) Schimbarea condiiilor economice generale. Trecerea de la o economie exclusiv agricol la una diversificat (breasla, industrie, comer) a dus la creterea i adncirea raporturilor dintre oameni i implicit, a cauzelor generatoare de pagube. De asemenea, importana banilor n relaiile comerciale a favorizat ideea compensaiei bneti a pagubelor; b) Dezvoltarea schimburilor internaionale. Succesul marilor trguri i nmulirea expediiilor pe mare au artat necesitatea asigurrii mrfurilor i navelor mpotriva riscurilor n timpul transportrii. La rndul lor, factorii sociali se refer la: a) Accentuarea procesului de urbanizare. Concentrarea populaiei n orae i apariia noilor tipuri de locuine au ncurajat apariia evenimentelor productoare de pagube; b) Organizarea breslelor care a favorizat solidaritatea acestor grupuri, n care membrii lor i acordau ajutor reciproc n caz de pagube. Dezvoltarea societii a dus, pe de o parte, la creterea avuiei naionale, iar pe de alt parte, a plasat omul n procese de6

producie mai complexe, cu un grad de periculozitate mrit. A sporit astfel interesul omului pentru aciunile de previziune. Secolul XIX-lea e marcat de o nou etap n dezvoltarea asigurrilor, fapt legat de implicarea activ a statului n asigurri. nelegnd rolul enorm economic i social al asigurrilor, statul dorete s se foloseasc de avantajele lor n interes propriu. n secolul al XX-lea asistm la o perfecionare continu a mecanismului de asigurare. Una din cele mai importante trsturi ce caracterizeaz dezvoltarea sistemului mondial de asigurri la ora actual este globalizarea pieii mondiale de asigurri, care se prezint printr-un proces de lichidare treptat a barierelor economice i legislative ce separau pieile de asigurri a unor state. Unul din exemplele elocvente ce confirm aceast tendin, este crearea unui spaiu de asigurri unic n rile Uniunii Europene. Caracteristic pentru piaa mondial de asigurri este: existena unui numr important de companii de asigurare ce funcioneaz n diverse forme organizaional-juridice, concentrarea la ele a unui capital i active enorme, o gam extrem de larg de operaiuni i produse de asigurare oferite, existena unei legislaii dezvoltate ce ine de domeniul asigurrilor i a unui sistem de supraveghere de stat viabil, existena diverselor asociaii i uniuni a asigurtorilor i asigurailor, un sistem dezvoltat al intermediarilor, firme de consultaii i de raiting. Ca factorii sociali putem meniona : Declanarea unor fenomene ale naturii stnjenete, provoac mari daune i perturbri, tulburnd desfurarea normal a procesului produciei sociale, punnd de multe ori n pericol capacitatea de munc i chiar viaa oamenilor. Deoarece deocamdat, mpotriva acestor calamiti ale naturii tiina nu a gsit mijloacele tehnice de lupt, omului i-a rmas doar calea solidarizrii pentru suportarea n comun a efectelor calamitilor naturii i accidentelor, i anume calea asigurrii. De asemenea, n viaa oamenilor survin i evenimente dorite cum sunt: cstoria, naterea unui copil, precum i evenimente independente de voina oamenilor, posibile, ntmpltoare, ca de exemplu: atingerea unei anumite limite de vrst, bolile, accidentele, invaliditatea, unele cu totul nedorite, dar inevitabile,7

cum este decesul. Prin urmare, viaa i integritatea oamenilor, bunurile materiale i spirituale pot fi afectate de fenomene imprevizibile, de forele distructive ale naturii, de accidente, de conduita unor oameni care s aib ca efect ntreruperea dezvoltrii economico-sociale, care pot pune n pericol sntatea i chiar viaa oamenilor. Acesti factori economico-sociali pot provoca fenomene cu efecte negative asupra desfurrii normale a activitii economice i sociale. n aceast categorie se afla crizele economice, inflaia, omajul, conjunctura economic nefavorabil, etc. Dintre aceste fenomene, unele au caracter obiectiv, iar altele sunt de ordin subiectiv. Rezult aadar c forele naturii, dezvoltarea tiinei i a tehnicii, activitatea oamenilor sunt principalele cauze generatoare de daune. Se nelege deci, c oamenii trebuie s cunoasc aceste evenimente duntoare pentru a se proteja din timp de efectele lor i chiar pentru a aciona mpotriva riscurilor. Cunoscnd aceste primejdii, de-a lungul timpurilor societatea omeneasc a folosit diferite ci de a se feri i metode de aprare, a utilizat diferite mijloace pentru a preveni i contracara prejudiciile provocate de fenomenele naturii i de accidente, refacerea bunurilor distruse i reluarea normal a progresului economico-social. Cu alte cuvinte, se poate spune c asigurrile au luat fiin din nevoia fireasc de aprare i protecie a omului i bunurilor mpotriva calamitilor naturii, mpotriva consecinelor accidentelor, din cerina procurrii prealabile a unor mijloace de trai n condiiile pierderii pariale sau totale a capacitii de munc datorita bolilor sau atingerii unei vrste, etc. Asigurarea se manifest ca ramur prestatoare de servicii n momentul n care o societate comercial de asigurare, n schimbul primelor ncasate de la persoanele fizice sau juridice, ofer acestora un serviciu i anume obligaia de a prelua asupra sa efectele negative ale producerii unui anumit eveniment sau complex de evenimente.

I.3. Dinamica pieei asigurrilor n perioada 2001-2010In ultimul deceniu asistam la o globalizare si la o fuziune a serviciilor de asigurari, putnd fi vorba chiar de un management

8

financiar global, perceput att la nivelul companiilor, ct si la nivelul consumatorilor. Aceste schimbari se manifesta n mai multe directii: - ntre asiguratori, reasiguratori si asigurati: Marile societati multinationale au tendinta de a-si ridica pragul autoasigurarii si de a transfera riscurile sau o parte a acestora direct reasiguratorilor; alegerea se face tot mai mult pe principiul managementului financiar global; - ntre sectorul de stat si cel privat, dat fiind reducerea ponderii acestuia n domeniul asigurarilor, se deschid noi perspective pentru sectorul privat; - ntre asiguratori si bancheri: asa numita bancassurance care capata o extindere tot mai mare, astfel nct nu peste mult timp vom vedea ca, fara a folosi banca ca si canal de distributie a produselor de asigurari, nici una din cele 2 tipuri de institutii nu va mai putea supravetui; Evident, de maxima importanta in actualul si, sigur, n viitorul deceniu, globalizarea serviciilor financiare va continua sa marcheze ntreaga evolutie a domeniului asigurarilor si reasigurarilor. n Europa, piata unica a asigurarilor, acopera 23 de tari care formeaza Zona Economica Europeana. n contextual general al cresterii economice, asigurarile au continuat sa se dezvolte, piata aigurarilor din Uniunea Europeana. Industria europeana a asigurarilor a nregistrat rezultate foarte bune pana n 2008 Companiile de pe piata europeana a asigurarilor au sustinut cresteri atat pe segmental dezvoltarii portofoliului de asigurari ( noi forme contractuale ) cat si ca volum de prime incasate . Evolutia pozitiva a pietei europene a asigurarilor,pana in 2008 , este incontestabila , previziunile optimiste privind perioada urmatoare s-au mentinut si nu s-a tinut seama de seama de faptul ca trecerea spre o criza financiara mondiala va reduce semnificativ atat numarul clientilor dar si reducerea profitului acestor companii . Cele mai mari ponderi in totalul primelor brute subscrise din asigurari generale au fost detinute de: asigurarile de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare (38,7%), asigurarile de raspundere civila auto (28,9%), asigurarile de incediu si calamitati naturale (11,8%) si asigurarile de credite (8,4%).9

Mai putin afectata de criza mondiala financiara , este industria asigurarilor din tarile UE ce are caracteristici diferite in functie de variabile diferite, cum ar fi: starea sistemului de pensii si asigurari de sanatate sau procentajul posesorilor de masini si case. In unele din tari, piata asigurarilor de viata este mai dezvoltata datorita existentei unei ponderi mai mari a asiguratorilor privati pe cand in altele nivelul de folosire al asigurarilor este destul de redus. In tarile vestice ale UE, piata asigurarilor este deja matura, consolidata pe cand in zona estica , inclusiv cea din Romania , piata este in continua crestere si permite intrarea de noi actori. Estimari recente ale liderilor pietei asigurarilor cu privire la evolutia acesteia, fie ele optimiste sau pesimiste, indica o dinamica negativa pentru anul in curs. Mai mult chiar, acestia declara ca in 2010 au fost fortati sa reactioneze, aproape constant, doar in sensul minimizarii efectelor nedorite. Motivul , in principal este putere de cumparare sensibil diminuata, clientii au de ales intre a renunta la asigurari sau a miza pe unele mai ieftine. In acelasi timp, cu daune in continua crestere, asiguratorii au avut de ales intre a subscrie comercial si a pierde clientii. In plus, pe aceste conditii vitrege s-au mai suprapus si caderea pietei auto si acel "cadou" din partea statului roman, majorarea TVA la 24%, care au amplificat si ele impactul negativ. Cu toate acestea, potentialul pietei ramane singurul si cel mai important aspect pozitiv al domeniului asigurarilor. Potentialul acestei piete a adus aici marile grupuri internationale. Acelasi potential ii determina pe actionari sa sustina, prin aport de capital, functionarea companiilor din piata. Acest aport ne indica de fapt ca, la un moment dat, toate aceste investitii vor fi recuperate. Actionarii marilor Companii de asigurare sunt obligati sa fie optimisti. CAP. II. GROUPAMA ASIGURARI PE PIAA DIN ROMNIA

10

II.1.Piaa asigurrilor n Romnia si rolul organizaiilor nasigurri Piata asigurarilor in Romania, a inceput activeze anterior anului 1871, prin manifestari ale protectiei pe baze mutuale, ce au aparut in Transilvania inca din secolul al XIV-lea. In anul 1744 a aparut la Brasov, Casa de Incendiu, organizata prin fuzionarea a mai multe asociatii mutuale. Anul 1871 este un an de referinta pentru asigurarile din Romania, prin faptul ca in luna martie, printr-un Inalt Decret Domnesc s-a infiintat prima societate de asigurari romaneasca, DACIA, cu un capital social de 3 milioane lei. In anul 1873, a fost creata a doua societate romaneasca de asigurari, ROMANIA, cu un capital social de 2 milioane lei. In anul 1881, cele doua societati romanesti de asigurari au fuzionat si au creat o singura societate, DACIA - ROMANIA, care a devenit o societate puternica. Un an mai tarziu, s-a infiintat, tot de care mari personalitati ale vietii socio-politice si economice, societatea NATIONALA, care avea un capital social de 3 milioane lei. Urmare a crearii acestor societati de asigurari si a dezvoltatii pietei locale a asigurarilor, rand pe rand reprezentantele companiilor straine de asigurari au inceput sa se retraga, cedandu-si portofoliile societatilor romanesti. Dupa Primul Razboi Mondial, au aparut inca 22 de societati de asigurare, dintre care unele erau succesoare ale societatilor straine de asigurare: STEAUA ROMANIEI care a preluat portofoliu lui MUNCHENER, PRIMA ARDELEANA care a preluat portofoliul lui ERSTE UNGARISCHE si ADRIATICA (societate italiana). Dupa anul 1927, Guvernul a autorizat infiinatea societatilor straine in Romania, printre care si NORWICH, PHOENIX, STANDARD, SUN. In anii '30 activitatea economica si activitatea de asigurari, au cunoscut cea mai mare dezvoltare, dezvoltandu-se toate ramurile de asigurari care se practicau pe plan international, numarul societatilor de asigurare variind intre 20 si 24.

11

Dupa terminarea razboiului, in anul 1945, mai functionau in Romania numai 13 societati romanesti si 5 reprezentante straine. In anul 1942 odata cu apariatia legii care reorganiza activitatea de asigurare, Casa de Asigurari a Ministerului de Interne s-a transformat in REGIA AUTONOMA A ASIGURARILOR DE STAT (R.A.A.S.) practica toate categoriile de asigurari si detinea monopolul asupra asigurarii bunurilor de stat si comunale. In anul 1952 in urma nationalizarii s-a creat cu capital integral romanesc, ADMINISTRATIA ASIGURARILOR DE STAT - ADAS, institutie specializata in activitatea de asigurare, de reasigurare si de comisariat de avarie. ADAS si-a desfasurat activitatea sub conducerea generala a Ministerului Finantelor, pe baza unor decrete emise special pentru aceasta. Odata cu aparitia ADAS, asigurarile au devenit monopol de stat, aceasta fiind singura institutie din Romania care a practicat activitatea de asigurare/reasigurare. ADAS avea in obiectul de activitate asigurari obligatorii (prin efectul legii) si asigurari facultative. Asigurarile prin efectul legii, practicate de ADAS era asigurari pentru bunurile care apartineau cooperativelor agricole de productie si asociatiilor intercooperatiste (inclusive unitatilor economice ale acestora), asigurari pentru bunurile care apartineau persoanelor fizice, asigurari de calatorie pentru cazurile de accidente, asigurari de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule. Veniturile ADAS obtinute din primele de asigurare, pana in anii '60, au fost preponderant din asigurari prin efectul legii, iar in anii '70 si '80, portofoliul ADAS s-a modificat, incasarile fiind obtinute in majoritate din asigurari facultative. In perioada 1955 - 1989, volumul primelor de asigurare incasate de ADAS, a crescut de 14,4 ori, in timp ce venitul national a crescut numai de 10,2 ori. Veniturile obtinute de ADAS era folosite pentru acoperirea pagubelor provocate de calamitati sau accidente, pentru plata sumelor asigurate pentru asigurarile de persoane, pentru acoperirea cheltuielilor in vederea formarii si administrarii fondului de asigurare, pentru constituirea fondurilor de rezerva si a fondurilor speciale si pentru dezvoltarea societatii.12

Dupa anul 1990, au aparut importante schimbari legislative care au condus la inlaturarea monopolului statului, aparitia multor societati de asigurare si la stabilirea climatului concurential pe piata asigurarilor din Romania. Prin Hotararea de Guvern nr. 1279 din 8 decembrie 1990 privind infiintarea unor societati comerciale pe actiuni in domeniul asigurarilor, care prevedea ca incepand cu data de 1 ianuarie 1991, se pot crea societati de asigurare ca societati comerciale pe actiuni, ADAS si-a incetat activitatea.. Societatea ASIGURAREA ROMANEASCA S.A. a preluat activele si pasivele aferente: asigurarilor facultative de viata, asigurarilor obligatirii, asigurarilor facultative de autovehicule si altor asigurari. ASIGURAREA ROMANEASCA S.A. a preluat de la ADAS si bunurile imobile care au fost incluse in capital. Prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1356 din 28 decembrie 1990 a fost ifiintata BANCA DE EXPORT IMPORT A ROMANIEI S.A. EXIMBANK, banca cu capital integral de stat, dar care si-a inceput efectiv activitatea in aprilie 1992. Prin departamentul de asigurari reasigurari, EXIMBANK practica asigurari pentru credite de export impotriva riscului de neplata la extern. In anul 1991, apare Legea nr. 47 din data de 16 iulie 1991 privind constiturea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor. Prevederile Legii stipulau faptul ca in Romania, activitatea de asigurare se desfasoara prin intermediul societatilor de asigurare, societatilor de asigurare-reasigurare si societatilor de reasigurare si de asemenea prin intermediul societatilor de intermediere (agentii de intermediere). Legea reglementa faptul ca societatile comerciale din domeniul asigurarilor, trebuie sa se constituie cu avizul prealabil al Oficiului de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare din Ministerul Economiei si Finatelor. Conform Legii, companiile care activau in domeniul asigurarilor, se puteau constitui ca societati pe actiuni sau societati cu raspundere limitata. Prin Hotarea Guvernului Romaniei nr. 574 din data de 23 august 1991 privind atributiile OFICIULUI DE SUPRAVEGHERE A ACTIVITATII DE ASIGURARE SI REASIGURRAE - OSAAR, se infiinteaza organismul de supraveghere al pietei asigurarilor, ca directie in cadrul13

Ministerului Finatelor. Astfel in luna septembrie 1990 a fost infiintata prima societate de asigurari cu capital integral privat din Romania, S.C. UNITA SRL, cu sediul la Timisoara. Activitatea societatii UNITA a debutat in luna ianuarie 1991, prin practicarea asigurarilor mixte de viata cu acumulare de capital. In anul 2000 pachetul majoritar al societatii a fost cumparat de compania Wienner Staedtische din Austria, iar in portofoliul societatii se regasesc in prezent toate tipurile de asigurari. Ulterior, apar alte companii cu capital privat, romanesc sau/si cu capital strain (tinand cont de faptul ca Legea nu permitea infiintarea unei societati cu capital integral strain), marea lor majoritate avand sediile in Bucuresti, asa cum ar fi:

In anul 1992 se infiinteaza societatile AGRAS, ASIGURARE REASIGURARI ARDAF, ROUMANIE ASSURANCE INTERNATIONAL, etc. In anul 1993 se infiinteaza societatile ASIGURAREA ANGLO ROMANA, GENERALA ASIGURARI (care in anul 1999 si-a schimbat numele in GENERALI ASIGURARI), etc. In anul 1994 se infiinteaza societatile ASITRANS, ASIGURARI ION TIRIAC - ASIT (care in anul 2000 si-a schimbat numele in ALLIANZ TIRIAC ASIGURARI, prin cumprarea pachetului majoritar de actiuni de catre compania ALLIANZ din Germania), ARINCO SOCIETATE DE ASIGURARI (care ulterior isi schimba numele in INTERAMERICAN ROMANIA ASIGURARI), SAR TRANSILVANIA, etc. In anul 1995 se infiinteaza societatile ASIGURAREA POPULARA ROMANA (care in anul 2001 si-a schimbat numele in ASIGURARE REASIGURARE AGI - ROMANIA, prin cumpararea pachetului majoritar de actiuni de compania AGI din Germania), OMNIASIG (prin cumparea portofoliului societatii MONDRAGON, infiintata in 1992), SARA - ASIG (care in anul 1996 si-a schimbat numele in SARA MERKUR, prin cumpararea pachetului majoritar de catre compania MERKUR VERSICHERUNG din Austria), etc. In anul 1996 se infiinteaza societatile ASIBAN SOCIETATE DE ASIGURARE SI REASIGURARE, ATLASSIB SOCIETATE DE ASIGURARI (cu sediul la Sibiu), etc.14

In anul 1997 se infiinteaza societatea Nederlanden Asigurari de Viata, iar in anul 2001 isi schimba numele in ING Nederlanden Asigurari de Viata.

In anul 1994 ia nastere, la initiativa a treispreze societati Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare si Reasigurare din Romania UNSAR. In prezent UNSAR are ca membri, un numar de 21 de societati de asigurare - reasigurare. Dupa anul 1990, in piata romaneasca a asigurarilor, au aparut foarte multe societati de intermediere in asigurari (in anul 2000 activand peste 800 de societati), care jucau rolul de agenti dar si de brokeri de asigurari (in fapt, brokeri de asigurare fiind numai cateva societati). Termenul "broker de asigurare" a fost introdus de Legea 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor. La inceputul anului 2002, erau autorizate sa functioneze 105 societati de brokeraj in asigurari, printre care si cativa mari brokeri internationali ca MARSH, AON, GRAS SAVOYR, etc. Prin aparitia Legii 32 / 2000, se infiinteaza Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, organism independent, autonom, finantat de societatile de asigurare, cu rol de reglementare, control si supraveghere a pietei asigurarilor. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor este condusa de Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, format din cinci persoane (un presedinte, un vicepresedinte si 3 membri). Membrii Consiliul Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor sunt numiti de Parlamentul Romaniei, la propunerea comisiilor pentru buget, finate si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor si sunt alesi cu un mandat de 5 ani pentru presedinte, de 4 ani pentru vicepresedinte, de 3, 2 si respective 1 an pentru membri. Primii membri ai Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor au fost numiti in luna iulie a anului 2001.

PROFILUL DE ACTIVITATE15

Groupama, o companie multinaional de origine francez, i-a consolidat prezena n Romnia prin achiziia celor trei companii:

Principiile de baz dup care se ghideaz Groupama pe plan internaional sunt: Consolidarea poziiei n fiecare ar cu scopul de a deveni un actor semnificativ pe piaa respectiv; ncheierea unor parteneriate de success mpreun cu lideri locali puternici; Valorizarea bunelor practici i a know-how-ului Grupului n urma fuziunii dintre BT Asigurri i Asiban, compania nou creat Groupama Asiguri este acum parte a unuia dintre cele mai puternice grupuri internaionale de asigurri i servicii financiare, cu 16 milioane de clieni i 38.500 de angajai, n 14 ri din ntreaga lume. Astfel, Groupama i propune s devin unul dintre liderii pieei de asigurri din ara noastr, prin optimizarea sinergiilor i creterea eficienei, prin investiii n resursele umane ca i baz a unui succes pe termen lung al Grupului, i prin diversitate n spiritul de inovaie i deschiderea fa de mediul n care lucreaz i cu care intr n contact. Angajamentul Groupama Asigurri este de a: Deveni un formator de pia: profesionist i inovator Crete profitabilitatea i de a dezvolta noi oferte Se concentra pe produse: Asigurri generale (auto, bunuri, echipamente, etc.), att pentru clienii persoane fizice, ct i pentru cei persoane juridice, asigurri de via, urmate de asigurri agricole i de sntate. La 31 decembrie 2009, Groupama S.A. a anunat o cifr de afaceri de 14,5 miliarde de euro, o cretere de 7,6 % i un rezultat net de 660 milioane de euro. Al 6-lea asigurtor francez i al 15-lea asigurtor european 16 milioane de asociai i clieni 39.000 de colaboratori 17,4 milliarde euro cifra de afaceri (+ 7 % n 2009) pentru perimetrul Grupului 620 milioane euro rezultat net pentru perimetrul Grupului. Marj de solvabilitate 180% (+58 puncte) Activiti n Frana: 16

primul asigurtor n ceea ce privete: asigurrile agricole, asigurrile pentru colectivitile locale, asigurrile individuale de sntate, protecia juridic, asigurrile de accidente i protecie pe termen lung Al 2-lea asigurtor maritim i transport, locul 2 pentru asigurrile de locuine Al 3-lea asigurtor auto, asigurri pentru IMMuri Prezena internaional - 14 ri n Europa, Africa i Asia: Frana, Italia, Spania, Marea Britanie, Portugalia, Turcia, Grecia, Ungaria, Romnia, Slovacia, Bulgaria, Tunisia, China i Vietnam. Despre noi Groupama, asigurator responsabil fa de clieni i acionari De peste 50 de ani, Groupama dezvolt o politic activ de prentmpinare a riscurilor, mai ales n domeniile de securitate rutier, sntate, agricultur i prevenirea accidentelor domestice. Securitatea rutier Groupama investete 4 milioane de euro pe an n aciuni de prevenire rutier, printre aciunile ntreprinse numrndu-se: Iniierea n securitatea rutier Sntate Groupama propune asigurailor si numeroase servicii destinate a-i ajuta s rmn sntoi de-a lungul vieii. Activiti suplimentare Pe lng actele clasice de combatere a riscurilor legate de sntate, contractele de asigurare cuprind i vaccinuri prescrise de ctre medici, se propun i se ncurajeaz modaliti de lupt mpotriva dependenei de tutun i exist un ansamblu de acte pentru prevenirea infeciilor bucodentare. Nutri@lis, un site dedicat alimentaiei Acest nou serviciu ofer acces la sfaturi pentru o alimentaie echilibrat, profiluri alimentare personalizate, consultaii dietetice, etc. Securitate alimentar n faa riscurilor alimentare, Groupama i partenerii si sprijin agricultorii, profesionitii n alimentaie i n turismul verde, ntrind securitatea lanului de producie i transformarea alimentelor. Prevenirea n agricultur O mai bun gestionare a riscurilor n agricultur face parte din misiunile istorice ale Groupama. Pentru a ajuta agricultorii s ia deciziile optime, Groupama propune: Aciuni de securitate mpotriva incendiilor; Ghidul Attitude Prvention pentru a-i informa asupra riscurilor din mediul nconjurtor; 17

Protecia resurselor de ap; Harta privind calitatea gazelor naturale; .a.m.d. Prevenirea accidentelor domestice Groupama a multiplicat aciunile de sensibilizare fa de riscurile domestice: verificarea instalaiilor electrice, demonstraii de utilizare a extinctoarelor, editarea ghidurilor practice, securitatea piscinelor private, etc. La Groupama Asigurri, ne propunem s fim diferii. Viziunea noastr este s devenim cel mai profesionist i de ncredere asigurator, un promotor al parteneriatelor pe termen lung, care pune individul pe primul plan pentru a crea comuniti responsabile, prospere i sigure. Misiune: S oferim oamenilor i companiilor resursele necesare pentru a-i tri viata linitit i responsabil. Reuim s facem acest lucru prin valorile noastre de baz: Durabilitate ne planificm aciunile pe termen lung, transformnd cunotinele i aspiraiile generaiilor precedente n motorul dezvoltrii noastre; Parteneriat - lucrm ntotdeauna n parteneriat cu clienii, angajaii i colaboratorii notri; Respect i Integritate nu facem niciun compromis cnd vine vorba de standardele noastre i comunicm ntotdeauna deschis i onest; Proximitate suntem ntotdeauna acolo unde/cnd este nevoie de noi; Inovaie suntem mereu orientai spre progres; nu mergem pe drumul stabilit de alii, ci suntem formatori de pia.

Prezentarea activitii GROUPAMA si a Agentiei CUZA-VODA BotosaniDivizia Secretariat General i Proiecte Strategice este coordonat de un Director deDivizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Particip activ n procesul de definire a strategiei Groupama Asigurri n Romnia; - Propune, organizeaz i supervizeaz toate proiectele strategice pentru a realiza fuziunea Groupama Asigurri i dezvoltarea durabil pe termen lung a Companiei; - Coordoneaz operaiunile juridice corporate (pregtirea proceselor i documentaiei necesare pentru realizarea procesului de fuziune; conformarea la toate obligaiile cu caracter juridic ce reies din relaia cu C.S.A. si C.S.S.P.P.; organizarea activitii corporative a Societii; asigurarea conformitii cu cele mai bune practici din domeniu i cu legislaia romn); - Coordoneaz operaiunile de Logistic i Achiziii: negocierea contractelor pentru optimizarea costurilor, exercitarea controlului asupra costurilor interne etc.

Divizia Vnzri este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine adirectorului general, avnd ca principale misiuni: 18

- Contribuie la definirea i implementarea strategiei comerciale i de vnzri n reelele Via i Non Via; - Coordoneaz i dezvolt procesele i fluxurile de informaii n cadrul funciunii de vnzri i transversal; - Crearea unei abordri inovatoare pentru a consolida marca si poziia Groupama pe pia; - Dezvoltarea unei organizri eficiente i performante n vnzri, pentru domeniile Via i Non Via; - Conduce, coordoneaz i dezvolt activ reeaua de vnzri; - Contribuie la dezvoltarea i asigur implementarea politicilor, practicilor i procedurilor comerciale/ vnzri adaptate la specificul pietei de asigurari i la strategia general a Groupama Asigurri; - Asigur conformitatea operaiunilor coordonate (vnzri i suport vnzri) cu politicile Grupului, cele mai bune practici n domeniu, prevederile legale i normele CSA.

Centru Regional Vnzri1) Implementarea la nivel de regiune a politicilor, strategiilor, regulamentelor, normelor i procedurilor specifice vnzrilor; 2) Implementarea noilor produse i a campaniilor de vnzare; 3) Stabilirea indicatorilor cheie de performan la nivel de regiune i monitorizarea rezultatelor pe KPI; 4) Gsirea i implementarea soluiilor de mbuntire a rezultatelor de vnzare (cantitativ i calitativ); eficientizarea canalelor de distribuie; 5) Gsirea solutiilor pentru dezvoltarea reelei/ forei de vnzri i luarea deciziilor aferente; 6) Coordonarea i dezvoltarea activitii de vnzri. Divizia Tehnic Non-Via i Marketing este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Particip la definirea strategiei GROUPAMA; - Dezvolt i implementeaz politici pentru produsele de asigurari generale (non via) (subscriere, creare de noi produse, adaptarea produselor, previziuni i rezultate) n conformitate cu strategia Companiei; - Dezvolt strategia de marketing a companiei; - Dezvolt, implementeaz i monitorizeaz Planurile Comerciale de Aciune; - Elaboreaz partea tehnic a planului strategic-operaional; - Face recomandri cu privire la strategia produselor: dezvoltarea i evoluia produselor (acoperiri, tarife, condiii de asigurare etc.), analiza evoluiei pieei i rezultatele interne; - Valideaz formularea strategiei de preuri/ tarifare.

Divizia Tehnic Via, Pensii i Bancassurance este coordonat de un Director deDivizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Particip la definirea strategiei Companiei i aliniaz activitatea Diviziei Via i Pensii la strategia general a companiei; - Dezvolt, implementeaz i menine procese adecvate de control pentru activitatea coordonat (Indicatori Cheie de Performan etc.) - Asigur coordonarea activitilor de: dezvoltare produse i soluionare daune, subscriere i administrare polie via, suport vnzri i cea de pensii 19

- Dezvolt i implementeaz politici pentru produsele de via (subscriere, creare de noi produse, adaptarea produselor, previziuni i rezultate) n conformitate cu strategia Companiei; - Face recomandri cu privire la strategia de produs: dezvoltarea i evoluia produselor (acoperiri, tarife, condiii de asigurare s.a.), analiza evoluiei pieei i rezultatele interne; - Asigur conformitatea produselor de via i pensii cu legislaia n vigoare, politicile Grupului i cele mai bune practici n domeniu; - Dezvolt parteneriate pe termen lung cu bncile i companiile de leasing, prin intermediul unui cadru strategic, a unui plan comercial i de training anual, a unei game de produse customizate, a unui proces corespunztor de vnzare i al unor soluii IT inovatoare.

Direcia Produse i Daune Via- Coordoneaz dezvoltarea si mentinerea portofoliului de produse de asigurare de viata, persoane si bancassurance n concordant cu strategia i obiectivele de business ale companiei. - Coordoneaza procesul de administrare a daunelor din asigurari viata si persoane in concordanta cu politica si procedurile companiei. - Coordoneaza activitatea de analiza si raportare a portofoliului de produse de asigurari de viata si daunele aferente. Departament Produse - Coordoneaz dezvoltarea si mentinerea portofoliului de produse de asigurare de viata, persoane si bancassurance n concordant cu strategia i obiectivele de business ale companiei - Coordoneaza activitatea de colectare si analiza periodica asupra produselor concurentei si oportunitatile de dezvoltare a portofoliului propriu - Monitorizeaza profitabilitatea si portofoliul de produse de asigurari de viata, persoane si bancassurance, colecteaza si analizeaza date in vederea identificarii oportunitatilor privind imbunatatirea produselor si cresterea profitabilitatatii lor - Elaborareaza previziuni i planuri de business pentru produsele de via Departament Administrare Daune - Coordoneaza procesul de instrumentare a daunelor din asigurari viata si persoane asigurnd respectarea politicilor si procedurilor companiei - Coordoneaza procesul de elaborare si implementare a procedurilor de instrumentare si gestionare a dosarelor de daune pentru asigurarile de viata si persoane, conform strategiei Companiei si a prevederilor legislative - Monitorizeaza si analizeaza activitatile specifice Departamentului Daune Viata si initiaza actiuni pentru scaderea daunalitatii si a numarului de reclamatii - Ofera consiliere interna si externa si este factor de decizie in acordarea rezolutiei pentru dosarele de daune pentru asigurarile de viata si persoane Birou Raportare Produse i Daune - Elaboreaza studii i rapoarte privind produsele de asigurare de viata, persoane si bancassurance - Elaboreaza studii si rapoarte privind daunele viata - Analizeaza evolutia pietei de asigurari prin colectarea periodica a datelor publicate de organisme si organizatii specifice - Participa la elaborarea previziunilor i planurilor de business pentru produsele de via

20

Direcia Subscriere i Administrare Portofoliu Via- Contribuie la elaborarea i implementarea politicilor i procedurilor de subscriere i administrare polie pentru asigurrile de via conform strategiei Companiei i cerinelor i prevederilor legislative; - Analizeaz activitile curente de subscriere i initiaz aciuni pentru mbuntirea profitabilitii i eficienei; - Ofer consiliere i servete ca factor de decizie n orice dispute privind subscrierea produselor de via; Departament Subscriere - Elaboreaz i implementeaz norme i reguli de subscriere pentru asigurrile de via, accidente i asigurrile de cltorie; - Monitorizeaz respectarea regulilor de subscriere pentru asigurrile de via n cadrul companiei (atat pentru contractele noi ct i pentru modificri care implic subscrierea; - Dezvolta colaborare cu centre medicale pentru servisarea de calitate a subscrierii medicale, - Asigur comunicarea cu reasiguratorul n scopul respectrii termenilor contractuali din contractul de reasigurare;( fraza cu reasigurarea trebuie stearsa deoarece noi la produsele din INSIS nu avem nicio reasigurare) Departament Administrare Polie - Elaboreaz reguli de administrare a produselor de via; - Monitorizeaz respectarea normelor specifice privind administrarea polielor de asigurri de via; - Contribuie la crearea de noi proceduri i procese privind asigurrile de via, accidente de persoane i cltorii; - Administreaz poliele de asigurri de via (individuale si de grup), accidente de persoane i de cltorii, constnd n administrarea rennoirilor i indexrilor, modificri de contracte, anulari, rascumparari, repuneri n vigoare, paid-up-uri, plata dreputilor clienilor la maturitatea contractelor, retur de prime, relaii cu clientii; Birou Raportare Subscriere si Administrare Asigurari de Viata - Colecteaz informaiile necesare i ntocmeste raportri specifice privind subscrierea i administrarea asigurrilor de via; - Colaboreaz cu Divizia IT pentru efectuarea modificrilor necesare n sistem pentru implementarea de noi produse i rapoarte.

Departament Pensii- Dezvolt noi produse de pensii facultative; - Monitorizeaz performanele produselor de pensii existente n portofoliul societii i propune mbuntiri ale acestora; - Coordoneaz activitatea de pensii n conformitate cu cerinele legale, normele C.S.S.P.P. i strategia Companiei; - Coordoneaz ntocmirea de rapoarte ctre autoritile de reglementare activitatea de administrare a fondurilor de pensii facultative si privind fondurile de pensii administrate, grup, conducere, auditori ai Societatii si ai fondurilor de pensii administrate, depozitarul fondurilor de pensii administrate; Birou Administrare Portofoliu i Implementare IT 21

- Contribuie la elaborarea i actualizarea normelor i regulamentelor interne privind administrarea portofoliului participanilor la fond; - Particip la pregtirea specificaiilor pentru implementarea aplicaiei informatice specifice; - Colaboreaz cu furnizorul de aplicaii informatice n vederea implementrii softului specific; - Administreaz baza de date a participanilor i asigur actualizarea acesteia - ine evidena conturilor individuale ale participanilor - Efectueaz activiti legate de actualizarea site-ului cu informaii referitoare la activitatea de pensii Birou Produse, Raportare i Arhiva - Dezvolt noi produse; - Modific produsele i/ sau documentele existente; - ntocmete rapoartele ctre autoritile de reglementare, grup si conducere privind Fondul de Pensii Private (FPF) - ntocmete rarpoarte ctre participani/beneficiari - Gestioneaz, pastreaz i arhiveaz documentele privind FPF, activitatea proprie, participani i beneficiari.

Divizia Operaiuni este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine adirectorului general, avnd ca principale misiuni: - Asigur elaborarea i coordoneaz implementarea la nivel de Companie a politicilor i strategiilor de dezvoltare specifice pe operaiuni cu scopul de a realiza obiectivele strategice ale Companiei (de dezvoltare i profitabilitate). - Planific, organizeaz, coordoneaz i monitorizeaz divizia de operaiuni, cu scopul stabilirii i meninerii unei operri eficiente a afacerii, a realizarii de profit. - Asigur respectarea la nivelul operaiunilor coordonate a politicilor grupului i a bunelor practici din domeniu; - Asigur respectarea legalitii i a normelor C.S.A. viznd operaiunile derulate n cadrul Companiei i documentele aferente acestor operaiuni; - Asigur deservirea optim i la standarde ridicate de profesionalism a clienilor.

Direcia Daune Auto- Elaboreaz i coordoneaz implementarea la nivel de Companie a politicilor (cuprinznd regulamente, norme i proceduri) viznd activitatea de daune auto; - Evalueaz activitatea directiei (operaiuni i proceduri specifice) i indicatorii specifici; asigur gsirea i implementarea de soluii / msuri pentru mbuntirea acesteia; - Monitorizeaz activitatea n cadrul direciei pentru a asigura conformitatea cu normele tehnice interne privind ntocmirea i soluionarea dosarelor de daun. Centru Regional Daune (Auto) Departament Carte Verde i Daune Auto Externe - Elaboreaz norme metodologice pentru regularizarea daunelor tip auto externe; - Elaboreaz norme metodologice pentru gestionarea daunelor din asigurri auto externe (RCA extern, Directiva IV UE si Carte Verde si casco extern; - Coordoneaz activitatea de gestionare a daunelor auto extern (de Carte Verde, si casco extern). 22

- Negociaz ncheierea contractelor de colaborare cu corespondenti externi pe sistemul Carte Verde, cu reprezentanti de despagubire pe Directiva IV UE pentru gestionarea i instrumentarea dosarelor de daun conform Regulamentelor Interne ale Consiliului Birourilor de la Londra si a Directivelor Europene; - ntocmeste orice situatii referitoare la daune RCA extern si Carte Verde solicitate de conducere, B.A.A.R., C.S.A., firme de audit etc.; Departament Relaii Teri i Dezvoltare - Realizeaz conexiunile cu colaboratorii externi ai Direciei Daune Auto (uniti service auto, furnizori piese, furnizori servicii soluii informatice de ntocmire devize, licitaii on-line, asisten rutier, tractri, expertize tehnice) - Propune i avizeaz noi colaborri cu unitai service, furnizori de piese auto, furnizori servicii. - Efectueaz analiza derulrii contractelor ncheiate; - Asigur suportul n dezvoltarea procedurilor de lucru interne de daune, a facilitilor de lucru, n corelarea activitii de daune cu tendinele pieei; - Propune aciuni comune ale Direciei Daune Auto i colaboratorilor externi n ceea ce privete susinerea de prezentari i training tehnic. Departament Daune Grave, Regrese i Reclamaii - Instrumenteaza dosarele de regres; analizeaza si ofera solutii in cazul daunelor grave definite conform normelor/ procedurilor interne. - Elaboreaza rapoarte privind modul de solutionare al daunelor grave; analizeaza veridicitatea reclamaiilor, ofera suport tehnic in solutionarea reclamatiilor; monitorizeaza reclamatiile la nivel de retea de daune, utilizand diverse criterii

Direcia Juridic Operaional- Asigur informarea conducerii i a angajailor referitor la modificrile legislative care intereseaz activitatea operaional, asimilnd n cadrul direciei juridice ultimele prevederi; - Asigur derularea operaiunilor juridice specifice: soluionare a daunelor, recuperri, regrese etc.; - Colaboreaz cu diviziile de specialitate din Companie, oferind consiliere i suport juridic in vederea elaborarii si actualizarii Norme interne pentru Operaiuni asigurnd legalitatea acestora; - Reprezint interesele Companiei n faa instantelor de judecat, organelor arbitrale, de urmarire penala si a altor organe de jurisdictie, a notarilor publici, precum si in raporturile cu persoanele juridice sau fizice in cauzele de interes general al Societatii, litigii de munca, litigii comerciale, civile i contencios administrativ; - Umrete i ntocmete documentaia solicitat de ctre C.S.A., referitoare la activitatea operaional, ntocmeste raspunsuri si furnizeaza informatii, cu privire la situaiile n care asiguraii/ persoanele pagubite/ contractantii/ beneficiarii indemnizatiei de asigurare/ colaboratorii care au formulat, n atenia C.S.A., A.N.P.C. si alte autoritati, plangeri ori sesizari referitoare la activitatea Companiei; Centru Regional Juridic Birou Juridic (Vatamari i Raspunderi Civile) - Derureaz proceduri/ operaiuni juridice specifice pentru dosarele de vtmri i rspunderi civile 23

-

Reprezint interesele Companiei n faa instantelor de judecat pentru dosarele gestionate ntocmete propuneri i nelegeri amiabile pe dosarele de vtmri i rspunderi civile Urmrete raportrile pe daune pe vtmri i rspunderi civile Dezvolt i implementeaz norme i proceduri pentru operaiunile specifice derulate

Departament Juridic (Daune Grave, Regrese i Recuperari) - Identifica si intocmeste procedurile, urmrind recuperarea tuturor regreselor, inclusiv din riscuri financiare, att prin efort propriu, ct i prin prin societile de recuperri; - Urmareste recuperarea creantelor atat pe cale amiabila cat si executare silita; - Reprezint interesele Companiei n faa instantelor de judecat pentru dosarele gestionate - Identifica si propune nerecuperarea in cazuri nerentabile pentru companie; - ncheie contracte de compensri cu ali asigurtori - Urmrete raportrile pe daune grave - Dezvolt i implementeaz norme i proceduri pentru operaiunile specifice derulate Birou Recuperari (Risc Financiar) - Derureaz procedurile, urmrind recuperarea creantelor din riscuri financiare, n colaborare cu societatile de recuperri - Tine evidenta recuperrilor si menine relatiile cu societatile de recuperare a creantelor; - Elaboreaz analize i raportri pentru recuperrile de creane pe risc financiar, prin societile de recuperri. Birou Legalitate Produse i Protecie Juridic - Colaboreaz n cadrul echipelor de dezvoltare/ adaptare produse pentru elaborarea/ actualizarea condiiilor de asigurare, a proiectelor de conventii, a contractelor de asigurare, coasigurare i a formularisticii aferente; - Se asigur c normele, condiiile, formularele de asigurare i alte documente care constituie parte integrant a produselor de asigurare sunt n conformitate cu reglementrile legale n vigoare i cu normele C.S.A.; - ntocmeste i instrumenteaza dosarele de protectie juridica - ntocmete rspunsuri la reclamaii ale asigurailor i a persoanelor pgubite formulate, n atenia C.S.A., A.N.P.C.

Divizia Financiar este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine adirectorului general, avnd ca principale misiuni: Particip la luarea deciziilor cheie privind iniiativele strategice, modelul operaional i execuia acestuia; - Evalueaz performana Companiei n ceea ce privete bugetul annual i strategia pe termen lung a Groupama Asigurri; - Dezvolt instrumente i sisteme care s ofere informaii financiare i operaionale de maxima importan Directorului General i face recomandri privind strategia i aperaiunile Companiei; - Pe baza strategiei Companiei, concepe i implementeaz strategiile economice i financiare, asigurnd traducerea lor ntr-un set coerent de practice i proceduri adaptate la nevoile specifice ale companiei.

Divizia BPM & IT

este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: 24

- Particip n cadrul proceselor de schimbare a firmei n vederea ndeplinirii obiectivului de a mbunti eficiena societii; - Particip la implementarea noii platforme IT de asigurri pentru Groupama Asigurri, n cooperare cu departamentul IT al Grupului; - Definete strategia IT a companiei; - Asigur instalarea i mentenan tuturor calculatoarelor i laptopurilor; - Administreaz serverele i aplicaiile companiei; - Asigur interfaa ntre diviziile de afaceri i dezvoltatorii/furnizorii de software.

Divizia Resurse Umane

este coordonat de un Director de Divizie aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Elaboreaz i implementeaz strategia de resurse umane a Companiei la nivel naional; - Elaboreaz i asigur implementarea politicilor, sistemelor i practicilor de resurse umane (training, recrutare i mobilitate, relaii de munc) adaptate la cultura organizaiei i orientate spre creterea performanei individuale i organizaionale; - Asigur respectarea la nivelul sistemelor de resurse umane a legislaiei muncii, a politicilor grupului i a bunelor practici din domeniu. Departament Dezvoltare Organizaional - Asist coordonatorii de uniti organizaionale n definirea/ dezvoltarea structurilor aferente / componente ale Companiei (organigram, fie de post i specificaia persoanei); - Concepe, propune i coordoneaz investigarea/ analiza diverselor aspecte legate de angajai (satisfacie, motivaie, angajament, fluctuaie, etc.), propunnd msuri pentru mbuntirea nivelului acestora; - Contribuie la transpunerea obiectivelor strategice ale Companiei n politici, programe i proceduri de RU; - Contribuie la dezvoltarea proceselor i sistemelor de resurse umane, urmrind integrarea i coerena lor; - Conduce, n colaborare cu Directorul de Resurse Umane, procesele de evaluare i clasificare a posturilor, a grilelor de salarizare aferente dar i a politicii de compensaii i beneficii i a procedurilor aferente; - Conduce procesul de management al performanei; - Concepe i implementeaz sistemul de management al carierei i talentelor. Departament Personal i Salarizare - Asigur uniformitatea / armonizarea i eficiena sistemelor de salarizare i administrare personal; - Dezvolt i implementeaz procedurile i formularele necesare activitilor de personal i salarizare; - Coordoneaz procesul de salarizare la nivel de companie; asigur dezvoltarea i implementarea aplicaiei informatice specifice i a CCM; - Soluioneaz problemele operaionale, fiscale etc., legate de sistemul de salarizare; - Contribuie la dezvoltarea i implementeaz sistemul de compensaii i beneficii al Companiei; - Coordonez administrarea dosarelor de personal n conformitate cu normele i prevederile legale; - Asigur respectarea legislaiei muncii i aplicarea corespunztoare a C.C.M. la nivelul 25

activitilor de salarizare i administrare personal coordonate; - Asigur elaborarea rapoartelor i analizelor de personal solicitate de conducere, instituii, grup i intern. Birou Salarizare Vnzri - Contribuie la dezvoltarea sistemului de remunerare n vnzri i a normelor i procedurilor interne privind remunerarea; - Organizeaz i administreaz centralizarea datelor i documentelor pe baza crora se calculeaz drepturile salariale pentru personalul de vnzri; Gestioneaz toate tipurile de documente de angajare i asigur parcurgerea circuitului stabilit al documentelor; - Contribuie la dezvoltarea i administreaz aplicaia de remunerare pentru personalul de vnzri; - Coordoneaz calcularea drepturilor salariale ale personalului pltit n acord; verific i supervizeaz calculul bonusurilor i penalizrilor n nchiderea de lun, conform prevederilor contractuale; - Asigur conformitatea sumelor calculate reprezentnd drepturile salariale ale angajailor din vnzri, cu indicatorii i obiectivele specifice asumate. Birou Salarizare - Implementeaz politica de salarizare a companiei, respectnd conformitatea cu CCM i legislaia muncii i fiscal; - ntocmete documentele necesare calculrii i ncasrii la timp a salariilor de ctre angajaii companiei; - Actualizeaz n aplicaiile informatice specifice informaiile privind angajaii; - ntocmete statele de plat lunare; - Calculeaz necesarul lunar de tichete de mas; - ntocmete declaraiile specifice ctre instituiile statului; - Intocmete fiele fiscale. Birou Personal - Implementeaz practicile de personal conforme cu legislaia muncii i cu normele i regulamentele interne ale companiei; - ntocmete documentele necesare angajrii/modificrii/desfacerii contractelor individuale de munc, precum i documentele necesare pensionrii pentru personalul companiei; - ntocmete, la solicitarea salariailor/fotilor salariai, documente speciale (adeverine) privind calitatea de salariat/fost; - Efectueaz nscrisuri n documentele speciale privind angajaii companiei (Carnet de munc, Registrul de eviden a salariailor, Dosar pensionare) n conformitate cu cerinele legale; - Respect n activitatea de personal, conformitatea cu legislaia muncii n vigoare, CCM i alte regulamente interne. Departament Training i Dezvoltare - Coordoneaz activitatea de Training i Dezvoltare la nivel naional n vederea facilitrii atingerii obiectivelor departamentale i realizrii strategiilor de Resurse Umane; - Coordoneaz si conduce dezvoltarea i evaluarea programelor specifice de training i dezvoltare n vederea alinierii la obiectivele strategice de business i a dezvoltrii continue a personalului; - Elaboreaz planul anual de training i dezvoltare; - Concepe i recomand soluii de training i dezvoltare organizaional pentru mbuntirea 26

aspectelor de performan, pentru susinerea prioritilor strategice; - Supervizeaz i asigur calitatea i coerena programele de training i dezvoltare la nivel naional (training intern, training extern) n vederea facilitrii atingerii obiectivelor departamentale i realizrii strategiilor de Resurse Umane; - Furnizeaz permanent asisten unitilor organizaionale n domeniul instruirii i dezvoltrii personalului.

Departamentul Comunicare i Relaii Publice este coordonat de un Director deDepartament aflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: Dezvoltarea i implementarea planului anual de comunicare extern, sponsoring i comunicare intern Elaborarea i coordonarea programului de relaii publice al companiei Elaborarea materialelor i obiectelor care promoveaz brandul Groupama Asigurri Coordonarea aciunilor i evenimentelor de comunicare intern i extern Dezvoltarea coninutului site-urilor de internet i intranet ale companiei.

Direcia Audit, Control Intern i Antifraud este coordonat de un Director de Divizieaflat n directa subordine a directorului general, avnd ca principale misiuni: - Elaborarea proiectelor strategiilor de Audit , Control Intern i Antifraud a Companiei, n conformitate cu normele n materie i implementarea acestora; - Asigurarea implementrii politicilor, sistemelor i practicilor de Audit , Control Intern i Antifraud adaptate la profilul industriei de asigurri i la strategia Companiei; - Colaborarea cu celelalte Divizii i Direcii pentru asigurarea funcionrii corespunztoare a ntregului sistem de control intern al Companiei; - Asigurarea conformitii sistemelor de Audit, Control Intern i Antifraud la legislaia aplicabil, politicile Grupului i cele mai bune practici din domeniu; - Dezvoltarea i monitorizarea aplicrii de ctre fiecare compartiment din structura Companiei a msurilor stabilite pe linia prevenirii fraudelor. CAP. III. OFERTA DE ASIGURRI DE BUNURI LA S.C. GROUPAMA S.A III.1.Contractul de asigurri de bunuriO definitie: Asigurarea este o forma de protectie bazata p un contract, prin care o persoana fizica sau juridica care se va numi asigurat, cedeaza anumite riscuri unei persoane juridice - asigurator, platind asiguratorului o suma de bani numita prima de asigurare. Asiguratorul se obliga prin acesta contract sa plateasca asiguratului despagubiri in cazul in care evenimentele prevazute in contract au loc. De ce si cand avem nevoie de o asigurare? Asigurarea locuintei si/sau bunurilor continute este cea mai importanta asigurare non-viata pe care o puteti incheia. Fenomenele naturale, calamitatile, incendiul, explozia , avarii la instalatiile electrice , apa ,gaz, pot sa distruga agoniseala de o viata. Daca pentru prevenirea incendiului sau exploziei exista astazi solutii tehnice din ce in ce mai perfectionate, inundatiile sau cutremurele sunt practic imposibil de prevenit sau de evitat. Aceleasi evenimente care pun in pericol cladirea locuintei pot afecta si bunurile (mobilier, aparatura electrocasnica, aparatura electronica, imbracaminte, unelte gospodaresti, alimente, etc.).

27

Un alt pericol, din pacate permanent, il reprezinta furtul prin efractie sau prin acte de talharie care, de asemenea, pune in pericol bunurile de valoare, putand duce si la distrugeri in locuinta. Actiunile rauvoitoare ale unor persoane (acte de terorism / vandalism) pot produce si ele distrugeri ale bunurilor sau cladirii. Toate aceste evenimente sunt tot atatea argumente care sustin necesitatea unei asigurari a locuintei si a bunurilor continute in aceasta. Asigurarea locuintei (a cladirii) este obligatorie atunci cand solicitati un credit bancar si garantarea acestuia catre banca o constituie locuinta. Asigurarea locuintei si a bunurilor continute in aceasta se poate incheia oricand in cursul anului. Incheierea acestui tip de asigurare este cea mai ieftina modalitate de protejare a cladirii si bunurilor personale, mai ieftina decat achizitionarea unui sistem perfectionat de alarma sau chiar decat intretinerea anuala a unui caine de paza. Caracteristicile asigurarii .Ce se poate asigura ? Cladiri si alte constructii: cladiri si constructii speciale (cu exceptia terenului) precum si elemente fixe si detasabile de fundatie sau impamantare, instalatii fixe hidraulice, igienico-sanitare, de incalzire, lifturi, instalatii fixe de iluminat, instalatii de aer conditionat, toate aferente cladirilor; Bunuri casnice : mobilier, aparatura electrocasnica si electronica, lenjerie, incaltaminte, imbracaminte, covoare, perdele, efecte personale, etc. cu exceptia banilor, pietrelor pretioase, bijuteriilor, marcilor postale, tablourilor, sculpturilor, colectiilor sau altor obiecte cu valoare artistica, stiintifica sau istorica, carepot fi protejate in anumite conditii. Riscurile pentru care se acorda despagubiri incendiu; trasnet; explozie (de gaze sau aburi); caderea pe cladire a aparatelor de zbor sau parti ale acestora si obiecte transportate de acestea; cutremur de pamant; inundatie; furtuna; grindina; ploaie torentiala; prabusiri sau alunecari de teren; greutatea stratului de zapada; avarii accidentale ale instalatiilor de apa, canal, sau incalzire; inundarea apartamentelor cu apa provenita de la vecini; pagube produse datorita actiunii rauvoitoare a unor persoane (terorism, vandalism); furt prin efractie al bunurilor. n baza poliei de asigurare , pot fi asigurate cldirile cu destinaie de locuin pentru riscurile de incendiu i alte pagube; bunurile casnice din locuinta pentru riscurile de incendiu i alte pagube; bunurile casabile pentru riscurile de crpare i spargere; centrala termic si instalatii de incalzire si climatizare pentru riscul de avarii accidentale ; asigurarea aparatelor electrice pentru acoperirea daunelor electrice prin scurtcircuit, supratensiune, variatii de tensiune ; asigurarea de raspundere civila , precum si asigurarea cardurilor , documentelor si cheilor apartinand persoanelor fizice , asigurarea gradinii cu rol exclusiv decorativ ,asigurarea de protectie juridica si asigurarea de accidente persoane.

Pentru protejarea bunurilor apartinand persoanelor juridice sau a persoanelor fizice pentru alte proprietati decat locuintele se pot emite polite de asigurare de incediu si alte calamitati, in baza carora ASIGURATORUL se angajeaza ca la producerea evenimentului asigurat sa il despagubeasca pe ASIGURAT, nominalizat in polita, cu conditia ca acesta sa fi platit si ASIGURATORUL sa fi incasat primele de asigurare stabilite. Polita de asigurare impreuna cu Conditiile de asigurare reprezinta acel contract incheiat intre GROUPAMA ASIGURARI in calitate de ASIGURATOR pe de o parte, si un client al sau, in calitate de Asigurat, pe de alta parte; prin polita Asiguratul se obliga sa plateasca o prima Asiguratorului, iar acesta din urma se obliga ca, la producerea unui anume risc prevazut in Conditiile de asigurare sa plateasca Asiguratului sau Beneficiarului desemnat de acesta,

28

DESPAGUBIREA/INDEMNIZATIA, in limitele si termenele convenite. Polita Groupama stabileste, in conditiile legislatiei in vigoare din Romania, raporturile dintre Asigurat si Asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti. Politele de asigurare pentru incediu si alte calamitati se incheie, de regula, pe formulare tiparite pe hartie autocopiativa, inseriate. Completarea rubricilor prevazute de formularul de polita intra in sarcina Asiguratorului, fiecare parte semnatara a contractului de asigurare avand raspunderea verificarii corectitudinii datelor. Conditiile de asigurare sunt tiparite si anexate la polita de asigurare si se vor preda Asiguratului. La rubrica Mentiuni speciale se pot completa datele privind evidenta incasarii ratelor convenite si alte mentiuni legate de derularea asigurarii. De asemenea, eventualele anexe, recomandarile in urma inspectiei de risc sau clauzele suplimentare fac parte integranta din contractul de asigurare si vor fi mentionate pe polita la rubrica de mentiuni speciale. Raporturile contractuale intre Asigurat si Asigurator se stabilesc prin prevederile formularului de polita, conditiilor de asigurare specifice formei de asigurare incheiate si documentatiilor anexe la polita de asigurare, care fac parte integranta din aceasta si anume: formular de cerere-chestionar completat si semnat de Asigurat corespunzator formei de asigurare; raportul inspectiei de risc; clauze anexa la polita care completeaza sau modifica anumite prevederi din contract; supliment de asigurare; inventare, tabele sau schite anexate la polita, care se refera la starea, felul, valoarea, adresa bunurilor asigurate, dotarile pentru diminuarea riscurilor, sau evolutia situatiei bunurilor in perioada de asigurare; documentele in legatura cu plata primei sau ratelor de prima convenite intre parti. Politele de asigurare Groupama Asigurari se emit pe formulare cu regim special, inseriate si avand aplicata stampila rotunda a Asiguratorului in coltul dreapta jos, respectiv agentiei care emite polita. Completarea datelor prevazute pe formularul de polita sau, dupa caz, in specificatia anexa la acesta, se face fara stersaturi, modificari sau completari ulterioare. Eventualele greseli aparute la emiterea politelor si constatate ulterior, care se refera la operatiuni aritmetice, completarea de date, trecerea unui ordin de marime altul decat cel real, se rezolva, de la caz la caz, prin: emiterea unui supliment de asigurare; corectarea directa pe formular cu obligatia semnarii si stampilarii in dreptul modificarii; anularea formularelor gresite si emiterea unei alte polite, in toate cazurile fiind insa necesar acordul prealabil al ambelor parti. Modificarea, denuntarea ori rezilierea politei se fac numai in conformitate cu prevederile exprese ale conditiilor de asigurare. La completarea formularului de polita se vor trece toate datele privind Asiguratul/Contractantul (nume, CUI/CNP, adresa, numar de telefon,email, fax) si adresa la care se gasesc bunurile asigurate, chiar daca acestea se regasesc si in cerereachestionar sau alt act anexat la polita. In situatia in care Asiguratul este persoana juridica, pe formularul de polita se completeaza numele persoanei care semneaza si se aplica stampila agentului economic respectiv. Emiterea politei de asigurare si inmanarea acesteia clientului se face dupa efectuarea platii primei de asigurare in numerar sau la prezentarea dovezii de plata in cazul achitarii prin documente de plata vizate de banca. La incasarile prin transfer bancar, nu se emit chitante. Pentru incasarile in numerar se emit chitante pe formular special. Datele completate pe formularul de polita privind Asiguratul, adresa bunurilor asigurate trebuie sa cuprinda denumirea completa, fara prescurtari. Celelalte precizari, conform prevederilor formularului de polita, se fac tinand cont de datele finale negociate. Daca aceste date nu mai corespund cu cele din cererea-chestionar initiala, completata si semnata de Asigurat, cererea-chestionar se va reface.

29

Se considera reinnoire o polita ce preia riscuri acopera bunuri asigurate definirea reinnoirii Incheierea unei noi polite de asigurare a carei valabilitate incepe in ziua urmatoare zilei expirarii politei active/existente, iar aceasta polita noua s-a emis si s-a achitat in timpul valabilitatii politei active/existente. O polita la care acoperirea nu este continua (exista cel putin o zi neacoperita) nu va fi considerata reinnoire si se va trata ca un risc nou cu aceleasi cerinte privind chestionarul, inspectia de risc, negocierea etc. Reinnoirea politelor se face prin completarea unui nou formular de polita, la care, in coltul din dreapta sus al formularului, la rubrica Inlocuieste polita nr. , se trece numarul politei expirate. Celelalte date din polita se vor completa conform situatiei existente la data reinnoirii; in mod obligatoriu va fi consultat Asiguratul pentru a comunica eventualele schimbari privind situatia bunurilor, a dotarilor impotriva riscurilor asigurate, adresei, nr. de telefon, fax, email, etc. Cu ocazia reinnoirii politei, se va proceda daca este cazul, la recalcularea cotatiei de prima si a primei de asigurare. 2. CEREREA - CHESTIONAR Este documentul prin care solicitantul unei asigurari (clientul) se adreseaza Asiguratorului precizand totodata si principalele date in legatura cu riscurile existente, in vederea prezentarii de catre acesta a unei oferte de asigurare. Anexarea la polita a cererii-chestionar completata, semnata si, dupa caz, stampilata de Asigurat este obligatorie. Completarea si semnarea de catre client a formularului de cerere-chestionar nu implica pentru acesta nici un fel de raspundere contractuala pana in momentul incheierii politei. Din momentul intrarii in vigoare a politei, cererea-chestionar se considera parte integranta a contractului de asigurare. Cererea-chestionar are valoare de document juridic in care Asiguratul si Asiguratorul consemneaza detalii tehnice privind riscurile asigurate, cum ar fi: existenta dotarilor pentru stingerea incendiilor si starea acestora, modul de asigurare a pazei bunurilor, existenta unor instalatii de alarmare in caz de efractie, dotarile pentru detectarea si semnalizarea incendiilor si starea acestora. Datorita acestui fapt, reprezentantul Groupama care incheie polita de asigurare este obligat sa verifice cu atentie modul de completare a cererii-chestionar de catre Asigurat si sa acorde consultanta pentru completarile impuse de situatie. Cererile-chestionar completate de clienti persoane juridice vor purta si stampila acestora. Nu se admit stersaturi si modificari pe formularul de cerere-chestionar anexat politei. Existenta acestora sau neconcordanta unor date constatate de reprezentantul Asiguratorului determina refacerea cererii-chestionar. Formularele de cerere-chestionar sunt astfel concepute incat sa acopere o arie cat mai larga a situatiilor intalnite in practica. De la caz la caz, se pot face completari (anexe) la cerereachestionar, cum ar fi, de exemplu, in situatiile in care se asigura mai multe bunuri decat rubricile prevazute pentru completare pe formular. O atentie deosebita se va acorda la completarea cererii-chestionar pentru daunele avute de Asigurat chiar daca nu a avut o polita de asigurare. In acest caz se vor lua informatii despre modul in care Asiguratul si-a luat masuri de prevedere pentru evitarea unor eventuale daune in viitor din aceleasi cauze. Urmarirea corectitudinii completarii cererii-chestionar cu toate datele necesare evaluarii corecte a riscurilor si primelor de asigurare este sarcina reprezentantului Groupama Asigurari care incheie polita de asigurare, acesta avand obligatia de a indica solicitantului modul de completare si datele la care trebuie sa raspunda in cerere.

30

3. EVALUAREA RISCULUI Evaluarea riscului este necesara petru stabilirea a doua lucruri: Daca se incheie asigurarea (riscurile sunt asigurabile). Daca se poate considera ca riscul de a se produce un eveniment asigurat prin polita de asigurare este probabil si nu cert. Ca si exemplu consideram un risc cert o constructie amplasata in zona inundabila a unui rau unde stim cu siguranta ca se va inunda, singura intrebare este cat de curand. Stabilirea pretului asigurarii in functie de riscurile dorite, activitatea prestata si fransizele acceptate. Pentru o activitate unde se presupune ca exista o frecventa ridicata a daunelor mici o fransiza mica poate aduce posibilitatea reducerii primei de asigurare. Nivelul de risc prezentat de bunurile ce se doresc asigurate, activitatile sau afacerea solicitantului unei asigurari se poate evalua in doua etape: Imediat dupa primirea cererii-chestionar, pe baza datelor consemnate de solicitantul asigurarii, in vederea prezentarii unei oferte de principiu, daca aceasta a fost ceruta; Dupa efectuarea unei inspectii de risc de catre reprezentatii Groupama Asigurari. Incheierea unei asigurari nu il absolva pe Asigurat de necesitatea respectarii actelor normative legale prin care i se stabilesc anumite obligatii si raspunderi, cum ar fi normele de prevenire a incendiilor si de dotare cu masini, utilaje, instalatii si substante pentru stingerea incendiilor si alte reglementari. Inspectia de risc se va efectua obligatoriu la incheierea politei de asigurare, inainte de intrarea in valabilitate a acesteia. Aceasta se poate efectua, de asemenea, si pe parcursul perioadei de asigurare in scopul verificarii evolutiei in timp a nivelului de risc. Aceasta se executa ori de cate ori exista dubii asupra mentinerii de catre Asigurat a conditiilor existente la incheierea politei, precum si periodic, in conformitate cu instructiunile emise de Administratia Centrala Groupama Asigurari. Se va face distinctie intre notiunea de inspectie de risc, operatiune executata in teren in scopul verificarii conditiilor in care sunt pastrate, intretinute, pazite, protejate bunurile asigurate si cea de evaluare a riscurilor, care presupune ANALIZA tuturor implicatiilor ce pot sa apara si a tuturor factorilor ce pot contribui la aparitia unor daune. Aceasta analiza presupune, adeseori, luarea in considerare si lamurirea unor aspecte legate de riscuri ce nu se asigura neaparat si deci, nu se regasesc in polita. Pentru cladiri si continut, la riscul de incendiu, de exemplu, se analizeaza si cel de furt, chiar atunci cand acesta nu este solicitat de client, deoarece adeseori cei care comit furturi cauta sa acopere urmele incendiind locul unde au operat. Daca cererea-chestionar intocmita de client nu corespunde cu situatia constatata in teren de reprezentantul Groupama Asigurari, se va proceda la refacerea acesteia, dupa care va fi prezentata clientului spre insusire si semnare, iar pentru persoanele juridice, stampilate. Rezultatele inspectiei de risc se concretizeaza intr-un raport, care se anexeaza politei, prezenta metodologie cuprinzand si modele de raport pentru fiecare forma de asigurare. Acestea nu sunt insa limitative, putandu-se trece orice alte precizari care sunt impuse de situatia concreta . In cazul in care se constata unele situatii ce pot determina sau agrava provocarea riscurilor, se procedeaza astfel: - cand situatia de fapt exclude incheierea asigurarii, se face o comunicare scrisa asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru remediere, dupa care, in baza unei noi inspectii si a constatarii remedierilor, se va accepta negocierea incheierii asigurarii;

31

- cand situatia, in general, se incadreaza in normele de siguranta, dar sunt necesare unele imbunatatiri, se fac recomandari in scris, sub rezerva inspectiei ulterioare. 4. INCHEIEREA SI DERULAREA ASIGURARILOR Asigurarea se considera incheiata prin plata primelor de asigurare si emiterea politei de asigurare si este valabila exclusiv pentru bunurile si riscurile specificate in polita. Asigurarea poate fi incheiata in lei sau valuta convertibila, plata putandu-se face in echivalentul in lei al primei stabilite in valuta la cursul BNR din ziua platii sau direct in valuta politei daca aceasta este acceptata de Groupama pentru plati (EUR, USD, CHF, GBP). Incheierea asigurarilor se face pe baza conditiilor emise de Groupama, fiind precedata de stabilirea conditiilor de acceptare preliminara de ambele parti, conform criteriilor calitative si cantitative de acceptabilitate. Dupa acceptarea preliminara a asigurarii, definitivarea incheierii asigurarii se face functie de categoria de bunuri si varianta de asigurare convenita intre parti, pe baza de inspectie de risc efectuata de catre reprezentantii Groupama Asigurari. Acceptabilitatea asigurarii din punct de vedere al Groupama Asigurari se apreciaza potrivit criteriilor calitative si cantitative de asigurare prevazute in prezentele norme sau stabilite prin conditiile specifice fiecarei forme de asigurare. Criteriul calitativ urmareste stabilirea indeplinirii de catre Asigurat a conditiilor de acceptare a asigurarii, impuse de contractul (polita) de asigurare sau, dupa caz, a recomandarilor Asiguratorului. Criteriul cantitativ are in vedere stabilirea cotatiilor de prime si a primelor de asigurare corespunzator riscurilor existente la Asigurat si care sunt in legatura directa cu bunurile ce fac obiectul asigurarii. Analiza pe criterii calitative si cantitative se face in cadrul operatiunii de evaluare a nivelului de risc si eventual, dupa caz, ca urmare a inspectiei de risc ce se efectueaza de catre reprezentantii Groupama Asigurari. La solicitarea clientului se poate prezenta o oferta de principiu, pe baza tarifelor de prime si cotatiile stabilite de catre Groupama Asigurari pentru fiecare forma de asigurare, urmand ca dupa efectuarea inspectiei de risc sa se procedeze la ajustarea cotatiilor, potrivit nivelului riscurilor existente concret la Asigurat. In orice oferta de acest gen se va mentiona faptul ca ea este orientativa si se va definitive dupa efectuarea inspectiei de risc. Oferta catre client, se face in concordanta cu formularul prevazut in anexa nr.1, prezentele instructiuni stabilind recomandari pentru fiecare forma de asigurare in parte sau conform modelului din anexa nr. 1. Modelele de specificatie-oferta prezentate nu sunt insa limitative, fiecare agentie avand posibilitatea de a practica forme proprii de prezentare a ofertei, cu conditia de a respecta recomandarile cu caracter general din prezenta metodologie sau stabilite prin alte reglementari interne (comunicari interne Groupama Asigurari). Oferta se poate inainta clientului impreuna cu o adresa in care se fac precizari in legatura cu datele prezentate in specificatie; de la caz la caz, indeosebi in situatia clientilor contactati pentru prima data si care nu detin date in legatura cu Groupama Asigurari. Orice oferta se va inainta cu un termen de valabilitate nu mai mare de 30 de zile de la data emiterii. Se recomanda ca in toate situatiile in care transmiterea ofertei nu s-a facut direct catre clientul interesat, sa se verifice primirea de catre acesta a ofertei de asigurare.

32

Negocierea reprezinta o etapa care nu este obligatorie si la care se ajunge numai in situatia in care clientul solicita efectuarea unor reduceri de cotatii, respectiv a primei de asigurare, plata in mai multe rate a primei sau eventual, unele clauze speciale. Orice clauza speciala care nu este standard (nu exista conditii si prt pentru aceasta) va fi acordata numai dupa ce s-a luat legatura cu Administratia Centrala si s-a luat acceptul acesteia pentru respective clauza. Daca in urma negocierii, datele din oferta se modifica, se vor face corecturile ce se impun pe copia formularului ramasa la reprezentantul Groupama Asigurari, pentru a se avea in vedere la emiterea politei. Incheierea si derularea asigurarilor in Groupama Asigurari se fac, de regula, prin parcurgerea urmatoarelor etape: completarea de catre cei interesati a formularului Groupama Asigurari de cerere-chestionar specific formei de asigurare ce urmeaza a fi incheiata; analiza conditiilor de acceptabilitate pe baza datelor din cerere si a criteriilor calitative de acceptabilitate din prezenta metodologie si eventual, la cererea clientului, avansarea unei oferte de principiu, pe baza cotatiilor initiale din tariful de prime; efectuarea inspectiei de risc; cotarea (ajustarea cotatiilor de baza), intocmirea notei de calcul, transmiterea ofertei catre client si negocierea; incasarea primei sau, dupa caz, a ratei I si depunerea la Groupama Asigurari a primelor incasate; emiterea, completarea cu datele negociate si semnarea politei de catre cele doua parti si inmanarea catre client a originalului si anexelor politei destinate Asiguratului. derularea, incasarea primei si /sau ratelor de prima, operarea pe baza de suplimente a modificarilor intervenite, urmarirea reinnoirii inspectiei de risc periodice, constatari daune si lichidarea acestora, notificari pe polite a daunelor platite, etc. De la caz la caz, functie de prevederile specifice anumitor forme de asigurare, unele din aceste etape pot lipsi; omiterea unei etape trebuie sa aiba insa justificare in conditiile de asigurare sau normele metodologice Groupama Asigurari. Agentiile Groupama Asigurari vor tine evidente clare, complete pentru fiecare Asigurat in parte, astfel incat sa se cunoasca in orice moment: situatia formelor de asigurare incheiate de un anumit client (firma sau grup de firme conduse de aceeasi autoritate sub diferite denumiri de agenti economici), adresa firmelor respective, persoanele de legatura si numerele de telefon ale acestora (eventual si de la domiciliu), situatia daunelor platite ca si a pretentiilor neacceptate de Asiurator, probleme deosebite legate de Asigurat, scadenta, rate scadente, reinnoiri, corespondenta, oferte de asigurare, articole din presa privind afacerile Asiguratului, etc. Pentru asiguratii importanti se va intocmi DOSARUL CLIENTULUI in care sa se regaseasca toate informatiile de interes pentru Groupama Asigurari. In acest sens in anexa nr.2 se prezinta un model de fisa Asiguratului cuprinzand datele de interes pentru Groupama Asigurari, dar care nu este limitativ. Operatiunile valutare (incasarea primelor de asigurare, plati, etc.) in sistemul Groupama Asigurari se deruleaza cu respectarea stricta a normelor legale in vigoare. 5. PERIOADA PENTRU CARE SE INCHEIE ASIGURAREA Asigurarea se incheie, de regula, pentru o perioada de 1 an. La cererea Asiguratului, polita de asigurare poate fi incheiata si pe o perioada mai scurta de timp, dar cel putin o luna conform clauzelor contractual. Pentru cazurile in care se solicita asigurari cu perioada mai mare de 1 an, se va solicita acordul scris al Administratiei Centrale. 6. SUMELE LA CARE SE INCHEIE ASIGURAREA Asigurarea se incheie la valoarea reala a bunurilor pentru fiecare bun, grupe de bunuri si persoane, potrivit prevederilor conditiilor de asigurare, tarifelor si competentelor

33

acordate. Se porneste de la principiul ca sumele asigurate sa reflecte valoarea reala a bunului, la acea data, adica valoarea sa de inlocuire (valoarea unui bun avind aceleasi caracteristici si acelasi grad de uzura). Sumele asigurate se stabilesc, dupa caz, in baza: - declaratiei Asiguratului, verificata si agreata de reprezentantii Groupama Asigurari; - datelor din evidentele contabile ale Asiguratului; - expertizelor efectuate de evaluatori autorizati; Costul expertizelor se suporta de Asigurat. Sumele asigurate in baza carora Groupama Asigurari preia raspunderea, sunt cele mentionate in polita de asigurare si este bines a se specific exact ce reprezinta ele, adica sunt valori de inlocuire de nou, sunt valori contabiele, evaluari, etc. Daca pe durata asigurarii intervin modificari fata de sumele asigurate initial, acestea pot fi modificate, cu plata corespunzatoare a diferentelor de prima. 7. FRANSIZA Sistemul de asigurare Groupama Asigurari prevede posibilitatea platii de catre Asigurat a unui cost al asigurarii mai redus decat cel rezultat din calculele efectuate in conformitate cu tarifele de prime, daca Asiguratul accepta sa retina in sarcina sa o suma determinata (convenita) care nu se despagubeste de catre Asigurator, denumita fransiza. Sunt domenii carora li se va aplica o fransiza obligatorie pe anumite riscuri conform tarifului de prima actual. Fransiza reprezinta partea din dauna care se suporta de catre Asigurat pentru fiecare eveniment; Indiferent de varianta de fransiza pentru care se opteaza aceasta va fi mentionata pe Polita evidentiindu-se riscurile pentru care se aplica. Exprimarea fransizei se poate face printr-o suma fixa sau in procente din suma asigurata ori din dauna cu un minim. Exemple: - Fransiza pentru riscul de Cutremur: 1% din SA - Fransiza pentru toate riscurile asigurate: 5% din dauna, minim 200 EUR 8. PRIMA DE ASIGURARE Prima de asigurare se calculeaza prin inmultirea sumei asigurate cu cotatia (exprimata in procente). Cotatiile prevazute in tarifele de prime sunt stabilite de regula, in baza anuala. La asigurarile incheiate pe o perioada mai mica de un an, primele de asigurare pentru perioada asigurata se calculeaza pro-rata temporis din prima de asigurare anuala. Orice luna inceputa se considera luna intreaga. In general plata primelor de asigurare se face anticipat si integral. La cererea Asiguratului, plata primelor de asigurare poate fi stabilita si in rate trimestriale egale sau in cazuri deosebite si in rate lunare sau semestriale. Rata I de prima se plateste anticipat si integral inainte de intrarea in vigoare a politei, iar ratele urmatoare pana la datele expres mentionate in polita. In caz de neplata a primelor, polita de asigurare se reziliaza automat la data scadenta a ultimei rate de prima neachitata in termen. Ca urmare, in astfel de situatii, Groupama Asigurari este in drept sa refuze plata oricarei despagubiri pentru daune aparute dupa neachitarea ultimei rate scadente, chiar daca Asiguratul, ulterior producerii evenimentului asigurat, achita rata restanta. Pentru a veni in sprijinul clientului in conditiile de asigurare s-a prevazut o perioada de gratie de maxim 15 zile pentru plata ratelor ulterioare primei rate de prima. In cazul producerii unei daune in aceasta perioada ea va fi acoperita atat timp cat clientul isi efectueaza plata

34

primei pana la sfarsitul periadei de gratie. Daca plata nu s-a efectuat in aceasta perioada polita se va rezilia incepand cu data scadentei primei mentionata in polita de asigurare. In cazul in care neachitarea la scadenta a unei rate de prima se datoreaza unor cauze neimputabile Asiguratului, polita poate fi repusa in vigoare, in baza unui supliment de asigurare, prin plata ratei restante, intr-un termen de pana la 30 zile de la data scadentei, cu conditia ca in aceasta perioada sa nu se fi inregistrat daune. Aceasta situatie trebuie dovedita cu un act din partea Asiguratului ( o decalratie pe proprie raspundere), care urmeaza a se constitui ca anexa la polita de asigurare (ca regula generala se va folosi formularul tip din anexa 3) precum si printr-o noua inspectie de risc. In situatiile in care se constata ca Asiguratul a achitat numai o parte din prima de asigurare convenita, respectiv din rata, la termenul scadent, se va proceda in felul urmator: anterior producerii evenimentului asigurat: se va instiinta in scris Asiguratul, luindu-se masuri de completare a sumei convenite ca prima sau rata scadenta; dupa producerea evenimentului asigurat: plata despagubirii se va face corespunzator raportului dintre suma efectiv achitata si cea convenita prin polita si care trebuia platita la termenul scadent depasit. Dovada platii primelor de asigurare revine Asiguratului