Mari economiști români    Referat la economie Pop CristianClasa a XI-a B                                                                                                                   Profesor,                                                                                                                    Bălan Sorina                                                                       2012-2013

Cuprins 1. Ionel Bostan2. Constantin M. Drăgan3. Ion Dijmărescu4. Mugur Isărescu5. Mihail Manoilescu6. Puiu Nistoreanu7. Theodor Dumitru Stolojan8. Nicolae Suțu9. Gheorghe Tașcă

Ion BostanIonel Bostan (n. 21 februarie 1962) in Costești,

județul Iași, este un economist român, profesor universitar si conducător de doctorat, membru al

Școlii doctorale din cadrul Universitǎții “Ion Ionescu de la Brad” din Iași (Management & Marketing

agrar).Ionel Bostan s-a născut la data de 21 februarie

1962, în Costesti- Tg. Frumos, jud. Iași. Este membru titular al: Uniunii Scriitorilor din România;

Asociației Jurnaliștilor din România; Academiei de Științe, Litere și Artă (ASLA); Societății Române de Management; Asociației Generale a Economiștilor

din România; Corpului Experților Contabili. Ca scriitor și publicist, a publicat 5 cărți de proză,

precum și foiletoane și schițe în mai multe reviste literare (pseudonim I. Giurgeșteanu).

 Constantin M. DrăganConstantin M. Drăgan (cunoscut mai ales sub numele de C.M. Drăgan) (n. 1936, comuna Pârscov, județul Buzău) este un om de știință și profesor român, teoretician recunoscut al contabilității financiare și naționale.

 A absolvit ca șef de promoție, cursurile Facultății de Finanțe, Credit și Contabilitate din cadrul A.S.E. București; a urmat apoi mai multe stagii de specializare și schimburi de experiență în Franța, Italia, Elveția, Austria, Germania, Rusia, etc.

În anul 1972 a obținut titlul științific de doctor în economie după un stagiu la U.E.R. de Gestion - Grenoble, dar cu teza susținută la Academia de Știinte Social-Politice din Bucuresti;a urmat un stagiu de pregatire postdoctorala la Academia de Stiinte din Moscova,si-a continuat pregatirea participand la congrese si consfatuiri de specialitate in tara si in numeroase tari straine.

După absolvirea facultății a fost repartizat cadru didactic în învățământul superior economic, pana in 2011 fiind profesor universitar, și conducător de doctorat în specialitatea „științe administrative” la Facultatea de Administrație Publică din cadrul S.N.S.P.A iar apoi colaborator la Scoala postdoctorala in stiinte economice a Academiei (dupa 2011). 

În perioada 1991-1996 a predat cursuri de contabilitate și a fost secretarul științific al Academiei de Poliție "Al. I. Cuza" din București, ocupându-se și de organizarea poliției economice, unde a ajuns la gradul de colonel activ de poliție.

Constantin M. Drăgan a făcut parte si a condus colectivul de cercetători care, în perioada 1997-2000, a elaborat studiul „Local and Regional Tax Administration in Romania” cu privire la „sistemul de impozite și taxe în România, îmbunătățirea formelor și metodelor de stabilire, comunicare și colectare a acestora, aplicarea principiului contabilității de angajament în trezoreria statului și administrația publică teritorială”, care a devenit apoi Capitolul VI al Raportului de țară pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Ion Dijmărescu

Ion Dijmărescu (n. 26 noiembrie 1934) este un inginer minier, doctor în știința ingineriei miniere, inventator și profesor universitar român.

Ion Dijmărescu, profesor universitar de management, este absolvent al Institutului de Mine - Petroșani, unde obține diploma de inginer de mine în anul 1960 și doctoratul în inginerie în anul 1972. În anul 1974 își perfecționează pregătirea în domeniul managementului la Universitatea COLUMBIA din New York, unde, în cadrul programului Fulbright beneficiază de asistența unor profesori de managament de mare prestigiu, cum ar fi: M. K. Stan, Stefan Boshcov, Gus Grammas, etc. În peste 30 de ani de activitate universitară a parcurs toate treptele de la asistent până la funcția de profesor. A contribuit la formarea a peste 30 de generații de absolvenți care au devenit pe parcurs conducători ai unor firme de mare interes pentru economia națională. Deasemea, desfășoară o intensă activitate științifică, publicând în tara și străinătate peste 120 de lucrări de cercetare și articole, fiind și autorul a 8 brevete de invenție. Din anul 1981 este expert al O.N.U în programul TARS, iar din anul 1995 a obținut statutul de expert al C.E.E.  La data de 10 mai 1990 obține aprobarea guvernului României pentru a înființa prima scoală superioară de management din România, în cadrul Academiei Române de Management, unde au fost pregătiți peste 3000 de specialiști cu studii universitare în domeniul managementului. A elaborat și publicat peste 14 lucrări în domeniul managementului și al întreprinderilor miniere. 

Mugur IsărescuA absolvit în anul 1971 cursurile Facultății de Comerț Exterior din

cadrul Academiei de Studii Economice din București.După absolvirea facultății, a lucrat ca cercetător științific la Institutul

de Economie Mondială din București pentru următorii 19 ani. A luat contact cu țările cu economie de piață, participând la cursuri în Statele Unite. În anul 1989 a obținut titlul știițific de doctor în economie cu teza „Politici ale ratelor de schimb”.

După Revoluția din 1989, a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe, apoi ca reprezentant comercial la Ambasada României din Statele Unite ale Americii, iar din septembrie 1990 a fost numit Guvernatorul Băncii Naționale a României. A preluat funcția de guvernator într-un moment în care toata rezerva valutară a BNR se dusese pe importuri.

Mugur Isărescu a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Craiova (octombrie 2003), al Universității din Pitești (decembrie 2006), al Universității "George Bacovia" din Bacău (august 2007) si al Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj Napoca (26 februarie 2009) . Din iunie 2007 este cetățean de onoare al municipiului Sibiu.

La data de 2 februarie 2007, președintele României, Traian Băsescu, i-a conferit Ordinul "Meritul Industrial și Comercial" în grad de Mare Ofițer, pentru "cea mai spectaculoasă perioadă de creștere de după de cel de-al Doilea Război Mondial", cu această ocazie fiind decorat întregul Consiliu de Administrație al BNR.

În anul 2001 a fost ales ca membru corespondent al Academiei Române, devenind în anul 2006 membru titular al acestui prestigios for științific al României. În prezent este și președintele Secției de Economie, Sociologie și Științe Juridice a Academiei Române.

La data de 26 ianuarie 2010, președintele Traian Băsescu i-a conferit cea mai înaltă distincție a statului român, Steaua României în grad de Colan, pentru efortul deosebit depus în vederea elaborării și implementării politicilor care au asigurat stabilitatea financiară a României.

Mihail Manoilescu

Mihail Manoilescu (n. 9 decembrie 1891, Tecuci; d. 30 decembrie 1950, închisoarea Sighet) a fost un publicist, economist, ministru de externe și politician român.

Printre alte funcții publice pe care le-a deținut, Mihail Manoilescu a fost ministru al afacerilor străine al României în vara anului 1940, în cadrul regimului Ion Antonescu. Ideile sale despre economie au fost intens popularizate și aplicate în America de Sud.

În 1937 Manoilescu a început să finanțeze publicația "Buna Vestire", un organ al organizației Garda de Fier. Manoilescu a fost membru în Senatul legionar.

În 1938 și-a organizat ideile economice și politice în cadrul unui experiment în Transilvania. Tentativa a fost distrusă de adversarii săi politici, astfel că Manoilescu a suferit mari pierderi financiare.

În iulie 1940 Manoilescu a fost desemnat ministru de externe în guvernul condus de Ion Gigurtu. Sub presiunea forțelor revizioniste, susținute și de fasciștii italieni, România a fost nevoită să facă importante concesii teritoriale statelor vecine. Întreg capitalul de simpatie, real sau pretins, de care ar fi beneficiat Manoilescu pe lângă oficialitățile italiene, nu a servit la nimic. Aflat într-un post dificil din pricina presiunilor geopolitice, Mihail Manoilescu nu a fost nici măcar lăsat să protejeze interesele României.

 

Puiu Nistoreanu

Puiu Nistoreanu (n. 8 februarien1954 municipiul Moinești, județul Bacău) este un economist român, profesor universitar, cercetător, formator și specialist în turism și servicii (managementul, marketingul, producția și comercializarea produselor turistice; dezvoltare durabilă; dezvoltare regională). Este inițiatorul disciplinei Ecoturism și turism rural  în învățământul academic românesc; unul dintre pionierii studierii fenomenului turismului rural și al ecoturismului din România (participant la World Ecotourism Summit — Québec 2002); unul dintre reputații specialiști ai domeniului.

Prof. univ. dr. Puiu Nistoreanu a participat la elaborarea Raportului de țară în domeniul turismului – 2006, realizat de Autoritatea Națională pentru Turism din România și World Travel & Tourism Council (WTTC); a făcut parte din grupul interdisciplinar de experți ce a elaboratStrategia turismului românesc 2007-2013, precum și Strategia națională de dezvoltare a ecoturismului în România (2009).

În prezent Puiu Nistoreanu este profesor universitar în cadrul Academiei de Studii Economice din București (ASE), Facultatea de Comerț, Departamentul Turism și Geografie, conducător științific de doctorat, membru al Școlii doctorale de la Academia de Studii Economice din București (ASE) - specializarea Administrarea Afacerilor

Theodor Dumitru Stolojan

Theodor Dumitru Stolojan (n. 24 octombrie 1943, Târgoviște) este un economist și politician român, din 2007 membru al Parlamentului European pentru România din partea PD-L. Între 16 octombrie 1991 și 18 noiembrie 1992 a deținut funcția de prim-ministru al României din partea FSN. Traian Băsescu l-a desemnat pentru un nou mandat de premier, dar la 15 decembrie, Theodor Stolojan a renunțat la candidatura pentru funcția de Prim Ministru.

A urmat cursurile Academiei de Studii Economice din București între 1961 și 1966. Imediat după absolvirea facultății se angajează ca economist stagiar la întreprinderea Frigotehnica București, apoi ocupă funcția de economist în cadrul Ministerului Industriei Alimentare și Agriculturii.

Începând din 1972 ocupă mai multe funcții în cadrul Ministerului de Finanțe

1972 – 1977  – Economist în Departamentul Bugetului Statului;1978 – 1982  – Șeful diviziei Contabilitatea Bugetului Statului;1988 – 1989  – Director Adjunct și Director al Departamentului

Relații Valutare și Financiare Internaționale; Inspector General în Departamentul Venituri de Stat și Consultant în Ministerul de Finanțe.

După Revoluția română din 1989 a lucrat în continuare în cadrul Ministerului Finanțelor, ocupând funcția de ministru adjunct al Ministerului Finanțelor până în aprilie 1990, apoi pe cea de ministru al finanțelor, în perioada iunie 1990– aprilie 1991 (în cabinetul Petre Roman II).

În mai 1991 devine președintele Agenției Naționale de Privatizare, lucrând la elaborarea primului proiect al Legii privatizării și la înființarea Fondului Proprietății de Stat (FPS).

Nicolae Suțu

Nicolae Suțu (Soutzo) (n. 25 octombrie 1798, Constantinopol -d. 10 ianuarie 1871, Făurei a fost un om politic și primul economist român.

A fost fiul domnitorului Alexandru Nicolae Suțu și al domniței Eufrosina Alexandru Callimachi, purtând astfel titlul de "beizadea". Nicolae Suțu este unchiul junimistului Alexandru Grigore Suțu.

A fost căsătorit cu Ecaterina Cantacuzino-Pașcanu, fiica Marelui Vornic Constantin Cantacuzino. După decesul părintelui său, pleacă cu familia în exil la Kronstadt (Brasov), din 1821 până în 1825, după care se stabilește în Moldova, unde se naturalizează și devine un important om politic și primul economist român: președintele Tribunalului de Comerț (1832), postelnic (1832), Mare postelnic (1834), bei al Imperiului otoman (1834), vornic (1835), secretarul particular al domnitorului Mihail Sturdza (1835-1848), ministru de Finanțe (1839, 1841-1843, 1849).

Gheorghe Tuască

Gheorghe Tașcă (n. 30 ianuarie 1875, Bălăbănești, județul Tutova (azi județul Galați) - d. 12 martie 1951, Sighet, județul Maramureș) a fost un economist și om politic român, profesor de economie politică, rector al Academiei de Înalte Studii Comerciale, membru corespondent alAcademiei Române, victimă a regimului comunist din România.

După un nou concurs, Gheorghe Tașcă obține, în 1911, numirea sa în postul de conferențiar de economie politică al Facultății de Drept din București. În 1920 este numit profesor plin la aceeași catedră, post pe care l-a ocupat până în 1940.

La înființarea prin decret regal a Academiei de Înalte Studii Comerciale și Industriale la 10 august 1913, obține și catedra de Economie Politică și Doctrine Economice, post pe care l-a ocupat de asemenea până în 1940. În perioada 1929 – 1931 a fost rector al Academiei, renunțând la această sarcină în momentul numirii sale ca ministru plenipotențiar al României la Berlin.

Concluzii  Marii economiști români au jucat un rol foarte

important in istoria si in formarea țării noastre, dar și in dezvoltarea ei.

Bazele economiei in țara noastă au fost puse de acești oameni.

BibliografieWikipediaGoogle images