CUNOAŞTEREA ŞTIINŢIFICĂ

Are întotdeauna un caracter sistematic – teorii ştiinţifice riguros structurate şi acceptate de

comunitatea oamenilor de ştiinţă

Rezultatele cunoaşterii ştiinţifice sunt înregistrate în baza unor norme metodologice bine definite

şi verificabilepermanent înregistrarea şi stocarea datelor permite acumularea cunoaşterii.

Este obiectivă – se bazează permanent pe instrumente de măsurare, precum chestionarelesau grilele

de observaţie.permit culegerea, analiza şi interpretarea obiectivă a datelor.

Doi cercetători vor obţine aceleaşi rezultate dacă vor măsura acelaşi comportament (sau set de

opinii) ale unui individ utilizând acelaşi instrument.

Este centrată pe găsirea de dovezi.sociologii caută permanent dovezi care să le susţină punctul de

vedere.

Evită generalizările pripite.

Foloseşte instrumente specifice pentru a construi explicaţii ale faptelor sociale

abordate.sociologia şi-a dezvoltat un set de metode şi instrumente de cunoaştere a vieţii sociale

extrem de riguroase, în măsură să asigure caracterul obiectiv al cunoaşterii.

Nu are construcţii contradictorii. Chiar dacă există teorii sociologice alternative – care explică

diferit aceleaşi fapte sociale – ele nu sunt intern contradictorii

Thomas S. Kuhn (1962/1999).

Structura revoluţiilor ştiinţifice

paradigmă

cercetarea normală (rezolvare problemelor de tip puzzle)

cercetarea extraordinară

revoluţie ştiinţifică

Cunoaşterea ştiinţifică

Cercetare descriptive

cercetare explicative

cercetare fundamentala

CUNOASTEREA COMUNA (EMPIRICA)

Este întâmplătoare, dezorganizatănu este cuprinsă într-un corp sistematic de cunoştinţe

Este tacită sau implicitămulte explicaţii ale vieţii sociale sunt nejustificate, fiind „de la sine înţelese”, „evidente” în ciuda lipsei oricărei dovezi

De exemplu: „toţi judecătorii sunt corupţi” este o afirmaţie adesea lipsită de argumente

Este subiectivă, emoţională şipasională.depinde de interesele, trăirile, valorile şi convingerile oamenilor. Acelaşi fenomen social poate fi explicat şi interpretat diferit de persoane diferite.

De exemplu: apreciem mai bine aceleaşi comportamente dacă ele sunt săvârşite de persoane care ne

plac, decât de persoane care nu ne plac.

Este adesea selectivă, fals generalizatoareoamenii selectează din multitudinea fenomenelor pe care le observă doar informaţiile care li se par utile sau interesante, sau care confirmă aşteptările lor prealabile, ignorând multe alte informaţii.

Se bazează de multe ori pe prejudecăţi şi este influenţată de societate.multe lucruri pe care le ştim despre viaţa socială nu au la bază propriile experienţe, ci se rezumă la simple afirmaţii pe care le acceptăm şi le credem doar pentru că ne spun ceilalţi că ele sunt adevărate.

Este de multe ori contradictorieacelaşi fenomen social este judecat şi explicat diferit de persoane diferite sau de aceeaşi persoană

Este în unele cazuri inconsistentă în timpaqcelaşi fenomen poate fi judecat şi explicat diferit în momente diferite de timp.

CUNOASTEREA COMUNĂ: caracteristici

-se bazeaza pe experienta directa a individului;

-simtul comun se desfasoara in 2 etape: in prima etapa, ne facem o idee, in mod spontan,

despreevenimentele trecute; a doua etapa consta in extrapolarea explicatiilor de la situatiile trecute

lacele prezente sau viitoare.

-dupa modul de dobandire a cunostintelor: sim comun de prima mană- experienta directa si simț  comun de mana a doua-cunostintele stiintifice folosite in practică.

-are un caracter limitat datorită: enculturatiei( transmiterea culturii de la o generatie la

alta);socializarii( socializarea primara, socializarea secundara)

-experienta directa este limitata atat spatial cat si temporal

CUNOASTEREA STIINTIFICA: caracteristiciModalitati de generare si testare a adevarului:

-modul autoritarist-modul mistic-modul logico-rational-modul stiintific

Se bazeaza pe:

-principiul realismului( lumea exista independent de observatie)

-principiul determinismului ( relatiile sunt organizate in termeni de cauza-efect)

-principiul cognoscibilitatii ( observatii obiective)

Se realizeaza in cadrul oferit de teoriile recunoscute ca adevarate de catre cercetatoriTeoriile au

niveluri diferite de generalitate:

-teorii cu rang mediu de generalitate- enunturi legate intre ele si verificabile empiric

Teoriile – enunturi care vizeaza relatiile dintre variabile si explicarea acestor relatii cu ajutorul unor

concepte nereferentiale( al carui denotat nu este direct observabil) .

-are ca scop descoperirea adevarului-preocupată de producerea informatiilor referitoare la fapte

-are un scop theoretic

- tinde spre formularea unor legi

-stilul de prezentare a rezultatelor 

 Paradigmele reprezinta: realizari stiintifice exemplare, exemple standard impartasite de

ocomunitate stiintifica