Cum s-a schimbat gramatica limbii române

7
Cum s-a schimbat gramatica limbii române Consultati DEX online DEX online este o copie online a DEX, ediția 1998 și a altor dicționare Ghid http://dexonline.ro/ghid-exprimare “forma de plural „succesuri” este atestată în Dictionarul de neologisme (DN) din 1986 ( și ediția DN din 1978 ) – sunt corecte ambele forme de plural ( -se, -suri ). http://dexonline.ro/definitie/succesul/paradigma În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ǎ în loc de î în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor sunt, suntem, sunteți în loc de sînt, sîntem, sînteți În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt niciunul, niciuna, niciun, nicio, după modelul vreunul etc. Excepție se face atunci când nici are valoare de adverb sau conjuncție . Tot atunci se mai schimbă următoarele : Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic); Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil; Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri , aragaze, jobene, pandișpane, arboreturi, betoane, canale, feșe, fundaluri , gradene, habitacluri, infanticide, jobene, lipoame, luntri, monologuri , pandișpane, paradoxuri , pardesie, paricide, recamiere, recensăminte, regicide, remarci, zbucuimuri, intermezzouri… Forme verbale noi: (eu) continui; Adverbul odată se va scrie legat: “Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta”.

description

gramatica limbii române

Transcript of Cum s-a schimbat gramatica limbii române

Page 1: Cum s-a schimbat gramatica limbii române

Cum s-a schimbat gramatica limbii române

Consultati DEX onlineDEX online este o copie online a DEX, ediția 1998 și a altor dicționare

Ghid http://dexonline.ro/ghid-exprimare

“forma de plural „succesuri” este atestată în Dictionarul de neologisme (DN) din 1986 ( și ediția DN din 1978 ) – sunt corecte ambele forme de plural ( -se, -suri ). http://dexonline.ro/definitie/succesul/paradigma

În 1993 Academia Română a decis printr-un vot revenirea la grafia cu litera ǎ în loc de î în anumite poziții ale cuvintelor și la scrierea formelor sunt, suntem, sunteți în loc de sînt, sîntem, sînteți

În octombrie 2005, Academia Română impune să se scrie într-un singur cuvânt niciunul, niciuna, niciun, nicio, după modelul vreunul etc. Excepție se face atunci când nici are valoare de adverb sau conjuncție .

Tot atunci se mai schimbă următoarele:Despărțirea la capăt de rând se poate face fie pe bază de pronunțare (ex: i-ne-gal, de-zo-biș-nu-it, a-nor-ga-nic), fie pe baza structurii cuvintelor, ținând seamă de elementele constitutive, în special prefixe (ex: in-e-gal, dez-o-biș-nu-it, an-or-ga-nic);

Adaptări: bodyguard/ bodigard, cocktail/ cocteil;

Forme noi de plural: anacoluturi, algoritmuri, aragaze, jobene, pandișpane, arboreturi, betoane, canale, feşe, fundaluri, gradene, habitacluri, infanticide, jobene, lipoame, luntri, monologuri, pandişpane, paradoxuri, pardesie, paricide, recamiere, recensăminte, regicide, remarci, zbucuimuri, intermezzouri…

Forme verbale noi: (eu) continui;

Adverbul odată se va scrie legat: “Odată ce am stabilit aceste reguli, le vom respecta”.

Sunt corecte ambele forme: anteturi/antete, căpșune/căpșuni, cireșe/cireși, ferăstrău/fierăstrău, ligheane/lighene, tumoare/tumoră;http://ro.wikipedia.org/wiki/Ortografia_limbii_române

Se folosește î, nu â, la începutul cuvântului, la sfârșitul cuvântului și în cuvintele formate cu prefix dacă î este prima literă din rădăcină. Participiul și gerunziul verbelor nu fac excepție: dacă participiul se formează cu -ât sau dacă gerunziul se formează cu -ând, folosim â.

In cuvintele formate dintr-un prefix şi un alt cuvânt care începe cu î, litera î de la începutul cuvântului se menţine. de exemplu:

Page 2: Cum s-a schimbat gramatica limbii române

- preîntâmpinare e corect (primul î s-a menţinut, iar al doilea s-a transformat în â), în opoziţie cu preântâmpinare (incorect). - neîntrebat (corect) - neântrebat (incorect).

Pentru substantivele colective acordul se face la singular ex: majoritatea a votat. - cand aceste substantive colective sunt urmate de atribute substantivale (genitivale) , in care substantivul este la plural, se admite acordul prin atractie la plural ex: majoritatea parlamentarilor au votat

Abrevieri Cuvinte simple: bd.(bulevard), d./dl.(domnul), dna.(doamna), dra.(domnişoara), dlui.(domnului), dnei.(doamnei), drei. (domnişoarei)Cuvinte compuse: d-ta(dumneata), d-voastră/dv./dvs.(dumneavoastră), d-lui(dumnealui)Denumirile teritorial-administrative

Formele nominativ-acuzativ se scriu cu cratimă: Alba-Iulia, Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Cluj-Napoca, Drobeta-Turnu-Severin

Formele nominativ-genitiv, cu prepoziţie, cu adjectiv se scriu fără cratimă: Gura Teghii, Prundul Bârgăului, Vatra Dornei, Bolintinul din Deal, Curtea de Argeş, Filipeştii de Pădure, Baia Mare, Copşa Mică, Piatra Arsă, Valea Seacă.Diferenţieri semantice

extensie(med. şi tehn.)/extensiune(lingv.) ocluzie(med. şi tehn.)/ocluziune(închidere a unui orificiu) posesie(deţinere)/posesiune(teritoriu) prospecţie(cercetare ec.)/prospecţiune(cercetare geol.) radioemisie(producere de unde electromagnetice)/ radioemisiune(emisiune radio) reconversie(profesională)/reconversiune(ec sau tehn.) variaţie(modificare, diversificare)/variaţiune(piesă muz.) vise(imagini în somn)/visuri(aspiraţii) înseamnă(constituie)/însemnează(notează) frecţie(masaj)/fricţiune(frecare) pate(de ficat)/pateu(produs de patiserie)

Intrări noi,brand, broker, dealer, fitness, font, hard, link, market, master, printare, pictorial, rating, scanare, site, topless, trend, anticoncepţional, contracepţie, folk, fotomodel, fezabilitate, fiabilitate, internet, lobby, malpraxis, maxi-taxi, paparazzi, telenovelă, teletext, termopan, transfrontalier, TVA, supervedetă…Adaptări

Prin circularea unor dublete: bodyguard/bodigard, cocktail/cocteil, derby/derbi, penalty/penalti, pocher/poker, pizza/pizză, rugbi/rugby, sandvici/sendviş, me-nigi-ment/ma-nagi-ment…Odată… şi în locuţiuniAdverbul va intra astfel în locuţiuni ca:

Odată ce ne-am înţeles, rămâne stabilit. Odată cu trecerea timpului, se schimbă omul.

Dar substantivul dată se articulează în mod obişnuit: 1 Decembrie este o dată cu semnificaţie istorică.

Variante literare libere

Page 3: Cum s-a schimbat gramatica limbii române

Statutul de variante libere le conferă unor substantive – cu formă tip unică până acum – dreptul de a circula şi de a fi corecte în dublă formă:

Ex: anteturi/antete, amanete/amaneturi, căpşune/căpşuni, cireşe/cireşi (fructe), cearşaf/ cearceaf, coperte/coperţi, corigent/corijent, filosof/filozof, ferăstrău/fierăstrău, ligheane/ lighene, luminescenţă/luminiscenţă, muschetar/ muşchetar, niveluri/nivele, pântec/pântece, percheziţie/perchiziţie, pieptăn/pieptene, sandvici/ sendviş, tobogan/topogan, tumoare/tumoră etc.Alte variante substantivale libere

Pentru cuvintele-titlu: acont/aconto, bulgăr/bulgăre, cartilaj/ cartilagiu, chestiune/chestie, clovn/claun, halo/ halou, lăcaş/locaş, piuneză/pioneză, poliloghie/ polologhie, tract/tractus, zi/ziuă.

Pentru formele de plural: cicatrice/cicatrici, debuşee/debuşeuri, evuri/evi, jersee/jerseuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, torenţi/torente, vopsele/vopseluri etc.

Pentru formele de genitiv-dativ: îmbrăcămintei/îmbrăcăminţii, savoarei/savorii etc.Variante verbale libere

Pentru infinitiv: cementa/cimenta (dinţii), datora/datori, decofeiniza/ decafeiniza, frecţiona/fricţiona, incarna/încarna, încorpora/incorpora, pricopsi/procopsi, rabata/rabate, zbârli/ zbârli

Pentru indicativ: anticipează/anticipă, biciuieşte/biciuie, biruieşte/ biruie, cheltuieşte/ cheltuie, chinuieşte/chinuie, demarchează/ demarcă, se destăinuie/se destăinuieşte, inventează/ inventă, se îngâmfează/se îngâmfă, înveşmântează/ înveşmântă, învolburează/învolbură, învie/înviază, mântuieşte/mântuie, reanimă/ reanimează, se străduieşte/ se străduie, şchioapătă/şchiopătează…

Scrierea * Se scriu cu literă mare toate cuvintele, substantive proprii, cu excepţia instrumentelor gramaticale (prepoziţii, conjuncţii, articole), care denumesc: mari epoci istorice (Antichitatea, Evul Mediu, Iluminismul); războaie importante (Războiul de Independenţă, Războiul de Secesiune, Războiul celor Două Roze, Războiul de Treizeci de Ani, Războiul de 100 de ani, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial); state, inclusiv cele din epoci trecute (Imperiul Roman, Imperiul Austro-Ungar); instituţii, chiar folosite eliptic (admiterea la Politehnică, student la Drept, secretar la Externe); formule de politeţe, devenite locuţiuni pronominale de politeţe (Alteţa Sa Regală, Majestăţile Lor Imperiale, Excelenţa Voastră, Sfinţia Sa).* Se scrie cu literă mare numai primul cuvânt din substantivele compuse care denumesc compartimente din instituţii sau organe de conducere (Sectorul de limbi romanice, Catedra de Chimie, Adunarea generală a Academiei, Direcţia, Secretariatul).Scrierea cuvintelor compuseSe scriu cu cratimă: toate adjectivele compuse provenite din adverb+participiu (bine-crescut cu sensul "cuviincios", bine-venit cu sensul de "oportun, agreat", rău-platnic; substantive compuse ca "bună-credinţă" (onestitate), bună-cuviinţă (politeţe), bun-rămas (adio); toate substantivele compuse cu "prim-": prim-balerin(ă), prim-solist(ă), prim-procuror/procuroare; compusele din 2 substantive dintre care al doilea este apoziţie (bas-bariton, cuvânt-titlu, maşină-capcană); toate substantivele compuse nume de specii de plante sau de animale; unele tipuri izolate (cuvânt-înainte, mai-mult-ca perfect).Se scriu într-un cuvânt: pronumele negative "niciunul, niciuna, niciunii, niciunele", precum şi adjectivele corespunzătoare "niciun, nicio", dat fiind că reprezintă un singur cuvânt compus, spre deosebire de grupurile de cuvinte formate din conjuncţia "nici"+numeral (nici una, nici două), din conjuncţia "nici"+pronume nehotărât (nici una, nici alta) sau din adverbul "nici" şi articol nehotărât ("Nu e prost şi nu e nici băiat incult"). Schimbări la numele proprii străine

Page 4: Cum s-a schimbat gramatica limbii române

La nume proprii străine s-a schimbat scrierea şi pronunţarea unora ca "Bahus" (nu Bacus), "Damocles" (nu Damocle), "Menelaos" (nu Menelau), "Oedip" (nu Edip), "Procust" - cu accent pe "o" (nu cu accent pe "u"), iar genitiv-dativul numelui "Artemis" este "lui Artemis" (nu Artemidei).Despărţirea în silabeÎn ceea ce priveşte despărţirea cuvintelor în silabe şi, în scris, la capăt de rând, despărţirea "fonetică" (după pronunţare) este preferată şi la cuvintele formate analizabile în limba română contemporană, acestea putând fi despărţite şi conform structurii. De aceea, la acestea sunt indicate două modalităţi de despărţire: a-na-e-rob/an-a-e-rob, al-tun-de-va/alt-un-de-va, sa-van-tlâc/sa-vant-lâc. O singură despărţire se indică şi la cuvintele compuse şi derivate care conţin grupuri de consoane şi anume despărţirea după structura morfologică, de exemplu la derivate cu prefixe ca "post-fa-ţă", "trans-bor-da", la compuse ca "alt-fel", "ast-fel", "feld-ma-re-şal", "port-mo-neu" sau la derivate cu sufixe ca "pust-nic", "stâlp-nic". Modificări morfologice• S-au admis unele forme noi de singular, care circulau frecvent în limba vorbită: sanda (şi nu sandală) - cu plural sandale; bretea şi cu sensul "derivaţie rutieră" (şi nu bretelă) - cu pluralul bretele; foarfecă (şi nu foarfece) - cu pluralul foarfece, cârnat (şi nu etimologicul cârnaţ) - cu pluralul cârnaţi. • S-au admis unele forme noi de plural în -i la substantivele feminine cu pluralul în -e: ţărănci, ţigănci, remarci, gagici şi nu ţărance...., iar la unele, numai sub formă de variantă: cireşi/cireşe, căpşuni/căpşune, coarde/corzi, coperte/coperţi, găluşte/găluşti, cicatrice/cicatrici.• S-a recomandat scrierea conform pronunţării la cuvintele: congresmen, recordmen, tenismen, deoarece sensul de "bărbat" al segmentului final "-man" nu a fost perceput în limba română, dovadă femininele recordmenă, tenismenă.• În paradigmele unor verbe s-au făcut modificări punctuale: la "a trebui" s-au admis şi forme de persoana a III-a plural: trebuiau, au trebuit, vor trebui; la "a continua", persoana I singular a devenit omonimă cu persoana a II-a singular: eu/tu continui; la "a absolvi" se recomandă forma "absolv" şi pentru sensul "termin un ciclu şcolar", iar "a decerna" se conjugă cu -ez, deci decernez. • S-a renunţat la calificarea drept "neutru plural invariabil" a cuvântului "mass-media". Aşadar, se poate spune: mass-media actuală, nu mass-media actuale. "Mass-media este"... nu "mass-media sunt".

Regula de construcție este acordul „în cruce”: al / a / ai / ale se acordă cu obiectul (cartea / cărțile), iar cărui / cărei / căror se acordă cu posesorul (băiatul / fata etc).Băiatul a cărui carte Băiatul al cărui câine Fata a cărei carte Fata al cărei câine Băiatul ale cărui cărți Băiatul ai cărui câini Fata ale cărei cărți Fata ai cărei câini Băieții a căror carte Băieții al căror câine Fetele a căror carte Fetele al căror câine Băieții ale căror cărți Băieții ai căror câini Fetele ale căror cărți Fetele ai căror câini

Cateva greseli frecvente si forma corecta: corect: alta datagresit: altadata

corect: mi-ar placea gresit: mi-ar place

corect este „a crea”

Page 5: Cum s-a schimbat gramatica limbii române

a creea – este o formula gresitaPentru ușurință, conjugați-l ca și pe a lucra, înlocuind lucr- cu cre-

corect: un membru-doi membri gresit: doi membrii

corect: nou nascuti gresit: noi nascuti

corect: nu-ti face iluzii! gresit: nu-ti fa iluzii!

corect: saptezeci si trei gresit: saptezecisitrei

corect: ostatic gresit: ostatec

corect: s-a facut ora douasprezece gresit: s-a facut ora doisprezece

corect: repaus gresit: repaos

corect: "sa nu fii suparat!" gresit: "sa nu fi suparat!"

corect: fiica Anei gresit: fiica lui Ana

corect: delincvent gresit: delicvent

corect: un zmeu de hartie, doua zmeie de hartie gresit: un zmeu, doua zmee (sau doi zmei...)

corect: eu enumar, tu enumeri, el enumera, noi enumeram, voi enumerati, ei enumera. gresit: enumerez, enumerezi, enumereaza...sau eu enumer.

corect: mersi pentru carte! gresit: merci pentru carte! (e vorba de lb. romana)

Accentul Rămân cu o singură accentuare:

anatemă, aripă, calcar, cobalt, infim, prier, simpozion Se introduc dublete ca:

antic/antic, asfixie/asfixie, candid/candid, firav/firav, gingaş/gingaş, precaut/precaut, puber/puber, manager/manager, mijloc/mijloc(talie), penurie/penurie, trafic/trafic