Cum Puteţi Intra În Graţiile Zeiţei Norocului

7/17/2019 Cum Puteţi Intra În Graţiile Zeiţei Norocului

http://slidepdf.com/reader/full/cum-puteti-intra-in-gratiile-zeitei-norocului 1/7

IV. Cum puteţi intra în graţiile Zeiţei Norocului

„Dacă soarta decide să fie generoasă cu un om, norocul său poate fi nemărginit. Aruncaţi-l în Eufrat şi puteţi

fi siguri că în drumul său spre ţărm va găsi o nestemată."

Proverb babilonian

Dorinţa de a avea noroc în viaţă este o dorinţă universală. Avea rădăcini adânci însufletul locuitorilor vechiului Babilon de acum patru mii de ani, aşa cum are şi în sufletuloamenilor de astăzi. Sperăm cu toţii să intrăm în raţiile capricioasei !eiţe a "orocului. #$istăoare vreo posibilitate prin care s%o putem întâlni şi ademeni în favoarea noastră&

#$istă oare vreo şansă să atraem norocul de partea noastră&Asta doreau să ştie locuitorii vechiului Babilon şi s%au hotărât să ăsească răspunsul

pentru dilema lor. #rau nişte oameni înzestraţi cu o intelienţă ieşită din comun, motiv pentrucare oraşul lor a devenit cel mai boat şi cel mai puternic din vremea lor.

'n perioada aceea de mult apusă, nu e$istau şcoli sau universităţi. (ar e$ista o citadelă a

învăţăturii foarte bine consolidată. Printre clădirile înalte ale Babilonului, se înălţa o clădire cerivaliza ca importanţă cu Palatul )eelui, cu *rădinile Suspendate şi cu +emplul !eilor. ărţile deistorie o menţionează foarte puţin sau chiar deloc, în ciuda faptului că a e$ercitat o influenţăe$traordinară asupra ândirii epocii respective.

Această citadelă era +emplul învăţăturii, unde profesorii voluntari împărtăşeaueneraţiilor prezente înţelepciunea eneraţiilor trecute, discutându%se în forumuri deschisesubiecte de interes eneral. Prote-aţi de zidurile acestei citadele, toţi cei care participau la acesteforumuri erau eali. el mai umil dintre sclavi putea contesta % fără teama de a fi pedepsit % părerea unui prinţ dintr%o familie reală.

Printre cei care frecventau +emplul învăţăturii se număra şi Arad, un om boat siînţelept, despre care se spunea că era cel mai boat om din Babilon. #l avea o sală specială, unde

se întâlnea în fiecare seară cu oameni vârstnici, tineri sau între două vârste pentru a discuta şidezbate subiecte interesante. Să presupunem acum că pătrundem în această sală ca să aflăm dacăştiau cum să intre în raţiile !eiţei "orocului/

Soarele îşi aşternea acum culcuşul, transformându%se într%o mine de foc roşiatică ceîncerca să străpună cu razele sale neura deşertului când Arad se îndreptă spre locul ce%i erarezervat în sala +emplului învăţăturii, îl aşteptau de-a optzeci de oameni, odihnindu%se pecovoraşele lor ce ocupau întreaa suprafaţă a sălii de discuţii. 0ulţi urmau încă să vină.

% (espre ce vom discuta în această seară& întrebă Arad. (upă un scurt moment deezitare, un ţesător de haine se ridică în picioare % aşa cum era obiceiul % şi spuse1

% Aş vrea să discutăm despre un anumit subiect, dar nu am cura-ul să%2 pomenesc pentru anu părea ridicol în faţa ta, Arad, şi a bunilor mei prieteni, prezenţi aici.

'ndemnat fiind să spună despre ce era vorba atât de Arad, cât şi de auditoriul său, elcontinuă1

% Astăzi a fost o zi norocoasă pentru mine, deoarece am ăsit o pună în care se aflaucâteva monede de aur. ea mai mare dorinţă a mea este să am mereu zile norocoase ca cea deastăzi. Pentru că bănuiesc că toţi oamenii nutresc aceeaşi dorinţă ca mine, poate că ar fi bine sădiscutăm despre cum am putea atrae norocul de partea noastră.

% #ste un subiect deosebit de interesant, spuse Arad, un subiect ce merită discutat pelar. Pentru unii oameni, norocul nu aşteaptă decât un prile- propice pentru a%şi face apariţia în



viaţa lor, fără un motiv sau scop în sine. Alţii cred că cea care pooară norocul asupra noastrăeste zeiţa Ashtar, ce este mereu nerăbdătoare să%i răsplătească cu multă enerozitate pe cei draiinimii ei. Spuneţi%mi, prieteni, credeţi că ar trebui să descoperim anumite modalităţi prin care săademenim norocul asupra fiecăruia dintre noi&

% (a/ (a/ 3i % dacă se poate % să fie cât mai mult noroc/ răspunseră într%un las

ascultătorii nerăbdători.% 'nainte de a ne începe discuţia, continuă Arad, să le oferim cuvântul celor care au trăite$perienţe similare cu cea a ţesătorului de haine, când aţi ăsit sau aţi primit comori nepreţuitesau nestemate de o valoare incontestabilă, fără ca acest lucru să presupună un efort deosebit din partea voastră.în sală se aşternu tăcerea, fiecare aşteptând ca cineva să se ridice în picioare şi să ia cuvântul, dar nimeni nu făcu acest lucru.

% um, nimeni& întrebă Arad. e zârcit este norocul acesta/ ine ne oferă o altăsuestie referitoare la locul în care ar trebui să ne continuăm cercetările&

% #u, spuse un tânăr bine îmbrăcat, ridicându%se în picioare. ând vorbim despre noroc,nu este firesc să ne ândim la -ocurile de noroc& "u acesta este locul în care oamenii încearcă să

intre în raţiile zeiţei norocului în speranţa că îi va a-uta să câştie&Pe când îşi reluă locul, cineva îi striă1% "u te opri/ ontinuă%ţi povestea/ Spune%ne dacă zeiţa te%a a-utat să câştii la -ocurile de

noroc/ +e%a a-utat să arunci zarurile potrivite în aşa fel încât să%ţi umpli puna, spre disperareacelorlalţi -ucători, sau te%a făcut să arunci zarurile nefaste, care te%au uşurat de monedele câştiate cuatâta trudă&

+ânărul se alătură râsului eneral şi răspunse1% +rebuie să recunosc faptul că zeiţa nici măcar nu a părut să fie conştientă de prezenţa

mea acolo. (ar voi ce puteţi spune în această privinţă& Aţi descoperit%o oare în sălile de -oc şi aaruncat zarurile în favoarea voastră& Suntem nerăbdători să auzim şi povestea voastră.

% 4n început foarte bun, interveni Arad. (iscuţiile noastre sunt menite să ia înconsiderare fiecare întrebare în parte. Să inori -ocurile de noroc ar fi ca şi cum ai inora uninstinct comun tuturor oamenilor % acela de a risca o mică sumă de bani în speranţa unui câştiimens.

% Această discuţie îmi aminteşte de cursele care au avut loc chiar ieri, spuse un altascultător. (acă zeiţa norocului frecventează -ocurile de noroc, atunci cu siuranţă nu poate să piardă cursele de care aurite şi caii înspumaţi, ce oferă o privelişte de neuitat. 5ii cinstit, Arad,şi spune%ne dacă ea a fost cea care ţi%a şoptit ieri să pariezi pe caii cenuşii din "inive/ Stăteamchiar în spatele tău şi nu%mi venea să%mi cred urechilor când am auzit că pariezi pe caii aceia.3tiai la fel de bine ca noi toţi că nici o echipă din întreaa Asirie nu ne poate învine murii într%o cursă cinstită. !eiţa ţi%a şoptit să pariezi pe perechea aceea de cai cenuşii pentru că ştia cămurii noştri se vor împiedica la ultima cotitură, pasându%le astfel victoria cailor din "inive&

Arad zâmbi cu indulenţă la această replică ironică.% (e ce credeţi că zeiţa ar manifesta cel mai mic interes pentru pariurile pe care le pun

oamenii la cursele de cai& #u o consider zeiţa draostei şi a demnităţii, a cărei menire este să%i a-ute pe cei nevoiaşi şi să%i răsplătească pe cei vrednici. #u încerc s%o ăsesc nu la -ocurile de noroc sau lacursele de cai, unde oamenii pierd mai mult aur decât câştiă, ci în alte locuri, unde faptele oamenilor sunt demne de respect şi de răsplată. 6n cultivarea pământului, în neoţul cinstit, ca şi în toatecelelalte îndeletniciri ale oamenilor, e$istă şansa să câştiaţi un profit considerabil datorită efortului pe care îl depuneţi şi tranzacţiilor pe care le faceţi. Poate că nu întotdeauna efortul vostru va firăsplătit aşa cum ar trebui, pentru că uneori -udecata voastră poate da reş sau vântul şi vremea



complotează împotriva voastră. (ar dacă nu vă lăsaţi învinşi de vitreiile sorţii, veţi obţine în final profitul scontat şi asta pentru că şansele de a%2 obţine sunt întotdeauna în favoarea voastră. (ar dacă un om este un împătimit al -ocurilor de noroc, situaţia este cu totul alta căci şansele decâşti sunt întotdeauna puţine şi de obicei sunt în favoarea celui care oranizează -ocul. #l îşistabileşte propriile lei prin care să poată obţine profit de pe urma sumelor pariate de -ucători.

Puţini -ucători pricep cât de siur este profitul acestuia şi cât de relative sunt şansele lor decâşti. Să ne ândim, de e$emplu la pariurile pe care le stabilim la -ocul de zaruri/ (e fiecaredată când aruncăm un zar, pariem pe care parte va cădea acesta. (acă va fi partea roşie, maestrulde ceremonii ne va plăti de patru ori suma pariată. (ar dacă va cădea pe oricare dintre celelaltelaturi ale zarului atunci -ocul e pierdut pentru noi. Aşadar, de fiecare dată când aruncăm zarul,e$istă cinci posibilităţi să pierdem, iar în cazul în care ne pică latura roşie a zarului pentru care nise plăteşte de patru ori suma pariată, avem patru şanse să câştiăm. 6ntr%o sinură seară de -ocoranizatorul -ocului de noroc se aşteaptă să câştie o cincime din toate sumele pariate. (ar unsimplu -ucător se poate aştepta să obţină un câşti mare în condiţiile în care sorţii sunt înfavoarea maestrului de ceremonii&

% u toate acestea, sunt oameni care câştiă sume mari de bani, se aventură în discuţie

unul dintre ascultători.% (a, aşa e, continuă Arad. (ar întrebarea mea este1 această modalitate de a câştia banile asiură oare celor norocoşi un venit permanent& unosc foarte mulţi oameni în Babilon careau avut succes în viaţă dar succesul lor nu%şi are rădăcinile % în cazul nici unuia dintre ei % în -ocurile de noroc. 7oi, cei prezenţi astăzi aici, cunoaşteţi foarte mulţi oameni importanţi dinoraşul nostru. 0%ar interesa foarte mult să aflu câţi dintre locuitorii noştri care au cunoscutsuccesul în viaţă pot spune cu mâna pe inimă că datorează acest succes -ocurilor de noroc. espuneţi dacă fiecare dintre voi ne%ar spune povestea unui om care a cunoscut succesul în viaţă înacest fel&

(upă o lună tăcere, unul dintre spectatori întrebă pe un ton lumeţ1% 6n această cateorie îi putem include şi pe cei care oranizează -ocurile de noroc&% (acă nu cunoaşteţi pe nimeni altcineva, răspunse Arad. 3i dacă aşa stau lucrurile, să ne

ândim la cei prezenţi astăzi aici/ "u se află nimeni aici care să ne sfătuiască % din propriee$perienţă % să folosim -ocurile de noroc ca pe o sursă viabilă de venit&

Auditoriul său îi răspunse la această provocare prin mormăieli şi râsete dezaprobatoare.% Se pare că nu căutăm norocul în locurile pe care le frecventează zeiţa acestuia, continuă

el. (e aceea, cred că ar fi bine să cercetăm şi alte domenii de activitate. "u 2%am ăsit în punile pierdute pe stradă şi nici în -ocurile de noroc. 6ar în ceea ce priveşte cursele de cai, trebuie sămărturisesc că, de%a lunul timpului, am pierdut mai mult decât am câştiat. Să ne ândim acumla îndeletnicirile sau la neoţurile noastre/ "u este oare un lucru firesc ca atunci când încheiem otranzacţie profitabilă s%o considerăm o răsplată bine meritată pentru eforturile noastre şinicidecum un noroc& Sunt înclinat să cred că de foarte multe ori inorăm darurile zeiţei noastre.Poate că ea ne a-ută cu adevărat, dar noi nu ştim să%i apreciem enerozitatea. ine ne oferă alteidei referitoare la acest subiect&

Atunci, un neustor în vârstă se ridică în picioare, aran-ându%şi straiele albe, de o eleanţăaparte.

% u voia domniilor voastre, am să vă împărtăşesc părerea mea. (acă % aşa cum ai spus,onorabile Arad % am considera că succesele pe care le%am repurtat în afaceri se datorează munciişi măiestriei noastre, de ce n%am considera şi succesele care ne%au scăpat printre deete ca fiindnişte copii ai norocului % dacă soarta ne%ar fi a-utat să le obţinem& Pentru că nu am reuşit să ni le



însuşim, nu le putem considera ca fiind o răsplată bine meritată. u siuranţă că mulţi dintre cei prezenţi aici au ce ne povesti în această privinţă.

% Aceasta este o abordare e$traordinar de înţeleptă, spuse Arad. âţi dintre voi s%auvăzut în situaţia de a înhaţă norocul cu mâna pentru ca în clipa următoare să zboare cât maideparte cu putinţă&

0ulte mâini se ridicară la această întrebare, printre ele aflându%se şi cea a neustorului.Arad îi făcu semn să vorbească.% Pentru că tu ai fost cel care ne%a suerat această abordare a lucrurilor, am dori să auzim

mai întâi povestea ta.% Am să vă relatez o poveste, spuse el, care ilustrează foarte bine modul în care oamenii

lasă să le scape norocul din mână, spre marea lor pierdere şi dezamăire. u mulţi ani în urmă,când eram foarte tânăr, abia căsătorit, dar nerăbdător să câşti cât mai mult aur, tatăl meu veniîntr%o zi la mine şi îmi spuse cu fermitate să intru într%o afacere. 5iul unuia dintre cei mai buni prieteni ai săi descoperise o întindere de pământ nu departe de oraşul nostru. Această bucată de pământ se situa cu mult deasupra canalului de iriaţie, astfel că nici o picătură de apă nu puteaa-une acolo. 5iul prietenului tatălui meu schiţase un plan prin care dorea să cumpere această

întindere de pământ, pe care să construiască apoi trei roţi hidraulice imense, ce aveau să fiemânuite cu a-utorul boilor, dăruind astfel acestui pământ fertil apa dătătoare de viaţă. (upă cerealiza acest lucru, plănuia să împartă această întindere de pământ în bucăţi mai mici, pe caredorea apoi să le vândă locuitorilor oraşului ca sa%şi planteze diverse ierburi şi plante necesareospodăriei lor. 5iul prietenului tatălui meu nu dispunea însă de aurul necesar unei astfel deacţiuni, întocmai ca mine, era un tânăr care câştia o sumă decentă de bani. +atăl lui, ca şi almeu, avea o familie numeroasă pe care trebuia s%o întreţină, iar câştiurile sale erau modeste. (eaceea, luase hotărârea de a convine un rup de oameni să participe alături de el la aceastăacţiune. *rupul avea să fie alcătuit din doisprezece oameni, fiecare dintre ei câştiând o anumităsumă de bani. Aceştia trebuiau să fie de acord să plătească o zecime din câştiul lor pentruducerea la bun sfârşit a acestui plan % până în momentul în care pământul avea să fie ata pentru

vânzare. Apoi, profitul avea să se împartă în mod cinstit între cei doisprezece investitori, înfuncţie de investiţia fiecăruia în parte.8% 5iule9 % îmi spuse tata % 8ai atins acum praul bărbăţiei. (orinţa mea cea mai profundă

este să începi să%ţi clădeşti o avere uriaşă, care să te impună în ochii celor din -urul tău şi să%ţidăruiască respectul cuvenit, îmi doresc să înveţi din reşelile pe care le%a comis tatăl tău.

% Aceasta este şi dorinţa mea, tată9 % am răspuns eu. 8% Atunci, iată care este sfatul meu/5ă ceea ce ar fi trebuit să fac şi eu la vârsta ta/ Păstrează o zecime din câştiul tău, cu a-utorulcăruia să faci investiţii cât mai profitabilei u acest câşti pus deoparte, poţi strâne % până săa-uni la vârsta mea % o avere impresionantă.

% uvintele tale sunt pline de înţelepciune, tată. 3i eu îmi doresc să fiu boat. (ar îmi pot canaliza câştiurile şi spre alte direcţii. (e aceea, stau încă pe ânduri dacă să%ţi urmezsfaturile sau nu. Sunt încă foarte tânăr. Am timp destul.

% Aşa ândeam şi eu la vârsta ta, dar au trecut anii şi nu m%am hotărât niciodată să iautaurul de coarne.

% +răim în perioade diferite, tată. "u voi repeta reşelile tale.% "orocul se află chiar în faţa ta, fiule, îţi oferă o şansă e$traordinară, ce%ţi poate dărui o

avere imensă. +e ro, fiule, nu sta prea mult în cumpănă/ (u%te mâine dimineaţă la fiul prietenului meu şi spune%i că eşti dispus să investeşti în afacerea lui 2:; din câştiul tău/ (u%tela el fără întârziere/ "orocul nu aşteaptă pe nimeni. Astăzi este în calea ta, mâine a dispărut fără



urmă. (e aceea, nu mai sta pe ânduri/9(ar, în ciuda sfaturilor tatălui meu, am ezitat să iau taurul de coarne. "eustorii

aduseseră din est prea multe veşminte de o frumuseţe rară, ce ne încântau ochii mie şi soţieimele. (acă acceptam să investesc în afacerea respectivă o zecime din câştiul meu, trebuia să ne privăm de aceste veşminte scumpe, dar şi de alte plăceri atât de drai inimii noastre. Am ezitat să

iau o hotărâre până când a fost prea târziu, spre marea mea dezamăire. Afacerea s%a doveditmult mai profitabilă decât şi%ar fi putut închipui cineva. Aceasta este povestea mea, ce ilustreazăfoarte bine modul în care am lăsat norocul să%mi scape printre deete.

% Povestea ne dezvăluie cu multă claritate faptul că norocul vine în calea celui care ştiesă%2 întâmpine, spuse un om al desertului, în procesul de clădire a unei averi, e$istă întotdeaunaun început. Acest început poate fi constituit din câteva monede de aur sau arint pe care un om ledepune la temelia primei sale investiţii. #u sunt proprietarul multor cirezi de vite. începutulafacerilor mele 2%a constituit cumpărarea % pe când eram doar un băieţandru % a unui viţel înschimbul unei monede de arint. Această primă achiziţie a fost e$traordinar de importantă pentrumine. <otărârea de a face primul pas în clădirea unei averi uriaşe este un noroc în sine. Pentrutoţi oamenii, acest prim pas % care îi transformă din oameni ce%şi câştiă e$istenţa numai din

munca lor în oameni care trăiesc din dobânzile obţinute de pe urma depunerilor lor în aur % estee$trem de important. (in fericire, sunt oameni care se bucură de succesul financiar pe când suntîncă foarte tineri, întrecându%i astfel pe cei care îl obţin mai târziu sau pe acei nefericiţi ai sorţii %aşa cum este tatăl acestui neustor % care nu%2 obţin niciodată. (acă prietenul nostru, neustorul,ar fi făcut acest pas din tinereţe, atunci când norocul i s%a ivit în cale, s%ar fi înfruptat acum dinmai multe bunătăţi ce aparţin acestei lumi. (acă norocul 2%ar fi îndemnat pe prietenul nostru,ţesătorul de haine, să facă acest prim pas, acesta ar fi marcat începutul unei averi impresionante.

% 'ţi mulţumim, dar acum aşa vrea să rostesc şi eu câteva cuvinte, spuse un străin,ridicându%se în picioare. #u sunt din Siria şi de aceea, nu vorbesc prea bine limba voastră. Aşvrea să%i dau o poreclă prietenului nostru, neustorul. Poate veţi considera că nu este un lucru politicos, dar eu vreau să%i dau această poreclă. (ar, din păcate, nu ştiu care este cuvântul potrivit

în limba voastră. (acă vi%2 spun în siriană, nu%2 veţi înţelee. (e aceea, vă ro să%mi spuneţicum numiţi voi o persoană care amână mereu diverse lucruri % lucruri care însă i%ar aduceavanta-e considerabile.

% 4n târâie%brâu, spuse cineva.% Asta e/ striă sirianul, aitându%şi mâinile prin aer. #ste un om care nu ştie cum să

întâmpine norocul atunci când acesta i se iveşte în cale. Preferă să mai aştepte. Spune că aredestulă treabă în momentul de faţă. 'i vorbim în zadar. "orocul nu%i aşteaptă pe cei care mer cu paşiînceţi. (acă un om vrea să înşface norocul, el trebuie să se mişte repede. el care nu se mişcă repedeatunci când întâlneşte norocul în cale, este un mare târâi%brâu % ca prietenul nostru, neustorul. "eustorul se ridică în picioare şi făcu o reverenţă în faţa sirianului, amuzat de cuvinteleacestuia.

% +oată admiraţia pentru tine, străinule, ce nu eziţi să spui adevărul.% 3i acum să ascultăm o altă poveste despre noroc şi oportunităţi/ ine vrea să ne

împărtăşească e$perienţa sa de viaţă& întrebă Arad.% #u, răspunse un om în floarea vârstei, înveşmântat într%o mantie de culoare roşie,

îndeletnicirea mea sunt animalele eu cumpăr de obicei cai şi cămile, dar uneori mai cumpăr şi oi şicapre. Am să vă povestesc în cele ce urmează cum norocul mi%a bătut într%o bună zi la uşă, dar eu nui%am deschis, pentru că nu îl aşteptam. Poate că acesta este motivul pentru care 2%am lăsat să%miscape printre deete. (ar vă las pe voi, distinşi domni, să -udecaţi. 'ntorcându%mă într%o seară în oraşdupă o călătorie obositoare de zece zile în căutare de cămile, am descoperit că porţile oraşului erau



ferecate, în timp ce sclavii mei preăteau cortul unde aveam să înnoptăm % o noapte pe care urma s%o petrecem fără apă şi cu foarte puţine merinde am fost abordat la un moment dat de un ţăran bătrân,care % întocmai ca şi noi % nu putuse intra în oraş.

8% =norabile domn9 % mi se adresă el % 8după port, cred că îndeletnicirea domniei voastre suntanimalele. (acă aşa stau lucrurile, aş dori să vă vând cea mai frumoasă turmă de oi pe care tocmaiam adus%o în oraş. (in păcate, soţia mea zace la pat, doborâtă de febră şi trebuie să mă întorc la eade%ndată. umpăraţi%mi oile pentru ca eu şi sclavii mei să ne putem urca pe cămile şi să pornim fărăîntârziere la drum/9

#ra atât de întuneric încât nu i%am putut vedea turma, dar -udecând după behăitul animalelor,mi%am dat seama că era numeroasă. Pentru că pierdusem zece zile de pomană, căutând în zadar cămile, am fost bucuros să închei târul cu el. 'n disperarea lui, mi%a stabilit un preţ mai mult decâtrezonabil. #u am acceptat imediat, ştiind că a doua zi de dimineaţă sclavii mei vor reuşi să aducăturma în oraş şi s%o vândă cu un profit substanţial. (upă ce am încheiat târul, le%am cerut sclavilor să aducă torţe ca să putem număra oile din turmă, despre care ţăranul spunea că ar conţine nouă sutede capete. "u vă voi plictisi, prieteni, descriindu%vă lupta pe care am fost nevoiţi s%o dăm înîncercarea noastră de a număra atâtea animale însetate şi aitate, ce se mişcau de colo%colo prin ţarc.S%a dovedit o sarcină imposibilă. (e aceea, 2%am informat pe ţăran că le voi număra la lumina zilei şi

îl voi plăti după aceea.8% 7ă ro, onorabile domn9 % mă ruă el % 8plătiţi%mi măcar două treimi din preţ în searaaceasta ca să%mi pot vedea de drum/ îl voi lăsa aici pe cel mai intelient şi mai instruit sclav al meucare vă va a-uta să număraţi turma mâine dimineaţă. #ste un om demn de încredere, căruia îi puteţiîncredinţa restul de bani fără nici o problemă.9

(ar eu m%am încăpăţânat şi am refuzat să%2 plătesc în seara aceea. A doua zi dis%de%dimineaţ,înainte de a mă trezi, porţile oraşului s%au deschis şi patru cumpărători s%au năpustit asupra turmei deoi. #rau dispuşi să plătească sume mari de bani, pentru că e$ista pericolul ca oraşul nostru să fieasediat şi mâncarea nu se ăsea pe toate drumurile. 3i astfel, ţăranul a obţinut de trei ori preţul pecare mi%2 oferise mie. Aşa am lăsat eu să%mi scape norocul din mână.

% Aceasta este o poveste cu totul neobişnuită, spuse Arad. e suestii îi puteţi oferi&% Să nu mai stea niciodată pe ânduri dacă este convins că o afacere este profitabilă, spuse un

meşteşuar de şei, aflat la o vârstă venerabilă. (acă o afacere este bună, noi trebuie să ne înarmăm cuscuturi nu numai împotriva rivalilor noştri, ci şi împotriva propriei noastre slăbiciuni. "oi, muritorii,suntem atât de schimbători. (in păcate, trebuie să spun că ne răzândim e$act atunci când nu estecazul decât atunci când realmente ar trebui. (a, într%adevăr, suntem încăpăţânaţi. 3i suntem înclinaţispre ezitare şi tărăănare, lăsând norocul să ne scape printre deete. Primul meu raţionament este celmai bun. (ar mi%a fost întotdeauna reu să înşfac o afacere bună atunci când mi s%a ivit în cale. (eaceea, funcţionând ca un scut împotriva propriei mele slăbiciuni, dau imediat un avans, ce mă obliăsă mer apoi mai departe, lucru care mă scuteşte de eventuale lacrimi şi rerete.

% 'ţi mulţumim, dar acum aş vrea să mai rostesc câteva cuvinte, spuse sirianul, ce se ridicasede-a în picioare. Aceste poveşti sunt toate la fel. "orocul zboară de fiecare dată din aceeaşi cauză. (efiecare dată când vine în calea unui târâie %brâu, aduce cu sine afaceri bune. (ar de fiecare dată,

acesta ezită, nu spune 8(e data asta, trec repede la acţiune9. um pot aceşti oameni să obţinăsuccesul în viaţă&% 'nţelepte cuvinte ai rostit, răspunse cumpărătorul de animale. "orocul a zburat într%adevăr

printre deetele acestor povestitori. (ar nu este un lucru neobişnuit. Spiritul tărăănării şi al ezităriie$ista în sufletul tuturor oamenilor. "oi ne dorim cu toţii să devenim boaţi> cu toate acestea, cândnorocul ne surâde, acest spirit al tărăănării ne împiedică să%2 acceptăm. 3i pentru că îi dămascultare, devenim duşmanii noştri cei mai aprii. ?a începutul carierei mele, nu ştiam de e$istenţaacestui spirit malefic. onsideram că vinovată de eşecul meu în afaceri era -udecata mea slabă. Apoi,



dădeam vina pe încăpăţânarea mea bine cunoscută, în cele din urmă, am aflat care era adevăratulvinovat % obiceiul de a amâna mereu lucrurile, de a nu trece niciodată la acţiune atunci când trebuia .Cât am urât acest obicei după ce i-am dat un nume / u amărăciunea unui catâr sălbatic înhămatla un car, mi%am tăiat frâiele care mă împiedicau să obţin succesul în viaţă.

% 'ţi mulţumim, spuse sirianul. Acum vreau să%i pun o întrebare domnului neustor. Porţiveşminte rafinate şi vorbeşti ca un om care a cunoscut succesul în viaţă. Spune%ne, mai asculţi lasulacestui spirit al tărăănării atunci când se face auzit în conştiinţa ta&

% 'ntocmai ca prietenul nostru, cumpărătorul de animale, şi eu am fost nevoit să dau un numeacestui spirit malefic şi să lupt împotriva lui, răspunse neustorul. S%a dovedit a fi un duşman demoarte, care stătea mereu la pândă ca să%mi zădărnicească realizările . Povestea pe care v%am spus%omai devreme nu este decât un e$emplu din multele pe care vi le%aş putea oferi ca să vedeţi de câte orimi%a alunat norocul din cale acest spirit atât de răutăcios. (ar, o dată ce 2%ai descoperit, este uşor deînvins. "imeni nu permite de bună voie unui hoţ să%i fure rânele. 3i nimeni nu permite unui rival să%i alune clienţii şi să%i fure profitul, în momentul în care am înţeles modul de operare al duşmanuluimeu, 2%am învins cu uşurinţă. +oţi oamenii trebuie să stăpânească acest spirit al amânării şi ezităriidacă vor să se bucure de boăţiile Babilonului. +u ce spui, Arad& Pentru că eşti cel mai boat omdin Babilon, te putem declara şi cel mai norocos. #şti de acord cu mine că nimeni nu se poate bucura

de succes dacă nu a zdrobit definitiv spiritul tărăănării si al ezitării ce sălăşluieşte în sufletul lui&% #ste aşa precum spui, recunoscu Arad. (e%a lunul vieţii mele, am văzut eneraţii dupăeneraţii păşind pe cărările neoţului, ştiinţei şi învăţăturii, la capătul cărora se află succesul. "oroculs%a aflat în calea tuturor acestor oameni. 4nii dintre ei 2%au înşfăcat cu putere, îndeplinindu%şi astfeldorinţele cele mai ardente, dar cei mai mulţi au ezitat, au dat reş şi au rămas mereu în urmă.Arad se întoarse spre ţesătorul de haine.

% +u ai fost cel care ne%ai suerat să vorbim despre noroc. Să auzim care este acum părerea tadespre acest subiect/

% #u văd acum norocul într%o lumină diferită. Am crezut întotdeauna că este un lucru care nise întâmplă din senin, fără să presupună nici un efort din partea noastră. Acum înţele că nimic nu nise întâmplă din senin. Am înţeles, din discuţiile noastre, că % pentru a intra în raţiile zeiţei norocului% trebuie să profităm din plin de toate ocaziile ce ni se ivesc în cale . (e aceea, m%am hotărât ca peviitor să nu mai inor nici un mesa- pe care mi%2 va trimite buna zeiţă a norocului.

% Ai înţeles foarte bine adevărurile pe care aceste discuţii ni le%au dezvăluit, spuse Arad. 7eţicunoaşte sărutul norocului dacă veţi şti să profitaţi de ocaziile ce vi se vor ivi în cale. Prietenulnostru, neustorul, ar fi descoperit sărutul dulce al norocului dacă ar fi ştiut să profite de ocaziae$traordinară pe care i%o oferise buna noastră zeiţă. Prietenul nostru, cumpărătorul de animale, ar ficunoscut şi el norocul dacă ar fi dus la bun sfârşit târul cu turma de oi, de pe urma căreia ar fiobţinut un profit frumos. 0enirea acestor discuţii este aceea de a ăsi o modalitate prin care să putemconvine norocul să pooare asupra noastră. #u cred că am ăsit această modalitate. Povestirilevoastre ilustrează un adevăr de necontestat1 norocul poate fi ademenit dacă profitaţi de toate ocaziilee$traordinare pe care le întâlniţi în cale. ei care ştiu să înhaţe aceste ocazii unice în viaţă se bucurăde întreaa atenţie a zeiţei norocului. #a nu ezită niciodată să%i a-ute pe cei pe care îi îndrăeşte % şi

aceşti oameni drai inimii ei sunt oamenii dinamici, oamenii de acţiune. Acţiunea este cea care vă vaoferi cheia succeselor pe care doriţi să le obţineţi în viaţă.Oamenii de acţiune sunt cei care se bucură de favorurile

Zeiţei Norocului

Cum Puteţi Intra În Graţiile Zeiţei Norocului

Documents

Transcript of Cum Puteţi Intra În Graţiile Zeiţei Norocului