Cum Poti Deveni Un Bun Credincios

8/8/2019 Cum Poti Deveni Un Bun Credincios

http://slidepdf.com/reader/full/cum-poti-deveni-un-bun-credincios 1/21

.

Cum poţi deveni unbun credincios

deGordon Lindsay

Cuprins:Capitolul 1: După marea decizie Capitolul 2: Unele instrucţiuni importante pentru trăirea vieţii creştine Capitolul 3: Problemele vieţii creştine Capitolul 4: Să ne alegem prieteni creştini Capitolul 5: Importanţa roadelor Duhului („după roadele lor îi veţi cunoaşte”) Capitolul 6 - Să-L mărturisim pe Cristos. Ce înseamnă a mărturisi?

Mai multe materiale pentru Theophilos găsiţi pe Internet la:www.theophilos.3x.ro

CAPITOLUL 1După marea decizie Ai făcut marea decizie de a trăi pentru Cristos. Începând cu ziua aceasta, direcţia şi scopulvieţii tale sunt schimbate. Destinaţia ta este cerul. Acum eşti o persoană a destinului; cât timpstrălucesc stelele cerului, cât timp Dumnezeu există, tot atât vei trăi şi tu.

Când cineva Îl acceptă pe Cristos, de obicei omul acela are în inima sa o dorinţă adâncă de a un adevărat creştin. Întrebarea este, cum se poate face acest lucru? Scopul acestei broşuri esttocmai acela de a ajuta noii convertiţi în acest important pas al vieţii lor.



Devenirea creştină este cel mai minunat lucru care se poate întâmpla în viaţa ta. Cu toateacestea trebuie să fim sinceri: nu este întotdeauna uşor să fii creştin. Vor fi probleme, ispite ş încercări la care nu te-ai aşteptat. Dar să-ţi aminteşti întotdeauna un lucru: Cristos a promis cniciodată nu te va părăsi. Este un fapt dovedit că dacă tu nu Îl părăseşti, El nu te va părăsiniciodată. De aceea priveşte hotărât înainte. Hotărăşte că nu te vei întoarce înapoi niciodată ş

că indiferent ce se întâmpla, vei rămâne întotdeauna cu Cristos. Având această hotărâre,desigur că, îţi vei atinge scopul.

CREŞTINUL NU PRIVEŞTE NICIODATĂ ÎNAPOI

Isus a spus: "Oricine pune mâna pe plug, şi se uită înapoi, nu este destoinic pentru Împărăţialui Dumnezeu" (Luca 9:62). Cu alte cuvinte o persoană nehotărâtă, nu ajunge niciodată preadeparte. Lupta dintre două păreri duce la pierderea iniţiativei şi la înfrângere. Odată ce te-aidecis pentru Cristos este periculos să priveşti înapoi.

PRIVEŞTE LA CRISTOS

Creştinul îşi pune toată încrederea sa în Dumnezeu. Uneori tinerii convertiţi care au concepţiidealiste nu pot să o facă. Prea adesea ei privesc la oameni, iar atunci când alţii nu se comporla nivelul aşteptării lor, ei sunt dezamăgiţi. Este bine să înţelegem de la început că fiinţaomenească este supusă greşelii. Petru, care a fost unul dintre cei mai apropiaţi prieteni şiurmaşi a lui Isus, a negat faptul ca Îl cunoştea pe Cristos, pe când se afla în faţa unor oameniDaca ai fi fost martor la negarea făcută de Petru, te-ai fi poticnit? Unii oameni s-au îndepărtade Dumnezeu din cauză ca s-au poticnit în greşelilor altora. Petru a comis una din cele maigrave greşeli. Totuşi, cu timpul el a devenii unul din cei mai mari sfinţi. Nu trebuie să privimoameni sau la greşelile lor. Mai degrabă trebuie să mulţumim lui Dumnezeu căci El este îndelung răbdător şi iartă.

De aceea, chiar de la început, pune-ţi întreaga încredere în Cristos. Oamenii pot greşi, darCristos niciodată. Prin devenirea creştină intri într-o competiţie. Apostolul a spus: "Nu ştiţi cceice aleargă în locul de alergare, toţi aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergaţi dar înaşa fel ca să căpătaţi premiul!" (1 Corinteni 9:24).

Proverbul zice: "Cursa nu o va câştiga cel mai iute, nici bătălia nu o va câştiga cel maiputernic". Va câştiga cel ce va fi credincios şi va respecta regulile.

MĂRTURISEŞTE PUBLIC CREDINŢA TA

Desigur că există un timp potrivit pentru orice lucru; cu toate acestea nu întârzia să anunţi pealţii că ai devenit creştin. În felul acesta stabileşti relaţia ta cu ei chiar de la început. Existăşanse ca ei să te respecte pentru că ai luat atitudine, iar atunci când ei simt nevoia de ajutorspiritual, este posibil că vor veni să ţi-l ceară.

ALĂTURĂ-TE UNEI BISERICI SPIRITUALE



Poate ţi s-a spus - şi lucrul acesta este corect - că mântuirea este mai mult decât a te alăturaunei biserici. Mulţi oameni care nu s-au întors la Dumnezeu niciodată, sunt membri ai uneibiserici. Cu toate acestea, este important ca după ce ai luat decizia pentru Cristos, să începi sfrecventezi în mod regulat o biserică spirituală. Chiar de la început alatură-te altor creştinipentru susţinerea sarcinilor. Influenţează înspre Cristos şi spre ceea ce este bun. De asemene

fiecare creştin trebuie să-şi îndeplinească partea sa la întreţinerea bisericii, suportareapastorului şi să facă ceea ce Dumnezeu îl împuterniceşte să facă

Există un alt motiv important pentru a te alătura bisericii. Oamenii sunt ca oile - nu au apărarcând sunt singuri. Oile despărţite de turmă pot fi atacate de duşman. Lupii caută să atace oilerătăcite. În mod deosebit, un tânar convertit trebuie să stea cu turma. Acolo el are o anumitămăsură de siguranţă şi protecţie. Amintiţi-vă ce spune Biblia în această privinţă:

"Să nu părăsim adunarea noastră, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atmai mult, cu cât vedeţi că ziua se apropie" (Evrei 10:25).

BOTEAZĂ-TE Cu prima ocazie trebuie să te botezi în apă. Nu este locul aici să discutăm diferenţele minoreopinie cu privire la modul de botez. Dumnezeu priveşte la inimă. Este important să te botezidupă convertirea ta. Botezul în apă este un act de ascultare. "Cine va crede şi se va boteza, vamântuit; dar cine nu va crede, va fi osândit" (Marcu 16:16). Întâi vine credinţa. Dacă ai fostbotezat ca şi copil mic, sau înainte de convertire, aceasta nu contează. Biblia zice să te pocăieşi să te botezi. Copiii mici nu se pot pocăi.

Botezul este un act de mărturisire publică, o mărturie pentru lume că te-ai făcut creştin. Este însă mai mult decât atât. Coborând în apă, eşti înmormântat cu Cristos. Actul acesta semnific

moartea firii pământeşti şi învierea pentru o viaţă nouă.Astăzi oamenii care se botează nu sunt pedepsiţi. De fapt, în unele locuri este chiar un lucru modă. În zilele bisericii primare nu a fost aşa. În acele zile un ofiţer roman putea veni ca să inumele celor botezaţi. Adesea proprietăţile celor ce deveneau creştini erau confiscate şi li seretrăgea cetăţenia. Alţii au fost întemniţaţi, unii dându-şi chiar şi viaţa pentru credinţă. Înacele zile însemna ceva să fii creştin. Ar trebui să însemne tot atât de mult şi azi.

CAPITOLUL 2Unele instrucţiuni importante pentru trăirea vieţiicreştine

Când un om începe o anumită activitate - şi dacă el doreşte să aibă succes - el învaţă tot cepoate cu privire la activitatea respectivă. Mulţi creştini nu se obosesc niciodată să înveţe



regulile vieţii creştine. Isus a observat acest lucru când a zis: "Căci fiii veacului acestuia, faţăsemenii lor, sunt mai înţelepţi decât fiii luminii" (Luca 16:8). El a dorit să spună că, în lucruracestei lumi, oamenii erau capabili de a fi mai practici, mai înţelepţi şi mai maturi decât copilui Dumnezeu. Desigur, în chestiunile aparţinând lumii viitoare, cel mai sărman creştin este cmult mai înţelept decât cel mai deştept om al lumii.

Isus a arătat că dacă un om zideşte un turn, el trebuie să calculeze întâi cât costă turnul pentrua şti dacă are suficienţi bani ca să-l termine. Creştinii trebuie să fie înţelepţi în tot ceea ce fac

"Căci, cine dintre voi, dacă vrea să zidească un turn, nu stă mai întâi să-şi facă socotealacheltuielilor, ca să vadă dacă are cu ce să-l sfârşească? Pentru ca nu cumva, dupăce i-a pustemelia, să nu-l poată sfârşi, şi toţi ceice-l vor vedea, să înceapă să râdă de el, şi să zică: "Omacesta a început să zidească, şi n-a putut isprăvi” (Luca 14:28-30).

ÎNCEPE O VIAŢĂ DE RUGĂCIUNE REGULATĂ

Dacă un om doreşte să fie un bun creştin, el trebuie să folosească mijloacele pe care Dumnezle-a dat pentru aceasta. De exemplu, primul lucru pe care el trebuie să-l facă este să înceapă oviaţa de rugăciune regulată. Nu putem accentua îndeajuns cât de important este acest lucru.Este uimitor câte lucruri poate realiza în viaţă omul sau femeia care se roagă regulat. Prinrugăciune obţinem ceva de la Dumnezeu. Iată, de exemplu, o promisiune dată de Isus:

"Cereţi, şi vi se va da; căutaţi şi veţi găsi; bateţi, şi vi se va deschide. Căci orişicine cere, capcine caută găseşte; şi celui ce bate, i se deschide" (Matei 7:7-8).

Observă puterea credinţei, arătată de Isus în Marcu 11:22-24:

"Isus a luat cuvântul, şi le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu! Adevărat vă spun că, dacă va zcineva muntelui acestuia: "Ridică-le şi aruncă-te în mare", şi dacă nu se va îndoi în inima luiva crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. De aceea vă spun că, orice lucru veţi cerecând vă rugaţi, să credeţi că l-aţi primit, şi-l veţi avea."

Probabil că cel mai important sfat al meu pentru tine este să faci din rugăciune un obicei zilnÎn fiecare zi trebuie să aduci toate problemele importante ale vieţii tale înaintea Domnului:activităţile zilnice, banii, problemele, familia, munca, speranţa, cariera. Dacă rămâi credincio în a face acest lucru în fiecare zi, vei vedea că viaţa ta se desfăşoară după modelul pe careDumnezeu l-a intenţionat pentru tine. Aminteşte-ţi un lucru: Dumnezeu are un plan deosebitpentru fiecare om. E cel mai bun plan posibil pentru acel om. Poate eşti chemat în lucrare, să

misionar, sau lucrător în biserică. Sau poate eşti chemat să faci afaceri sau să fii gospodină.Există un plan bun al lui Dumnezeu pentru tine, dar trebuie să intri în el prin rugăciune. Vai,se pare că mulţi creştini nu găsesc planul cel bun al lui Dumnezeu. Prea adesea acest lucru se întâmplă în căsătorie. Dacă cineva nu se roagă sincer, se poate căsători cu un partener greşit,ca urmare întreaga sa viaţă poate fi afectată negativ. În alegerea partenerului nu se poate săghiceşti a doua oară. Fixează-ţi un timp regulat de rugăciune, aşa cum s-a făcut în bisericaprimară (Faptele Apostolilor 3:1). În felul acesta poţi fi scutit de multe greşeli.



De asemenea, una din cele mai importante datorii ale fiecărui creştin este de a se ruga pentrualţii, pentru problemele şi nevoile lor. Aceasta este mijlocire. Nu există chemare mai înaltădecât cea de mijlocire. Această chemare este deschisă tuturor. Este deschisă pentru tine? Dacvrei să cunoşti puterea rugăciunii de mijlocire, ai răspunsul în Ezechiel 22:30-31:

"Caut printre ei un om care să înalţe un zid, şi să stea în mijlocul spărturii înaintea Mea pentrţară, ca să n-o nimicesc; dar nu găsesc niciunul! Îmi voi vărsa urgia peste ei, îi voi nimici cufocul mâniei Mele, şi le voi întoarce faptele asupra capului lor, zice Domnul, Dumnezeu."

Cu alte cuvinte. Dumnezeu spune că El a căutat un om care să se roage pentru oameni, ca ei se întoarcă la Dumnezeu. Dar din cauză că nu a găsit pe nimeni care să se roage, i-a pedepsita distrus ţara lor, din cauza răutăţii lor.

CITEŞTE ZILNIC BIBLIA

Pentru a înţelege Biblia, aşa cum trebuie, trebuie să o studiezi în ideea că Dumnezeu îţi

vorbeşte prin sfântul Său Cuvânt. Cunoscând acum cine este autorul cărţii - este Tatăl tăuceresc - vei găsi multă încurajare şi învăţătură în paginile ei.

Este adevărat că există cărţi ale Bibliei mai greu de înţeles decât altele. Biblia este împărţită îdouă secţiuni: Vechiul Testament şi Noul Testament. Vechiul Testament a fost scris înainte cIsus să Se nască pe pământ. El arată cum Dumnezeu a lucrat de-a lungul timpului şi deasemenea prezice în multe locuri naşterea lui Isus Cristos, Fiul lui Dumnezeu, care urma săvină să răscumpere omul.

Noul Testament a fost scris după ce Isus a trăit, a murit şi a înviat dintre cei morţi. Primelepatru cărţi ale Noului Testament (Matei, Marcu, Luca şi Ioan) sunt numite evanghelii şi redau

istoria lui Cristos şi misiunea Sa pe pământ. Fiecare creştin ar trebui să înceapă cu aceste cărUrmătoarea carte, numită Faptele Apostolilor arata cum, după înălţarea lui Cristos la cer,ucenicii Săi au continuat munca Lui şi au format biserica. Cartea Faptelor Apostolilor dămodelul pentru biserica de azi. Cea mai mare parte din restul Noului Testament a fost scrisă apostolul Pavel călăuzit de Duhul Sfânt, pentru bisericile din diferite oraşe şi ţări, instrucţiunlui fiind tot atât de valoroase pentru noi astăzi, cum au fost pentru creştinii bisericii primare.

Citeşte Noul Testament de la început până la sfârşit, capitol cu capitol; nu sări de la un loc laaltul. Noul Testament este ghidul tău pentru viaţa creştină.

După ce ai citit Noul Testament poţi trece la Vechiul Testament. În el vei citi despre bărbaţi ş

femei care L-au servit pe Dumnezeu, şi despre alţii care nu L-au servit şi cum s-a comportatDumnezeu cu ei. Cere-i lui Dumnezeu să-ţi descopere Scripturile, pentru a putea învăţa lecţiiimportante pe care le prezintă Vechiul Testament. Însă Noul Testament a fost scris specialpentru noi - adevăraţii credincioşi ai perioadei bisericii - aşa că vei găsi mult ajutor în el. Estbine ca să citeşti cel puţin trei capitole pe zi. Cere-i păstorului să înceapă un grup de studiupentru a explica Scripturile. Va fi o experienţă bogată pentru toţi. Iar dacă şi atunci aidificultăţi în cunoaşterea voii lui Dumnezeu, cere-i Duhului Sfânt să te călăuzească.



FII FIDEL ÎN DĂRNICIA PENTRU DUMNEZEU

Biblia scrie despre Iacov, un om ce avea unele trăsături de caracter foarte neplăcute. Mârşăvsa a crescut, până când în cele din urmă, Dumnezeu a intrat în viaţa lui. Într-o zi, după ceintrase la necaz serios prin înşelăciunea sa, a trebuit să fugă de acasă. În acea noapte

Dumnezeu i-a dat o viziune cerească. Viziunea a schimbat viaţa lui, iar el a promis luiDumnezeu că va fi fidel în dăruirea unei zecimi din tot ce va primi de la Dumnezeu.

"Iacov a făcut o juruinţă, şi a zis: "Dacă va fi Dumnezeu cu mine şi mă va păzi în timpulcălătoriei pe care o fac, dacă-mi va da pâine să mănânc şi haine să mă îmbrac, şi dacă mă voi întoarce în pace în casa tatălui meu, atunci Domnul va fi Dumnezeul meu; piatra aceasta, pecare am pus-o ca stâlp de aducere aminte, va fi casa lui Dumnezeu, şi îţi voi da a zecea parte tot ce-mi vei da" (Geneza 28:20-22).

Este trist că unii creştini sunt atât de lacomi încât nu îşi plătesc zeciuiala. Dumnezeu i-a numhoţi şi tâlhari. Ei nu au jefuit un om, ci pe Dumnezeu.

"Se cade să înşele un om pe Dumnezeu, cum mă înşelaţi voi?" Dar voi întrebaţi: "Cu ce Te-a înşelat?" Cu zeciuielile şi darurile de mâncare. Sunteţi blestemaţi, câtă vreme căutaţi să Mă înşelaţi, tot poporul în întregime! Aduceţi însă la casa vestieriei toate zeciuielile, ca să fie hra în Casa Mea; puneţi-Mă astfel la încercare, zice Domnul oştirilor, şi veţi vedea dacă nu vă vodeschide zăgazurile cerurilor, şi dacă nu voi turna peste voi belşug de binecuvântare" (Mal.310).

Pe de altă parte, Dumnezeu a promis că va trimite o binecuvântare specială peste aceia caresunt fideli în dărnicia pentru Dumnezeu. Zeciuiala este returnarea către Dumnezeu a uneizecimi din tot ceea ce noi câştigăm sau primim în bani sau bunuri. Tot ce avem a venit de la

Dumnezeu. El nu cere să-i oferim Lui decât cel puţin o zecime, pentru lucrarea Sa.Suportul pentru lucrarea lui Dumnezeu trebuie dat întâi. De fiecare dată când primeşti bani,Dumnezeu cere să-i dai lui întâi, a zecea parte.

Nu trece cu vederea responsabilităţile creştinilor pentru misiunile în lume. Toţi avem o datorcătre aceia care nu-l cunosc pe Cristos. El a spus: "Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţiEvanghelia la orice făptură..." Poate Dumnezeu te va chema ca lucrător sau misionar. Dacă nai totuşi o responsabilitate, de a ajuta pe altcineva să ducă mesajul.

CAPITOLUL 3Problemele vieţii creştine

Uneori oamenii cred că atunci când se pocăiesc, toate problemele lor vor fi rezolvate. Dacă dde necazuri, ei sunt surprinşi şi în confuzie. Adevărul este că credinţa în Cristos rezolvă



anumite tipuri de probleme - şi anume acelea care implică păcatul şi consecinţele sale.Problema păcatului este cea mai mare, însă prin Cristos ea se rezolvă odată pentru totdeaunaNoul convertit va întâlni încercările şi ispite. A ne aştepta la orice altceva înseamnădezamăgire. Diavolul este liber în lume şi după cum spune Scriptura "Fiţi treji şi vegheaţi!Pentru că potrivnicul vostru, diavolul dă târcoale ca un leu care răcneşte, şi caută pe cine să

înghită" (1 Petru 5:8). Trebuie să ne împotrivim lui. Pe Cristos creştinismul l-a costat cruceaTrebuie, de asemenea, ca şi noi să plătim preţul. De fapt, Isus le-a spus celor ce voiau să-Lurmeze să aprecieze mai întâi preţul, înainte de a deveni ucenici. Cu toate acestea, pentrufiecare ispită, Cristos a promis o cale de scăpare.

"Nu v-a ajuns nici o ispită, care să nu fii fost potrivită cu puterea omenească. Şi Dumnezeu,care este credincios, nu va îngădui să fiţi ispitiţi peste puterile voastre; ci, împreună cu ispitapregătit şi mijlocul să ieşiţi din ea, ca s-o puteţi răbda” (1 Corinteni 10:13).

Citiţi relatarea lui Pavel, şi în special lucrurile pe care el le-a îndurat, redate în 2 Corinteni 11din Noul Testament. Dar la urmă el a putut spune: "Domnul mă va izbăvi de orice lucru rău,

mă va mântui, ca să intru în Împărăţia Lui cerească. A Lui să fie slava în vecii vecilor! Amin(2 Timotei 4:18).

SĂ FACEM DISTINCŢIE ÎNTRE COMITEREA UNUI PĂCAT ŞI TRĂIREAÎN PĂCAT

Acest lucru ar trebui să fie cunoscut de fiecare nou convertit; există o mare diferenţă întrecomiterea unui păcat şi trăirea în păcat ca rezultat al căderii în ispită. Mulţi oameni caretocmai s-au întors la Dumnezeu nu înţeleg acest lucru şi comiţând un păcat, ei simt că totul epierdut şi sunt gata să renunţe. Ei au luat hotărâri sincere de a trăi pentru Cristos şi au fostsiguri că vor reuşi. Deodată însa, într-un moment rău, ispita le-a ieşit în cale şi au comis tocm

ceeace nu voiau. Atunci Satan le poatie şopti la urechile lor, că ei n-au fost niciodată mântuiţEl poate să-i facă să fie gata să renunţe.

Într-adevăr Satan doreşte tocmai acest lucru de la ei, iar ei trebuie să nu îl facă. Un nouconvertit este un prunc în Cristos, iar pruncii trebuie să înveţe să meargă, înainte de a puteaalerga. L-am menţionat pe Petru, urmaşul lui Cristos, care a comis odată un păcat grav, anegat pe Domnul său. Dar Cristos l-a iertat, după aceea el devenind liderul apostolilor. Esteimportant să ne amintim că dacă ne mărturisim păcatele, Domnul ni le va ierta.

"Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept, ca să ne ierte păcatele şi să necurăţească de orice nelegiuire."

"Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri, ca să nu păcătuiţi. Dar dacă cineva a păcătuit, avem laTatăl un Mijlocitor, pe Isus Cristos, Cel neprihănit" (1 Ioan 1:9; 2:1).

Trăirea de bunăvoie în păcat este altceva. Un om care alege să se dedea la păcat se află într-ostare periculoasă. Păcatul obrăzniciei îi duce pe oameni la întunerec şi înşelăciune. ApostolulIoan, care a scris cuvintele de mai sus, a prevenit cu privire la păcătuirea premeditată. Despreaceia ce se făceau vinovaţi de aceasta, el a spus că sunt de la cel rău, de la Satan.



"Cine păcătuieşte, este de la diavolul, căci diavolul păcătuieşte de la început. Fiul lui DumneS-a arătat ca să nimicească lucrările diavolului” (1 Ioan 3:8).

Omul care iubeşte păcatul şi continuă de bunăvoie să păcătuiască este copilul Diavolului. 1 I

3:10 spune: "Prin aceasta se cunosc copiii lui Dumnezeu şi copiii Diavolului. Oricine nu trăi în neprihănire, nu este de la Dumnezeu; nici cine nu iubeşte pe fratele său". Însă acest lucrueste foarte diferit de comiterea unui păcat sub influenţa unei ispite de moment. Dacă aipăcătuit, mărturiseşte păcatul tău lui Dumnezeu şi acceptă iertarea Sa.

Noi toţi greşim. Unii comitem greşeli mari. Dar cel mai important lucru este să nu iubimpăcatul. Sufletul nostru trebuie să fie orientat spre Dumnezeu întotdeauna. În primul rândtrebuie să-L iubim pe El.

PROBLEMA SIMŢURILOR

Încă un lucru trebuie amintit aici. Nu te conduce după simţuri. Ele nu au de-a face cumântuirea ta şi se pot schimba de la o zi la alta. Mulţi noi convertiţi, în bucuria experienţei d început, presupun că starea de bucurie va continua mereu. Când vin necazuri şi ispite şibucuria scade, omul poate crede că şi-a pierdut mântuirea. Nu poate exista greşeală mai mareca aceasta. Mântuirea noastră nu se sprijină pe simţurile noastre, ci pe lucrarea lui Isus de laCalvar. Moartea lui Cristos face ca viaţa veşnică să fie a noastră, dacă noi o acceptăm.

Ar fi bine ca fiecare nou convertit să citească de mai multe ori, cu atenţie, pilda semănătoruluAu existat patru feluri de ascultători, efectul Cuvântului asupra fiecărui grup fiind altul. Găsiparabola în Matei 13:3-9. Isus a interpretat-o în versetele 18-23:

"Ascultaţi dar ce însemnează pilda semănătorului. Când un om aude Cuvântul privitor laÎmpărăţie şi nu-l înţelege, vine Cel rău şi răpeşte ce a fost semănat în inima lui. Aceasta estesămânţa căzută lângă drum. Sămânţa căzută în locuri stâncoase, este cel ce aude Cuvântul şiprimeşte îndată cu bucurie; dar n-are rădăcină în el, ci ţine până la o vreme; şi, cum vine unnecaz sau o prigonire din pricina Cuvântului, se leapădă îndată de el. Sâmânţa căzută întrespini, este cel ce aude Cuvântul; dar îngrijorările veacului acestuia şi înşelăciunea bogăţiilor îneacă acest Cuvânt, şi ajunge neroditor. Iar sămânţa căzută în pământ bun, este cel ce audeCuvântul şi-l înţelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul şaizeci, altul treizeci".

Aţi citit această parabolă cu atenţie? În care grup de ascultători vă aflaţi? Alegerea o faceţi d

DEZAMĂGIRILE Unul din cele mai importante lucruri pe care un creştin trebuie să le înveţe, este că ceea ceapare la un anumit moment a fi o dezamăgire, mai târziu va fi înţeles că a fost o binecuvântamascată pentru noi. E o greşeală serioasă a face loc amărăciunii, din cauză că un anumit lucrde care ţi-ai legat inima, l-ai pierdut. Şi dacă cineva ţi-a greşit, nu încerca să te răzbuni pe el,să-i plăteşti cu aceeaşi monedă. Dumnezeu spune să-i lăsăm Lui acest lucru: "Preaiubiţilor, nvă răzbunaţi singuri; ci lăsaţi să se răzbune mânia lui Dumnezeu; căci este scris: "Răzbunare



este a Mea; Eu voi răsplăti" zice Domnul" (Romani 12:19). Ca şi creştin trebuie să laşiproblemele în mâna Lui şi să nu încerci să întorci rău pentru rău. Romani 12:17-18 spune: "N întoarceţi nimănui rău pentru rău. Urmăriţi ce este bine, înaintea tuturor oamenilor. Dacă estecu putinţă, întrucât atârnă de voi, trăiţi în pace cu toţi oamenii".

CÂŞTIGAREA SOŢULUI SAU SOŢIEI NECREDINCIOASE Nu este un lucru neobişnuit ca un membru al familiei să fie convertit iar celălalt nu. Adeseapartenerul nemântuit nu înţelege pe deplin ce s-a întâmplat cu celălalt. Deşi partenerulnemântuit poate vorbi urât despre experienţa întoarcerii la Dumnezeu, creştinul trebuie să aibrăbdare, dragoste şi înţelepciune. Scriptura ne spune: "Tot astfel nevestelor, fiţi supuse şi voibărbaţilor voştri; pentru ca, dacă unii nu ascultă Cuvântul, să fie câştigaţi fără cuvânt, prinpurtarea nevestelor lor, când vă vor vedea felul vostru de trăire: curat şi în temere" (1 Petru3:1-2).

Adesea noii convertiţi au tendinţa de a insista exagerat la partenerii lor să se pocăiască, iar

aceasta poate duce la o atitudine ostilă sau la împotrivire. Pentru a câştiga un coleg nemântuicea mai bună cale este să demonstrezi ce a făcut Cristos în propria ta viaţă. Când celălalt vedcă a avut loc o schimbare hotărâtă în viaţa ta, s-ar putea să se nască în inima lui o adevăratădorinţă după o asemenea experienţă.

Desigur creştinul trebuie să se roage constant pentru celălalt. Întoarcerea la Dumnezeu estemai mult decât convingere omenească, este implicată o revelaţie supranaturală. Unul din celemai citate versete din Biblie este acesta: "Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vvoi da odihnă" (Matei 11:28). Însă cuvintele lui Isus din versetele anterioare rareori suntmenţionate: "Toate lucrurile Mi-au fost date în mâini de Tatăl Meu; şi nimeni nu cunoaştedeplin pe Fiul, afară de Tatăl; tot astfel nimeni nu cunoaşte deplin pe Tatăl, afară de Fiul, şi

acela căruia vrea Fiul să i-l descopere" (vers. 27). Bărbaţii şi femeile se convertesc deoareceCristos le descoperă pe Tatăl. Aceasta se face prin rugăciunea şi mijlocirea poporului luiDumnezeu. Rugăciunea sinceră trebuie să preceadă încercările de convingere.

AMINTIRILE UNUI TRECUT URÂT

Mulţi creştini se umplu de ruşine când îşi amintesc trecutul lor rău. Uneori acest lucru aproapcă îi duce la disperare. Însă ei nu trebuie să uite că sângele lui Isus Cristos spală toate păcatel

Este important să ne căim de păcatele noastre. După ce ne-am pocăit, putem lua un start nou proaspăt în viaţă. Uneori este greu să ne iertăm pe noi, însă apostolul Pavel, scrie în Noul

Testament, să uităm lucrurile trecutului şi să alergăm către ţinta înaltei chemări aDumnezeului nostru. "Alerg spre ţintă, pentru premiul chemării cereşti a lui Dumnezeu, înCristos Isus” (Filipeni 3:14).

Cel mai minunat lucru, cu privire la mântuire este că Dumnezeu a promis să şteargă trecutul să nu-şi mai amintească de el: „...căci le voi ierta nelegiuirea, şi nu-Mi voi mai aduce amintepăcatul lor" (Ieremia 31:34).



Lucrul pe care noul convertit ar trebui să-l facă este de a face reparaţie ori de câte ori esteposibil. Vameşul Zacheu care l-a primit pe Domnul în casa sa a spus: "Iată, Doamne, jumătatdin avuţia mea o dau săracilor; şi dacă am năpăstuit pe cineva cu ceva, îi dau înapoi împătrit"(Luca 19:8).

Un alt motiv de încurajare pentru asemenea persoane este că unii din cei mai mari păcătoşi, adevenit cei mai mari sfinţi. Augustin, considerat unul din liderii creştini de primă importanţădin biserica primară, şi-a petrecut mulţi ani din tinereţe ducând o viaţă libertină. Găsimnumeroase exemple în Scriptură, în care Dumnezeu a iertat mari păcătoşi care s-au pocăit.Printre aceştia au fost, femeia de la fântână (Ioan 4), Maria Magdalena (Luca 8:2), femeiaadulteră (Ioan 8:3) şi alţii.

PROBLEMA IERTĂRII

Unele persoane au suferit mult din partea altora. Când acestea vin la Cristos, îşi pot de seamacă amărăciunea nu a părăsit de tot inima lor. Aceasta este o chestiune foarte periculoasă. Isus

după ce a făcut marile promisiuni că va răspunde rugăciunii, a spus: "Şi când staţi la picioarede vă rugaţi, să iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, pentru ca şi Tatăl vostru care este în cerurisă vă ierte greşelile voastre. Dar dacă nu iertaţi, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă vaierta greşelile voastre" (Marcu 11:25-26).

Întotdeauna trebuie să fim gata să iertăm. Isus a povestit o pildă serioasă despre omul căruias-a iertat datoria ce o avea. Din cauză că nu avea cu ce plăti, stapânul i-a iertat totul. Dinnefericire servitorul nerecunoscător a ieşit afară şi a aruncat în închisoare pe unul dindatornicii lui, care îi datora o sumă foarte mică. În cele din urmă stapânul servitorului cel răuauzind această faptă rea, l-a aruncat în închisoare până la plătirea întregii datorii. Domnul afolosit această parabolă pentru a învăţa că trebuie să iertăm şi a spus: "Tot aşa vă va face şi

Tatăl meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său" (Matei 18:3Aceasta nu înseamnă că nu poate avea loc o schimbare în relaţiile cu cineva care a păcătuit fade tine. Dacă persoana aceea a trădat încrederea ce i s-a acordat, nu e bine să permitemdezvoltarea unei situaţii similare, căci persoana respectivă ar putea fi ispitită să repete facerede rău.

Apoi sunt aceia care din cauza ambiţiei, lăcomiei şi egocentrismului comit un mare rău împotriva altuia, iar apoi se justifică. În capitolul sus menţionat, Domnul a spus cu privire laaceasta: "Dacă nu vrea să asculte de ei, spune-l Bisericii; şi dacă nu vrea să asculte nici deBiserică, să fie pentru tine ca un păgân şi ca un vameş" (Matei 18:17). Principiul important

care trebuie menţinut în toate cazurile este că nu trebuie permisă existenţa amărăciunii îninimă (Evrei 12:15). În momentul în care ni se cere să iertăm, trebuie să o facem, liber, fărărezervă, chiar dacă persoana respectivă a păcătuit împotriva noastră.de multe ori. Dumnezeude dragul lui Cristos ne-a iertat aşa de mult, încât cel mai mic lucru pe care noi îl putem faceeste să iertăm pe fratele nostru..



CAPITOLUL 4Să ne alegem prieteni creştini

Cu toţii pătrundem „în lume" în viaţa noastră zilnică, fie între vecini, la birou sau în alte locuDar când e vorba de alegerea prietenilor noştri şi a locurilor de recreere, avem posibilitatea salegem. Felul de oameni cu care ne asociem arată cum vom arăta noi, în cele din urmă;prietenii pe care ţi-i alegi vor hotărî într-o bună măsură destinul tău. Dacă cauţi şi te bucuri dprieteni necreştini sau lumeşti, treptat vei deveni ca şi ei. Aceasta nu înseamnă că nu trebuie fii prietenos cu toate persoanele cu care vii în contact în viaţa zilnică. Însuşi Isus a luat masa păcătoşii ca să-i câştige. Dacă ai libertatea să mărturiseşti pe Cristos prietenilor tăi, este sembun că tu îi conduci în direcţia ta şi nu te conduc ei pe tine. Desigur, niciodată nu trebuie să limpresia unei atitudini de superioritate, ci trebuie să-ţi aminteşti că tu însuţi eşti doar unpăcătos, mântuit prin harul şi dragostea lui Dumnezeu.

SĂ NU FIM LUMEŞTI

Trăirea lumească este un subiect pe care fiecare nou convertit ar trebui să-l înţeleagă pe deplBiblia vorbeşte clar împotriva conformării cu lumea. Iacov, unul din scriitorii NouluiTestament se adresează dur acelora care zic că sunt ai lui Cristos şi totuşi trăiesc vieţi lumeşt

"Suflete prea curvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşia cu Dumnezeu? Aşa că cinevrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu" (Iacov 4:4).

Iacov compară prietenia cu lumea cu adulterul spiritual. Iar acela care alege să fie prieten culumea devine vrăjmaş cu Dumnezeu. Nici un creştin nu doreşte să fie adulter. Totuşi apostoluafirmă că un creştin lumesc este tocmai aşa. Pentru a înţelege bine ce înseamnă aceasta trebusă ne amintim că Biblia învaţă că Biserica este Mireasa lui Cristos. Pavel spune în 2 Corinten11:2 ca el a prezentat pe convertiţii săi "ca pe o fecioară curată". De aceea devotamentulcredinciosului trebuie să se arate doar faţă de Cristos. Dacă el îşi împarte atenţia sa întreCristos şi lume, în ochii lui Dumnezeu, este considerat persoană adulteră.

În ultimile cuvinte pe care Isus le-a spus ucenicilor înainte de moarte, El a arătat ce diferenţătrebuie să fie între ucenicii Săi şi lume. El a spus că lumea nu va aprecia viaţa separată de lumpe care o duce creştinul.

"Dacă vă urăşte lumea, ştiţi că pe Mine M-a urât înaintea voastiă. Daca aţi fi din lume, lumeaar iubi ce este al ei; dar, pentru că nu sunteţi din lume şi pentru că Eu v-am ales din mijlocullumii, de aceea vă urăşte lumea” (Ioan 15:18-19).

Apostolul Ioan a prevenit pe cel credincios să nu-şi pună încrederea în lucrurile din lume. Dael ar face aşa. dragostea Tatălui n-ar fi în el.

"Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu es în El. Căci tot ce este în lume; pofta firii pământeşti, pofta ochilor şi lăudăroşenia vieţii, nu ede la Tatăl, ci din lume" (1 Ioan 2:15-17).



Oare înseamnă aceasta că cel credincios trebuie să se retragă din lume cât mai mult posibil?

Dimpotrivă. Vedem că Cristos, exemplul nostru, a pătruns între păcătoşi şi între oamenii dinlume. Una din învinuirile principale pe care liderii religioşi le-au adus împotriva Lui, a fost

faptul că El mânca cu păcătoşii (Matei 9:11). Dacă noi dorim să câştigăm pe cei pierduţi,trebuie să mergem acolo unde se află ei. Cristos a fost adesea cu păcătoşii, dar nu a luat partefaptele lor. În prezenţa Sa păcătoşii se convingeau de păcatele lor şi priveau la El aşteptândajutor pentru a-şi schimba viaţa lor rea. Simon Petru, pescarul a devenit atât de conştient depăcatele sale, încât a strigat: "Doamne pleacă de la mine, căci sunt un om păcătos" (Luca 5:8A fost ultimul lucru pe care Petru l-a dorit - ca Domnul să plece de la el. Isus l-a liniştit pePetru spunând: "NU te teme; de acum încolo vei fi pescar de oameni" (Luca 5:10).

Petru a devenit un mare câştigător de suflete, fără să se compromită nici să se întoarcă lavechile sale căi. În epistola sa, el spune: "Ajunge în adevăr, că în trecut aţi făcut voiaNeamurilor, şi aţi trăit în desfrânări, în pofte, în beţii, în ospeţe, în chefuri şi în slujiri idoleşti

neîngăduite. De aceea se miră ei că nu alergaţi împreună cu ei la acelaşi potop de desfrâu, şi batjocoresc" (1 Petru 4:3-4).

Refuzând să luăm parte la răul din lume, nu înseamnă că ne retragem din lume. Trebuie să ne îmbrăcăm cu bun simţ şi în limitele decenţei. Apostolul Petru dă sfaturi bune în aceastăprivinţa în 1 Petru 3:3-4: El explică că adevărata frumuseţe vine din inima omului şi nu din îmbrăcăminte sau accesorii.

Întotdeauna trebuie să ne amintim că purtarea unui fel de îmbrăcăminte sau a altui fel nu vaaduce nimănui mântuire. Doar moartea lui Cristos pe cruce poate aceasta. Cu cât accentuăm îmbrăcămintea mai puţin, cu atât e mai bine. Dacă cineva nu este sigur cu privire la

îmbrăcăminte, o discuţie cu pastorul va aduce clarificare. 1 Corinteni 8:13 şi 10:32-33 dausfaturi bune în această privinţă.

CAPITOLUL 5Importanţa roadelor Duhului(„după roadele lor îi veţi cunoaşte”)

După ce eşti născut din nou trebuie să-I ceri lui Dumnezeu să te umple cu Duhul Sfânt.Rezultatele locuirii Duhului ar trebui să fie văzute în fiecare viaţă creştină.

Isus a învăţat că caracterul unui om trebuie să fie apreciat după roada Duhului Sfânt în viaţasa. El a adăugat că în ziua judecăţii, mulţi vor zice că au proroocit, că au vindecat bolnavii, schiar au făcut minuni şi vor prezenta aceste lucruri ca dovadă că sunt adevăraţi credincioşi.Totuşi aceşti oameni vor fi judecaţi ca făcători de fărădelegi!



Apostolilor 7:60). Şi evident rugăciunea lui a fost ascultată. Saul, instigatorul, care păzeahainele asasinilor, s-a convertit mai târziu. El a devenit marele campion al credinţei creştine.

Dar însăşi martirajul, fără dragoste, nu este suficient. Comuniştii au îndurat şi ei mari greutăţs-au expus la mari pericole şi uneori şi-au dat viaţa pentru cauza lor. De ce au făcut-o? Nu di

cauza dragostei. Pot exista mai multe motive, în general considerându-se că a existat orevendicare. Comuniştii, în iluzia lor, au dorit ziua în care să poată pune mâna pe putere,precum au făcut bolşevicii în Rusia. Ei au fost gata să moară pentru cauza lor, motivul lornefiind dragostea, ci propriul interes egoist.

IMPORTANŢA DRAGOSTEI

După ce arată importanţa dragostei în viaţa fiecărui creştin, nu contează cine anume, apostolPavel trece şi analizează dragostea pentru a arăta ce înseamnă ea de fapt. În analiza lui Pavelgăsim că aşa cum există nouă aspecte ale roadei Duhului, tot aşa dragostea divina are nouăpărţi. Să le observăm una câte una. În bisericile de azi este mare nevoie de ele.

1. RĂBDAREA - DRAGOSTEA RABDĂ MULT

"Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate: dragostea nu pizmuieşte;dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie... acopere totul, crede totul, nădăjduieşte totulsufere totul” (1 Corinteni 13:4,7).

Dragostea îi dă omului putere să rabde când toate lucrurile merg rău. De asemenea îi dă putesă rămână calm şi liniştit când alţii îşi pierd firea. Există oameni cu talente şi posibilităţinelimitate, dar într-o situaţie neaşteptată intră în panică. Singurul lor mod de reacţie este sădevină agitaţi.

Răbdarea este o calitate importantă a dragostei. Ea ia în considerare limitele şi slăbiciuneaomenească. Dragostea speră binele pentru fiecare om. Observă cum dragostea mamei aratăaceastă calitate, dacă copilului ei îi merge rău şi toţi ceilalţi îşi pierd speranţa cu privire la el,mama va continua să se roage şi să creadă. Adesea rugăciunea ei este ascultată! Răbdarea eso calitate a dragostei divine. Cât de mult avem nevoie de ea, în biserică, astăzi!

2. BUNĂTATEA - DRAGOSTEA ESTE AMABILĂ

Bunătatea este dragostea în acţiune. Oamenii buni nu vor face de bunăvoie rău la nimeni. Nueste plăcerea lor de a face soarta cuiva mai greu de suportat. Bunătatea va orienta oamenii

înspre Cristos pe care Îl serveşti. A gândi în primul rând la nevoile altora, demonstreazădragostea creştină. Aminteşte-ţi că Îl reprezinţi pe Cristos şi trebuie să lucrezi întotdeauna înaşa fel încât oamenii să-L vadă pe Cristos în tine şi să dorească să fie ca tine.

3. BUNĂVOINŢA - DRAGOSTEA NU ESTE GELOASĂ

"Dragostea nu pizmuieşte" (1 Corinteni 13:4).



În aceste zile oamenii din lume par a fi interesaţi doar de ei înşişi. Este uşor să devii invidiosalţii pentru ceea ce ei au (sau pentru ceea ce pot face. Dar aceasta nu este voia lui Dumnezeu

Dacă vecinii sau prietenii noştri lucrează din greu şi pot să-şi cumpere un lucru nou, noi nutrebuie să avem niciodată invidie în inima noastră pentru că nu putem să ne cumpărăm acel

lucru. Mai degrabă trebuie să ne bucurăm împreună cu ei, pentru bunăstarea lor. Dragosteanu pizmuieşte, iar Scriptura zice că trebuie să iubim pe aproapele nostru ca pe noi înşine.Cristos a spus că viaţa omului nu constă şi nu derivă din supraabundenţă, adică a avea maimult decât necesarul.

Probabil una din cele mai triste lucruri diri lumea de azi este lupta pentru succes. Însă îndomeniul spiritual există un pericol şi mai mare. Unii doresc să fie cel mai mare predicator, scel mai bun cântăreţ, sau cel mai bine cunoscut membru al bisericii. Atât de des creştinii aflăinimile lor nu sunt într-adevăr fericite văzând că Dumnezeu lucrează prin alţii, sau prin altedenominaţii sau grupuri. Ei gândesc că doar biserica lor sau doar denominaţia lor trebuie săprogreseze în lucrarea Domnului. Dar dragostea lui Cristos nu are gelozie din cauza

binecuvântărilor primite de alţii. Romani 12 ne spune: "Tot aşa, şi noi, care suntem mulţi,alcătuim un singur trup în Cristos; dar, fiecare în parte, suntem mădulare unii altora."

Câteodată chiar fără ca noi să observăm, Satan ne va ispiti să facem lucruri nepotrivite pentruca noi sau grupul nostru să ajungă deasupra altora. Trebuie să verificăm mereu motivelenoastre. Trebuie să ne amintim cuvintele Scripturii şi să rămânem smeriţi. Dacă cineva nenedreptăţeşte şi ne dă la o parte, suntem ispitiţi cu descurajarea, simţind că nu am primitdreapta recunoaştere pentru munca noastră. Dar trebuie să ne amintim că nu trebuie sădevenim geloşi dacă alţii par a fi recunoscuţi, iar noi nu.

Psalmul 75:6-7 spune: "Căci nici de la răsărit, nici de la apus, nici din pustie, nu vine înălţare

Ci Dumnezeu este Cel ce judecă: El coboară pe unul, şi înalţă pe altul". Este datoria noastră ne amintim legea dragostei şi să-L lăsăm pe Dumnezeu să recunoască meritele. Dumnezeuspune că putem primi răsplătirile aici, dacă le dorim, dar atunci nu vom primi nimic în cer. Înziua în care Dumnezeu ne va da răsplata cerească, El va face pe cel umil să fie mare, iar pe cce au crezut că sunt cei mai mari îi va aşeza la urmă.

Aminteşte-ţi că dragostea nu conţine gelozie şi invidie. Esenţa ei este puritatea în tot ceea cegândim, spunem şi facem. Dacă gândim, vorbim şi facem ceva pentru alţii, atunci înseamnă punem dragostea în practică şi nu vom avea timp pentru invidie şi gelozie.

4. UMILINŢA - DRAGOSTEA NU ESTE ÎNGÂMFATĂ SAU MÂNDRĂ

"Dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie".

Dumnezeu doreşte sincer să dea bisericii Sale mai multă putere. Căci El a spus: "Ci voi veţiprimi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, întoată Iudea, în Samaria, şi până la marginile pământului" (Faptele Apostolilor 1:8). Bisericaare nevoie de putere, pentru a evangheliza lumea. Dar cel mai mare obstacol pentru acest luceste că Dumnezeu găseşte puţini oameni de încredere. Prea adesea omul, odată ce a câştigat



influenţă, devine intolerabil. Alergarea după putere îl face să devină dispreţuitor faţă dedrepturile altora. Omul uită că alţii l-au ajutat să aibă succes, şi mai mult decât toate, că fărăDumnezeu el este nimic. Mândria poate distruge tot ce este bun şi decent în om.

Scriptura ne spune că noi înşine nu trebuie să ne înălţăm. "Oricine se va înălţa, va fi smerit; ş

oricine se va smeri va fi înălţat" (Matei 23:12). Dacă cineva are un dar deosebit - de exemplude a cânta, de a vorbi în faţa altora, de a câştiga suflete, este greşit ca persoana aceea sădispreţuiască pe cei din jurul lui, din cauză că ei nu au aceleaşi talente ca şi el.

Ambiţia rea se vindecă prin dragoste divină. Dragostea nu se îngâmfă, nici nu se mândreşte.Când Dumnezeu a dorit un om care să conducă pe poporul său afară din Egipt, El nu a ales pambiţiosul Core, care căuta conducerea, ci pe Moise, cel mai blând om de pe pământ. "Moise însă era un om, foarte blând, mai blând decât orice om de pe faţa pământului" (Numeri 12:3)

Omul acesta a respins oferta lui Dumnezeu, de a ridica un nou popor doar din sămânţa sa(Exod 32:9-10). Din cauza umilinţei sale, Dumnezeu l-a înălţat şi l-a făcut eliberatorul

poporului Său din ţara Egiptului. Umilinţa este una din cele mai frumoase calităţi care pot figăsite la creştin.

5. POLITEŢEA - DRAGOSTEA NU ESTE NEPOLITICOASĂ

"Dragostea... nu se poartă necuviincios".

Dragostea se arată prin modul de comportare. Ne referim la politeţea obişnuită - nu la aşanumitele norme moderne.

Adevărata politeţe este mult mai mult decât tradiţiile societăţii şi protocolul. O femeie poate

purta sub braţ o carte de norme de comportare şi totuşi să încalce politeţea cu gura eisâcâitoare. Un soţ poate da o bună mărturie în biserică, dar acasă face viaţa soţiei salemizerabilă prin zgârcenia sa. Adevărata politeţe are de-a face cu toate aspectele vieţii. Ea facca patronul să-şi trateze angajatul aşa cum acesta şi-ar dori. Politeţea va opri pe creştini de adiscuta greşelile altora cu un duh de răutate.

6. ALTRUISMUL - DRAGOSTEA NU ESTE EGOISTĂ

"Dragostea... nu caută folosul său".

Pavel, comentând lucrarea din timpul său a scris: "Ce-i drept, toţi umblă după foloasele lor, şnu după ale lui Isus Cristos" (Filipeni 2:21).

Aceasta este tendinţa omului natural. Dar dragostea nu caută folosul propriu. Ce revoluţie arazi în biserică, dacă oamenii ar zidi pentru Cristos şi nu pentru ei înşişi. Aceeaşi dragoste l-adominat pe Pavel care a spus: "Ba încă, şi acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, faţde preţul nespus de mare al cunoaşterii lui Cristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierduttoate şi le socotesc ca un gunoi, ca să câştig pe Cristos” (Filipeni 3:8). Acest fel de dragostetrebuie să fie în biserică azi, dacă dorim să vedem darurile Duhului manifestându-se cu puter



7. CALMUL - DRAGOSTEA NU ESTE IRITABILĂ

"Dragostea... nu se mânie”

Iată adevăratul test prin care vedem dacă cineva are adevărata dragoste. Pavel nu spune căomul cu dragoste nu va fi provocat niciodată. Uneori Cristos Însuşi s-a mâniat. Odată a luat ubici şi a scos afară din templu pe schimbătorii de bani (Ioan 2:15).

Însă nimeni nu şi-a arătat dragostea mai mult ca El. Cel ce are dragoste divină nu se va iritarepede. Unii creştini se mânie deosebit de repede. Omul repede la mânie, va acuza adesea pecelălalt de pierderea controlului - lucru de care el însuşi este vinovat. Doar omul care rămânecalm stăpâneşte situaţia.

Dacă cineva crede că un caracter iute nu este în detrimentul lucrării lui Dumnezeu trebuie săstudieze Iacov 1:20. "Căci mânia omului nu lucrează neprihănirea lui Dumnezeu".

8. DRAGOSTEA NU ŢINE ÎN SEAMĂ RĂUL CE I S-A FĂCUT

"Dragostea... nu se gândeşte la râu".

Dragostea nu gândeşte în mod negativ. Este trist că unii oameni trăiesc într-o stare desuspiciune constantă. Fiind ei înşişi vicleni, în mod natural sunt suspicioşi asupra altora, dincauză că se aşteaptă ca aceştia să facă ceea ce ei ar face.

În general oamenii răspund în felul în care te aştepţi să răspundă. Arată-ţi încrederea în ei; înmod obişnuit se vor strădui să răspundă încrederii. Desigur acest lucru nu este adevărat

întotdeauna. Sunt unii care vor trăda încrederea. Totuşi, pe termen lung, oamenii care au încredere în alţii, vor ieşi cel mai bine. Pe de altă parte dacă cineva îţi face rău, trebuie să fiigata să ierţi acea persoană şi să uiţi acel rău, aşa cum Cristos te-a iertat pe tine.

Odată, Petru l-a întrebat pe Cristos de câte ori să ierte pe cineva. Până la şapte ori? Isus i-arăspuns: "Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte" (Matei 18:22).

9. DRAGOSTEA.NU SE BUCURĂ DE RĂU, CI DE ADEVĂR

"Dragostea... nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr".

Sunt persoane care nu au mai mare bucurie decât de a se bucura de o ştire rea despre alţii. Defapt, ei pot chiar să jubileze când cineva cade, ca şi cum ar obţine un profit din nereuşita acelpersoane. Adevărata dragoste creştină nu se bucură de rău, ci de adevăr. Când David,personajul Vechiului Testament, a auzit de moartea duşmanului său, Saul, în loc să se bucureel a plâns spunând:



"Fala ta, Israele, zace ucisă pe dealurile tale! Cum au căzut vitejii! Nu spuneţi lucrul acesta înGat, nu răspândiţi vestea aceasta în uliţele Aşcalonului, ca să nu se bucure fetele filistenilor, să nu se laude fetele celor netăiaţi împrejur."

Dacă observăm pe cineva că îi merge rău nu trebuie să-l arătăm cu răutate, nici să fim

dispreţuitori sau să ne simţim superiori faţă de el. Trebuie să avem părere de rău pentru acelom, să ne rugăm pentru el şi să încercăm în mod sincer să-l ajutăm dacă este posibil. CândCristos s-a aflat pe pământ, El nu s-a bucurat niciodată de căderea vreunui om. El a dorit canici unul să nu piară. Trebuie să preluăm atitudinea Învăţătorului nostru.

SUMAR

Puterea pe care o are biserica trebuie să fie echilibrată de sfinţenie şi de roadă Duhului.Realizarea schemelor ieftine, inferioare, pentru atragerea atenţiei, folosirea senzaţionalului c înlocuitor al darurilor Duhului Sfânt, nu este un semn bun. Ambiţia omenească, scăpată de sucontrol, poate duce la dezastru şi poate aduce rău cauzei creştine. Să lăsăm să se manifeste

dragostea. Să lăsăm umilinţa să caracterizeze lucrarea noastră între oameni. Atunci vom vedcreştini cu putere. Atunci vom vedea darurile Duhului lui Dumnezeu manifestate în puritateafrumuseţea lor. Atunci biserica îţi va împlini responsabilitatea de a evangheliza lumea şi va fgata pentru întoarcerea mirelui, Isus Cristos.

CAPITOLUL 6Să-L mărturisim pe Cristos.Ce înseamnă a mărturisi?

"Ci voi veţi primi o putere, când Se va pogorî Duhul Sfmt peste voi, şi-Mi veţi fi martori înIerusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi până la marginile pâmântului" (Faptele Apostolilor1:8).

A mărturisi înseamnă a spune altora ceea ce ştii. Este atât privilegiul cât şi responsabilitateafiecărui creştin de a spune altora despre Cristos. Trebuie să spunem familiei noastre, rudelor prietenilor, când avem ocazia. Iată câteva sugestii care te ajută să mărturiseşti.

1. Pregăteşte-ţi inima prin rugăciune către Dumnezeu. Duhul Sfânt are nevoie de o inimăpredată şi iubitoare de Dumnezeu. Înainte de a mărturisi cuiva, trebuie să te rogi DuhuluiSfânt să vorbească prin tine şi să-ţi dea cuvinte potrivite. Apoi roagă-te ca Dumnezeu să miş

inima şi duhul celui căruia îi vorbeşti, ca el să nu asculte numai, ci să înţeleagă şi să-şi deschinima pentru Cristos. Dumnezeu va merge înaintea ta şi va mişca persoana căreia îi vorbeşti.

Nu vei avea putere fără rugăciune! Cu cât stai mai mult în comuniune cu Dumnezeu şi tepredai Lui, cu atât vei avea mai multă putere în viaţa ta. După ce i-ai cerut lui Dumnezeu să tajute, du-te cu încrederea că El te va conduce la cei ce sunt flâmânzi spiritual.



2. Nu argumenta. Mântuirea se găseşte într-o persoană - Isus Cristos. A mărturisi înseamnă aprezenta pe cineva lui Isus Cristos. Oamenii pot cunoaşte despre El, dar nu-L cunosc personO persoană se creştinează când Îl acceptă pe Isus Cristos în duhul său şi în viaţa sa. Pe scurt,motivul care face să-L acceptăm pe Cristos este următorul:

Dumnezeu, singurul Dumnezeu adevărat, este creatorul întregului univers. El l-a creat pe ompentru a fi tovarăş şi prieten al lui Dumnezeu. Dar, cu mult timp în urmă, Satan cel rău, caredispreţuia pe Dumnezeu şi toată creaţia Sa, a venit la om şi i-a spus că dacă el Îl va părăsi peDumnezeu, va deveni asemenea unui zeu - în cunoştinţă şi înţelepciune.

Astfel omul s-a separat de prezenţa lui Dumnezeu, prin propria sa alegere. Dar găsindu-seseparat, omul a aflat că viaţa este goală, fără apropiata prietenie cu Divinitatea şi în loc de a fca Dumnezeu, omul s-a văzut că este o creatură căzută. El nu mai putea să se plimbe împreunşi să vorbească cu Dumnezeu şi până în ziua de azi istoria omenirii este tristă şi dezamăgitoadeoarece omul s-a îndepărtat de prezenţa lui Dumnezeu cel Preaînalt.

Mai rău decât toate, când trupul omului moare, sufletul omului (de asemenea separat deDumnezeu) nu poate intra în Împărăţia lui Dumnezeu unde domneşte pacea şi fericirea care întrec orice imaginaţie, ci merge în împărăţia lui Satan (numită iad) unde domină haosul, urarăul.

Însă Dumnezeu l-a iubit foarte mult pe om şi a conceput un plan, prin care omul poate firăscumpărat din marea pedeapsă a separării eterne de Dumnezeu. El a trimis pe singurul SăuFiu Isus Cristos, ca şi om, ca să experimenteze moartea şi separarea de Dumnezeu, pentru caia asupra Sa pedeapsa cuvenită nouă. Prin acceptarea jertfei lui Isus, de a muri în locul nostruşi lăsând Duhul Său să conducă viaţa noastră, acceptăm planul lui Dumnezeu de a răscumpăromul. Astfel primim favoarea şi mila lui Dumnezeu.

Putem cunoaşte prezenţa Duhului lui Dumnezeu, chiar în viaţa aceasta, iar la trecerea dincoloDumnezeu ne va da un trup nou, glorios. Atunci vom merge şi vom fi împreună cu El întotdeauna.

Nu lăsa ca conversaţia să se transforme în argumentaţie. Tu nu trebuie să aperi credinţa, ci săL prezinţi pe Cristos. Dacă cineva te întreabă care biserică este adevărată, trebuie să spui căexistă doar o singură biserică adevărată şi ea include toţi credincioşii născuţi din nou. Deşifiecare om trebuie să meargă la biserică, nici o denominaţie nu poate mântui - ci doar credinţşi încrederea în Isus Cristos. Apoi condu discuţia către persoana lui Cristos.

PREZENTAREA Cuvântul lui Dumnezeu este "sabia" pe care o vei folosi pentru a prezenta pe Cristos şi planude mântuire. Este folositor să citeşti aceste cinci versete persoanei căreia îi vorbeşti. Dacă esposibil, poartă cu tine o Biblie mică pe care să o arăţi.

1. "Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu” (Romani 3:23).



Acest verset revelează o problemă comună nouă tuturor. Din această cauză avem nevoie deCristos. Pune-l pe ascultător să citească acest verset. Înainte de a fi mântuit, omul trebuie săştie că este pierdut. Cu toţii am păcătuit (şi tu şi eu). Pentru a arăta ascultătorului ce estepăcatul, foloseste-l pe Isus ca exemplu. Întreabă-l: Suntem noi drepţi şi credincioşi?

Întreabă-l: Câte păcate îl fac pe om să devină păcătos? Încearcă să-i arăţi că toţi sunt păcătoşşi vinovaţi înaintea lui Dumnezeu.

2. "Fiindcă plata păcatului este moartea: dar darul fără plată al lui Dumnezeu este viaţaveşnică în Isus Cristos, Domnul nostru” (Romani 6:23).

Apoi treci la versetul acesta. Ascultătorul a înţeles şi a admis că este păcătos. Pune-l să citeasacest verset Aici Biblia spune că vom primi o plată - ceva ce merităm în mod cinstit. Care esplata? Ascultătorul va citi: moartea! Noi ne-am câştigat-o. Spune-i că moartea este separareaspirituală de Dumnezeu.

Apoi lasă-l să citească partea a doua: "…dar darul fără plată a lui Dumnezeu este viaţa veşni în Isus Cristos, Domnul nostru". Aici Dumnezeu spune despre un dar, ceva pe care nu-l putecâştiga. Întreabă-l pe ascultător: Poţi câştiga un dar? Tot ce poţi face este să-l respingi sau săaccepţi. Care este darul? Viaţa veşnică! Această viaţă este prin o persoană, Isus Cristos. Penta avea darul lui Dumnezeu, trebuie să-l ai pe Isus, Fiul Său.

3. "Pocăiţi-vă dar şi întoarceţi-vă la Dumnezeu, pentru ca să vi se şteargă păcatele, ca să vinăde la Domnul vremurile de înviorare" (Faptele Apostolilor 3:19).

După ce citeşti versetul acesta întreabă-l pe ascultător: Ce spune versetul acesta că trebuie săfacem pentru a primi viaţa veşnică? Pocăinţa înseamnă părere de rău pentru păcate şi

părăsirea lor.4. "Dar tuturor celorce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să sefacă copii ai lui Dumnezeu" (Ioan 1:12).

Tuturor celor ce L-au primit, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu. Aici se spune trebuie să-L primim pe Cristos pentru a deveni copii ai lui Dumnezeu. Arată că nu trebuie săfacem nimic pentru a deveni creştini, ci doar să-L primim pe Isus Cristos.

5. "Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu, voi intra la el, voi cina cu el şi el Mine” (Apocalipsa 3:20).

Am spus că Dumnezeu ne oferă darul gratuit al vieţii veşnice, şi că darul acesta se află în IsuHrisios. Pentru a avea darul lui Dumnezeu, trebuie să-L primim pe Cristos. Dar cum putem sL primim? Ascultă cu grijă, căci în acest pasaj Isus îţi vorbeşte direct! "Iată, Eu stau la uşă şibat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el". Uşa aceasta este uşa inimiitale. El stă acolo şi bate liniştit. Isus bate la uşa inimii tale. Spune-i ascultătorului tău că fiecaom are o voinţă liberă şi trebuie să aleagă. Doar aşa Îl va primi pe Cristos. Isus nu va intra cu



forţa în viaţa cuiva. El stă răbdător la uşa vieţii tale, aşteptând să-L laşi să intre. El nu intră cuforţa. Este la aprecierea ta. Uşa trebuie deschisă pe dinăuntru, tu o poţi deschide!

De exemplu dacă eu aş fi prietenul tău şi aş bate la uşa casei tale, ce ai spune? Ai spune: poftTot aşa Isus aşteaptă ca tu să deschizi uşa şi să-L inviţi înăuntru.

Acesta este momentul crucial. În timp ce aştepţi răspunsul, roagă-te în tăcere.

Dacă ascultătorul spune: "Da, Îl primesc pe Isus", atunci pleacă capul şi roagă-te cu el ca Isusă intre în inima lui. Apoi pune-l să mulţumească Domnului pentru darul vieţii veşnice.

Dacă el spune: "Nu, nu doiesc să o fac" sau "Nu, nu sunt gata încă", spune-i că te bucuri căeste sincer, însă arată-i clar ceea ce face el. Întreabă-l dacă-şi dă seama că de fapt refuză darului Dumnezeu, viaţa veşnică. Dacă el înţelege, nu poţi face nimic altceva. Nu te descuraja, ci încheie prezentarea despre Isus în următorul fel:

"Nu ai nevoie de mine sau de altcineva, când Îi ceri lui Isus să intre în inima ta. Oriunde te-aafla, singur, cere-I să intre în viaţa ta şi în acel moment vei fi mântuit". Pune-ţi mâna peumărul lui şi spune-i: "Nu aştepta prea mult!" Încurajează-l să facă decizia imediat.

Spune-i: "Pleacă-ţi capul împreună cu mine şi ne vom ruga împreună" şi fără să aştepţi începsă te rogi şi să-i ceri lui Dumnezeu să întărească inima lui şi să-L facă pe Isus să fie real pentel.

Mai mult decât toate, Cristos să strălucească prin viaţa ta. Faţa ta să radieze bucuria mântuiriOmul va fi atras la Cristos dacă Îl vede pe Cristos în tine. Insistenţa nu îl va convinge, dacă tnu eşti o dovada vie a puterii şi milei dragostei răscumpărătoare a lui Cristos.

Viaţa creştină nu va fi cea mai uşoară, dar când Îl vom întâlni pe Cristos, vom înţelege că s-ameritat. Să luptăm lupta bună a credinţei aici pe pământ, până în ziua când ne vom alăturaDomnului şi Mântuitorului nostru, Isus Cristos.

Cum Poti Deveni Un Bun Credincios

Documents

Transcript of Cum Poti Deveni Un Bun Credincios