!Cum L-A Manipulat Antonescu Pe Hitler

8/16/2019 !Cum L-A Manipulat Antonescu Pe Hitler

1/7

România a ieșit plină de aur din război. Cum l-a manipulat

Antonescu pe Hitler

Autor: Adrian Pătruşcă | sâmbătă, 11 aprilie 2015 |

Hitler a avut 20 de întâlniri cu Antonescu !ai multe decât cu orice alt șe" de stat sau conducător

militar #ar !areșalul a știut să pro"i te din plin $%&%: A'()P)(*

A fost un miracol economic unic printre țările beligerante: rezervele de aur s-au dublat și

nivelul de trai a crescut. Este meritul combinației de dârzenie și abilitate a Mareșalului cu

geniul economic al lui Mircea ulcănescu. A fost unul dintre cei mai străluciți intelectuali

pe care i-a dat această țară. !ilosoful" sociologul" omul de litere" profesorul de Etică șiteologul Mircea ulcănescu a fost și un economist redutabil. A lucrat ca subsecretar de stat

la Ministerul !inanțelor" #ntre $% ianuarie &'(& și $) august &'((" #n guvernarea Antonescu.

'rație inteli+enței sale, spriinită de combinația de dâr-enie și abilitate cu care !areșalul amanevrat în relațiile cu Hitler, a reușit per"ormanța uluitoare de a "ace din )omânia o țară mai prosperă decât era la începutul ră-boiului % țară care și.a dublat re-ervele de aur /lucru nereușit

http://www.evz.ro/author/adrian.p%C4%83tru%C5%9Fc%C4%83http://www.evz.ro/author/adrian.p%C4%83tru%C5%9Fc%C4%83


2/7

de nici un alt stat beli+erant, care a reușit să stoce-e armament pentru recucerirea Ardealuluide ord, o țară în care nu doar rana a "ost din abundență, dar în care a crescut și consumulobiectelor de lu3 *ărăcia, "oamea, cartelele au venit odată cu ocupația sovietică

4um a "ost posibilă o asemenea per"ormanță, unică printre statele beli+erante, e3plică amă

nunțit !ircea ulcănescu însuși în procesul celui de.al doilea lot al "oștilor membri ai'uvernului Antonescu, în care a "ost acu-at de 6itlerism7 și de 6declararea și continuareară-boiului contra 8niunii )epublicilor *ocialiste *ovietice7

FOTO: Mircea Vulcănescu, frumos și elegant, în tinerețe

Pledoaria sa din 15 ianuarie 19;, în "ața 4ur ții de Apel


3/7

#ată ce spune !areșalul într.o ședință de 4onsiliu din 191: „Când veț i fi chemaț i sărăspundeț i de ceea ce aț i făcut, eu sunt acela care va răspunde pentru dvs. toț i. De aceea pretind să știu tot ce faceț i în sectoarele dvs. de activitate. Pentru că numai eu guvernez în ț araasta.” Pentru ca în ședința din 12 septembrie 191, să repete: 6Politică "ace !areșalul?7

Antonescu era un om or+olios, obsedat de disciplină, dar care știa să asculte:

„Îndrăznind să-l întrerup, într-un Consiliu de Mini ștri în care expusese un lucru inexact, pentru a restabili adevărul, miam atras din partea lui replica aspră: «Când te-ai născutdumneata, ca să îndrăznești să tai cuvântul din gura mareșalului ntonescu!" Ceea ceremarc că, în speț ă, era #ust$ %aptul nu m-a putut însă împiedica să revin, îndată ce &urtuna s-a potolit, pentru a spune ceea ce aveam de spus$'

)e-ultatele economice e3cepționale ale )omâniei se datorea-ă și unei +rile de principii decolaborare cu 'ermania aplicate cu strășnicie

ată care erau principiile colaborării industriale:

16u se colaborea-ă decât în domeniile unde de-voltarea întreprinderilor românești nu esteasi+urată în timp de pace, "ie din lipsa materiilor prime, "ie din aceea a debușeurilor7

2 6u se colaborea-ă decât dacă partenerul străin aduce industriei românești: materia primă,utilaul tenic, priceperea tenică /specialiști, licențe, brevete, "inanțare sau comen-i . pe careindustria românească nu și le poate procura din interior7

@ 6Și numai dacă colaboratorul străin se an+aea-ă să "orme-e personalul tenic românesc ladânsul în întreprinderi7

6u se alienea-ă "ondul bo+ățiilor românești, în sensul că nu se cedea-ă maoritateaacțiunilor întreprinderii7

5 6u se cedea-ă conducerea +enerală a întreprinderilor din mâinile românești7


4/7

ată și principiile colaborării economice:

1 6u se e3portă nimic în 'ermania decât după ce se re-ervă cantitățile necesare consumuluiintern și după ce se re-ervă și cantitățile de e3port necesare pentru acoperirea importurilortrebuitoare țării, pe care aceasta nu și le poate procura din 'ermania7

2 6*cimburile se "ac în mod ecilibrat, la prețuri "i3e "iecare spor de preț dintr. o parte trebuiecompensat de un spor corespun-ător de cealaltă *e admit depășiri momentane într.un sens saualtul, dar ele trebuie să "ie compensate în cursul anului contractual7

@ 6Bn acoperirea e3porturilor, se primesc măr"uri necesare pieței și investițiilor statului uneltea+ricole, mașini, piese de scimb, dar și rente, averi mobiliare și răscumpărări de datoriie3terne7

6Petrolul, materialul necesar ră-boiului, se e3portă pe armament7

5 6("ortul net de "inanțare, "ăcut din interior pentru aceste scimburi se acoperă cu aur și devi-elibere7

/ot 0ermania a fost scoasă datoare

>rept urmare, )omânia este secătuită >impotrivă (3porturile sunt mult mai mici decât înaintede ră-boi Ast"el, dacă în perioada interbelică e3portam între 100 și @00000 de va+oane de +râneanual, 6în patru ani /191 . 19, )omânia e3portă în total ;5000 de va+oane / Pentru a neda seama de situație, au+e să spunem că după 2@ au+ust 19, în nouă luni, până la capitularea'ermaniei, )omânia a "urni-at aliaților, o"icial C@000 de va+oane cereale7, arată ulcănescuBncepuse 6"răția7 cu 8)**

(3porturile de lemn în 'ermania sunt nici 10D din cele interbelice Ea "el se întâmplă și pentru produsele alimenta.trebuia să alimente-e mașina de ră-boi +ermană, e3porturile au scă-ut, de laF milioane de tone în 19@C, la o medie anuală de @ milioane >e notat, consumul intern crește dela 1,F la 2,5 milioane tone anual

Bn scimb, cresc importurile, care permit economiei românești să "uncțione-e 4u e3cepția produselor coloniale, interceptate de blocada aliată, unde importurile scad cu o -ecime, lațesături și pielărie . reduse cu un s"ert, respectiv o treime . celelalte importuri cresc *eînre+istrea-ă importuri record la cocs, "ier în bare, veicule etc

Pâinea albă, -aărul, săpunul se vând la liber, "ără cartelă &oate produsele se ie"tinesc >oar la biuterii sau ceasuri elvețiene se înre+istrea-ă creșteri de prețuri 4eea ce spune multe desprenivelul de trai din )omânia

>ar abilitatea "ormidabilă a )omâniei a "ost ca, în condițiile acestui "la+rant de-ecilibru întreimporturi și e3porturi, să iasă cu balanța "inanciară dreaptă 4eia a repre-entat.o ocul prețurilor: prețurile medii ale produselor românești e3portate au crescut de cca 5 ori la produselede ba-ă, în vreme ce, la import, prețurile produselor metalur+ice și materiilor prime /ba-a


5/7

importurilor abia s.au dublat "ață de 19@; Acesteia i s.a adău+at și ocul decontărilor și alsistemului de clirin+ /troc care opera în paralel între cele două țări Ast"el, la 2@ au+ust, tot'ermania era datoare )omâniei, cu 5C miliarde de mărci +ermane

*+ă nu ne răzbunați,

!ircea ulcănescu "usese condamnat pe 9 octombrie 19C, în primă instanță, la opt ani temniță+rea

(3cepționala sa pledoarie se dovedește inutilă, iar în ianuarie 19;, 4urtea de Apel menține pedeapsa *trălucitul spirit enciclopedist, su"letul +rupării 4riterion, în care "usese cole+ cu!ircea (liade, 4ioran, !iail *ebastian, asile oiculescu, *andu &udor, (u+en #onescu, >an


6/7

>evine deținutul I9@20 de la Aiud, 6Pușcăria #ntelectualilor7 Acolo avea să moară la numai ;de ani >upă o trecere pe la Givala care îi va "i "atală Prietenul și cole+ul său de celulă GonHalma+i povestește în 19FF, în revista 6>iscursul contemporan7 de la Paris:

6A apărut un +ardian şi l.a scos pe el şi +rupul său a"ară, în curtea interioară a $ortului Gilava,unde au "ost bătuți cu ciome+e și bastoane de cauciuc până la leșin Apoi, i.au de-brăcat până la pielea +oală, -vârlindu.i +rămadă în be-na din 4elula ea+ră căci, "ără nici o lumină,întunericul din 4elula ea+ră era absolut Parcă uitați, acolo au stat, între urină și "ecale, trei -ileși trei nopți emâncaJi, în "ri+, în ume-eală .aveau nici scaune, nici masă, nici vreun patAler+au toți prin murdărie, de la un colț la altul, spre a se încăl-i și spre a nu lăsa trupurile să se prăbușească !ircea ulcănescu a "ost cel care i.a încuraat cel mai mult şi le.a întreJinut trea-spiritul Până când el însuşi şi.a dat seama de tra+icul situaJiei în care se +ăseau

Ku e3istă nici o scăpare pentru noi, decât dacă se întâmplă ceva, care să "or țe-e administrația la

o măsură de salvare, dacă o salvare mai e3istă (u nu mai pot re-ista "i-icește !ă simt epui-atde toată ener+ia !ă voi așe-a os, pe pântece, în ultimele clipe ale vieții mele și în "elul acestavoi veți avea un loc să vă odiniți, pe trupul meu )o+ pe >umne-eu să primească su"letul meuși să vă aute pe voi să supraviețuițiLM7

*e îmbolnăvește de pleure-ie, dar i se re"u-ă trans"erul la *pitalul Penitenciar ăcărești și estetrimis înapoi la Aiud Pe 2; octombrie, moare la numai ; de ani, lăsând ca testament-+uduitoarele cuvinte: „(ă nu ne răzbunaț i)'

Cum a fost pregătit Momentul Ardeal

Bn perioada 191 . 2@ au+ust 19, )omânia a reușit să.și răscumpere creanțe din străinătate șisă.și procure, tot din străinătate, aur și devi-e convertibile în aur de cca 11 va+oane /din care ;N din 'ermania 4a urmare, stocul de aur al


7/7

Bn raportul unei Ee+ații neutre /nepreci-ată, interceptat de serviciile secrete românești și citat îninstanță, se spune: 64eea ce )omânia a i-butit să obțină de la nemți în cursul ne+ocieriloreconomice cu 'ermania ține de domeniul miracolului7

Antonescu dorea ca, după în"rân+erea 'ermaniei, )omânia să "ie pre+ătită de un nou ră-boi, cel

al eliberării Ardealului #ată ce declară +eneralul *ănătescu, premier din 2@ au+ust și șe"ul*tatului !aor în timpul ră-boiului împotriva 'ermaniei din 19. 195:

64ampania împotriva nemților și un+urilor a putut să "ie dusă de țara noastră cu materialul deră-boi ce ne.a rămas de la predecesorii noștri / >upă 2@ au+ust, țara nu a "ost în stare săcree-e, nici să procure nici un "el de armament și ciar din cel e3istent am "ost nevoiți să dăm o bună parte7

Bn steno+rama ședinței 4onsiliului din 25 iulie 192, ministrul de (3terne !iai Antonescuarată ce răspuns a "ost împuternicit să.i dea lui !artin Euter, repre-entantul diplomației+ermane, la o"erta unor compensații teritoriale în )ăsărit

6Așe-at de veacuri în 4arpați, poporul român nu e un popor de stepă și lea+ănul neamuluinostru nu poate "i un obiect de scimb ici !iai Antonescu, nici în trecut și nici a-i, și nici!areșalul n.au renunțat la Ardealul de ord Aceasta constituie o po-iție ireductibilă7

!Cum L-A Manipulat Antonescu Pe Hitler

Documents

Transcript of !Cum L-A Manipulat Antonescu Pe Hitler