Cum Sd ne gdsimduhovnic si,

sd vietuim sub)

cdlduzrrea lui

Traducere din limba rusd de

Gheorghild Ciocioi

EDITURA DE SUFLETBucureqti

I

Cuprins

Cuv6ntinainte .........5Ce reprezinti pentru cregtin plrinteleduhovnicesc......... ........8BinecuvAntare ori sfat duhovnicesc. . .21

Cum si afl6m un pdrinte duhovnicesc

qi si viefuim sub cArmuirea lui . . . . . .23

Ce este un pdrinte duhovnicesc. . . . . .65

Despre duhovnic qi legdtura noastrd cu

acesta .. . .73

Reflecfii asupra duhorrniciei. . . . . . . .,.107

Despreduhorrnicie ....115

Cum sd ne gdsim duhoonic

si se inr5ddcineze cele ale duhului gi

insugirile rnorale ale viefii dupi SfAn-

ta Scripturi gi SfAnta Tradifie. $i, da-cd in privinla Sfintei Scripturi lucru-rile stau destul de simplu, pentru ce,

in rnod concret, e vorba de a aplica qi

de a infdptui felurite principii evan-ghelice, in Tradilie, acestea nu suntdeloc astfel, din pricina formelor de

manifestare mult mult mai ample ale

ei. El cauti cu blAndele gi dragostesi arate, in spiritul tradifiei, fiilor sdi

duhovnicegti cd trebuie si descopere

ei ingigi duhul acesteia gi si-l cultivein sufletul qi tn viala 1or. Aceasta insd,in practica obignuiti.

Existi gi cazuri ideale (cAnd s-a

creat o legdturd aparte intre duhov-nic gi fiul duhovnicesc), insd ele se

intAlnesc foarte rar, fiind nespus devaloroase. Acesta este un tip de le-gdturd speciald, atunci cAnd duhov-nicul, prin mijlocirea Duhului SfAnt,

cunoagte pe deplin ceea ce are in su-flet fiul siu duhorrnicesc gi ii desco-

perd lui ce ii este insuflat de DuhulSfAnt. intr-un asemenea caz, duhov-nicul ii aratd ucenicului sdu calea sa

personal5 citre mAntuire, fiind uniliintru duh gi prin rug6ciunile comune

Ce reprezintd

Pentru cregtinpdrintele duhovnicesc

PROTOIEREUVLADISLAV VE9CINIKOV

Ne intrebim adeseori: cine poa-te fi numit duhovnic ori pirinte du-hovnicesc? Pentru cea mai mare partedintre noi, in practica duhovniceascd,duhovnic ori pirinte duhor.rnicesc es-

te preotul, aldturi de care cei care se

numesc fiii lui duho',rnicegti pdqesc pe

calea mAnfuirii. insi, din moment ce

nu este doar un om de rAnd, ci gi pre-ot, el sdvArgegte in primul rAnd Tai-nele Bisericii. tn al doilea rAnd, el, ca

pdstor, ndzuieqte sd il ajute pe fiul siuduhovnicesc ca in sufleful acestuia

Cum sdne gdsim duhoanic

- atAt in cele particulare, cat gi in ce-le liturgice.

Cel mai importantlucru e ca relatiadintre un pdrinte gi fiul siu duhov-nicesc sd se bazeze pe inlelegerea qilegdtura profundd, fiinfiald. Nu peanumite pretenfii ori cereri ale du-hovnicului. Pdrintele duhovnicescnu intri prin explicafii lungi in viafafiilor duhovnicegti. Pur gi simplu, elii iubeqte, suferi profund pentru ei.Iar simplul fapt cd il doare sufletul iiface sd pdqeasci impreund pe caleamAntuirii. Astfel, pdrintele duhovni-cesc cauti sd-i conducd pe fiii sdi c5-tre Hristos.

Pirintele duhovnicesc merge pulinmai departe insd qi, in taina viefii du-hormiceqti, cuprinde cu d.ragostealui intreaga persoand. Astfel, in oricesituafie cu tofii alergdm citre duhov-nic.ln viafa noastrS, pdrintele duhov-nicesc, prin cuvAnful sdu, prin pro-poviduirea qi prin exemplul vieliisale, prin ugurinla de pdrtdqie cunoi, prin modestie, prin trebuinfeleduhovnicegti, reuqeqte tnsi sd se

apropie mult de noi. Pentru aceasta,fiul duhormicesc vede inaintea sa unbun exemplu de viald duhovniceas-

10 11

Cum sd ne gdsim duhoanic

c5, care ii este dat lui nu de pagini-le unei cdrfi sau de oarecare povestiri,ci prin impdrtiqirea nemijlociti a uneiexperienle duhovniceqti. Cel ce nu se

ingrijeqte de fiii sdi duhorrniceqti nule este pdrinte spiritual acestora, neo-ferindu-le mijloacele necesare pentrumAntuire.

Ce carte sd citeqti care sd te ajute pecalea mAntuirii? Adesea, o cale foar-te buni de a inainta duhorinicegte se

dovedegte a fi lectura cdrfilor. Pe dealti parte insd, a propune incepdtori-lor si citeasci Filocalia, neinfelegAndceea ce se petrece in biserici, e o ciu-datd experienld duhovniceascd. Ce-ea ce e important pentru duhovnic e

cd aceastd lume pune mereu si mereuprobleme, iar noi avem nevoie si levedem, sX le solufiondm - problemecare se prezintd in cea mai mare md-surd dupi form6, nu intru confinutullor esenfial, incepAnd cu cele mai sim-ple lucruri, ca, de pild5, internetul.

Raportarea la p6cat rdmAne insd, inprincipiu, aceeagi. ln acest sens, slo-ganul Pdrinfilor de odinioard,,mai bi-ne moarte decAt pdcat" rimAne intot'deauna valabil. Da, moartea e mai bu-ni decAt pdcatul!

Cum sd ne gdsim duhoanic

ObservAnd viafa pdcdtoasi a uneipersoane care vine la duhovnic, tre-buie vizut insd cum poate h ajutat6,cum putem avea compasiune, sd oscoatem din cele in care se afld. Nu,pdcaful nu trebuie cultivat, insd trebu-ie si o ajutdm sd se pocdiascS, Etiindcd puterile sufletegti trebuie cheltuitepentru ceva cu adevdrat important.

Aceasta este una dintre marile gi

constantele probleme intAlnite, gi

avem nevoie de o inlelepciune du-hovniceascd, de o abordare practicia acestora, finAnd seama de vecheatradilie a Bisericii. lnsa totodatd, ex-perienfa aratd cd nu trebuie cerutd as-

cultare absolutd de la omul care vinela preot, ci trebuie si-i fie acordatd cu-venita libertate duhovniceascd. Ast-fel, nicicAnd nu va cunoaqte ce estelibertatea duhovniceasci. Mai mult,e vorba de un lucru subtil gi con-cref care trebuie tratat cu seriozitate.Mulli povdfuitori, nedAndu-gi seamagi neinlelegAnd aceastd libertate a du-hului, nu pot sd educe pe un ucenicin limitele libert5lii lui duhovniceqti.Toate acestea sunt importante pentrua-l duce pe om cdtre infelegerea mo-dului in care decurge libertatea din

Cum sdne gdsim duhoanic

punct de vedere duhovnicesc. Prinurmare, ascultarea nu limiteazi, nici-cum libertatea.

Unii oameni merg la psiholog pen-tru cd nu infeleg exact ce este vialaduhovniceascd. $i cu experienla lorduhovniceascd incearcd si se apropiede domeniul psihologiei. $i poate cd,

intr-adevir, au nevoie mai mult de unpsiholog decAt de un pirinte duhov-nicesc. Poate cd astfel de oameni suntnemulfumifi de legdtura cu duhovni-cul gi nu vid intru aceasta nici o per-spectivd pentru ei.

Ce sd facd un cregtin daci duhov-nicul il sfdtuieqte citre ceva, rudele iispun altceva gi apare gi o a treia cale?

Ce artrebui sdfacem? Cu siguranfi,existd qi o a patra cale. Ei bine, suntsitualii diferite. Uneori rudele potavea dreptate, preoful necunoscAndpe deplin situalia datd. Alteori, preo-ful duhovnic este cel care are drepta-te, pentru ci rudele qi cei apropiali nucunosc pe deplin legdtura duhovni-ceascd. Iar in alte situalii altcineva aredreptate. Prin urmare, pirerile nu nepot ajuta prea mult. Cel mai bun lucruatunci cAnd vine vorba de inlelegereaProniei lui Dumnezev - cAnd omul

L2 1,3

Cum sdne gdsim duhoanic

doreqte cu sinceritate si implineas-cd voia Domnului - e sd ia in consi-derare toate aspectele viefii sale, sd-gi

cerceteze toate faptele. $i astfel igi ddseama in ce mdsurd poate implini saunu voia lui DumnezelL in anumiteimprejurdri. Trebuie ori nu trebuie sd

ne pdrisim locul de muncd? 5615sdmtoate in voia lui DumnezelJ, in purta-rea Lui de grijd? Dupd un timp, im-prejur5rile ce ne par atAt de neclare se

vor limpezi.Se intAmplS sd apard gi conflicte

intre duhovnic gi fiul sdu duhovni-cesc. Oare sd mai mergem dupi sfatla acesta? Astfel de situafli necesi-td in mod individual o analizd apar-te. Adeseori, desigur, pare o intreba-re mdrunt6, pentru ci in viafa noas-trd existd probleme mult mai mari.LuAnd aminte la gregeli, sX stabilimdacf, acestea sunt reale sau imagina-re. E de folos si lu6m in calcul toatecircumstanlele date, toate motivelein cauz6. Sd nu uitdm cd la fiecare le-g5turi cu oamenii existd, fdrd doar gi

poate, gregeli. in rnulte cazurinu pu-tem renun{a la sfatul duhovnicului.Mai ales cAnd gtim cd sfatul, propu-nerea gi cuvAnful preotului sunt pline

Cum sd ne gdsim duhozsnic

de moralitate, neputAnd fi pus la in-doiald. intr-un urif"l de caieste binesd facem ascultare de duhor,mic.

CAt priveqte schimbarea duhovni-cului, da, aceasta este cu putinfd. inprimul rAnd, dacd preotul duhovniccade intr-un eres gi atunci, firegte, nutrebuie sd faci ce face el, sd cazi in-tr-un astfel de pdcaf sd fii excomu-nicat de Biseric6, sd Se indepdftezede la tine Duhul SfAnt. Da, se poa-te, de asemenea, afunci cAnd preofulsdvArgeqte anumite pdcate grele, afec-tAnd pe cei din jur. Nu spun atuncicAnd preotul desfrAneazl, - pentru cd

aqa ceva este de neconceput -, ci in al-te cazuri vddite si spunem legate deo purtare plind de iubire de sine orialte picate asemdndtoare. Dacd veziunele ca acestea, e intristdtor. Pofis5-fi schimbi pdrintele duhovnicescin astfel de situafii (numai cu condi,tiaca aceasta si nu devini o normd) -cAnd se dovedegte cd intAlnirea a fostaproape firtAmplHtoare, cH nepotrivi-rea este una profundi. Nu trebuie sdcercetdm cine are dreptate sau cineeste vinovat in astfel de situafii.

Referindu-se la duhovnicii tineri,Antonie de Suroj spune:,,Nu e vorba

t4 15

Cum sdne gdsim duhoanic

de a face deosebire intre cei tineri 9i

cei bdtrAni. E vorba aici de posibilita-tea de a evalua maturitatea duhovni-ceascd, insugirea de povilitor a unoroameni." Mddica mai zice: ,,Starefulnu este un om simplu, care s-a ocu-

pat multd vreme de lucrarea pastora-15 gi a dobAndit un oarecare obicei oriexperien!5; stdrefi4 in inlelesul de-

plin al cuvAntului, este cu totul alt-ceva, e o stare binecuvAntatd. Stareliinu se fac, starelii se nasc prin puterea

Duhului SfAnt, iar dacd vorbim de

ceea ce caracterizeazd un staret voispune, pe scurt, prin comParafie cu

un preot de rAnd. Mi se Pare cA in du-hovnicie existd mai multe trepte. Suntpreoli de parohie al cdror rol este sd

sdvArseascd Tainele Bisericii. Poate cX

,.rn urif"l de preot nu este un predi-cator bun. Poate ci nici nu dd sfat la

spovedanie, poate cd nu se aratd unpdstor suficient de bun. Este vred-nic doar si sivArEeascd Dumnezeias-ca Liturghie ori sd implineascd cele-

lalte Taine ale Domnului. Insi aceas-

ta nu inseamnd cd este un poviguitor.Hirotonia nu-i dd omului nici minte,nici invi!6tar6, nici experienfd, nicimaturitate duhovniceascd. I se dd lui

Cum sd ne gdsim duhoanic

infricogdtorul drept de a sta inainteaprestolului lui Dumrlezelr, unde doarHristos are dreptul sd stea. El este, in-tr-un anume fel, o icoand, insd nu tre-buie s5-gi inchipuie cd ar fi sfAnt.

Existd gi o altd treaptd. Aceasta estecea a preotului experimentat ori maiin vArstd, care este mai invdfat qi che-mat sd povdluiascd un om pe calea dela pdmAnt la cer. insd acest preot tre-buie si fie nespus de precaut. El nutrebuie sd vorbeasci despre ceea ce

nu a experimentat ori nu a trdit, nicidespre ceea ce nu stie. Mergem la du-hovnic ca sd-l intAlnim pe acela carene conduce cdtre porlile impirdlieilui Dumnezeu. Dar dacd el nu a fostacolo, nu ne poate da nimic. Acest lu-cru trebuie sd-l gAndeascd fiecare du-hovnic, fiecare preot cdtre care mer-gem la mdrturisire. Oare orice sluji-tor al Domnului are posibilitatea sd-ispund oricdrui om ceea ce este nece-sar? Nu, desigur, se intAmpld ca pre-otul sd mdrturiseasci ori, pur gi sim-plu, preotul la care omul vine pentruo disculie duhovniceascd sd-l ascultepe acesta, sd infeleagX ce spune, darsH nu aibd nici un rdspuns pentru el.intr-o astfel de situalie preotul trebu-

171.6