http://www.construiesc-singur.ro/

Realizare fundatieFundatia este elementul de constructie cu rol de transmitere a incarcarilor constructiei la

terenul de fundare. Tipul fundatiei, dimensiunile si armarea acesteia sunt extrem de importante. O fundatie proiectata sau executata gresit pune in pericol intreaga structura a casei, iar reparatiile ulterioare sunt dificil sau imposibil de executat.

In functie de terenul de fundare, de suprastructura si de alti factori, exista o multitudine de tipuri de fundatii: fundatii continue sub ziduri, fundatii izolate sub stalpi, radier general, care este prezent sub intreaga constructie, fundatii pe piloti - prevazute in cazul terenului slab de fundare, fundatii in trepte sau combinatii dintre ele.

De regula, la locuinte individuale, se utilizeaza fundatii continue sub ziduri, fundatii izolate sub stalpi sau radier general (fundatie sub intreaga constructie).

Stabilirea adancimii de fundare se face in functie de: natura terenului de fundare (stabilit printr-un studiu geotehnic) particularitatile constructiei (marime, tip structura s.a.) adancimea de inghet specifica zonei in care urmeaza a fi construita casa.

Atentie! Nu este permisa schimbarea cotei de amplasare a fundatiilor fara aprobarea scrisa a proiectantului.

Lucrari pregatitoare Inainte de inceperea lucrarilor de fundare pentru casa ta, trebuie sa ai grija ca urmatoarele lucrari pregatitoare sa fie executate:

o amenajarea generala a terenului pe care va fi amplasata constructia si a platformei de lucru

o executarea de santuri pentru scurgerea apei in afara zonelor de lucru, pentru ca aceasta sa nu ajunga in gropile de fundatii

o protectia constructiilor vecine (daca este cazul) si a utilitatilor ingropate in pamant (solicitare plan utilitati de la primarie)

o trasarea fundatiiloro executarea sapaturii si sprijinirea peretilor acesteia (in functie de cota de fundare si

natura terenului)o indepartarea din sapatura prin pompare si/sau coborarea nivelului apei subterane

pentru a permite executarea fundatiilor

Trasarea fundatiei Trasarea se face pentru a transpune pe teren axele si conturul fundatiilor, dupa un plan de

trasare intocmit de proiectant. Reperele trebuie amplasate in afara zonei de lucru (circa 1,5 m) pentru a putea fi mentinute pe toata durata executarii lucrarilor.

Uneltele necesare pentru trasarea fundatiei sunt: tarusi (circa 1,5 m lungime), ciocan, ruleta de zece metri sau mai mare, echer cu latura de cel putin 1,5 metri, sfoara/furtun de nivel, creion.

Atentie! Este obligatoriu ca trasarea fundatiei sa fie conform proiectului si foarte exacta, de aceasta etapa depinzand rezistenta, stabilitatea si aspectul casei. Toleranta acceptata este 0,05% (maxim 0,5 cm la fiecare 10 metri).

Dupa amplasarea reperelor de nivel, trebuie masurate distantele dintre repere si sol, la cea mai mare distanta fiind Cota Terenului. Aceasta se regaseste in proiect cu abrevierea CTA (sau CTN). Pe tarusul pe care s-a masurat CTA se marcheaza si CT0 (cota zero). Aceasta cota se transmite pe toti tarusii folositi pentru marcarea nivelului, fiind cota de referinta la executarea lucrarilor.

Mentinerea acestei cote pe toata durata de executare a lucrarii se face de obicei in fata intrarii, prin baterea a trei tarusi din lemn, dispusi in varfurile unui triunghi echilateral cu latura de aproximativ 40-60 cm. Pe cei trei tarusi se va trasa cota zero cu furtunul de nivel, apoi semnele vor fi unite prin baterea in cuie a unor bucati de scandura, asfel incat muchia superioara sa fie la nivelul semnelor.

Dupa trasarea fundatiilor si marcarea cotei zero (CT 0) se incepe executarea sapaturilor.

Sapaturile

Sapaturile se executa de regula mecanizat. Executarea manuala se aplica numai in cazul unui volum de sapatura redus sau cand conditiile de teren nu permit folosirea sapaturii mecanizate.

Aceasta etapa se organizeaza astfel incat, in orice faza de lucru, fundul sapaturii sa permita evacuarea apelor.

Cand este necesara dezgroparea unor retele de instalatii (conducte, canale de apa, gaz etc), trebuie luate masuri de protectie a acestora. De exemplu, executia sapaturii deasupra unui cablu electric se admite numai in prezenta reprezentantului institutiei care exploateaza reteaua electrica respectiva, care va supraveghea masurile luate pentru protejarea cablului si evitarea accidentelor .

Daca turnarea betonului in fundatie nu se face imediat dupa executarea sapaturii, aceasta va fi oprita la o cota mai ridicata decât cota finala (cu 20-30 cm), in special in terenurile sensibile la actiunea apei, pentru a impiedica modificarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de sub talpa fundatiei. Saparea si finisarea acestui strat se va face imediat inainte de inceperea executiei fundatiei.

Sprijinirea peretilor, modul si tipul sprijinirii se stabilesc de catre proiectant.Sprijinirea peretilor sapaturilor de fundatie se stabileste si se face in functie de:

o adancimea sapaturiio natura terenului (stratificatie, omogenitate, coeziune s.a.)o gradul de integritate si umiditatea terenuluio regimul de curgere a apelor subteraneo conditiile meteorologice si climatice din perioada de executie a lucrarilor o tehnologia de executie adoptata etc.

In cazul in care la cota de fundare apar crapaturi in teren, proiectantul va stabili masurile ce trebuie luate inainte de inceperea betonarii.

In cazul sapaturilor cu pereti verticali nesprijiniti, trebuie luate masuri pentru mentinerea stabilitatii peretilor:

o Terenul din jurul sapaturii nu trebuie sa fie incarcat sau supus la vibratii.o Pamantul rezultat din sapatura nu trebuie sa fie depozitat la mai putin de 1,00 m de la

marginea gropii de fundatie. Pentru sapaturi sub 1,00 m adancime, distanta poate fi egala cu adâncimea sapaturii.

o Apele din precipitatii sau provenite accidental trebuie inlaturate rapid.

o Daca turnarea betonului nu se efectueaza imediat dupa sapare si exista pericol de surpare, trebuie luate masuri de sprijinire a peretelui in zona respectiva sau de transformare a lor in pereti cu taluz.

Cofrarea fundatiei Inainte dea incepe cofrarea, se va verifica cota de fundare.Principalele elemente ale unui cofraj sunt:

o peretii care asigura inchiderea perimetrului (volumului) in care urmeaza sa se toarne betonul

o elemente de sustinere a peretilor cofrajului, care asigura pozitia si stabilitatea formei, fiind dispuse la exteriorul acestora

o elemente de legatura, amplasate in interiorul cofrajului care, ca si cele de sustinere, asigura pozitia si stabilitatea, dar acestea raman inglobate in beton.

De regula, cofrajele se executa din lemn.Ele trebuie sa fie:

o suficient de rigide pentru a nu se deformao netede (fara rugozitati) pentru a asigura desprinderea la decofrare fara degradarea

suprafetei betonuluio integre, fara gauri sau fisuri, pentru a asigura etanseitatea.

Interiorul cofrajelor se va trata cu solutie numita decofrol.Imbinarile dintre panourile cofrajelor trebuie sa fie etanse pentru a impiedica scurgerea laptelui

de ciment si aparitia segregarilor.Montarea cofrajelor se va face in urmatoarele etape:

o trasarea pozitiei cofrajeloro asamblarea si sustinerea provizorie a acestorao verificarea si, daca este cazul, corectarea pozitieio inchiderea, legarea si sprijinirea definitiva a acestora.

Daca se constata scurgerea laptelui de ciment prin stratul de baza al sapaturii, acesta se acopera cu folie din material plastic.

Armarea In vederea imbunatatirii comportarii betonului la intindere, in beton se inglobeaza bare de

otel netede sau cu profile (nervuri/relief realizate din fabricatie).Armaturile se clasifica in general in armaturi de rezistenta (se stabilesc pe baza de calcul de catre

proiectant pentru preluarea eforturilor) si armaturi constructive (nu se stabilesc prin calcul, dar sunt necesare pentru preluarea unor solicitari: fisurare, manipulare etc.). Tipul si dimensiunea armaturilor si pozitionarea lor in elementele de beton se face pe baza de calcul, de catre proiectant.

Se respecta tipurile de armatura, cantitatile si pozitia acestora din proiect. Orice modificare trebuie facuta numai pe baza acordului scris al proiectantului.

Inainte de betonare se verifica integritatea armaturii (lipsa ruginii, a materialelor care afecteaza aderenta, a deformarilor).

Daca de la montarea armaturii a trecut o perioada indelungata si se observa prezenta ruginii neaderente, armatura se va demonta, se va curata si se va monta din nou.

Dupa curatarea de rugina barele nu trebuie sa prezinte o reducere a sectiunii sub abaterea admisa de standardul de produs. Este interzisa curatarea armaturilor montate.

Trebuie asigurata grosimea minima de acoperire a armaturii cu beton, acest lucru realizandu-se prin montarea de distantieri. Distantierii pot fi:

o prisme din mortar de ciment prevazute cu mustati din sarma pentru legarea de barele de armatura

o din plastic, achizitionati din comert.

Betonarea – conditii pregatitoare

Conditii pregatitoareIndiferent daca betonul este preparat pe santier sau este comandat la o statie de betoane,

reteta/compozitia se va stabili pentru obtinerea clasei de rezistenta impusa prin proiect.Prepararea betonului pe santier:

o Se consulta clasa de rezistenta a betonului din proiecto Se alege de pe spatele sacului de Structo Plus reteta de beton aferenta clasei de

rezistenta (retetele sunt date in lopeti si galeti)o Agregatele trebuie sa fie spalate si grupate pe sorturi (sort 0-4 mm; sort 4-8 mm; sort 8-

16 mm; sort 16-31 mm). Daca acest lucru nu este posibil se va solicita statiei de sortare amestecarea agregatelor respectand urmatorul raport volumic, pe sorturi – 3:1:1:2.

o Consistenta betonului trebuie sa fie de regula vartoasa, (atat cat sa se poata lucra). Prin fiecare litru de apa adaugat pentru “imbunatatirea lucrabilitatii betonului” rezistenta acestuia scade. In functie de dimensiunea elementului si de desimea armaturii, consistenta se regleaza prin modificarea retetei.

Cand betonul este preparat la o statie de betoane, este necesara asigurarea accesului autobetonierei pana la locul de turnare, fiind interzisa descarcarea betonului intr-un recipient intermediar (de tip bena) langa fundatii si apoi plasarea manuala (cu lopata) a acestuia in groapa de fundare.

Inaintea inceperii betonarii se va verifica prezenta si functionalitatea la fata locului a uneltelor si echipamentelor necesare betonarii.

Turnarea propriu-zisa a betonului Betonarea fundatiilor poate fi executata in straturi de circa 30 cm (in cazul vibrarii manuale) si

maximum 40 cm in cazul vibrarii mecanice.Nu se va betona la temperaturi mai mici de +5°C si nici peste +30°C. Ideal este ca lucrarile de

betonare sa se desfasoare cand temperatura mediului este de +15°C… +25°C .Daca in timpul turnarii temperatura mediului scade sub +5°C, este necesar ca in jurul frontului

de lucru sa se asigure o temperatura mai ridicata (focuri sau aburi) si ca betonul sa fie protejat pentru a evita inghetarea apei din beton cel putin pana acesta atinge o rezistenta necesara pentru a rezista la efectele inghetului. Daca temperatura depaseste 30°C, este necesara utilizarea unui aditiv intarzietor de priza (achizitionat dintr-un magazin de specialitate).

Turnarea si compactarea betonului trebuie sa asigure acoperirea cu beton a armaturii de minim 3-4 cm.

Viteza de turnare si compactare trebuie sa fie suficient de:o mare pentru a evita formarea rosturilor de turnare prin intrarea in priza a betonuluio redusa pentru a evita tasarile sau supraincarcarea cofrajelor.

La turnarea betonului trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:o Cofrajele din lemn care sunt in contact cu betonul proaspat trebuie sa fie udate cu apa

atât cu 2-3 ore inainte, cât si imediat inainte de turnarea betonului, avand grija ca apa rezultata din udare sa fie indepartata din groapa de fundatie. In cazul utilizarii decofrantului (decofrol, amestec ulei mineral cu motorina etc.) nu mai este necesara udarea si se vor lua toate masurile necesare ca materialul de decofrare sa nu pateze suprafata betonului.

o Daca betonul este adus de la o statie de betoane si este prea vartos, este interzisa adaugarea apei pentru imbunatatirea lucrabilitatii. Se va refuza betonul sau se va imbunatati lucrabilitatea prin adaugarea de aditivi plastifianti (de la statia care a preparat betonul).

o La turnare, inaltimea maxima de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1,5 m. Pentru a reduce inaltimea de turnare se pot folosi jgheaburi.

o Betonul trebuie sa fie raspandit uniform in lungul elementului, urmarindu-se realizarea de straturi orizontale. Turnarea noului strat trebuie sa fie facuta inainte de inceperea prizei betonului turnat anterior. Timpul de incepere a prizei betonului poate fi considerat 1,5-2 h, in functie de tipul de ciment si factorii externi (temperatura, vant, umiditate).

o Turnarea se va face continuu pana la rosturile prevazute in proiect.o Este interzisa circulatia muncitorilor pe armaturi sau pe zonele cu beton proaspat.

In cazul in care din diferite motive se intrerupe turnarea pe un timp mai lung de 2-3 ore si betonul a intrat in priza, se va realiza un rost de lucru, astfel:

o se asteapta sfarsitul prizei betonului (5-6 ore de la turnare)o se curata suprafata betonului cu jet de apa si aer sub presiune si, daca este cazul, cu o

perie de sarma, pentru a indeparta pojghita de lapte de ciment si a obtine o suprafata rugoasa (absolut necesara pentru legatura intre straturile de beton)

o se uda, iar dupa zvantare se poate trece la continuarea betonarii.Pozitia rosturilor de lucru este stabilita de proiectant (in zone ale structurii unde nu sunt

incarcari mari) si trebuie evitata realizarea acestora in alte locuri.Se vor recolta probe de rezistenta in functie de importanta constructiei.

Compactarea betonului

Compactarea betonului are ca scop reducerea pe cat posibil a prezentei aerului oclus (goluri de aer in beton, care nu sunt create intentionat) in beton. Cu cat prezenta acestuia este mai mica, cu atat rezistenta betonului va fi mai mare.

Compactarea betonului poate fi realizata mecanic (cu ajutorul unui vibrator) sau manual (cu maiul, vergele sau sipci) in paralel cu ciocanirea cofrajelor pe exterior.

In cazul folosirii vibratorului acesta se va utiliza exclusiv pentru vibrare, si nu pentru deplasarea betonului pe distante lungi. Prin urmare, este interzisa tragerea betonului cu vibratorul.

Durata optima de vibrare (cu vibrator) se situeaza intre minim 30 sec si maxim 60 sec.Indiferent de metoda de compactare aleasa (mecanica sau manuala), incheierea acestei etape

se realizeaza cand sunt vizibile urmatoarele aspecte:o incetarea tasariio suprafata betonului devine orizontala si putin lucioasao apar din ce in ce mai putin bule de aer la suprafata betonului, reducandu-se si diametrul

acestora.In timpul compactarii betonului proaspat trebuie evitata deplasarea armaturilor si/sau a

cofrajelor.Finisarea suprafetei se face prin netezire cu rigla sau mistrie, fara sa ramana lapte de ciment la

suprafata. In timpul finisarii nu se adauga apa, ciment sau alte materiale.

Tratarea / protejarea betonului

Tratarea betonului este o masura de protectie impotriva evaporarii rapide a apei din cauza soarelui puternic sau a vantului.

Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Perioada initiala de dezvoltare a rezistentelor este critica.

Cea mai uzuala metoda este stropirea betonului, imediat dupa ce acesta a intrat in priza si impiedicarea evaporarii prea rapide a apei de pe suprafata betonului.

Protejarea betonului de anumiti factori cum ar fi: ploi, temperaturi scazute, inghet, se face prin acoperirea acestuia cu materiale de protectie (folie, rogojini, material geotextil etc). Aceasta protectie se face imediat ce betonul a capatat o rezistenta suficienta pentru ca materialul sa nu adere la suprafata acestuia.

Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de contractie.Placa suport a pardoselii la parterStraturile de pardoseala includ de sus in jos:

imbracamintea (stratul de uzura) stratul suport stratul de izolare hidrofuga.

Lucrari pregatitoare Terenul sistematizat - pamantul (fara stratul vegetal) - si nivelat este bine compactat cu talpa

vibratoare.

Atentie! Aceasta operatie este deosebit de importanta deoarece atat compactarea necorespunzatoare a umpluturilor cat si folosirea unui pamant cu mult vegetal va duce la aparitia de goluri sub placa si fisurarea acesteia (prin tasare ulterioara sau descompunerea materiei organice).

Dupa pregatirea terenului, se intinde pe toata suprafata folie de polietilena (pentru a nu permite scurgerea apei din beton ). Peste folie se aseaza armatura, conform planului de armare din proiect (de regula plasa sudata din PC avand diametrul de 6 mm), inclusiv a pozitiei distantierilor. La montajul plasei, la imbinari, aceasta trebuie petrecuta minim 2 ochiuri. In zonele in care plasa se suprapune cu tevile incastrate in placa se fac decupari in plasa.

Cofrarea Se realizeaza perimetral, cu panouri rigide, inchise etans. Se verifica respectarea cotelor din

proiect, starea de curatenie si se asigura udarea fetelor interioare sau aplicarea unui agent de decofrare.

Armarea Se face conform prevederilor din proiect cu verificarea in prealabil a starii suprafetei armaturii si

a asigurarii acoperirii cu beton.

Conditii pentru inceperea betonarii Inainte de inceperea turnarii betonului, trebuie indeplinite cateva conditii, si anume:

o sapatura sa fie executata pana la cota de nivel din proiecto dimensiunea cofrajelor sa corespunda cu cea din planul de cofrare, cofrajele sa fie

curate si etanseo armaturile sa fie curate, montate corect si sa corespunda ca si numar si diametru cu cele

prevazute in planul de armare al elementuluio piesele care servesc pentru crearea de goluri si raman inglobate in beton sa fie montate

corect si la cota stabilita.

Betonarea si tratarea/protejarea betonului Dupa ce se stabileste directia de turnare, se trece la betonarea propriu-zisa. Betonul va fi

vibrat cu pervibratoare sau cu rigla vibranta. Daca nu se dispune de rigla vibranta, se poate folosi un dreptar lung care sa fie manevrat de doi oameni cu care se bate si se niveleza suprafata betonului.

Tratarea si protejarea betonului trebuie sa inceapa cat mai curand posibil dupa compactare. Perioada initiala de dezvoltare este critica.

Imediat dupa ce betonul a intrat in priza (3-4ore), se trece la protejarea lui prin udare si/sau acoperire pentru a evita aparitia fisurilor de contractie.

In mod deosebit pentru astfel de elemente de constructie orizontale, cu suprafata mare expusa intemperiilor, se va realiza protectia pentru impiedicarea evaporarii premature a apei din beton si aparitia fisurilor de contractie. Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de contractie.

Ideal ar fi ca suprafata betonului sa fie elicopterizata (aplicarea unui proces de slefuire a betonului, realizata cu utilaje speciale numite "elicoptere") pentru inchiderea porilor de suprafata, contribuind astfel la reducerea permeabilitatii betonului.

Realizare stalpiStalpii sunt elemente structurale portante (in cazul structurilor in cadre), verticale, realizate de

regula din beton armat.Atentie! Se respecta planul de amplasare, cofrare si armare precizate de proiectant.

Cofrarea

Cofrarea stalpilor se face cu verificarea atenta a verticalitatii, rigiditatii, etanseitatii cofrajului. Trebuie prevazute ferestre de vizitare la baza stalpului si pe inaltimea acestuia la intervale de maximum 1,5 m.

Armarea stalpilor Armarea stalpilor se face de regula cu carcase asamblate, alcatuite din bare verticale si etrieri

legati pe toata inaltimea, cu exceptia zonei de imbinare cu barele de legatura din fundatie, unde etrierii se monteaza ulterior.

Inainte de taiere, barele trebuie curatate de rugina, avand grija ca dupa curatare sectiunea barelor si dimensiunile profilelor sa se incadreze in limitele impuse de standardul de produs.Legarea armaturilor se face cu sarma la incrucisarile barelor si la colturile etrierilor. Asezarea carcasei in cofraj trebuie facuta cu grija pentru a nu o deforma sau misca elementul de cofraj ramas deschis.

Se leaga partea de jos cu barele de legatura din fundatii sau din stalpii de la nivelul anterior, se pozitioneaza si leaga etrierii pe zona de suprapunere a barelor.

Se verifica distanta dintre armaturi, se pun distantierii (acestia au un rol foarte important deoarece asigura stratul de acoperire cu beton al armaturii) si se inchide cofrajul.

Conditii pentru inceperea betonarii Inainte de inceperea betonarii stalpilor este necesara verificarea:

o starii betonului de la baza stalpului (curat, fara parti care se desprind, rugos)o integritatea, rigiditatea si etanseitatea cofrajeloro pozitionarea si stabilitatea armaturii ce va fi inglobata in beton.

Betonarea

Betonarea stalpilor se face in mod curent de la partea superioara.Atentie! Este interzisa turnarea betonului prin cadere de la inaltimi mai mari de 1,5 m. Daca

turnarea nu se face cu pompa de beton, trebuie create ferestre in cofraj pentru introducerea furtunului cat mai aproape de pozitia de turnare.

Cand betonul turnat ajunge la nivelul ferestrei, aceasta se astupa de catre dulgher si se fixeaza bine pentru a nu fi impinsa de presiunea betonului, turnarea continuand prin fereastra urmatoare.

Indiferent de modul de turnare, betonarea se face fara intreruperi. Atentie! Se accepta rosturi de lucru numai in pozitiile stabilite de proiectant (de regula in zona

bazei acestora). Nu se admit rosturi de lucru inclinate rezultate din curgerea libera a betonului.

Betonul se vibreaza la fiecare strat de 30-40 cm grosime cu vibratoare de interior sau, in cazul sectiunilor mici de stalpi (de exemplu 40x40 cm), cu vibratoare de cofraj. In acest caz cofrajele trebuie prevazute cu sisteme de prindere pentru vibratoare. Daca nu se poate aplica vibrarea mecanica, se admite si compactarea manuala a betonului, cu o vergea, concomitent cu baterea cofrajului pe exterior cu un ciocan de lemn cu putin sub nivelul betonului turnat.

In timpul compactarii trebuie evitata ciocanirea armaturii pentru a nu o deplasa.Compactarea se considera incheiata in momentul in care la suprafata betonului nu mai apar

bule de aer si apare un strat subtire de apa.Nu este recomandata folosirea curenta a compactarii manuale, avand in vedere in special ca

prin vibrarea mecanica a betonului se asigura o masa compacta, cu porozitate scazuta a betonului, care conduce la:

o rezistente mecanice mai mario impermeabilitate sporitao rezistenta la inghet-dezgheto obtinerea suprafetelor mai netede, fara alveole.

Decofrarea Decofrarea stalpilor se face cand betonul atinge o rezistenta suficienta pentru preluarea

sarcinilor (in functie de condiitile atmosferice, de regula 2-3 zile de la turnare).Desfacerea cofrajului trebuie realizata cu grija, pentru a evita preluarea brusca a incarcarilor,

ruperea muchiilor betonului sau degradarea materialului din care este construit cofrajul.

Tratarea betonului Prima si principala metoda de tratare si protectie a betonului este mentinerea in cofraje.Trebuie asigurata mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare, protejand

suprafetele libere prin acoperire sau stropire cu apa.

Realizare plansee, grinzi, centuriPlanseele sunt elemente de suprafata plane care compartimenteaza cladirea pe verticala in

niveluri (plansee intermediare), sau o delimiteaza de mediul exterior (planseu peste ultimul nivel).Rezemarea planseelor se face, in functie de dimeniunea lor si solutia aleasa de proiectant, pe:

cadre (stalpi si grinzi) sau stalpi pereti structurali (direct sau prin intermediul unor centuri de beton armat).

Cofrarea Cofrarea se realizeaza cu verificarea atenta a orizontalitatii, stabilitatii, etanseitatii si

posibilitatii realizarii legaturilor cu barele de legatura din elementele verticaleModularea panourilor de cofraj si esafodajului de sustinere si sprijinire trebuie facuta cu mare

atentie.

Armarea Armarea placilor se face conform prevederilor din proiect (tipul armaturii, numar bare,

pozitie, asigurarea acoperirii cu beton). Retelele de armaturi vor avea legate in mod obligatoriu incrucisarile armaturilor marginale (de

pe conturul placii). Incrucisarile armaturilor din mijlocul placilor pot fi legate din 2 in 2, in ambele sensuri (sah).

La montarea armaturilor din placi se iau masuri pentru asigurarea bunei desfasurari a turnarii si compactarii betonului.

La grinzi se leaga toate incrucisarile barelor armaturii cu colturile etrierilor.

Betonarea

Betonarea grinzilor se face in straturi orizontale cu grosimea de 30…50m.Compactarea este obligatorie si se face de regula cu pervibratorul. Grosimea betonului inainte

de vibrare trebuie sa fie mai mare decat dimensiunea prevazuta a planseului, intrucat prin vibrare betonul se taseaza.

Turnarea betonului in placi si grinzi incepe la 1...2 ore dupa incheierea turnarii stalpilor sau peretilor pe care reazema, pentru a se asigura o buna legatura cu aceste elemente verticale si a compensa eventualele tasari ale betonului din aceste elemente.

Grinzile si placile care sunt in legatura se toarna, de regula, in acelasi timp; se admite crearea unui rost de lucru la 1/5…1/3 din deschiderea placii si turnarea ulterioara a acesteia

Atentie! Circulatia muncitorilor si a mijloacelor de transport se face numai pe podine de lucru montate anterior betonarii. Nu se circula pe carcasele de armaturi!

La turnarea placii se folosesc repere dispuse la distante de maximum 2,0 m, pentru a asigura respectarea grosimii placilor prevazute in proiect.

Turnarea betonului in scari:o La turnarea scarilor nu se admit rosturi de lucru, betonarea incepand de la partea de jos.o Se vor respecta aceleasi prevederi ca si in cazul turnarii placilor.

Tratarea betonului Se acorda o atentie deosebita in special planseelor, acestea avand o suprafata expusa mare.

Pentru asigurarea conditiilor favorabile de intarire si prevenirea aparitiei fisurilor, se va asigura mentinerea umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare prin acoperirea cu materiale de protectie, stropirea periodica cu apa si, daca e cazul, aplicarea de pelicule de protectie (antievaporant).

Lipsa protectiei betonului conduce in mod inerent la aparitia fisurilor de contractie.Materialele de protectie trebuie sa fie din prelate, rogojini etc. Stropirea cu apa va incepe dupa

2...12 ore de la turnare (in functie de conditiile atmosferice si stadiului de intarire a betonului) si se va repeta la intervale de 2.....6 ore. Cand temperatura mediului este mai mica de + 5°C, nu trebuie sa se foloseasca stropirea cu apa.

Decofrarea Cofrajele fetelor inferioare la placi si grinzi se vor indeparta sub directa supraveghere a

conducatorului punctului de lucru, incepand cu zona centrala si continuand spre reazeme. Popii de siguranta se mentin pana la atingerea a 85% din clasa betonului (de regula intre 7 si 21 zile in functie de conditiile atmosferice, caracteristicile betonului utilizat).

Partile laterale ale cofrajelor (la grinzi) se pot indeparta dupa 1-3 zile.Decofrarea se face cu grija pentru a evita deteriorarea elementelor decofrate. De regula,

imediat dupa decofrare si apoi la intervale regulate, se inspecteaza suprafata elementelor decofrate pentru a inregistra eventualele deteriorari/defecte si a lua masurile necesare de remediere.

Atentie! Nu este permisa indepartarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul care se cofreaza.Realizare pereti

Peretii sunt elemente verticale cu rol de delimitare a spatiului interior de cel exterior sau de compartimentare a interiorului constructiei.

Dupa pozitia lor in ansamblul constructiei, acestia pot fi: pereti exteriori pereti interiori.

Dupa rolul pe care îl au în constructie, peretii pot fi: structurali (de rezistenta) nestructurali (pereti de compartimentare).

In functie de materialele utilizate si tehnologia de executie, peretii pot fi : executati monolit (turnarea betonului in cofraje, la fata locului) executati prin zidire, realizati la fata locului, prin asamblarea unor corpuri de zidarie (cu forme,

dimensiuni si din materiale diverse), prin intermediul mortarului pereti prefabricati rezultati in urma asamblarii pe santier a unor elemente prefabricate,

confectionate în fabrici specializate.Se amplaseaza in zonele zonele prevazute de proiectant, dupa trasarea pozitiei pe fundatie sau

planseu.

Pereti de zidarie Pentru realizarea zidariilor se pot utiliza corpuri de zidarie:

o ceramice (caramizi pline sau cu goluri)o din beton (cu agregate obisnuite sau usoare)o din BCA (beton celular autoclavizat).

In functie de caracteristicile blocurilor de zidarie, inaltimea constructiei, tipul constructiei, acestea pot fi utilizate la realizarea peretilor structurali sau nestructurali.

Clasa mortarului de zidarie utilizat (rezistenta la compresiune la 28 de zile) se alege in functie de rezistenta blocurilor de zidarie. Normativele in vigoare prevad corespondenta intre clasa mortarului si tipul de caramida utilizat:

Clasa mortaruluide zidarie

Tipul de caramida utilizat

M 10 Z caramida, beton

M 5 Z caramida, beton, BCA

M 2,5 Z BCA

Cu produsul Tenco (liant pentru zidarie si tencuiala) pot fi realizate toate clasele de mortare. Realizarea mortarelor cu Tenco, cu retetele recomandate pe sac si in materialele informative, asigura o buna aderenta la toate tipurile de blocuri de zidarie.

Etapele de realizare a peretilor de zidarie:o curatarea stratului de bazao prepararea mortarului (Tenco + nisip + apa)o asezarea mortarului de poza. Se niveleaza si se incepe zidirea (cu teserea rosturilor).

Blocurile de zidarie se uda bine cu apa inainte de punerea in opera (in special pe perioada de timp calduros).

o pozitionarea elementelor de zidarie, cu interspatii pentru rosturile verticaleo aplicarea mortarului in rosturile verticaleo asezarea mortarului in rostul orizontalo plasarea fiecarui bloc de zidarie, prin presare, peste mortar. Surplusul de mortar se

curata cu mistria.o reluarea ultimelor 4 etape.

Dupa realizarea primelor randuri pentru verificarea orizontalitatii si verticalitatii zidariei, se amplaseaza la capetele peretelui cateva blocuri ca repere de colt, intre care se intind apoi sfori pentru marcarea traseului fiecarui rand de caramizi. Se verifica orizontalitatea fiecarui rand.

Atentie! Nu este admisa intreruperea executarii zidariei dupa amplasarea stratului de mortar orizontal (care se intareste si nu mai asigura aderenta cu urmatorul rand de caramizi).

Rosturile trebuie umplute pe toata lungimea lor, iar in cazul in care zidaria urmeaza sa fie tencuita rosturile se lasa neumplute pe o adincime de 1-1,5 cm de la fata exterioara, pentru ca tencuiala sa adere mai bine pe suprafata.

Dispunerea stalpisorilor si centurilor de beton armat la zidaria confinata

In cazul zidariei confinate (zidarie incadrata de elemente din beton armat), stalpisorii de beton armat se amplaseaza pe toata inaltimea constructiei:

o la capetele libere ale fiecarui perete si pe lungimea peretelui la intervale de cel mult 4 m

o de ambele parti ale oricarui gol cu suprafata egala sau mai mare de 2.5 m2 o la toate colturile exterioare de pe conturul constructiei o la intersectiile peretilor, daca cel mai apropiat stâlpisor amplasat conform regulilor

anterioare se afla la o distanta mai mare de 1.5 m.Turnarea si compactarea betonului in stalpii dintre strepii de zidarie se face cu mare atentia

pentru realizarea corecta a legaturii cu zidaria.Centurile de beton armat vor fi prevazute la nivelul fiecarui planseu al constructiei, indiferent de

materialul din care este executat planseul si de tehnologia de realizare a acestuia. Stalpisorii si centurile din peretii de pe conturul cladirilor trebuie prevazuti la exterior cu

protectie termica pentru evitarea formarii puntilor termice.

Realizare tencuieliTencuielile au rolul de a:

proteja peretii, planseele si alte elemente de constructie de actiunea umiditatii, factorilor climatici

ajuta la imbunatatirea izolarii termice acopera neregularitatile si contribuie la aspectul estetic al constructiilor.

Compozitia mortarului (clasa) depinde de tipul tencuielii: tencuieli interioare – dozaj de liant mai redus, raport apa/ciment mai mare si clase mai mici tencuieli exterioare – dozaj de liant mai mare, raport apa/ciment mai mic si clase mai mari.

Dimensiunea maxima a nisipului utilizat depinde de stratul care urmeaza a fi realizat. De regula descreste de la elementul pe care se aplica spre exterior.

pentru stratul de baza 4-8 mm pentru grund 2-4 mm.

Clasa mortarului se alege in functie de tipul blocurilor de zidarie si de tipul peretelui:

Clasamortaruluide tencuiala

Suportulrecomandat Perete

M 100 T caramida, beton exterior, interior*

M 50 Tcaramida, beton interior

BCA exterior

M 25 T BCA interior

Toate tencuielile se aplica in cel putin 2 straturi: un strat de baza denumit grund un strat subtire denumit tinci.

Etape pentru realizarea tencuielii: curatarea suportului amorsarea (stropirea cu sprit) a suprafetelor pentru asigurarea unei bune aderente la suport prepararea mortarului pentru grund si executarea grundului prepararea materialului pentru tinci si executarea tinciului.

Grundul Stratul de baza (grund) se aplica doar dupa uscarea spritului si asigura obtinerea unei

suprafete regulate a peretelui (nivelarea si corectarea suprafetei si a muchiilor pastrand totusi o suprafata rugoasa).

Aplicarea manuala a spritului se realizeaza intr-una sau doua reprize, prin aruncarea mortarului pe perete (cu mistria sau direct cu canciocul). Mortarul se plica de jos in sus, intr-un strat cat mai uniform. Dupa aplicare se niveleaza prin miscari orizontale. Surplusul de material se reutilizeaza, daca mortarul a avut o consistenta adecvata. In cazul utilizarii produsului Tenco, conform retetelor de pe sac si din materialele informative, acest lucru este posibil fara probleme.

Suprafata grundului nu se netezeste; ea trebuie sa ramana rugoasa pentru a asigura o buna aderenta cu stratul final. O buna aderenta se poate obtine si prin brazdarea suprafetei grundului cu mistria.

Tinciul Tinciul este stratul vizibil al tencuielii, se aplica peste grundul uscat, intai pe tavane si apoi pe

pereti (iar la pereti de sus in jos).Tinciul se aplica numai dupa uscarea grundului, dar cu stropirea in prealabil a acestuia, intai la

tavane si apoi la pereti (iar la pereti de sus in jos). Mortarul pentru acest strat se executa cu Tenco folosind nisip 0-1 mm.

Dupa aplicarea stratului vizibil, acesta se prelucreaza pentru a rezulta o suprafata perfect dreapta si uniforma ca aspect.

Conditii pregatitoare Inainte de aplicarea tencuielii interioare este necesara:

o verificarea suprafetelor suport (inscriere in abaterile maxime) si pregatirea (curatare, udare, asigurare rugozitate prin prelucrare rosturi, buciardare sau aplicare sprit)

o finalizarea lucrarilor de zidarie, montarea tocurilor de zidarie, hidroizolatiilor, pieselor inglobate

o finalizarea executarii (inclusiv a etanseizarii) invelitorii.

Realizare sapaSapa este un strat din mortar, ce se aplica pe santier direct pe stratul suport, cu sau fara

aderenta (pe folie de PVC), sau pe un strat intermediar de termoizolatie (care se aplica de regula in bai, bucatarii, terase). Sapa este un element constructiv care are, in general, grosimi intre 4 si 8 cm.

Peste sapa se poate monta orice tip de pardoseli de tip ceramic, din piatra naturala, din lemn sau imbracaminti ca mocheta, covor PVC, linoleum etc.

Indeplineste urmatoarele functii: asigura o anumita cota a pardoselii creaza posibilitatea aplicarii unei imbracaminti (strat de uzura) preia si transmite stratului suport incarcarile.

Sapa are ca scop nivelarea/egalizarea suprafetelor interioare si exterioare si astuparea golurilor, imbinarilor si crapaturilor din pardoseli. Poate fi si stratul final pentru depozite, pivnite.

La grosimi de peste 5 cm, unde suprafetele sunt solicitate, sapa se armeaza cu plasa de sarma.La turnarea in exterior, in soare puternic, se acopera si se urmareste continuu, pentru evitarea

uscarii bruste si aparitiei de fisuri.Compozitia mortarului difera in functie de tipul pardoselii: pentru interior sau exterior, uz

rezidential, comercial sau industrial, etc.Sapele se pot realiza cu produsele Structo Plus (pentru orice tip de sapa) sau Tenco (pentru sape

interioare in cladiri de locuit).

Realizare pavele, borduri, alei

Pavelele Pavelele sunt blocuri compacte din beton de mici dimensiuni, cu diverse geometrii, care prin

alcatuirea lor permit teserea. Pavelele se utilizeaza la realizarea trotuarelor, aleilor, zonelor pietonale, zonelor de parcare cu trafic usor.

Se pot realiza local, in tipare. Se toarna intai o pasta de ciment (avand grosimea de 0,5 cm) apoi un beton realizat in proportia de 1:5 (ciment:agregate). Agregatele utilizate sunt de regula 50% nisip (0-4 mm) si 50% pietris/margaritar (4-8 mm). Este obligatorie vibrarea acestor elemente (chiar daca este vorba de vibrare manuala). Decofrarea se face de regula la 2 zile.

Asezarea in teren se face de regula pe strat de nisip bine tasat, in perimetrul delimitat de borduri, dupa nivelarea terenului si asigurarea unei pante minime pentru scurgerea apei. In spatiul dintre pavele se introduce nisip.

Bordurile Bordurile din beton realizeaza incadrarea trotuarelor, spatiilor verzi, aleilor sau drumurilor

carosabile.Pot avea dimensiuni, forme si calitati diferite in functie de domeniul de utilizare. Se recomanda

utilizarea bordurilor prefabricate, realizate industrial.

Aleile si trotuarele Se pot realiza din beton sau din pavele. Se recomanda realizarea lor din beton (pentru

evitarea infiltratiilor in special in zonele invecinate cu fundatiile).Etapele de realizare sunt aceleasi ca in cazul placii suport a pardoselii de la parter.

Reguli de siguranta si securitatePentru ca vrei sa contruiesti singur, ne asiguram ca te vei si bucura in siguranta de rezultatele

muncii tale.Astfel, trebuie respectate cerintele minime obligatorii de protectie a muncii, care te vor feri pe

tine si pe ceilalti de incidente sau de sanctiuni legale. Aceste reguli sunt doar niste recomandari minimale. Ai grija sa iei toate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor in conformitate cu cerintele legale in vigoare!

Ai grija si verifica! o Sa porti echipamentul minim individual de protectie: casca, incaltaminte de protectie,

manusi, atat tu cat si ceilalti muncitori de pe santier.

o Sa fie ingradita zona de lucru cu imprejmuiri continue, pentru a limita accesul persoanelor neautorizate in zona de lucru.

o Sa pastrezi o distanta de siguranta fata liniile electrice aeriene. o Sa asiguri in zonele de lucru o iluminare suficienta pentru desfasurarea activitatilor.o Sa stabilesti si sa mentii permanent libere caile de circulatie si de acces la punctele de

lucru.o Sa depozitezi in locuri special destinate materialele utilizate la constructie, deseurile si

materialele provenite din demolare.o Sa semnalizezi pericolele (de ex. Pericol de cadere de obiecte, Pericol de cadere in gol,

etc).o Sa folosesti scari si schele certificate / omologate. Montarea si demontarea schelelor

trebuie facuta in conformitate cu instructiunile producatorului. Accesul lucratorilor pe schele se va face numai prin locurile destinate in acest scop. Scarile vor fi amplasate astfel incat sa le fie asigurata stabilitatea in timpul utilizarii. Picioarele scarilor portabile se vor amplasa pe un suport stabil, rezistent, de dimensiuni corespunzatoare si imobil astfel incat treptele sa ramana in pozitie orizontala. Cel care foloseste scara trebuie sa aiba in permanenta trei puncte de contact cu aceasta.

o Sa fie sigure platformele de lucru, sa nu prezinte goluri, sa fie suficient de rezistente pentru a suporta greutatea lucratorului si a materialelor, sa fie prevazute cu balustrade de protectie.

o Sa obturezi toate golurile din pereti, amplasate cu marginea de jos la o înaltime sub 0,70 m deasupra planseului si care comunica spre exteriorul constructiilor, unde exista pericol de cadere in gol. De asemenea se vor acoperi sau îngradi cu balustrade executate pe tot conturul, cu o înaltime de cel putin 1 m, golurile din planseele cladirilor în constructie pe care se executa lucrari sau e posibil sa se circule. Se interzice apropierea oricarui lucrator la mai putin de 1 metru fata de marginea planseelor sau a altor locuri unde exista pericol de cadere in gol; lucrul in aceste zone este permis doar utilizand echipament individual de protectie impotriva caderii in gol ancorat de un punct de ancorare corespunzator.

o Sa iei masurile necesare pentru a preveni caderile de obiecte, materiale sau scule (de ex. in cazul lucrului la inaltime sculele se vor asigura impotriva caderii).

o Sa verifici inainte de inceperea lucrului daca sculele de mana sunt in stare de functionare si nu prezinta deteriorari ale carcaselor, cablurilor de alimentare, daca dispozitivele de protectie (aparatorile) exista si sunt functionale, inclusiv daca manerele uneltelor sunt fixate corepunzator.

o Sa intrerupi lucrul in cazul conditiilor meteorologice nefavorabile (vant puternic, precipitatii mari, polei, descarcari atmosferice etc).

o Sa existe in zona o trusa de prim ajutor si mijloace de stingere a incendiilor.o Sa permiti stationarea si circulatia vehiculelor sau a utilajelor de constructii in apropiere

de locurile unde se executa sapaturi fara sprijiniri numai la o distanta egala cu de doua ori adancimea.

o Sa depozitezi pamantul provenit din sapatura, precum si alte materiale la o distanta minima de 1 m de la marginea peretilor sapaturii.

Foloseste profesionisti atunci cand e cazul! Pentru orice lucrare de constructii, solicita o firma sau o persoana calificata si autorizata conform cerintelor legale.

o Incarcarea, ridicarea si descarcarea materialelor cu mijloace de ridicat se va face numai de catre lucratori instruiti/autorizati.

o Inceperea sapaturilor se va face numai dupa obtinerea tuturor informatiilor privind existenta eventualelor instalatii, cabluri etc. Totodata este recomandata cunoasterea naturii terenului pentru a fi stabilite si aplicate masuri corespunzatoare de stabilizare/protectie a malurilor sapaturii.

o La prepararea mortarului/betonului cu betoniera fii foarte atent la incarcarea materialelor pentru a evita prinderea de catre betoniera aflata in miscare a sculelor utilizate. Se va evita intrarea in contact cu partile mobile ale echipamentului. Este obligatorie conectarea betonierei la impamantare.

o Conducatorul locului de munca va controla periodic modul de executie si soliditatea cofrajelor, a schelelor si a podinelor de lucru, precum si caile de acces pentru a fi mentinute libere.

La fasonarea si montarea armaturilor se vor lua urmatoarele masuri:o Nu este permisa tinerea in mana a barelor mai scurte de 30 cm la taierea cu foarfeca si

nici la stanta actionata de motor, pentru a se evita prinderea manii in timpul taierii barelor.

o Indoirea manuala a armaturilor de otel se va face cu chei destinate acestei operatiuni, aflate in buna stare.

Respecta interdictiile! o Este interzisa utilizarea conexiunilor electrice improvizate. o Este interzisa aruncarea de la inaltime a deseurilor/molozului sau a altor

materiale/scule. Se recomanda ca degajarea materialelor/deseurilor sa se faca pe jgheaburi sau in containere/recipiente pentru evitarea producerii de accidente.

o Fumatul si focul deschis sunt interzise in zonele unde se afla materiale inflamabile.o Este interzisa desfasurarea oricaror activitati de catre persoanele aflat sub influenta

alcoolului, a drogurilor sau a medicamentelor cu efecte similare.o Este interzisa introducerea mainii sau a uneltelor in bena in timpul functionarii.o Este interzisa utilizarea betonierei fara aparatorile de protectie prevazute din

constructie. Curatarea manuala a benei se face numai dupa scoaterea betonierei din priza.