Cultura_media

8/4/2019 Cultura_media

1/23

Cultura mediai

societatea de consum

- critica culturii de mas -produced by

Carmen Dobrea

Raluca Cristea

Iulia Costia

Ctlina Ciut

Cristina Constantinescu


2/23

Cultura McDonald's, i spun unii, n timp ce alii reneagbunareputaie i asta pentru c produsele sale sunt consideratenesntoase. Cu toate acestea, marea majoritate voteaz pentru I'm

loving it! ( www.wall-street.ro)

Unde este grania dintre alegerea ta i alegerile provenite dininfluene i imitaie ; imitaie de formule de succes, imitaie deimagine, imitaii a idolilor, imitaie a ideilor Care este aportul tupentru formarea ta ? ( schimbarea.blogspot.com)

Intreb copiii dac mnnc mpreun. Rspunsul: fiecare mnnc nfaa televizorului, mai ales c foarte muli au fiecare televizor ncamer. Eu i intreb pe copii foarte des: "Citeti?". "Ce s citesc?""Crti?" "Nuuuu, pi, nu am rbdare, doamn", spun ei. ( PsihologulMarina Cavassi)

Vei fi stpn pe tine i pe ceilali dac-i speli hainele cu un

anumit detergent, vei avea succes nesperat n dragoste dac beiacest suc sau mnnci acest baton de ciocolat, comunici mai usordac-i cumperi un telefon mobil, copilul tu va crete sntos ifericit dac-i pui un anumit tip de scutec sau l hrneti cu acestiaurt sau cu o margarin pur i simplu magic, iar pacea i liniteafamiliei tale le obii numai dac apelezi la serviciile unei renumitecompanii de asigurare. ( http://noinu.rdscj.ro)


3/23

Herbert Marcuse One Dimensional Man

face critica societii actuale capitaliste, dar i a celei comuniste de

tip sovietic

represiune i control noi forme

false nevoi ca urmare a acestor forme de control, impuse de

interese sociale (to relax , to have fun, to behave and consume inaccordance with the advertisements, to love and hate what others

love and hate)- integreaz individul ntr-un sistem de producere i

consum controlat de mass-media, publicitate, managementindustrial i modele noi de gndire


4/23

one-dimensional world este loculunde toi gndim la fel i necomportm la fel

- duce la creareaindividului-unidimensional (onedimensional man), al crui aparat

critic nu mai exist, a fost atrofiat

desublimation fenomenulprovocat de progresul tehnologiei ceconst n lichidarea elementelor deopoziie i transgresie n culturanalt

soluia the Great Refusal (nart, politic etc.) singura armmpotriva noilor metode de controloferite de tehnologie

Herbert Marcuse One Dimensional Man


5/23

Giovanni SartoriHomo Videns Imbecilizarea prin televiziune i

post-gndirea

n aceast carte, idea central este influena televiziunii asupra omului, iar

teza de baz este aceea c fenomenul video l transform pe homo sapiens n

homo videns. Aadar, omul crescut n faa televizorului, tele-ghidat de o

video-cultur, risc s rmn un video-copil, un om-vit, incapabil de

raionamente i de abstractizare, prizonier al post-gndirii, inclut pn laaberaie.

Homo sapiens

Homo videns

Oameni-vite

Post-gndiresau gndirea zeam-lung

Video-copilul

Video-politica

Dezinformare

Cultur juvenil


6/23

Giovanni SartoriHomo Videns Imbecilizarea prin

televiziune i post-gndirea

Ne sufocm n ignoran...

Ame

ca

ce a a

e ce

e

0 20 40 60 80 100

cke s

a

s

e

G

a

s

Va G

se

we

c

Ba

e !

Reporterul care punentrebri n legtur cu o

legea a metalelor metalicesau cu la fel de fantezist i

absurd lege din 1975privitoare la afacerile

publice nu se ntoarce cucoada ntre picioare: i

rspund ntre o treime idou treimi din cei

chestionai!!!!!


7/23

Douglas Kellner Cultura Media

CULTURA MEDIA Colonizeaza timpul liber

Reproduce la nivel cultural conflictele fundamentale ale societatii

Surogat al culturii clasice

Cultura a imaginii si inalteo tehnologii

Terenul pe care grupuri sociale si ideologii politice lupta pentrusuprematie

MASS MEDIA Genereaza mass-culture

A doua colonizare Prima cultura universala din istoria omenirii.

CRITICA MEDIA Necesitatea alfabetizarii in domeniul criticii media

Identificarea de sensuri utopice, crtitice,

subversive sau de opozitie in textele culturii media


8/23

TEORII SOCIALE CRITICE

Unelte ale criticii

Subliniaza aspecte ale societatii/culturiicare ar trebui contestate/schiombate Scoala de la Fran furt

Studiile culturale britanice

Studiile culturale postmoderniste

Douglas Kellner Cultura Media

IDEOLOGIE Contine discursuri, figuri de stil, concepte

si imagini, pozitii teoretice, forme simbolice

Devizate

Lupta pentru detinerea controluluisocietatii

INDOCTRINARE Erodeaza rezistenta

publicului

Infantilizare, manipulare

CULTURA & COMUNICARE

Cultura nu poate fi decat comunicationala.


9/23

Globalizare i cultura media Adrian Dinu Rachieru

Comunicare i manipulare n societatea mediatic tema comunicarii domin constelaia disciplinelor socio-umane ale zilelor noastre.

mijloacele de informare devin o cheie explicativ n descifrarea istoriei culturale aumanitii

comunicarea o punere n relaie prin funcia de contact

un transfer de informaie

o schimbare de comportament

distincia comunicare- transmitere direct, nemijlocit in timp; comunicaie-posibildoar prin intermediul unui canal, mediul funcionnd ca suport pentru mesaj

limbajul acioneaz asupra noastr de la persuasiune social la manipulare.

coninutul mediatic influeneaz mentalul colectiv, iar schimbrile pot fi deconversiune, ntrire, sau discret prezente n zona modificrilor minore

societatea post industrial face din informaie un factor de putere i un bun colectiv

suprainformatizarea produce saturaie, conducnd la suprasolicitare mass media asigur accesul larg la cultur, dar e vorba de o cultur standardizat,

pasiv, narcontizant ce favorizeaz teleconsumul hedonist n ansamblul activitilor deloisir

divertismentul este impus ca supraideologie;

mass media au devenit instrumente ale sugestionrii i manipulrii, iar omul mediu

este centrul gravitaional al ofertei mediatice. societatea de consum creeaz false necesiti i mediile de informare produc false

realiti

comunicarea de mas presupune existena gate- eep-urului televizorul este medium-ul predilect, acel membru al familiei care ne rentoarce la

tribalism.

Civilizaia mass media, fundamental publicitar, conduce la depersonalizarea relaiilorinterumane, favoriznd cultura mijlocie i perpetund inegalitile de acces.


10/23

Limbajul de lemn i discursul mediatic Hannah Arendt - propaganda totalitar

discursul devine mecanic, sufer de maniheism, polemism i automatism, monoton ilipsit de spirit autocritic

frazeologia stereotip, acea vorbire incremenit, stil standard, conducnd la pasivitate,disimulare, rod al intoxicrii i osificrii; folosirea cuvintelor clieu (mobilizatoare, verbela imperativ sau viitor).

Personalitatea mediatic- omul de serie, depersonalizat, obedient

Mcworld i alerta identitar

capitalismul se extinde prin cultura consumerist, transform totul n bunuri de consum. McLumea nseamn standardizare internaional a stilurilor de viaa i c procesul la

care asistm (occidentalizarea) este anticultural, sufocnd diversitatea.

globalizarea are att o latur economic, vizibil prin efecte negative, dar i latura ce inede occidentalizare, ce implic familiarizarea cu anumite stiluri de via/nivel de consum ce

intrein dominaia cultural expansiunea occidentului nu poate fi tgduit


Postmodernism i postmodernitate societatea mediatic transform realitatea ntr-un construct narativ i trece dezinvolt

de la informare la manipulare.

postmodernismul este o recapitulare recuperatorie (urmrete logica innoirii i

vdete disponibilitatea de a revedea trecutul

este un mod de operare(Umberto Eco)

David Lyon spunea c postodernismul este chiar societatea de consum


11/23

Globalizare i neo-tribalism globalizarea atrage dup sine un set larg de reacii (ocultism-ritualuri grupale,

intoleran,terorism internaionalizarea mass media asigur difuziunea culturii occidentale

impunnd McDonaldizarea, coca-colonizarea lumii, standardizarea.

societatea de consum exprim rolul de lider al Occidentului.

afirmarea culturii globale este vazut ca un nou tip de imperialism

globalizarea presupune un spor de responsabilitate, identificarea soluiilor

salvatoare, detensionnd focarele tribaliste, nicidecum refugiul ntr-o globalizare

mediatic narcotizant, iresponsabil.


Sinuciderea Americii SUA sunt pe cale de a deveni o

problem n lume

fiind o societate prosper, Americaface din cultur o problem absolut

cotidian

New Yor -ul - capitala mondial a

artelor.

Legea gemului de zmeur


12/23

Societatea de consum Jean Baudrillard

Teoria consumului

consumul a ajuns s fie un scop insine.

consumul este acceptat ca atare cafiind un fapt social normal.

consumul e o activitate demanipulare sistematic a semnelor,de vreme ce, pentru a deveni obiectde consum, obiectul trebuie s

devin mai inti semn

Liturghia formal a obiectului Belugul= generozitatea

produselor, a mrfurilor, evidenasurplusului

Panoplia= gam de produse

difereniate, destinate alegerii

Mall-ul=sinteza dintre belug i

calcul

Parly 2- cel mai mare centru

comercial al Europei universalitatea faptului divers.

Locul consumului este viaa

cotidian

factori nocivi, consecine ale

dezvoltrii industriale, a

progresului tehnic: zgomot,

poluare, distrugerea siturilor,perturbarea zonelor rezidenialeprin introducerea de noi dotri,

uzura morala a produselor i

mainilor

societatea de consum are drept

consecina major sentimentul de

nesiguran generalizat


13/23

Mass media,sex i divertisment

Reciclarea cultural

Kitsch-ul Popul

Mediul publicitar

Cel mai frumos obiect de consum: corpul

corpul devine obiectul unei investiri

corpul devine funcional. Nu mai e nici ca n viziunea religioas, carne, nici ca n

logica industrial, for de munc. Este vazut n materialitatea lui, ca obiect de cult

narcisic frumuseea,sexualitatea

explozia sexualTot ceea ce este oferit spre consum are o conotaie sexual. In

acelai timp, sexualitatea nsi este oferit spre consum

Drama timpului liber sau imposibilitatea de a-i pierde timpul

timpul liber nseamn domnia libertii

timpul liber este o dimensiune aprioric, transcendent

Cand vorbesti despre timp, nseamn c a disprut deja (Apollinaire)

Time is money.Timpul este un dar rar, preios, supus legilor valorii de schimb, de

vreme ce e cumparat i vandut.

Timpul liber

Publicitatea este o ofert gratuit i continu pentru toat lumea.Este imaginea

uluitoare a abundenei.



14/23

Anomia n societatea de abunden

violena consumat, violena

aluziv Oboseala este o problem mondial. E vorba de risip nervoas, de

depresie.

societatea de consum este, de fapt, o societate a stresului, a tensiunii, adopping-ului.

eroii consumului sunt obosii

societatea de consum, n loc s mpace aspiraiile, nevoile, satisfaciile,

creeaz distorsiuni tot mai mari n cazul individului cat i al categoriilorsociale.

aflat n btlia attor constrngeri, individul cedeaz.



15/23

A.

Acuzatia 1

- nu ofera nici o satisfactieestetica reala

- ofera experiente surogat sifalse impresii(C.Greenberg)

- ofera satisfactii inconsistentesi false(Adorno)

Richard Shusterman: Estetica pragmatist: arta n stare vie

Acuzatia 2

- nu este provocatoare din punct de vedere estetic si ,drept

urmare nu stimuleaza reactii active din partea publicului

consumator


16/23

Acuzatia 3 - este prea superficiala sa solicite in vreun fel intelectul

a.arta populara nu raspunde realitatii profunde si marilor probleme ale

vietii,spre deosebire de artb. a rafinata;

b.arta populara-lipsita de continut,superficiala-nu face apel la realitati

profunde si probleme reale

Acuzatia 4 - arta-esenta,originalitate,unicitate-o opera care nu este noua[...]nu

este opera de arta(T.S. ELIOT)

- arta populara-lipsita de creativitate,de originalitate

- produse caldute si standardizate

- afirmatia este sustinuta de 3 argumente:

- standardizarea si productia ei

tehnologica exclud orice creativitate,intrucat limiteaza dim individuala

-l ucrul in grup si diviziunea muncii

constrang exprimarea originala,pt ca implica mai mult decat decizia unuisingur artist

-d orinta de a satisface un public larg

este incompatibila cu exprimarea de sine a individului,si,implicit,cu

manifestarea estetica originala



17/23

Acuzatia 5 - lipsa autonomiei estetice si a manifestarii unei opozitii

- autonomia exprimata - prin distanta fata de domeniul

vietii

-a firmarea valorilor proprii si a

opozitiei fata de societate

Acuzatia 6 - lipsa unui nivel formal satisfacator-l ipsa unitatii formale-Adorno,Macdonald

- lipsa unei complexitati formale- ourdieu

dihotomia arta populara\arta rafinata - trimitere la obiecte

- trmitere la moduri de receptare sau

consum

pledoarie pentru arta populara- ofera suficiente satisfactii esce incat sa nufie considerata fara valoare,dezumanizanta si ilegitima

- a o condamna inseamna-a ne izola de restul comunitatii si de noi insine

- a dispretiu lucrurile care ne ofera placere

- nu exista o diviziune clara si definitiva intre produsele artei rafinate si

ale culturii de masa(arta populara).

obiectii fundamentale aduse artei pupulare



18/23


.

Estetica rap-ului -

dimensiune a

postmodernismului

a. preluarea prinsampling

- principala coordonata

a formei si mesajului inplan estetic

b. segmentare si

temporalitate

- arta deconstructiva-

combate idalul de

unitate si integritate alartei refinate

- combate conceptele de

monumentalitate,univer

salitate,permanenta


19/23

c. tehnologia si cultura mass-media- se construieste prin tehnicile si tegnologiile mass-media

- isi extrage continutul si imagistica din cultura de masa

d. autonomie si distanta- un tip particular de rap-rap-ul cunoastere-unestedimensiunile estetica si cognitiva- pune in evidenta faptul ca utilitatea practica poate faceparte din semnificatia si valoarea artistica- lipsa distantei estetice minime necesara artei


este rap-ul arta? - analiza dupaurmatoarele coordonate-

complexitate-continut filosofic

-constiinta de sine in planartistic-forma si creativitate


20/23

George Ritzer - cDonaldizarea societii

Restaurantul MCDonalds este una dintre industriile a carordezvoltate a avut cea mai mare influenta asupra societatiicontemporane.Influenta sa depaseste cu mult locul de origine,Statele Unite si afacerea fast-food.McDonaldizarea societatii nueste o lucrare despre restaurantul McDonalds si cu atat maiputin depsre afacerea fast food desi in paginile cartii sevorbeste fregvent despre ele.De fapt restaurantul McDonalds

serveste aici ca exemplu definitoriu, ca paradigma a unui procesvast pe care autorul il numeste mcdonaldizare

procesul prin care principiile restaurantului fast-food incep sadomine din ce in ce mai multe sectoare in societatea americanaprecum si in restul lumii

vedea mcdonaldizarea afecteaza nu numai

restauratele dar si invatamantul, munca,serviciile de sanatate,calatoriile,timpul

liber,regimul alimentar,familia adica toate

aspectele societatii.


21/23

Un element important al succesului restaurantului este eficienta saumetoda optima de a trece de la o situatie la alta .exp. trecerea de la starea defoame la cea de a fi satul aproape imediata.

Calculabilitatea inseamna puterea accentului pe aspecte cantitative aleproduselor vandute( marimea portiei,costul).In aceste sisteme cantitateadevenit echivalentul calitatii : o cantitate mare sau rapiditatea serviriiinseamna ca produsul este bun.

Prezibilitatea siguranta ca produsele si serviciile sunt tot timpul aceleasi

indiferent de loc. Desi mcdonaldizarea ofera avantaje serioase ea are si aspecte negative, un

exemplu de efect negativ ar fi efectul second el nevoii de a cultiva cartofiuniformi pentru a produce cartofi prajiti in mod previzibil, taierea padurilorpentru a produce hartie pentru ambalaj ,efectele nocive ale polistirenuluisau a altor materiale folosite la impachetat.

Managementul stiintific si birocratia au furnizat principiile fundamentale pecare s-au construit retelele fast food, urmarind modelul descris de Weber,

insa s-a ajuns la standardizare si la un soi de imperialism cultural,caracterizat paradoxal in sporirea ineficientei, costuri mari, o distractieiluzorie si o falsa calitate.

Se pune problema efectelor globalizarii sau mai degraba a americanizarii,despre care Friedman spune : globalizarea are in mod limpede o fataamericana: are urechile lui Mic ey Mouse , mananca ig Mac , bea Coca-Cola sau Pepsi, si foloseste un laptop I M sau Apple , utilizeaza Windows 9[].

George Ritzer - cDonaldizarea societii


22/23

Umberto Eco: Supraomul de mas

Aceast carte adun o serie de studii scrise cu diferite prilejuri i e

dominat de o singur idee fix. n plus, ideea aceasta este a luiGramsci.

Ideea fix, care justific i titlul, este urmtoarea: "mi se pare c sepoate afirma c pretinsa supraumanitate nietzschean are caorigine i model doctrinare nu numai pe Zarathustra, ci i Contelede Montecristo al lui Dumas"

In acest scop, Gramsci mai adaug: "Poate c supraomul popular

dumasian trebuie considerat ca o reacie democratic la concepiade origine feudal a rasismului, de pus n legtur cu exaltareagalicismului fcut n romanele lui Eugene Sue".

Un motiv n plus pentru a lua n consideraie povestea supraomului"de mas" (ori mai bine zis produs ca model pentru o mas decititori, construit n funcie de noua formul comercial zis romande consum) ca o poveste contradictorie n care chestiuni ideologice,logica structurilor narative i dialectica pieei editoriale sentreptrund ntr-un ghem problematic deloc uor de descurcat.

Gramsci spusese: "Romanul de consum substituie (i favorizeaz nacelai timp) modul de a nscoci al omului din popor, e 'unadevratmod de a visa cu ochii deschii... lungi nscociri despre ideea derzbunare, de pedepsire a vinovailor pentru relele

suportate..."


23/23

V multzumim pentru atentzie...

Cultura_media

Documents

Transcript of Cultura_media