Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 443399

CCUULLOOAARREEAA ÎÎNN RREEAABBIILLIITTAARREE.. MMEETTOODDEE DDEE IINNVVEESSTTIIGGAARREE ªªII IINNTTEERRVVEENNÞÞIIEE.. EEXXEEMMPPLLEE DDEE RREEAABBIILLIITTAARREE CCRROOMMAATTIICCÃà // CCoolloorr iinn RReehhaabbiilliittaattiioonn.. MMeetthhooddss ooffIInnvveessttiiggaattiioonn aanndd IInntteerrvveennttiioonn.. EExxaammpplleess ooff CChhrroommaattiicc RReehhaabbiilliittaattiioonn

Asist. drd. arh. / Teaching Assist. PhD c. Arch. VVeerroonniiccaa ZZYYBBAACCZZYYNNSSKKII

RREEZZUUMMAATT

Un oraº nu e doar o alãturare de clãdiri, dupã cum o casãnu e niciodatã numai o construcþie din beton ºi cãrãmidã.Un oraº este un spaþiu locuit, ºi de aceea el întrupeazã din

gândurile ºi sentimentele locuitorilor sãi.1

Din punctul de vedere al cadrului în care se dezvoltãexistenþa umanã, al mediului ambiant, culoarea ocupã unloc aparte, important prin influenþa asupra psihicului uman,asupra echilibrului stãrii afective a oamenilor, lucru doveditde numeroase cercetãri ºtiinþifice.De ce culoare în reabilitare?Pentru cã, pe de-o parte, majoritatea informaþiilorprivitoare la mediul înconjurãtor ne parvin pe cale vizualã:independent de formã, culoarea acþioneazã asupraindividului atât la nivel senzorial cât ºi la nivel psihic, iar înarhitecturã ea serveºte mai multor scopuri estetice:exprimarea caracterului materialelor clãdirii, subliniereafuncþiunii clãdirii, crearea unei atmosfere (fie în exterior, fieîn interior), pentru definirea unitãþii ºi diversitãþii.Pe de altã parte, în abordarea din punct de vedere cromatica unui imobil existent trebuie sã se þinã seama de “viaþacromaticã anterioarã” a imobilului, dar ºi de compatibili-tatea cromaticã cu zona în care se aflã imobilul.Reabilitarea reprezintã o abordare a reproiectãrii exis-tentului construit structuratã pe principii conservativeasociate necesitãþii adecvãrii la cerinþe contemporane aunor clãdiri îmbãtrânite moral ºi fizic, fãrã a percepeconþinutul concret al intervenþiei.2

CCuuvviinnttee cchheeiiee:: culoare, metode de reabilitare, reabilitarecromaticã

AABBSSTTRRAACCTT

A city is not just a juxtaposition of buildings, as a house isnever only a concrete and brick structure. A city is a livingspace, and that he embodies the thoughts and feelings of

its inhabitants.1

Regarding the framework in which the human life develops,the environment, color has a special place, important for itsinfluence on the human psychic, on the balance of people’semotional state, as proved by a lot of scientific researches.Why “color in rehabilitation”?Because, on the one hand, the majority of informationconcerning the environment is received through our eyes:regardless of form, color acts on the sensory level as well ason the mentally level of the individual. In architecture itserves several aesthetic purposes: expressing the characterof building materials, emphasizing the function of thebuilding, creating an atmosphere (either outside or inside),to define unity and diversity.On the other hand, the approach in terms of color of anexisting building has to take into account the “previouschromatic life” of the building, but also the colorcompatibility with the area where the building is situated.Rehabilitation is an approach to the redesigning of theexisting building structured on conservative principlesassociated with the adequacy to the contemporaryrequirements of buildings that are both moral and physicalaged, without perceiving the actual content of theintervention.2

KKeeyywwoorrddss:: color, rehabilitaion methods, chromaticrehabilitation

veronica_zyby@yahoo.com

MMEETTOODDEE DDEE IINNVVEESSTTIIGGAARREE ªªII IINNTTEERRVVEENNÞÞIIEE

Oraºele trecutului se exprimau printr-o gamã stilisticã(reglementatã legislativ) ºi printr-una cromaticãprecisã ºi mai degrabã limitatã (diferite culori depiatrã de construcþie), gamã ce se prezenta maibogatã la o distanþã apropiatã (percepþiaelementarã) ºi destul de simplificatã la distanþã maimare, permiþând o viziune de ansamblu (percepþia

globalã).3

444400 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

MMEETTHHOODDSS OOFF IINNVVEESSTTIIGGAATTIIOONN AANNDD IINNTTEERRVVEENNTTIIOONN

The cities of the past were expressed through astylistic range (regulated by legislation) and througha precise and rather limited chromatic palette(different colors of building stone), a palette whichappears richer at close distance (elementalperception) and quite simplified at a greater distance,

allowing a general vision (global perception).3

Documentaþia fotograficã la distanþã apropriatã -„percepþia elementarã” /Photographic documentation at close distance -“basic perception”

Documentaþie fotograficã de ansamblu - „percepþia globalã”/Overview photographic documentation -“global perception”

În reabilitarea vechilor elemente urbane este necesarsã nu se piardã vechile valori coloristice care astãziriscã sã fie depãºite de noile materiale ce implicãcoloranþi sintetici. Nu pentru cã acestea din urmãtrebuie sã fie eliminate, dar este nevoie sã fie utilizateîn cunoºtinþã de cauzã ºi cu obiective binedeterminate. Apare astfel necesitatea definirii unei metode decercetare capabile sã clarifice, în termeni exacþi,numitorul comun vizual reprezentat de culoareavechilor construcþii urbane. Cu privire la acest lucru, oprocedurã larg experimentatã ºi cu succes în Europa,este cea elaboratã de cãtre arhitectul francez Jean-Philippe Lenclos, profesor la „ªcoala NaþionalãSuperioarã de Arte Decorative”, ºi care sestructureazã în urmãtoarele trei faze: analizapeisajului natural ºi construit, sinteza comparatã ainformaþiilor cromatice culese ºi elaborarea unuirepertoriu de culori adecvat în peisajul considerat.

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 444411

In the process of the rehabilitation of old urbanelements it is important not to lose the old colorvalues that now risk being overtaken by the newmaterials involving synthetic dyes. Not because thelatter must be eliminated, but there is a need to beused accordingly, knowingly and with specificobjectives.It thus appears the necessity of establishing a researchmethod able to clarify, in exact terms, the commonvisual denominator of the color of old urbanconstructions. Regarding that, a procedure widelyand successfully experienced in Europe, is designed byFrench architect Jean-Philippe Lenclos, professor atthe “National Superior School of Decorative Arts”.The procedure is divided into three phases: analysis ofthe natural and built environment; a comparativesynthesis of the collected chromatic information andthe development of a chromatic repertoire suitable inthe considered environment.

Schiþã ce determinã ansamblul de unde au fost luateprobele / Sketch determining where the samples are taken from

Eºantion de materiale ce constituie componentelecromatice permanente / Sample of materials that represent permanent chromaticcomponents

FFaazzaa II:: AAnnaalliizzaa ppeeiissaajjuulluuii nnaattuurraall ººii ccoonnssttrruuiittAnaliza, care se concretizeazã în acþiunea de relevare,cuprinde: a) componentele cromatice referitoare la materialeledirect prelevabile in situ sau componentelepermanente (materialele utilizate în construcþie ºidiferitele elemente minerale precum: nisip, pietriº,rocã, pãmânt etc.)b) componentele cromatice care nu sunt distinse înmod obiectiv ºi schimbãtoare în timp (precum cerul,umbrele localizate, vegetaþia, animaþia strãzii).

FFaazzaa IIII:: SSiinntteezzaa ccoommppaarraattãã aa iinnffoorrmmaaþþiiiilloorr ccrroommaattiicceeccuulleesseeDin schiþele ºi documentele ce determinã ansamblulcromatic se deduc clasificãri de zonã (peisajearhitectonice ce prezintã o anumitã omogenitate) sauelemente constructive (ziduri, acoperiºuri, etc.) carese transpun în mod succesiv în scenarii tip, formând osintezã calitativã ºi cantitativã a corelaþiilor cromatice.Datele astfel adunate permit stabilirea unui tablou destatistici comparate pentru elementele analizate lanivelul sectorului urban, al ansamblului de construcþii,al regiunii, al grupului regional etc.

FFaazzaa IIIIII:: EEllaabboorraarreeaa uunnuuii rreeppeerrttoorriiuu ddee ccuulloorrii aaddeeccvvaattîînn ppeeiissaajjuull ccoonnssiiddeerraattRepertoriul cromatic constituie ghidul utilizatorului înreabilitare, fie cã acesta este proiectant sauconstructor sau chiar proprietar. Repertoriul se împarte în douã game cromatice(palete de culori):a) gama cromaticã generalã cu tonalitãþile pale,compusã din culori destinate suprafeþelor (ziduri,acoperiºuri, suprafeþe orizontale);b) gama cromaticã a punctelor de culoare cutonalitãþile mai intense, compusã din culoriledestinate elementelor de detaliu (uºi, ferestre,giurgiuvele, socluri etc.)

444422 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

PPhhaassee II:: TThhee aannaallyyssiiss ooff tthhee nnaattuurraall aanndd bbuuiilltt eennvviirroonnmmeennttThe analysis includes:a) chromatic components of materials taken directlyin situ or permanent components (materials used inconstruction and various mineral elements such assand, gravel, rock, earth, etc.)b) chromatic components that are not objectivelydistinguished and are changing over time (such as sky,shadows, vegetation, street animation).

PPhhaassee IIII:: TThhee ccoommppaarraattiivvee ssyynntthheessiiss ooff tthhee ccoolllleecctteeddcchhrroommaattiicc iinnffoorrmmaattiioonnThe color classification of the area (the architecturallandscapes that has a certain homogeneity) orstructural elements (walls, roofs, etc..) whichtranslate, successively, into model scenarios, creatinga synthesis of qualitative and quantitative chromaticcorrelations are then deducted from the sketches anddocuments that determine the chromatic ensemble.The data thus collected allow the setting of a panel ofcomparative statistics for the elements analysed atthe urban level, of the entire constructions ensemble,of the region, of the regional group, etc.

PPhhaassee IIIIII:: TThhee ddeevveellooppmmeenntt ooff aa cchhrroommaattiicc rreeppeerrttooiirreessuuiittaabbllee iinn tthhee ccoonnssiiddeerreedd eennvviirroonnmmeennttThe chromatic repertoire is the user’s guide inrehabilitation, either the user is a designer or abuilder or even the owner.The repertoire is divided into two chromatic ranges(color palettes):a) the general chromatic range with pale tones,composed of colors for surfaces (walls, roofs,horizontal surfaces);b) the chromatic range of color accents with intensecolor tones, composed of colors for detail elements(doors, windows, sockets, etc.)Thus there will be a general color (a background),

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 444433

Sintezele corelaþiilor cromatice sau scenarii,gama cromaticã generalã ºi gama punctelorde culoare / The chromatic correlationssynthesis or scenarios, the general chromaticrange and the chromatic range of accents

Variaþii cromatice adoptate de o anumitãconstrucþie / Chromatic variations adoptedby a certain construction

Astfel va exista o culoare generalã (un fond), iardetaliile se vor accentua pe acest fond. Repertoriul deculori va þine cont ºi de compatibilitatea cu cadrulurban.Pentru construcþia prezentatã în figura de mai sus,situatã în regiunea francezã Limousin (Masivulcentral), culorile dominate sunt cele ale acoperiºurilorlocale: gri-albãstrui, negrul puternic al vechilor þigle ºiocrul roºu ce exprimã culoarea þiglelor noi. Desigur,vor putea sã se manifeste game de preferinþãpersonale, dar în orice caz va trebui sã se þinã cont dematerialele dominante existente ºi culoarea mediuluiînconjurãtor cu scopul de a defini o gamã cromaticã

armonic structuratã.4

În concluzie, în aceste studii sunt luate în considerareo serie de aspecte care influenþeazã percepþia,alegerea culorilor fiind condiþionatã de elementelecomponente ale clãdirii dar ºi de mediu înconjurãtor.

EEXXEEMMPPLLEE DDEE RREEAABBIILLIITTAARREE CCRROOMMAATTIICCÃÃ

LLYYOONN,, FFrraannþþaa 55

În 1990 echipa municipalã ia mãsuri pentrurecuperarea centrului oraºului, mãsuri care includ,printre altele, ºi un plan de renovare a faþadelortaluzurilor Rhône-ului pe toatã zona oraºului.

Culoarea a avut un rol în reflecþia urbanã odatã cusuccesul obþinut de renovarea vechiului Lyon, cartierrenascentist, unde prin “procedura sectoarelorocrotite” s-a introdus o paletã de culori inspiratã deRenaºterea italianã. Aceastã paletã a fost folositã ºipe cheiurile fluviului Saone, ceea ce a fãcut-o extremde vizibilã cetãþenilor oraºului. Cheiurile fluviuluiSaone sunt formate din faþadele vechiului Lyon. Acestsucces de rãsunet al decorãrii fluviului Saone adeterminat, prin gust ºi uºurinþã, toþi proprietarii sãadopte aceleaºi culori pânã la absurd.

444444 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

and the details will be an accent on this background.The chromatic repertoire will also take into accountthe compatibility with the urban area.For the construction that is shown in the figureabove, located in the French region Limousin (MassifCentral), the dominant colors are those of local roofs:gray-blue, the strong black of old tiles and the redocher that expresses the color of the new tiles. Ofcourse, there will be able to show a range of personalpreferences, but in any case it will have to take intoaccount the existing dominant materials and the colorof the surrounding environment in order to define a

harmonically structured color range.4

In conclusion, there is taken into account in thesestudies a number of issues that influence theperception, the color selection being conditioned bythe constitutive elements of the building and of theenvironment.

EEXXAAMMPPLLEESS OOFF CCHHRROOMMAATTIICC RREEHHAABBIILLIITTAATTIIOONN

LLYYOONN,, FFrraannccee55

In 1990, the municipal team for the recovery of thecity center takes measures that include, amongothers, a plan for renovating the façades of Rhône’squays throughout the city.

Color played a role in the urban thinking along withthe success of the renewal of the old Lyon, aRenaissance district, where through the “protectedsectors procedure” was introduced a color paletteinspired by Italian Renaissance. This palette was usedalso for the Saone river quays, which made it veryvisible for the citizens. Saone river’s quays areconstituted of the old Lyon façades. The resoundingsuccess of the Saone River decoration determined allowners, by taste and convenience, to adopt the samecolors to the absurd.

Agenþia de Urbanism a Primãriei a organizat unconcurs naþional de idei prin care se urmãreaameliorarea lizibilitãþii. Culoarea avea rolul de a facevizibilã unicitatea ºi importanþa sitului. Sociologul urbanist Michel Roz a analizat zona atâtdin punct de vedere istoric, dar cu precãdere la nivelvizual, privirea fiindu-i atrasã de piatrã, materialulconstitutiv al arhitecturii, o piatrã albã sau gri cuefecte albãstrii sau bej, ºi de feronerie. Culoareaaleasã, ºi ulterior consacratã, a fost albastrul(galbenul, roºul ºi toate derivatele ocrului fiindexcluse deoarece erau rezervate pentru vechiul Lyon,verdele era exclus fiind o “tendinþã naturalistã”). Nu s-a pus niciodatã problema de a crea o paletãreglementarã, ci aceea de a propune o cartãnegociabilã de fiecare datã în raport cu intereselerezidenþilor, a asociaþiilor de proprietari, aantreprenorilor ºi a administratorilor. În beneficiulacestei practici de consultare (mai mult de 1000 dereuniuni pentru cele 350 de imobile incluse înprogram), culoarea bleu ºi-a ocupat locul sãu firesc.Astãzi, albastrul a devenit o etichetã.

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 444455

The City Hall Planning Agency held a national contestof ideas seeking to improve readability. Color wasintended to reveal the uniqueness and importance ofthe site.The urban planner sociologist Michel Roz analyzedboth from the historical point of view, but mostly ona visual level, his view being drawn by the stone, theconstituent material of architecture, a white or graystone with bluish or beige effects, and by theironware. The selected color, and then devoted, wasblue (yellow, red ocher and all derivatives wereexcluded because they were reserved for the oldLyon, green was ruled as a “naturalistic trend”).It was never raised the issue of creating a regulatorypalette, but to propose a charter negotiable eachtime in relation to the interests of the residents, ofthe associations of owners, entrepreneurs andmanagers. In the benefit of this practice ofconsultation (more than 1000 meetings for the 350buildings included in the program), the color blue hastaken its natural place. Today, blue has become alabel.

Culorile alese pentru faþadele ºi feroneria cheiurilor Rhône-ului, Lyon, Franþa / The selected colors for the facades and ironware of Rhône’s quays, Lyon, France

TTOORRIINNOO,, IIttaalliiaa66

În 1808, odatã cu reînfiinþarea comisiei edililor, seprecizeazã cu claritate criterii de reglementaremotivate de faptul cã „... în cadrul fiecãrui guvernînþelept trebuie sã existe o atenþie corespunzãtoarecu privire la frumuseþe, ºi o disciplinã a clãdirilor cuaccent pe salubritate, astfel încât locuitorii îºi vorapropria spaþiul urban; acestea vor fi de o mareimportanþã în statele republicane unde bunurilepublice nu mai sunt patrimoniul unei familii ci aletuturor cetãþenilor”. În efortul frenetic de reformã aoraºului, i se recunoaºte în sfârºit culorii un rol demare importanþã. Mijloc sãrac prin excelenþã, aceastaapare consiliului ca un instrument mai eficace, mairapid ºi economic pentru a obþine echivalenþa /egalitatea dintre elementele diferite din punct devedere calitativ ºi cantitativ, pentru a da în sfârºitcontinuitate discontinuitãþii urbane. Culoarea devine,astfel, mai mult decât o determinare secundarã ºiirelevantã a construcþiilor (lãsatã la latitudineaproiectantului sau, mai rãu, a proprietarului sauexecutantului), devine o determinare esenþialã aoraºului de apartenenþã neprivatã ci publicã. Tocmaiîntr-o asemenea consideraþie a culorii pe scarã urbanãconstã noutatea esenþialã în folosire pe care consiliuledililor o face din acest efemer element al arhitecturii.De acum înainte ºi pentru aproximativ cincizeci deani, controlul cromatic al oraºului va fi deci foarteriguros ºi va permite elaborarea gradualã a unui planal culorii autentic ºi propriu. În decembrie 1978, la propunerea consilierului pentruConstrucþii private, Enzo Biffi-Gentili, Primãria dinTorino împuterniceºte o echipã de specialiºti sãredacteze un Plan de Corectare a Culorii oraºuluibazat pe o documentaþie istoricã incontestabilã,oferind ºi o consultanþã pentru controlul cererilor derefacere a tencuielii exterioare a imobilelor parveniteîn cadrul Primãriei între anii 1979-1980.

444466 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

TTUURRIINN,, IIttaallyy66

In 1808, when the municipal commission wasreestablished, were clearly specified some regulatorycriteria motivated by the fact that “... within eachwise government there should be an adequateattention regarding the beauty and a buildingdiscipline with emphasis on sanitation, so that peoplewill appropriate the urban space; these will be ofgreat importance in the republican states where thepublic assets are no longer a family heritage but theybelong to all citizens “.In the frantic effort to reform the city, color is finallyrecognized as having an important role. A poormean, it appears to this council as a more effectiveinstrument, quicker and economical, in order toachieve equivalence / equality between differentelements in terms of quality and quantity, in order tofinally give continuity to the urban discontinuity.Thus, the color becomes more than just a secondaryand irrelevant determination of constructions (at thediscretion of the designer or, worse, the owner orcontractor), is an essential non-private determinationof the city but a public one. Precisely suchconsideration of the color use at the urban scale is theessential novelty that this council makes of thistransitory element of architecture. From now on andfor about fifty years, the city chromatic control will bevery strict and will allow the gradual development ofan authentic and personal color plan.

In December 1978, at the proposal of the counselorfor private constructions, Enzo Biffi-Gentili, the CityCouncil of Turin empowers a team of experts toprepare a city color correction plan based on anindisputable historical documentation offering as welladvice for the control of the claims for restoration ofthe exterior plaster of buildings built in the period of1979-1980.

Echipa desemnatã îºi propunea ca obiectivreconstruirea ºi publicarea „Planului cromatic”original al oraºului cu „Gama cromaticã” originalã ºi„Normativul” cu privire la acest lucru, în aºa fel încâtsã poatã proceda la controlul cererilor de refacere atencuielii exterioare a imobilelor în baza elementelorfondate în mod ºtiinþific. Pentru clãdirile care intrau în „Planul cromatic”original controlul cererilor de refacere a tencuieliiexterioare a imobilelor era efectuat în bazaindicaþiilor conþinute în cadrul documentelor. Pentrucele care nu erau incluse în Plan, când nu existauproiecte de colorare sau altã documentaþieasemãnãtoare, reconstruirea nuanþelor originale seefectua în baza mostrelor cromatice originalerelevate în mod direct pe loc, in situ, cu catalogulMunsell.

Aceastã abordare sistematicã bazatã pe un criteriu derestaurare riguros, a simþit în mod evident, în primulan de experiment, anumite limite la impactul curealitatea operativã. În al doilea an de lucru, pentru acompleta procesul de punere în practicã ºi pentru aremedia majoritatea frustrãrilor celor care efectueazãconsultanþa ºi a celor care o utilizeazã, a fost pusã lapunct „Gama cromaticã” a oraºului cu scopul de apermite eventuala introducere în cataloageleproducãtorilor, precum ºi reconstrucþia sistematicã amodelelor de colorare a principalelor strãzi ºi pieþedin centrul istoric.

Este prevãzutã continuarea lucrãrii de cercetareasupra documentelor ºi de relevare de la locul tuturorconstrucþiilor care nu sunt încã incluse în Plan cuscopul de a actualiza arhiva „Modelelor de colorare”ºi „Gama cromaticã” publicate pânã acum. Pentruconstrucþiile noi este prevãzutã prezentareaproiectelor de colorare ºi a planurilor detaliate decolorare ad hoc.

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 444477

The designated team aimed at the reconstruction andpublication of the original “Chromatic Plan” of thecity with the original “Chromatic range” and of the“Norm” regarding that, in order to control therequests for rehabilitation of the exterior plaster ofthe buildings in basis of scientifically foundedelements.

For buildings that belonged to the original“Chromatic Plan”, the control of the requests torestore the original exterior plaster of the buildingswas carried out according to the informationcontained in the documents. For those who were notincluded in the Plan, when there were not coloringprojects or other similar documentation, thereconstruction of original shades was performedbased on the original chromatic samples revealeddirectly in situ, with Munsell catalog.

This systematic approach based on a rigorouscriterion for restoration, clearly felt, during the firstyear of experiment, certain limits to the impact of theoperational reality. During the second year of work,in order to complete the implementation process andin order to fix many frustrations of those performingthe consultancy and those who were using it, therewas finalized the “Chromatic Range” of the city inorder to allow the possible insertion in themanufacturers’ catalogs, as well as the systematicreconstruction of coloring patterns of the mainstreets and squares in the historic center.It is planned to continue the research work ondocuments and the disclosure of all buildings that arenot yet included in the Plan in order to update thearchive of the “Coloring Models” and of the“Chromatic Range” published so far. For the newbuilding projects there is provided the presentation ofdetailed coloring plans and the ad hoc coloringdetailed plans.

444488 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

Gamã cromaticã – de la 1 la 8 – tencuieli,9 ºi 10 – lemn, 11 – metal / Chromatic range - from 1 to 8 - plaster, 9and 10 - wood, 11 - metal

Planul de corectare a culorii din Torino / The Chromatic correction Plan in Turin(1979/1981)

PPEESSAARROO,, IIttaalliiaa77

Proiectul „Pesaro-Culoare” în faza sa iniþialã s-aocupat de determinarea ºi de strângerea de datecromatice ale oraºului pentru a cuprinde aspectelecaracteristice atât pozitive cât ºi negative. Aceastã documentare a fost necesarã în scopulformulãrii ipotezelor de proiectare non abstracte; înrealitate imaginea „nouã” a zonei –mãrii din Pesaronu putea fi gânditã fãrã relevarea existentului.Propunerea vine sã reabiliteze zona-mare a centruluigândind ºi proiectând culoarea ca un fapt armonic,global ºi standardizat.

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 444499

PPEESSAARROO,, IIttaallyy77

The “Pesaro-Color” project in its initial phase wasresponsible for determining and collecting chromaticdata of the city in order to include both the positiveand the negative characteristics.This documentation was required in order toformulate the non-abstract design hypotheses; inreality the “new” image of the sea area of Pesarocould not be designed without revealing the existentone.The proposal comes to rehabilitate the sea area of thecenter by designing the color as a harmonious fact,global and standardized.

Studii de reabilitare cromaticã a zonei-mãrii din Pesaro / Chromatic rehabilitation studies of the sea area of Pesaro

Într-o primã etapã au fost puse în evidenþã aspecteleobiective ale culorii potrivit teoriilor cromatice mairecente ºi valorile de reflectare – atmosferã –temperaturã – complementaritate – vibraþie; dinaceste valori poate fi dedusã ºi cuantificatãinteracþiunea dintre culoare ºi microclimã observatãîn anotimpul de varã din Pesaro care se desfãºoarãdin iunie pânã în septembrie. În a doua etapã, relevarea cromaticii existente,organizatã într-o amplã culegere de diapozitive, aevidenþiat cã între cartierele din zonele cercetate (Viadel Lazzaretto, Bado, Paterni, Della Sanità, Calata,Duilio, Porto Canale, Cesare Battisti, Viale Trieste)existã diferenþe cromatice în relaþie directã cuaspectele socio-economice. Culorile cu tonalitateatenuantã din zonele adiacente canalului portuluievolueazã, pe mãsurã ce avanseazã cãtre mare, întonalitãþi mai bogate ºi mai sofisticate obþinândrezultate de mare interes.În a treia etapã propunerea de intervenþie a vizatanumite ansambluri de construcþii constituite dinhoteluri ºi vile private ce formeazã imagineaconstruitã de-a lungul oraºului pânã la mare.Imaginile de mai jos se constituie într-un exemplu alvariaþiilor volumetrice (Hotel Principe – Vila Ruggeri –Hotel Vittoria, Atlantic – Nautilus – Beaurivage) ºi alrelaþiilor dintre reflectare, luminozitate, atmosferã.În concluzie, cercetarea a relevat în mod surprinzãtor,cã proprietarii în multe cazuri îºi stabiliserã deja, înmod spontan, un set de reguli coloristice ºi cãrealizarea unei reglementãri cromatice probabil cã nuurma sã aibã un impact negativ ºi datoritãcaracterului sãu neobligatoriu, adicã consultativ.Aceastã situaþie poate conduce (ºi este de dorit sã ofacã) la apariþia unui dialog între autoritate (instituþiapromotoare) ºi proprietar/cetãþean, totul evident curespectarea obiectivului final, acela de reabilitarecromaticã ºi de obþinere a unei armonii globale azonei-mãrii din Pesaro.

445500 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

During the first stage there were highlighted theobjective aspects of color accordingly to the latestcolor theories and with the reflection values - air-temperature - complementarity - vibration; fromthese values it can be derived and quantified theinteraction between color and microclimate observedin the summer season of Pesaro which runs from Juneto September.During the second stage, the revealing of existingcolors organized in a vast slides collection showedthat between the neighborhoods of the studied areas(Via del Lazzaretto, Bado, Paterni, Della Sanità,Calata, Duilio, Porto Canale, Cesare Battisti, VialeTrieste) there are chromatic differences directlyrelated to socio-economical aspects. The delicate tonecolors of the adjacent port channel evolve as themove towards the sea in richer and moresophisticated tones obtaining results of great interest.During the third stage, the intervention proposalaimed at certain building ensembles consisted ofhotels and private villas forming the built image alongthe city to the sea. The images below are an exampleof volumetric changes (Hotel Principe - Villa Ruggeri -Hotel Vittoria, Atlantic - Nautilus - Beaurivage) and ofthe relationships between reflection, light,atmosphere.In conclusion, the research surprisingly revealed that,in many cases, the owners of the buildings alreadysettled, spontaneously, a set of chromatic rules andthat a chromatic regulation probably would not havea negative impact because of its not mandatorycharacter.

This may result (and it is desirable to do so) in theappearance of a dialogue between authority(sponsoring institution) and the owner/citizen,respecting the obvious endpoint, the chromaticrehabilitation and achieving global harmony in theSea area of Pesaro.

CCOONNCCLLUUZZIIII.. UUnn ppoossiibbiill rrããssppuunnss llaa ccoommpplliiccaattaa pprroobblleemmãã aa ccuulloorriiii??

În exemplele de reabilitare cromaticã prezentate sedisting trei direcþii:

- constituirea unei palete cromatice negociabile, nureglementarã, bazatã pe studii istorice ºi pe percepþiala faþa locului;- instituirea unei palete cromatice riguroase, bazatãpe un plan cromatic strict, dedus pe baza unei solidedocumentaþii istorice ºi- dezvoltarea unei reglementãri cromatice bazatãpe analiza dezvoltãrii spontane.La Lyon alegerea culorii albastre a fost fãcutã dupãun îndelung studiu istoric dar ºi de percepþie,albastrul regãsindu-se în arhitectura veche de piatrã(care avea reflexe albãstrii), ºi dupã consultareacomunitãþii.

La Torino a fost întocmit Planul de corectare a culoriipe baza unei documentaþii istorice inconstestabile,plan cromatic care a devenit normã obligatorie.La Pesaro s-a constatat cã, în mod surprinzãtor,proprietarii în multe cazuri ºi-au stabilit deja, în modspontan, un set de reguli coloristice astfel încâtrealizarea unei reglementãri cromatice nu a avut unimpact negativ.

Elementul uman se regãseºte, dupã cum este ºi firesc,în toate exemplele, iar crearea unei palete cromatice,a unui set de reguli coloristice îl implicã foarte multdeoarece el este cel care trebuie sã accepte o atareintervenþie.În toate cele trei cazuri s-a simþit nevoia stabilirii uneigame cromatice, a unui plan cromatic de reabilitare,pentru a se asigura o imagine coerentã a oraºului((atât la nivelul construcþiilor existente, cât ºi la niveluldezvoltãrilor ulterioare).

Studii ºi cercetãri ºtiinþifice de arhitecturã ºi urbanism / Architecture and Urban Research Studies / AARRGGUUMMEENNTT 445511

CCOONNCCLLUUSSIIOONNSS:: AA ppoossssiibbllee ssoolluuttiioonn ttoo tthhee ccoommpplliiccaatteedd pprroobblleemm ooffccoolloorr??In the chromatic rehabilitation examples that werepresented here could be distinguished threedirections:

- the creation of a negotiable color palette, notregulatory, based on the historical studies and theperception on the spot;- the setting up of a rigorous color palette based ona strictly chromatic plan, derived from a solidhistorical documentation and- the development of a chromatic regulation basedon the analysis of the spontaneous development.In Lyon the choosing of the blue color was made aftera long historical study and after a study of perception,blue being found in the ancient architecture of stone(which had bluish reflections), and after consultingthe community.

In Turin was prepared the Plan for Color Correctionbased on an incontestable historical documentation,a Plan which has become mandatory.At Pesaro it has been noted that, surprisingly, in manycases, the owners had already establishspontaneously a set of chromatic rules so that theachievement of a color chromatic regulation had nota negative impact.The human element is found, as it is normal, in allinstances, and the creation of a chromatic palette, ofa set of chromatic rules, involves the human elementa lot because it is the one that has to accept such anintervention.In all three cases there was felt the need ofestablishing a color range, a chromatic rehabilitationplan, to ensure a coherent image of the city (both forthe existing building and the subsequentdevelopments).

Consider cã la nivelul oricãrui oraº european, pentrua înfrâna dar ºi pentru a canaliza “elanul creator” alproprietarilor/investitorilor este nevoie de instituirea,bineînþeles cu acordul ºi consultarea tuturor factorilorimplicaþi, a unui “Plan cromatic” al oraºului, al zonelorde interes, acest lucru conducând cãtre un “upgrade”al imaginii oraºului.

NNoottee1 Povestea caselor, ed. Simetria, Bucureºti, 20002 Reabilitarea fondului locativ urban vechi. O metodãintegrativã de evaluare – arh. Rodica Criºan - tezã dedoctorat, Institutul de Arhitecturã “Ion Mincu”, Bucureºti19983 La ristrutturazione edilizia – Tecnologie per il recuperodelle vecchie costruzioni aspetti socio-ambientali,economici, legislativi - BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G.4 La ristrutturazione edilizia – Tecnologie per il recuperodelle vecchie costruzioni aspetti socio-ambientali,economici, legislativi - BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G.5 Preluare din revista Arhitext Design nr. 2 (133) –februarie 2004 – Culoarea / The Colour6 La ristrutturazione edilizia – Tecnologie per il recuperodelle vecchie costruzioni aspetti socio-ambientali,economici, legislativi - BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G.7 La ristrutturazione edilizia – Tecnologie per il recuperodelle vecchie costruzioni aspetti socio-ambientali,economici, legislativi - BAGLIONI, A., GUARNERIO, G.

445522 Universitatea de Arhitecturã ºi Urbanism “Ion Mincu”/”Ion Mincu” University of Architecture and Urban Planning

I think that for any European city, in order to restrainbut also to guide the “creative enthusiasm” of theowners / investors, there is a need to establish, ofcourse with the consent and consultation of allstakeholders, a “Chromatic Plan” of the city, of theareas of interest, this leading to an “upgrade” of theimage of the city.

NNootteess

1 Povestea caselor, ed. Simetria, Bucureºti, 20002 Reabilitarea fondului locativ urban vechi. O metodãintegrativã de evaluare – arh. Rodica Criºan - tezã dedoctorat, Institutul de Arhitecturã “Ion Mincu”, Bucureºti19983 La ristrutturazione edilizia – Tecnologie per il recuperodelle vecchie costruzioni aspetti socio-ambientali,economici, legislativi - BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G.4 La ristrutturazione edilizia – Tecnologie per il recuperodelle vecchie costruzioni aspetti socio-ambientali,economici, legislativi - BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G.5 Preluare din revista Arhitext Design nr. 2 (133) –februarie 2004 – Culoarea / The Colour6 BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G. - La ristrutturazioneedilizia – Tecnologie per il recupero delle vecchie costruzioniaspetti socio-ambientali, economici, legislativi7 BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G. - La ristrutturazioneedilizia – Tecnologie per il recupero delle vecchie costruzioniaspetti socio-ambientali, economici, legislativi

BBiibblliiooggrraaffiiee // BBiibblliiooggrraapphhyy

BAGLIONI, A.,GUARNERIO, G., La ristrutturazione edilizia – Tecnologie per il recupero delle vecchie costruzioni aspettisocio-ambientali, economici, legislativi , ed. Hoepli, 1992CRIªAN, Rodica, Reabilitarea fondului locativ urban vechi. O metodã integrativã de evaluare –tezã de doctorat, Institutulde Arhitecturã “Ion Mincu”, Bucureºti 1998***Arhitext Design nr. 2 (133), februarie 2004, Culoarea / The Colour

***Culoarea în arhitectura din Limousin, Direcþia regionalã a departamentului din Limousin***Povestea caselor, ed. Simetria, Bucureºti, 2000