CUGET LIMPEDE, CINSTE Şl ORDINE! -ie, · 2018-08-26 · CUGET LIMPEDE, CINSTE Şl ORDINE!:...

CUGET LIMPEDE, CINSTE Şl ORDINE!: Străzile mai vuiesc de ecoul împuşcăturilor, pe trotuare ard luminările micilor altare votive improvizate, grupuri se mai adună în faţa unor instituţii, la locurile de munca oamenii duc dezbateri-aprinse asupra viitorului. Ce voin face de-a cum înainte? aceasta e-.tr, întrebarea fundamentală, ta care cu toţii căutăm un. răspuns. Iar în locul unui răspuns, apar mai multe-

Cei care au ieşit tn stradă pentru a obţine libertatea,au fos,t, în marea lor majoritate, tineri prea yiiţin exersaţi In viaţa politică în cotydîţiite în care: fi azi, pentru mulţi, cuvînlul politică este asociat' cu un nume pe care tnl-e silă aă-l.mai scriu. Dar, intr-un fel sau altul, toţi am făcui, facem: şi vom face politică — activă sau pasivă. Tinerii aceştia care şi-an puf in joc viaţa aveau curajul de ci spune ceea ce gîndeaii. Dar să nu uităm că ei gîndeau precum părinţii lor, care însă erau prudenţi iri afirmaţii deschi-

-ie, române!se, tocmai pentru a nu periclita şansele fiilor lor. Meritul trebuie cu crhilate împărţit între ambr-le <)vnp-

. raţii. .■ ■■ ■ y : ; y'

Acum — cc avem de făcut? Avem 'A ţară ce trebuie reconstruită in toate structurile sale politice, economice, financiare, culturale etc.i riar nu in 'ultimul rînd, morale. Nu cu vorbe, ,ml _ctt ■ ranchiună ţi plata unor poliţe personale.- Nu cu oportunism,— de orice culoare ar fi 'e l Cu onestitate! Onestitate ce înseamnă cuget curaţi ordine, şi muncă:'Multă muncă ordonată şi onestă, - . . ., -

Să ne. ferim de provocatori, de falşii revoluţionari, ■de arivişti. Să ne trezim la realitate! -

Colectivele de muncă îşi cunosc oamenii. Unii au vocaţie de tribuni. Alţii sînt hărăziţi trudei oneste şi modeste. Nu diferenţele sînt importante acum. Ne uneşte faptul că sîntem la fel de datori aceleiaşi mame ~ România. Ele, aceste colective, să-i propună, să-i susţină, să-i impună Comitetului judeţean al Frontului Salvării Naţionale pe toţi oamenii harnici şi. oneşti care pot contribui Ja bunul mers al activităţii,' lă stăvilirea oricărui pcricol .de haos economic. Să-i respectăm pe'specialiştii care şliti să întreţină fi să sporească bunurile naţiunii: ■•■ < 1

Să ne trezim din euforica — naivă, sinceră ori provocată uimire in faţa victoriei.. Dcşteaptă-te, române!

T E

EXPRESIE A OPINIEI PUBLICE OiH JUDEŢUL CLUJANUI, I. NB. 5

MIERCURI27 DECEMBRIE 1980

8 PAGINI 1 LEU

IN CADRUL UNEI EMISIUNI A TELEVIZIUNII ROMÂNE LIBERE AU LUAT CUVÎNTUL, .' MARŢI DUPĂ^AMIAZĂ, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

: '-'v V../-;-:;,;-\.:.;şi.PRIMUL^MiNIŞŢRU. I.-- ;;;

r o s tit d e p re şedinţele Gonsifiuîui Fro n tu lu i d e Salvare Naţională, ION iLlESCU

-Sjtmaţi concetăţeni,Sîntem prinşi - într-un

program.- foarte încordat în ' ,-acijste zile, dar am ţinat să- fim prezenţi In studio, ■iacă vreţi, şi dintr-un .motiv personal — am auzit că, circula zvonuri că s-ar fi P'stut's.’i nu maf.existăm.

'Vni v’ U.., în primul rîrd, să sa v '-U tu existăm îi>- v câ. f:î al doilea rînd, a m : vroj s i punctăm cîteva chefi'.iun: cu privire Ia ata- d:«i; .ic L; vită ţii noastră.

O primă idee: revoluţi'! noastră are o particularitate deosebită. Ea este rezultatul, unei acţiuni spontane a maselor, expresie a nemulţumirii acumulate de-â lungul anilor,, care a fost. accentuată- prin încercările de reprimare a., mişcărilor,de- masă şi, în primul rînd, ale tineretului. Este total falsă idec-a care s-ar putea sa se acra-' dtţeKs.ră a fost o-lovitură ’ d<a stat .realizată . de cîteva -

forţe-'.'■organizate,- ba încă şi cu sprijin din afară. A-.

rdevă' ul este că: acest Consiliu al F’ ontului Salvării, Naţionale- e>te? emanaţia mişcăm si nu a - precedaV mişcarea. Aceasta implică şi un dr^avantai, o dificultate pe cai e noi o intîmpi- num -.-iţări, pentru că trebuie sa tlt-'. COtiStîLUÎm, V* no organ iAun c.î structuri aio nci: puteri. Kîts nevoi(le timp p"i ■ir-, structurarea: noastră.

Caracterul cal mai veni- no- al acţiunii teroriste, care continuă din partea vechiului aparat represiv, care caută să terorizeze populaţia, este de a ne împiedica să facem acest lucru, să trecem"'de la euforia. primelor zile, la munca practică de organizare şi de intrare in normal a- iiitregii vieţi economice şi sociale a ţării, Şi securitatea membrilor noilor organisme este o problemă cate liobui’* <i tte preocupe.

Vă daţi seanu( că scopu! acţiunilor teroriste este .de a împiedica stabilizarea

• vieţii economico-sociale şi, de! a transfera nemulţumi

rea maselor populare spre noua conducere„incapabilă'' su pună ordine în ţară.

In al doilea rînd, - sînt p’-obkrva re.do îp '

intr^'i,->£«'<. i ’ire, uliii r.oimai ul uoţii c(Our»nicc ~.i socialo, precum şl olt rezolvarea problemelor ejon-

■ .crete a!e . ceiăţentlor. = Pînă nu organizăm :, structurile noilor forme ale puterii de 'tal. ale administraţiei.-du stat, deci la nivel centrai; la nivelul consiliului caro a preluat funcţiile organului puterii, âl guvernul!!* care'.conduce^ aţlmihistr»:ia centrală, precum şi la nivel ■ judeţean consiliile judeţene, municipale, oră- - şeneşti, comunale câj orga- - ’ ne reprezentative ale -pa- ’ terii locale şi administraţia:

• locală care rezolvă p rob id -: t.:m e ie cetăţenilor *— fără a-

ceastâ.'organizai.* pînă la amănunt ar -avea - de suferit • desfăşurarea .vieţii

- noastre. De aceea,; vă rog -,ţ.şi fac apel ia consiliile ju

deţene ale Frontului,; la toate cele locale să acorde

'«-'acum p deosebită, atenţie problemelor concrete.- Să

,ti»ceny de Îj-rVtva Jir*' m>- ; Mp Vi gk.nt-,.iî'e. tit' pro- ţţrcUii ■*- .-progi'am (1, intă,

prcaeiviat — ia asigurarea- - continuită1.:! unei vieţi normale prin reorsâ- niza rea acesteia pe baze noi. De aceea, să nu mai Inticrupem desfăşurarea a- ce’ tei activităţi;' cleranjînd organismele menite să re- /oii'e problemele ; economiei locale, ale aprovizionării populaţiei, ale'transportului, ale comerţului şi

, ’ aşa mai departe.- Gâ. şi ,ale activităţii economice din întreprinderi.ţ Se încheie- un an' — intrăm într-un- an economic

(Continuare în pag. a VlII-a)

C U V l N T U L ro s tit de p n m u î-m în is tru , P E T R E R O M A N

în aceeaşi emisiune ă 1 leviziunii lîomâne Libet i-’eţre Itfinian. prim-mîni tru al României a spus:

Mulţi se înfreabă ce facem tn mod concret, pentru ca acum să poată să trăiască. Vă rog să mă iertaţi pentru glasul destul de dificil pe care îl am acum. Aceasta este din cauză că de la strigăte de tipul „Mu . vă fie frică, Ceauşescu pică!11 sau „Ole! Olel Ceau- seseu nu mai c i1* din- noap-- tea de 21 :spre 22 decembrie am trecut, în zilele trecute, la şoapte spuse. între noi pe culoare sau în cabinete sanitare. Este foarte greu să vă imaginaţi ce aparat 'monstruos, pe măsura monstruozităţilor regimului său, a construit Ceauşescu pentru a supraveghea şi teroriza acest popor, pe noi.

Acum, să revin la chestiunea cu caro am început, tn-aceste zile de încercări' aîrele, «oi ntt ne-am putut

ocupa nici pe‘ departe de a c uaniza viaţa, de a da. un curs normal muncii şi’ vje- ţu cetăţenilor. Şi aceasta; , pentru că prin mijloace extrem de perfide, viclene. . foarte bine organizate eram îti permanenţă ţinuţi într-o ' stare de alertă pa care eu mă , întreb cum de am suportat-o pînă acum! Tot ce am putut să facem în planul acesta a fost de a lega cîteva punţi în hău, în de- zăstrxil lăsat de clica Ceauşescu in această ţară, în ceea ce priveşte economia şi organizarea-socială.

^Kconomiă şi organizarea socială se aflau într-adevăr la cheremul a două minţi primitive, fără nici o per-1 spectivă, în schimb cu o sete .de putere cu adevărat ' sreu de găsit în istoria modernă. Dcci, ceea ce am putut face a fost ca mobili- y.lnâ, utilizînd. oameni cinstiţi, care au rămas la posturile lor ‘ administrativo, să menţinem firele im eiot-

gantzări sociale. Şi eu sînt;: foarte bucuros că nu s în - . tern în stare de dezastru în ceea ce • priveşte funcţiona- - rea mecanismului economic; nu sîntem într-un haos; nu sîntem într-o situaţie disperată şi duşmănii noştri să: ştie- că situaţia este din ce în ce tnaibună. De acuma ne aşezăm la rezolvarea unor probleme mai

concrete. Deocamdată, este lesne de înţeles că nu dispunem decît' de structurile

- vechi. Dar, din fericire, ne putem permite să spunem că le-am puteri utiliza cu mai multă inteligenţă decît au făcut-o oamenii Iul Ceauşescu, care niciodată nu erau aleşi pe criterii de

(Continuare în pag, a VlII-a)

v : : ; 'G 0 ' . M u :;,n . iAvînd îri- vedere, faptul că şî după condamnarea ş\

cxccutarea dictatorilor Nicolae şl Elena Ccauşescu continuă acţiunile teroriste alo unor elemente izolate avînd ca urmări pierderi de -vioţi omeneşti şi distrugeri materiale, Consiliul Frontului Salvării Naţionale hotărăşte:

1) In Capitală si în toate judeţele ţărU se instituie tribunale militare extraordinare care vor judcca toate cazurile dc acte teroriste: '.

2) Judccarea va urma oi procedură de urgenţă, iar executarea sentinţelor se va face imediat.: 3) Elementele teroriste care pînS jo i 28 dccctwbrie 1989,

orele 17. nu vor preda armele şi muniţia aflată asupra lor vor fi judecate şi condamnate de aceste tribunale extraordinare conform procedurii dc urgenţă,

- C O W O T DIN PARTEA CONSILIULUI

FRONTULUI SALVĂRII N A Ţ IO N A L E "Consiliul Frontului Şalvarii - Naţionale a ales «n

funcţia de preşedinte pe Ion iliescu. îar în funcţia de prim-vicepreşedint© pe Dumitru Maiilu.

- i ' . D E C R E T, Consiliul Frontului Salvării Moţionale decreteaiă:

Articol unic: se numeşte în funcţia de prim-mi - nistru al României; pină la alegeri" Peîîe Roman.

Semnează preşedintele Consiliului Frontului Sal- vării Naţionale, Ion lliescu.

, ' D E C R E TConsiliu] Frontului Salyârjj Naţionale decretează:

; Articol unic: se numeşte în funcţia de ministru al apărării, naţionale generalul colonel Nicolae Militaru, *; Semnează preşedintele Consiliului Frontului Sal- văriî Naţionale, Ion lliescu. : :

Privind trecerea in componenţa Mihisterului Apârd- rii Naţionale a Departamentului Securităţii Statului şi a : altor organe din subordinea Ministerului de •

.;--- InterneArt. t. I*e data prezentului decret, trec în componenţa

Ministerului Apărării Naţionale Departamentul Securităţii Statului, comandamentul trupelor de securitatc împreună cu organele şi unităţile din subordinea acestora. Sînt induse în acestea structura, bugetul, personalul, ar?, «Mameiitul, muniţia, teliPica din dotare, fondurile fixe, precum şi activul şi pasivul din ţară şi din străinătate. I’cntru tiirecţiile, unităţile asimilate şi serviciile comune, efectivele, tehnica, fondurile fixe, precum şi bugetul se defalcă proporţional cu atribuţiile cc le îndeplinesc.

Art. 2. La Ministerul de Interne rămîn Inspectoratul General al Miliţiei, comandamentul pompierilor' şi direcţia penitenciarelor, cu toate unităţile din subordinea acestora. Tentru direcţia paşapoarte, evidenţa străinilor şi controlul trecerii frontierei de stat se va emite ua decret separat, ’ . ' . .

A r t 3. Drepturile băneşti şi materiale ce se cuvin personalului militar şi civil prevăzut la art.- 1 vor fl asigurate de către Ministerul Apărării Naţionale. -

Art. 4. Trupelo de grăniceri se reintegrează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale. '

A rt 5. Ministerul Apărării Naţionale va lua masuri pentru stabilirea unei organizări unitare a tuturor unităţilor din componenţa sa, potrivit atribuţiilor şi sarcini» lor cc revin acestui minister. :

Art. 6. Comitetul de Stat al Planificării, Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Ministerul do Finanţe vor lua măsuri pentru a introduce modificările corespunzătoare' în indicatorii economici po anul 1900 ai Ministerului Apărării Naţionale şi lyiinisterului dc Interne. , ,

Preşedintele Frontului Salvării Naţionale "' ION ILIESCU.

Ministrul Apărării Naţionale General colonel NICOLAE MILITAItU

LEG E r_privind abrogarea unor legi, decrete şi alte acte

normative :Y . '(ÎN PAGINA A VIII-A) ;

PAGINA 2 ADEVĂRUL - JN LIBERTA T^

P R O P U N E R Iprivind componenţa, structura Consiliilor — respectiv a Comitetelor Execu

tive provizorii ale Frontului Salvării Naţionaleal; — La nivel de judeţ:

Consiliul Frontului Salvării Naţionale ya fi format din 75—85 membri.' — în componenţa Consi- '

liului. vor intra:reprezentanţi ai

Consiliilor V municipale• orăşeneşli şi comunale;: — muncitori din mâ-

rile întreprinderi indus- < ■ . ? triale;

— ţărani; .— intelectuali de mare

1. valoare; ' " _■/ -- — reprezentanţi at •ti

neretului - ^universitar, muncitoresc- Şi .şcolar; ",• ’—, reprezentanţi ai roi-

: — reprezentanţi cultelor;— reprezentante ale femeilor. : _ ,

- Din cadrul Consiliului judeţean se alege un Comitet Executiv Provizoriu, cu■ 21—23 membri, care va a- vea uri preşedinte, doi vi-,, copreşedinţi, un secretar. .- ■Membrii Comitetului'vor fi repartizaţi pe următoarele domenii de activitate,

' — domeniul economic, A - domeniul organiza-'

toric— Colectivul, pentru .

relaţiile cu cetăţenii şi problemele social-uma-

! norităţilor naţionale; ; nitarc*Municipiul ConsiliaCluj-Napoca 65—75Turda 45—55Dej 45—55Oraşul ConsiliuCîmpia Turzii 31—35.Gherla . 25—29Huedin . 25—29

, — Colectivul de pre- ' să, radio şl televiziune

— .Colcctivul pentru probleme militare şi de apărare

— Colectiv pentru problemele de cultură şi artă , , _ r--\• — Colectiv - pentru problemele cultelor.

'La nivelul municipiilor şi oraşelor se . vor constitui consilii, respectiv Comitetele Executive Provizorii a- vînd structură asemănătoare cil cea de lâ nivelul ju deţului şi componenţa numerică după cum urmează:Comit Exec. Provizoria v.

17—1915—1715—17

Comit Exec. Provizoriu13-Î-1511—13,11—13

La nivelul comunelor se vor constitui, de asemenea, consilii şi Birouri Executive. Consiliile vor fi formate In funcţie de" structura populaţiei," fiind reprezentate toate categoriile de oameni ai muncii.

Numeric consiliile vor fi formate -din 19—21 membri, iar Biroul executiv provizoriu din ~ 7—9 membri.

La nivelul întreprinderi- - lor cconomice şi al instituţiilor social-culturale se constituie Comitetele Frontului Salvării Naţionale formate din reprezentanţi

#ai tuturor categoriilor de, oameni ai muncii din accs- fe întreprinderi şi instituţii. Numeric aceste comite-

, te vor fi constituite în funcţie de numărul angajaţilor, dar nu mai mare de 19 persoane. .

In unităţile economice şi •Instituţiile social-culturale conducerea administrativă— director, inginer, şef, director adjunct şi contabil şef rămîn în continuare Jn* funcţii şi îşi desfă-' şoară activitatea sub în-, drumarea - consiliului fron- tulai din unitate.

Consiliilor şi comitetelor cxecutive constituite pînă - în prezent li se vor aduce îmbunătăţiri pentru a se încadra îri aceste structuri.

Cluj-Napoca, - 25.12.1989 "

A P E LSe revine la art. 2 din Planul de măsuri pentru

menţinerea acţiunii în judeţul Cluj, publicat în ziarul ADEVĂRUL nr. 2 duminică, 24 decembrie 1989.

Intrucît evenimentele din zilele de 22, 23, 24 decembrie s-au precipitat şi militarii din Brigada de securitate Cluj au cooperat de Ia început cu forţele populare şi unităţi ale armatei, iar lâ chemarea Consiliului judeţean al Frontului Salvării Naţionale a a- sigurat paza şi apărarea unor obiective social-economice vitale pentru bunul mers al vieţii oamenilor, se modifică articolul 2 din Planul de măsuri după cum urmează:

— Militarii din Brigada de securitate Cluj îşi păs- • trează întreg armamentul şi tehnica necesară îndeplinirii misiunilor încredinţate;

— In continuare, pentru buna îndeplinire a misiunilor încredinţate de Consiliul judeţean al Frontului Salvării Naţionale, cetăţenii judeţului Cluj, sînt chemaţi insistent să colaboreze permanent cu militarii, în oricc situatie pentru asigurarea ordinii in judeţul

■ Cluj. 'Prezentaţi-vă. la Lucru, în conformitate cu chemări

le şi apelurile Consiliului Frontului Salvării Naţionale. _ } r •

Prezentaţi-vă la lucru!

; CONSILIUL JUDEŢEAN AL FRONTULUI ‘ SALVĂRII NAŢIONALE

EFORTURI PENTRU INTRAREA IN NORMAL A VIEŢH ECONOM ICO-SOCIALE

brica proprie, peste 600 ele tuburi de oxigen. Au fost luate măsuri pentru asigurarea în continuare a _ cantităţilor de oxigen solicitate. ■

T • La Combinatul metalurgic din Cîmpia. Turzii, activitatea în oţelării şi în celel,alte sectoare calde se desfăşoară în flux continuu, puternicul colectiv muncitoresc de aici fiind.

. hotărît să-şi sporească contribuţia la asigurarea cu produsele specifice solicitate de alte importante u- nităţi industriale ale ţării.

• Antrepriza generală construcţii montaj Cluj a ’ livrat spitalelor, de la £a-

© Echipe de lucrători acţionează în staţia G.F.R. Cluj Est la descărcarea vagoanelor cu alimente şi materii prime pentru a se evita blocarea acestor atît de importante mijloace de transport.

Miliţia - in slujba reconstrucţiei patrieiîn baza " Comunicatului

Consiliului Frontului de Salvare Naţională şi a planului de măsuri al Consiliului judeţean Cluj al Frontului de Salvare Naţională, ofiţerii şi subofiţerii Miliţiei judeţului Cluj, ■ alături, de bravii ostaşi ai Armatei Române, de gărzile patriotice şi eroica populaţie al judeţului nostru, acţionează ziua şi noaptea, uneori sub focul rafalelor, pentru păstrarea a- devăratei libertăţi la care Încă atentează în mod bes- . tial elemente iresponsabi-' le,^demente, rămase fidele tiranului Ceauşescu.

întregul efectiv al miliţiei este prezent la datorie,- fără nici o excepţie,-şi gata oricînd şi Jn orice condiţii, cît de grele ar fi ele, chiar cu sacrificiul vieţii să lupte cu elementele declasate care, profitînd de unele Împrejurări, comit acte de vandalism, atentează la bunurile unităţilor economice şi. ale persoanelor, la viaţa ţ'. şi integritatea âcestora, ttjl- : bură ordinea şi liniştea publică.

în scopul normalizării activităţii şi vieţii paşnice în judeţul nostru, se impune respectarea cu stricteţe de • către toţi cetăţenii a măsurilor stabilite de organisme

le noilor structuri ale democraţiei şi încadrarea ri > guroasă în prevederile normelor de convieţuire socială, atît de necesare în actualele condiţii.

Cadrele de miliţie, In colaborare cu gărzile patriotice, cu colectivele de oameni ai muncii, vor acţiona cu mai multă eficienţă pentru asigurarea respectării dispoziţiunilor legal? cu privire lâ aprovizionarea populaţiei cu produse agroalimentare, prevenirea faptelor şi evenimente] or de natură a produce avarii, explozii, incendii şi distrugeri de bunuri în unităţile de' industrie şi agricultură. De asemenea, vom combate cu toată tăria aspectele de speculă cu produse indigene şi de provenienţă străină, a sustragerilor, delapidărilor, furturilor de orice natuyă, precum' şi a . altor fapte ce lezează avuţia poporului.

Efectivele de ' circulaţie acţionează pentru înlătura-;' rea cauzelor care generează şi favorizează comiterea de accidente rutiere, dirija- , rea, supravagherea şi controlul circulaţiei pe trasee şi în intersecţii cu trafic- intens. In această direcţie se impune să se acorde o

atenţie sporită la volan, să . se acorde prioritatea a u to vehiculelor armatei, sa lvă— rii, pompierilor, să nu’.-tsts • conducă autovehicule s u b influenţa băuturilor a lc o —. olice sau cu viteză nea d e c — vată condiţiilor de d r u m . şi de .timp, conducătorii : auto să se supună semnalelor şi indicaţiilor agenţilor de crculaţie. •

In scopul asigurării c l i matului de siguranţă civ ică , a ordinii şi liniştii pu b lice în municipii, oraşe şi c o mune, am organizat un sistem de patrule mixte c u militari, luptători din gărzile patriotice şi tineri ca re acţionează atît ziua, d a r mai ales noaptea, pe cartiere şi străzi, tn alte lo curi propice săvîrşirii d e fapte antisociale.

Pe această cale facem u n apel călduros la toţi cetăţenii municipiului Cluj-Napoca şi judeţului să ne sprijine în continuare, înţele— - gînd că numai împreună vom putea să apărăm, şi s ă dezvoltăm cuceririle revoluţiei victorioase de la 2 2 ■ Decembrie 1989 şi să asigurăm înfăptuirea năzuinţelor de libertate şi demnitate. a eroicului popor român.

Cadrele active dinMiliţia judeţului Cluj

CETĂŢENI! ■ . '

Marţi a fost prima zi de 'muncă, după REVOLUŢIE. O parte dintre oamenii muncii s-au prezentat la lucru, altă parte nu. Reînnoi m chemarea de a relua imediat lucrul. Altfel am luptat în zadar. Munca este singura şansă de a avea a viată demnă.

Cititorii sc adresează „Adevărului în libertate- Mal este încă nevoie de vigilenţă. Aşa după cum s-a recomandat in presă, la radio şi televiziune, asociaţiile de locatari au luat Iniţiativa asigurării pazei imobilelor In care domiciliază. In cartiere şi zonele mai izolate, această măsură ni se pare extrem de u- tilâ, motiv pentru care o recomandăm tuturor celor care fncă nu au îmbrăţişat-o. împrejurările impun să fim In continuare vigilenţi, să ne apărăm liniştea,' libertatea cucerită cu atîtea jertfe!

Tinerii de Ia Liccul sanitar ne-au informat că au depus ieri, 26 decembrie 4989, suma de 38.222 lei In contul „Libertatea".

Cititorul Traian-Mircca Moldovan ne scrie că din galeria eroilor naţionali nu trebuie să lipsească luptătorii pentru adevăr şi libertate „care In perioada • neagră a Istorici noastre din ultimii 25 de ani au folosit toate mijlonccle con- doiului, toatS dibăcia ţi ta

lentul creator pentru a demasca toate erorile şi abuzările săvîrşlte de vechii • conducători ţi de acoliţii lor. publicînd articole demne, lipsite de minciună". Cititorul nostru se referă, In scrisoare. Ia cunoscutul comentator sportiv Cristian Ţopescu şi la, redactorul revistei .Urzica", Ma- rius Tupan. : r

.Tirania Iul " Irod. Clinii dresaţi ai . dictatorului îşi vînd scump pielea. Au fost hrăniţi pentru a-şi apăra stăplnul, desigur din banii poporului. Pînă acum nu Ii cunoşteam direct, Ii simţeam , doar că există. Găzlnd dictatorul,_ ei ;Işi răzbună soarta ucigîndu-ne, aceasta fiind tot ceea ce au învăţat ei să facă. Co- linzile de Crăciun ne-au a- mintit de tirani, de acel

’ Irod criminal care l-a ,o~ morit pe Isus. De data a-, ceasta, tirania lui Irod (Ni- colae Ceauşescu) a fost o* prită, amifitindu-ne că a-

• cel biblic Crăciun a fost .

bălăcit In sîngele celor 14 mii de prunci omorfţi din porunca lui Irod* — ne scrie un alt cititor.

Este timpul s i ne trezim din somnolenţă — ne scrie studentul Tiberiu Burcan. Nu o adeziune formală,' este adieziunea de care e nevoie,- nu declaraţiile bombastice ajută ţara, nu strigătele beţivilor de pe străzi reprezintă libertatea. Cu toţii ştim ce trebuie făcut, sau dacă nu ştim putem căuta; căutlnd bine printre declaraţiile de adeziune, printre scuzele pentru ceea ce am făcut sau scris, poate mai găsim, în

că, şi ceea ce trebuie făcut şi scris în continuare.

Cititori din comunele Cămăraşu, Geaca ţi Cătina ne semnalează faptul că în comunele lor nu s-au. constituit încă consiliile locale ale Frontului, de Salvare Naţională. Nu alţii, ci dum-

' neavoastră, cetăţeni ai a- . cestor comune, aveţi da

toria patriotică de a constitui cit mai grabnic aceste consilii, pentru a vă -putea desfăşura activitatea tn noile condiţii, create In România liberă. Gei pe .care Ii veţi desemna In aceste consilii să fie cu ’ adevărat cei mai buni dintre cei buni. .

ANUNŢ IMPORTANT!Pentru asigurarea laptelui In municipiul C lu j,' în

treprinderea de industrializarea laptelui apelează călduros la toţi beneficiarii (magazine, consumuri colective, remizieri şi populaţia care a cumpărat lapte cu sticle fără schimb) să restituie imediat sticlele goale delegaţilor întreprinderii, sau "centrelor de achiziţii sticle. Lipsa- sticlelor este singura cauză a nconorării laptelui necesar.

PECO ne comunica

Posesorii de autoturisme pot fi liniştiţi în privinţa . benzinei. Există suficientă! Nu vă aglomeraţi la pompele de benzină. Nu faccţi stocuri inutile şi care, totodată, prezintă pericol de incendii.

CETĂŢENI! MUNCITORI!Nu pătrundeţi în întreprinderile şi instituţiile cu

profil special cu ţigări şi cu băuturi alcoolice. Locurile de muncă trebuie ferite de accidente!

CETĂŢENIRevelionul, sărbătoarea Noului An se va organiza in

condiţii speciale, de bunăstare. Nu vă precipitaţi, a- vcm de toate şi ne vom bucura cu toţii! V

DE LA DIRECŢIA COMERCIALĂ A JUDEŢULUISîntem informaţi, din partea conducerii Direcţiei co

merciale a judeţului, că tn continuare sfnt preocupări din' partea tuturor factorilor pentru îmbunătăţirea aprovizionării populaţiei cu produse agroalimentare. v

Se dispune, la ora actuală, de "fondul de marfă repartizat pentru perioada In care ne aflăm. Se va menţine încă sistemul de distribuire a unor produse prin aşa-zisele „microcase de comenzi1*, pînă va spori fondul de marfă, aceasta pentru o. repartiţie echitabilă a produselor şi prevenirea speculei.

După cum se ştie, continuă să sosească colete cu produse reprezentlnd ajutoare din străinătate. Sumele obţinute din; vînzarea acestora se vor depune In contul «L i- . bertatea*. Unele colete care conţin mai multe feluri de produse sînt repartizate grădiniţelor, căminelor, spitalelor. -

In cursul zilei de astăzi se încheie remedierile la unităţile comerciale avariate.

PAGINA 3 ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE

A P E L ;,V : > j^ ^ '- către toti istoricii tineri ai României Libere!

IUBIŢI CONFRAŢI

-Am trăit cu toţii, în perioada 16—24 Decembrie 1989, timpul recîştigării demnităţii naţionale şi umane. Am participat ş i ; asistat, pe viu, la cel mai important moment din istoria contemporană a României: căderea regimului de dictatură ceau- şistă. Am fost martorii, pe viu, al fantastica mobilizare a întregului nostru popor,

. în primul rînd a tineretului — studenţi, muncitori, elevi — şi a armatei române în .vederea apărării şi finalizării Revoluţiei Române împotriva terorii, fanatismului, prostiei şi întunericului. Pentru întreg poporul român, dar mai ales în memoria celor căzuţi în numele' LIBERTĂŢII, DREPTĂŢII, ADEVARULUI, avem obligaţia şi datoria să începem a rescrie istoria noastră, să începem a şterge; din cartea cea mai sîîntă a neamului mările de minciună cu care am fost otrăviţi. A venit timpul să dăm ţării noastre istoria sa curată, fără a ascunde nimic. Totodată, a venit timpul să rupem cu cei care, de mai bine de 40 de ani, n-au făcut altceva decît să fie slugile preaplecate ale unei dictaturi de tip oriental. Să alungăm dintre noi pe cei ca

re, condeieri de curte fiind, au întinat breasla noastră! Ce pot să caute alături de numele ilustre ale unui Xenopol, Pârvan, Iorga, Giurăscu, Brătianu, Prodan, cei care s-au transformat în hagiografi ai imposturii?

Să nu mai admitem ca intre noi sâ mai apară asemenea specimene,' să nu mai admitem şă fim puşi la remorca nimănui, să nu mai admitem să ni se pună botniţa cenzurii ori să fim ghidaţi de interese străine breslei noastre! Să nu mai admitem ca sursele istorice să fie inventate, compilate, mutilate. Să nU mai admitem că istoria să servească scopurilor de mar- telare a conştiinţelor, de învrăjbire naţională! Maxima tacitiană să. fie singura noastră îndatorire, liber consimţită!

In vederea realizării acestor deziderate avem datoria de a ne organiza şi de a colabora cît mai strîns între noi. Ca atare, vă propunem constituirea unei asociaţii profesionale libere care sâ grupeze pe toţi cei care doresc, cu adevărat, să facă lumină în istorie. Să ne organizăm, să conlucrăm, să cercetăm şi să publicăm!

prof. IANCU MOŢU

Pentru o cercetare liberă şi autentică

a societăţii româneştiCercetătorii Centrului de Ştiinţe Sociale al Universităţii

din Cluj — filozofi şi sociologi, jurişti şi economişti,' psihologi şi pedagogi, etnografi şi folclorişti — copleşiţi de bucuria şi entuziasmul ce a cuprins întreagă naţiune în ceasul redeşteptării societăţii româneşti, aderă cu toată fiinţa lor la Programul lansat de Consiliul Frontului Salvării Naţionale şi doresc să contribuie la renaşterea cercetării socio-umane româneşti.

După anii de minciună socială, de falsificare a datelor asupra întregii realităţi, de sistematică distrugere a şcolii de toate gradele, de răstălmăcire a spiritului de' justiţie şi legalitate, de înstrăinare a ştiinţei de sufletul acestui neam, vrem ca — întemeindu-ne pe tradiţiile luminoase ale disciplinelor pe care le reprezentăm — să participăm cu toate cunoştinţele noastre profesionale şi experienţa acumulată, la eforturile de studiere complexă a fenomenelor şi proceselor sociale, în slujba cunoaşterii vital necesare a adevărului în acest ceas decisiv al istoriei noastre.

Trăiască România Liberă! _ V

Ne apărăm şcoala liberăNăscut în urmă cu 120

de ani din plămădeala nevoilor de lumină şi ştiinţă ale populaţiei . transilvane, Institutul agronomic clujean participă astăzi — prin cadrele didactice, studenţii, cercetătorii şi muncitorii săi — Ia cel mai măreţ act al vieţii naţionale: abolirea tiraniei şi instaurarea adevăratei democraţii, a libertăţii şi dem- ; nităţii poporului român. După 25 de ani de odioasă şi sîngeroasă dictatură, am învins împreună cu ţara, am învins întunericul şi: gloanţele, prin voinţă, curaj, credinţă • şi spirit de dreptate, dar şi cu durerea sacrificiilor de sînge şi vieţi.

Aderenţi lâ Frontul Salvării Naţionale din România, acţionăm cu toate fo r - ' ţel® minţii, braţelor şl conştiinţei noastre pentru:

— apărarea hotărîtoârei victorii a poporului nostru, cucerită în zilele de 22 şi 23 decembrie 1989;,

— apărarea proprietăţii şi bunurilor de învăţămînt;:

— menţinerea ordinei şi disciplinei în cadrul, institutului, căminelor şi cantinelor;

\ — participarea la toate acţiunile şi chemările de apărare şi întărire a* Frontului Salvării Naţionale şi la înfăptuirea Programului său;

— Tenaşterea învăţămîn- tului universitar românesc, în care nu mai are. loc minciuna, impostura, superficialitatea şi carierismul;

— educarea tineretului României libere în spiritul adevărului, al libertăţii de conştiinţă, al angajării în lupta nobilă care urmează, pentru salvare şi renaştere naţională.

Să aşezăm la baza fnvă- ţâmîntului, culturii "şi educaţiei, valoarea, competenţa, calitatea şi inteligenţa.

Alături şi împreună cu ţara, noi, oamenii liberi din Institutul agronomic clujean, vrem şi ne stă în putinţă să luptăm pentru restructurarea agriculturii, pîine mai bună şi lapte mai mult In casele şi pe mesele fiilor României!

Ce luptă nobilă şi grea ne aşteaptă!

Vom învinge!

Comitetul Frontului Salvării Naţionale din Insti

tutul agronomic Cluj

ANUNŢMulţumim din inimă cetăţenilor care ne-au acordat

sprijin voluntar, cti cele mai bune intenţii, în înfăptuirea REVOLUŢIEI. Ii rugăm ca, de astăzi, să-şi ,în- cetcze activitatea deoarece au fost luate toate măsurile concrete dc apărare civilă. Incepînd cu seara zilei dc 26 decembrie aceste măsuri au intrat în aplicare. ' .

COMITETUL JUDEŢEAN AL FRONTULUI PENTRU SALVARE NAŢIONALA

ANUNŢIncepînd cu data dc 27 deccmhric 1989, Agenţia do vo

iaj C.F.R. va funcţiona Intre orele 9—17.

ÎNFLORIREA culturii MUZICALE ROMÂNEŞTI

Compozitorii şi muzicologii clujeni îşi exprimă totala adeziune faţă de Frontul Salvării Naţionale, sus- ţinînd programul acestuia; care asigură o deplină libertate, creaţiei muzicale româneşti şi propagării a- cesteia pe- plan naţional şi universal.

Vom pune1 tot talentul şi energia noastră în slujba înfloririi' libere a culturii muzicale româneşti. . •COMITETUL DE INIŢIATIVA AL COMPOZITORILOR SI MUZICOLOGILOR

DIN CLUJ

ADEZIUNEA* VETERANILOR '

DE RĂZBOINeagra şi odioasa dicta

tură a căzut. Minciuna şl jaeadevărurile din R om âni au luat sfirşit.

Sîntem indignaţi de crimele săvîrşite de slugile

' fostei dictaturi, ca o ulti- . mă zvircolire a 'viperei.

Veteranii de război din judeţul Cluj am fost şt sîntem alături de popor şi armata poporului în a- ceste momente deosebite pentru ţară. Sîntem intru- totul pentru îndeplinirea prevederilor conţinute in Comunicatul adresat de Frontul Salvării Naţionale şi ne oferim să ajutăm cu priceperea noastră .noua conducere a judeţului, a ţării, pentru instaurarea democraţiei, libertăţii, a- devărului în România.

COMITETUL VETERANILOR DE RĂZBOI DIN

JUDEŢUL CLUJ

C H E M A R Ecătre1 toţi pensionarii din Cluj, cetăţeni de toate vîrstele, fără deosebire de

v 'naţionalitate, bărbaţi şi femei, militari şi civiliIn aceste clipe cruciale

pentru o Românie liberă, care va asigura pentru toţi fiii ei dreptate, fără minciună, fără corupţie, chemăm toţi pensionarii — această categorie socială: atit de umilită şi neglijată de clica Ceauşescu —, să se alăture cu trup şi' suflet, cu braţele şi cu mintea pentru a sprijini realizarea CHEMĂRII Consiliului Frontului Salvării Naţionale:

• c onstituiţi-vă in comitete de sprijin pentru a putea organiza în cartiere îndeplinirea tuturor misiunilor date de Consiliul Frontului de' Salvare Naţională din Cluj;

• alături de armată şi miliţie, sprijiniţi ca in cartiere ‘ să se asigure liniştea publică, securitatea cetăţenilor şi a bunurilor proprietate de stat şi particulară;

•- ajutaţi cetăţenii care sînt ■ in imposibilitate de a se deplasa pentru a-şi pri-

%mi alimentele necesare;m medicii pensionari, din .

proprie iniţiativă, să viziteze — fără plată — familiile bolnave şi să le ajute;

• foşti angajaţi oi uni- tăţitor economice ’ luaţi legătura cu vechile tocuri de muncă şi oferiţi-vă sprijinul dumneavoastră;

• mobilizaţi’ copiii şi

nepoţii voştri, rudele, vecinii şi prietenii să aibă

■ totală încredere in Revoluţie, în România liberă, să-şi facă la locul de muncă datoria cu adevărat patriotică, deoarece o -vor face pentru o ţară unde minciuna, corupţia, foametea nu vor mai exista;

0 mobilizaţi cetăţenii din cartier să-i depisteze pe cei care deţin arme şi refuză să le predea.

COMITETUL DS SPRIJIN AL CONSILIULUI FRONTULUI ŞALVARII NAŢIONALE DIN CLUJ —

CARTIERUL ANDREI ' MUREŞANU ^

COMITETULUI JUDEŢEAN CLUJ AL FRONTULUI

; SALVĂRI! NAŢIONALE

, Magistraţii, notarii de stat şi procurorii din judeţul Cluj îşi exprimă totala adeziune faţă de proclamaţia şi apelul Comitetului Frontului Salvării -Naţio

n a le pentru judeţul Cluj.Vom sprijini cu.toate for

ţele, în activitatea noastră, măsurile pe care Ie-a a- doptat şi le va adopta Consiliul Frontului Salvării Naţionale, pentru apărarea avuţiei poporului, a bunurilor cetăţenilor, pentru garantarea triumfului democraţiei, libertăţii şi. demnităţii tuturor locuitorilor de

-pe aceste meleaguri.Justiţia aparţine poporu

lui şi este hotărttă să slujească numai poporul.

MAGISTRAŢII, NOTARII DE STAT ŞI PROCURORII

DIN JUDEŢUL CLUJ

Pentru o lectură liberăComitetul Frontului Salvării Naţionale, constituit Ia

Biblioteca judeţeană, a formulat următorul program în deplin consens cu platforma Revoluţiei democrate din România:

1. Lectură liberă, necenzurată.2. Eliminarea din Circuitul lecturii a tuturor textelor -

dictatorului şi ale acoliţilor săi. ,3. Reintegrarea în patrimoniul culturii a valorilor na

ţionale şi universale interzise în .m od abuziv.4. Revizuirea planurilor editoriale pentru a se pune la*

dispoziţie cititorilor numai .carte de calitate şi în tiraje satisfăcătoare.

5. Facem apel la persoanele particulare şi instituţii pentru donarea de publicaţii de valoare in limba română şi a naţionalităţilor conlocuitoare, în vederea completării fondului din perspectiva noilor nevoi de lectură.

6. Reorganizarea sistemului lecturii publice şi asigurarea cu personal de specialitatae proporţional cu fondul de carte şi populaţia deservită. ' : 7. Elaborarea unui statut al bibliotecarilor şi crearea unei Asociaţii a Bibliotecarilor.^ din România, afiliată Ia F.I.A.B. • ~

8. Reînfiinţarea învăţămîntului superior biblioteconomie.

GEST DE FRĂŢIE

La parohia romăno-cato- lică Sf. Mihail din Cluj au sosit, cu ocazia Crăciunului, cantităţi apreciabile de alimente, trimise de parohii şi organizaţii catolice din Ungaria. O parte a acestor alimente şi toata dulciurile sosite, au fost predate orfelinatului -şi a - zilului de bătrîni din ora-

-şu i nostru, iar o altă parte mai mare a fost împărţită populaţiei, nevoiaşilor - din' Cluj Ia 25 şi 26 decembriea.c., în. curtea parohiei ne- făcîndu-se nici o distincţie privind religia sau naţionalitatea celor veniţi prin ' porţile deschise. Mulţumiri pentru Restul de frăţie al catolicilor din Ungaria, precum şi celor care. au contribuit la distribuirea promptă .şi dreaptă a alimentelor. In măsura în care vor /sosi noi transporturi de alimente la paro- ' hie, acestea Vor fi distribuite în acelaşi fel. »

DONAŢII

Cu sprijinul bisericii, locuitorii satului GîrbSu an colectat şi donat in contul Libertatea 1989, suma do 27.025 lei.

MUNCITORI!Preluaţi munca in în

treprinderi la capacitatea maximă! Avem nevoie de produse cit mai multe pentru a-susţine revoluţia noastră.

ADEVĂRUL-'- IN LIBERTATE PAGINA 4-

CULTURĂ ŞI-'DEMNITATE-

_Muzeul Etnografic "al 'Transilvaniei la ceasul libertăţii noastre" Muzeul Etnografic al Transilvaniei păstrează dovezi ale existenţei românilor^ maghiarilor şl saşilor de pe pămîn- lul Transilvaniei. Sînt dovezi adunate cu sîrg din toate zonele' etnografice. Nu este locui ţi morrser.tul aici şi acum să înşirăm colecţiile care au stat la baza constituirii acestui Muzeu, nici să înşiruirn pe acei etnografi care au contribuit cu priceperea şi sufletul lor la facerea acestei instituţii de cultură cunoscută în întreaga lume.. ■ . ■ .' La această oră tretiuie să-j păzim valorile — aici la sediul din vechea -stradă' a /Memorandului, ca şi în extraordinarul Muzeu, din Hoia, unde zeci de1 construcţii -din toate categoriile dovedesc . adevărata creativitate a ţăranului transilvănean. . . . . . ■

Să nu Uităm că la-liziera pădurii Hoia străjuieşte biserica din Cizer, pe a cărui grindă- Horea şi-a scrijelit numele şi anul ridicării acesteia, .1773.

Dorim să contribuim activ la schimbă- -■ rile democratice oare vor urma, sâ- repunem la locuri potrivite tot ceea ce a, fost şi este valoare. Este momentul să scoatem din memoria arhivelor, a depozitelor, a - sertarelor şi a minţilor noastre . tot ceea ce poate contribui la reorganiza

rea etnografiei transilvane în contextul etnografiei româneşti şi europene. Este momentul să facem cu adevărat conservare de bunuri culturale, să publicăm materialele etnografice care aşteaptă şi care sînt aşteptate, să organizăm expoziţii în care icoana să stea la locul, e i , . unde să nu ascunzi cuvintele necesare oricărei etnografii adevărate pentru a putea vedea . lumină tiparului, să nu fotografiezi Căutînd unghiuri potrivite pentru a scoate din imagine turnul de biserică sau crucea sau vreun alt simbol deranjant pentru obscurantişti.

Toate' etniile care au clădit In acest Ardeal frămîntat o civilizaţie au dreptul şi trebuie să se bucure de aceasta. .Dar la acest ceas încă trebuie să păzim această inestimabilă avuţie, naţională. Cît timp se vor . auzi - şuierăturile de gloânţe pe străzi şi in păduri, cît . timp mâi ţîşnese din adîncuri forţe satanice, este datoria noastră sfîntă să păzim patrimoniul patriei. Este. al nostru, al tuturor celor, care am văzut lumina zilei aici, îh Transilvania.'.-•• . i '' r- i- , --

Tibcriu GRAUR.Ziua dc Crăciun, 1989 -— la sc-diut

Muzeului

Cineva, spunea, zilele trecute, la postul " de televiziune - românesc, unde cuvîntul şi-a redobîndit puterea şi forţa adevărului, că studenţii şi universitarii au renunţat, deliberat, la zilele, vacanţei. Intr-adevăr, primele zile ale vacanţei studenţeşti au fost îndoliate de sîngele tînăr al Timi- şorii, âl Bucureştilor, al Clujului (aş vrea să-i spunem, aşa, fără a-i mai adăuga în coadă un fals însemn sforăitor al unei măsluite istorii scrise .de impostori) şi al celorlalte oraşe ale ţării. Studenţii sunt pe străzi şi au fost pentru ca în România ;ă redescoperim"demnitatea, mîndria, încrederea. ' -

Cred că nu există un cuvînt mai des întîlnit în aceste zile ca demnitatea. El vorbeşte despre sentimentul • eliberării noastre din staj-ea de sclavie, de înjosire si de umilinţă. în programul prezentat de Ion lliescu, linul dintre cei care a fost mazilit de clica tiranului, învăţămîntului i ‘ e acordă un paragraf. Este extraordinar/ faptul că în timp ce armele continuau să anunţe că încă n-au pierit slugile plătite si că în timp ce tinerii se aflau pe străzile capitalei, organismul creat de revoluţia deşteptării noastre naţionale se gîndea la

destinul şcolii. E drept să fie aşa.

■Desigur, Â»or veni zilele cînd .structurile. universitare, vor fi reexaminatei şi repnse- în coordonatele lor fireşti. Vor fi coordonate ale unui învăţămînt al culturii şi al umanioarelor repuse în drepturile lor. Vor reface legăturile cu tradiţiile unui învăţămînt superior care deţinea, înainte de a fi demolat şi sfârtecat, forme adecvate şi apte pentru nobleţea' cărţii şi a culturii.'

Desigur, lucid şi calm vom restitui în- - văţămîntului adevărul ştiinţei, circulaţia - liberă a ideilor şi dialogul cu valorile spi- - rituale ale lumii» El va reabilita tinerii rămaşi, de ani şi ani în grade universitare inferioare, numai -pentru că o semianalfabetă „îndruma" şcoala superioară românească, aflată în pragul falimentului în ordinea structurilor, programelor ş i ' lipsei de perspectivă. .

Vom reclădi acest învăţămînt bazat pe valoare reală şi nu pe impostură, cerin- du-le tuturor dascălilor şi studenţilor sâ participe la actul înnoirilor. Am nădăjduit în ziua cînd universităţile vor redobîndi autonomia universitară reală, cînd decizii- • le .vor fi reale şi nu trucate. Dar pînă a- tunei, alături de ţară, să pregătim prin veghe viitoarele zile ale şcolii. _

-■ : Ion VLAî>

S-a isprăvit cu minciuna!

0 KiOUĂ GENEZĂ‘ l-a fost dat poporului român,' în zbu

ciumata sa istorie, să trăiască mai m ul-• te.,geneze. Niciodată, încă, el nu s-a năs-

: cât, nu a' renăscut din spaimă şi teroare, ca -îh' ăceste zilef ale solstiţiului de iarnă E a doua geneză' cosmică a sa', la cumpăna zilei şi a nopţii, a unei nopţi luminoase şi, ea prevestitoare a unei naşteri. Niciodată spiritul poporului, român ,nu a foşt-, atît de umilit^ niciodată scriitor® 'fo s t ’ atît; de execrat.

-E “ imposibil de imaginat,' pentru cine nu • ii trăit aici,- frica teribilă care ni s-a inoculat, Dar "chiar dacâ.-cîteodată, constrîns, scriitorul .ă greşit,- plătind, puţin ia vămi

: infernale, â salvat’ mai mult decît se poate bănui la prima, vedere. Căci a scris şi adevărat, despre nişte adevăruri ale fiinţei şi neamului său >împilat, a scris evitînd'capcanele ' acelui sinistru limbaj în care dictatorul şi „ideologii" săi au exilat limba română; această extraordinară limbă română care a avut de suferit la fel de mult ca şi poporul său, dar

' care nu a abdicat,- Da, iată, ne naştem încă o dată pentru a ne întemeia întru marca demnitate pe care ne-o redau cei mai tineri martiri ai poporului. Va trebui să învăţăm să. scriem cu sîngele lor, , să fim cronicarii - acestei incredibile Opere care este jertla. lor .împurpurată, ....

' Petru POANTA

Strînge-mi mina, tatu, fntiHun'tainic semn, ' am'ncvoie, iată, - de al tău îndemn!;

' ' ■. . ' ' - ■■■ Cînd ţara mă cheama plec zicîhd: amin! nu mă plîngc, mamS, dacă n-am să viri. ..'

Vreau o ROMÂNIE ; Aţa cum visai, liberă să fie " ‘ 1 - ca un colţ dc rai.

GOLINDFrate, surioară,' voi ce m-nţi iubit, chiar de-o să vă dtmră că eu am murit, ;.. .

nu lăsaţi niciunul în lacrimi, să stea ţintuit Crăciunul'— ~ jertfa lui e grea!

Umilinţa-n care aţj-fost fcrecaţi, cere răzbunare. - Voi să. mă iertaţi!

Sărut mîna; mamă, nu mai plînge-acum, cînd încep să bată

. clopote de fum.

Bradul tînăr fie colind neuitat despre-o Românie ~ care-a înviat!

In sfîrşit,; s-a isprăvit cu minciuna şi pentru noi, cei care dc peste 30 de ani, am fost nevoiţi, ca pedagogi şi dascăli de economie politică, să alambicăm adevărul ştiinţei noastre, să ne cenzurăm mereu în exprimarea lui, să-l oferim pe ocolite şi numai cu pipeta, să ne impunem o adevărată echilibristică pentru a eluda sloganurile impuse şi ideile lipsite de argumente reale.•Un adevărat dascăl nu poate fi indi

ferent la expresia pe care o citeşte pe feţele auditoriului, său, la ecoul ideilor şi cuvintelor sale. . , ;-.:-, A trebuit să fac eforturi uriaşe pentru a , demonstra că economia politică nu -

, se confundă cu politica economică, adică cu „politica tovarăşului*1.. Ea are un fundament raţional- ştiinţific,, este o ştiinţă utilă şi necesară pentru: explicarea fenomenului social-ecpnomic abstract. Economia politică nu se identifică cu lozincă- ria deşănţată, dogmatică şi goală a fos-- tului regim. în pofida indicaţiilor oficiale de -V ^intfegra cit mai fidel ţdocumerite- de partid" în expunerile noastre, - am evitat întotdeauna să-mi argumentez expunerile. cu ele, căutînd exemplele în .- practica vieţii sdcial-economice.

Acum, cînd . scena politică a ţării a devenit, în sfîrşit propice rostirii adevă- v rului; am convingerea ca- ştiinţa noastră: sejvâ dovedi utilă şi îşi va găsi obiectul şi conţinutul ei adevărat, prin debarasarea de dogmatism şi revizuirea fundamentală a conţinutului. , ■ ■ .. <

Cultura . economică, în zilele noast’-e trebuie să constituie o parte integrantă

.a culturii generale, iar pentru anumite - categorii de specialişti ea trebuief să fie o disciplină indispensabilă specialităţii lor. Dar trebuie să menţinem dozajul, raţional, adică să ne rezumăm la atît cit e.;te necesar pentru înţelegerea justă a fenomenului economico-social, să evităm şabloanele impuse şi practicate pînă . acum, precum şi îndoctrinarea studenţilor cu ideologie. - '. ...

In ceea ce priveşte* marxismul, Consider că atît ca ideologie, dar mai ales• r.( ' practică social-politică, acesta • a fost total compromis datorită dogmatismului i n- terpretării- şi aplicării lui. Marx,: de fapt, a ;creat o economie politică ştiinţific-V «adecvată' numai condiţiilor timpulu, <-ăH şi ţârilor occidentale dezvoltate pe care'- :: k--ă'analizat. Actualmente, nu mai pute-ii ' prelua' de la Marx nimic de-a. gata, făr-: ' a trece prin filtrul raţiunii noastre. Mar-v va rămine p figură ştiinţifică proeminentă,>ale cărei concepţii se. vor studia în cadrul, doctrineîor economice.

Economia politică va trebui sep.H.a.i tătar de politica, economica. Dacă pnri'.i este'io ştiinţă, cealaltă , e o practică politică, ea nefiind inclusă în obiectui de cercetare al economiei politice.TCunv.i astfel vom putea restabili onoarea şi ro< -' lui ştiinţei pe care o profesăm, - pjeeum şi legitimitatea.- ei în cadrul program-.lo' de ,învăţămînt superior. ■

Alexandru FARKAS,Universitatea din Cluj

Să nu ne grăbim. Recent, studenţii se adu- , nau la sediul Fapultăţii de construcţii pentru„a-şi alege organele Frontului Salvării Naţionale. Q studentă, ale cărei nume,; naţionalitate şi situaţie şcolară nu au importanţă, este o- prită la poartă de un coleg pentru a se legitima, aşa cum firesc făcea fiecare. Replica ei: Tu ce cauţi , aici?; eşti membru de p a r -; tid. •■ Era al doilea fapt al zi-

lei. după cel aflat din „A - devărul“ , privind doleanţele grupului de iniţiatU'ă al intelectualilor maghiari din Cluj, care ne-a' arătat ce

forme poate îmbrăca graba şi lipsa de maturitate politică. Dacă aceasta din Ur?' mă se poate explica, pînă la : un, punct, prin; imposibilitatea exercitării; odevă- • - ratei democraţii ' in,* timpul ' dictaturii ceauşiste, precipi- tarea nu are: nici, o scuză,, Problemele prezentului sînt prea mari şi prea urgente pentru a le putea rezolva altfel decît strîns uniţi în jurul idealului Comun: fericirea şi bunăstarea tuturor. Nu ne mai putem .înstrăina unuPde altul. Destulul am fost înstrăinaţi <1-.: putere,, de colegi, de locu

inţă, de aparate care pu- teau ascunde ale aparate. Azi trebuie să . parcurgem :. împreună cel puţin o mari parte din di-umul înnoi; j: - Ne vor putea separa, mi'. tîrziu, doar unele - doleanţe şi. obiective ; specifice,.- fie- căruigrup:. <E..firesc sâ fie..-; aşa. Altfel * n-ar fi democraţie. Dar, â manifesta ati- - • ta grabă în a ne separa, a ne delimita încă dm nrimele zile ale noului -ince--»: put, mă fac să pred că unora le lipseşte capacitatea de a sesiza ce este, mai urgent şi mai important de infăj tuit în diferite momen ale revoluţiei noastre.

Petru l ’ R V N i-A

SÎNT UN „HULIGAN,,Nimic nu este mai grav decît a atenta la demnitatea

unui neam. Mă înscriu între cele 23 de milioane care au suportat cea mai gravă insultă care li s-a putut aduce. Că am răbdat .de foame, de frig. de întuneric, de frică este nimic pe lingă insulta de a fi făcuţi huligani. Românii In Întreaga lor istorie s-au caracterizat în primul rînd prin cinstc, prin onestitate, prin vitejie. Criminalul, care Epre bucuria întregului popor român nu mai este, în ultima lui zvîcnire a ţinut să ne insulte. „Aurul11 epocii sale l-a revărsat peste noi toţi cu „dărnicie*4. Şi această „mărinimie** se justifică din plin dacă ne gîndim că ne considera pe toţi huligani.

Da,' sînt un huligan pentru c& am trăit marea bucurie dc a striga din tot sufletul pe străzile Clujului cînd „geniul" Carpaţilor mai era la putere: „Jos Ceauşescu!**. Unele dintre lozincile pe carc nu le-om scandat, lc-ara strigat cu toata forţa fiinţei noastre au fost „Jos Ceau- şescu“, „Ceauşescu cinc eşti? Criminal din' Scorniccşti!“.

Cititorilor acestui ziar, probabil, li s-âr fi părut firesc să «nă adresez în calitate de arheolog. Dc data aceasta

vorbeşte omul, Vorbeşte românul, vorbeşte cel care a acumulat în sufletul lui, în fiinţa lui, atîtea şi atîtea vise dragi oricărui rOmân şi,care trăieşte astăzi bucuria că ele s-au împlinit. Ne rămln atîtea de făcut. Abia acum începe epoca de mari strădanii, de mari eforturi, de a ne construi o lume liberă, de a ne afirma plenar în noua noastră ipostază de popor carc s-a reintegrat în concertul popoarelor lumii. Iii peisajul natural şi firesc âl Europei. Vom demonstra lumii că sîntem un popor paşnic, doritor de pace. Alături de noi au fost şi toţi locuitorii acestei ţări care trăiesc cu noi şi alături dc noi.

Românii au adus o contribuţie importantă la dezvoltarea civilizaţiei şi vor arăta acum, poale mai mult că ori- cînd, că o pot face şi O vor face. Vom demonstra, că neamul românesc este un neam de eroi, că este înzestrat cu calităţi care' de atîtea ori au fost subliniate şi acum s-a dovedit.

A fost ieri o zi care Indoliază, umbreşte această mare bucurie a românilor, pentru orice clujean a fost o zi dc crîncenă durere. Ieri au fost lnmormîntaţi acei minunaţi oameni care s-au jertfit, care au murit pentru libertatea noastră. Nimic nu va şterge din mintea mea hidosul tablou care mi s-a înfăţişat în dimineaţa zilei de 21 decembrie, cînd, ieşind din locuinţa mea, am văzut în două

curţi de pe strada Moţilor pe ciţiva dintre eroii noştri pe care nici măcar hu-i puteam plînge. Zeci de oameni treceau înmărmuriţi, revoltaţi. In această'stare'de cutremurătoare indignăre âm ajuns în faţa Bibliotecii univer-, sitare, clădire atît de dragă 'mie. Nu eram singurul care clocoteam de furie. M-am alăturat cu tot sufletul celor care strigau „Jos criminaiul!**.' In acest marş plin de în-- dîrjire, de hotărire, abia în Piaţa Mihai Viteazul am aflat cu toţii că generalul Milea s-a „sinucis". Doina Cornea încerca să vorbească mulţimii, încercare hereuşită pentru că vocea ei nu putea'fi auzită de marea masă de oameni. Era o voce slabă pentru o asemenea masă de oameni. Era o-voce tare, care s-n făcut auzită în întreaga lume, dar o fiinţă plăpîndă nu putea scoate sunete atît de pu-_ ternice Incît să fie auzite de această masă. Ne-am dus in Piaţa Catedralei. Pe drum, in faţa „judeţenei** erau tancurile bravei noastre armate pe care le-am împodobii cu tricolorul. In sfîrşit, vocea Doinei Cornea putea fi auzită. Era microfonul scos din Catedrală: Trageţi clopotele, să sune eliberarea noastră. ' 1'

Clujenii Sînt sigur că în veci nu-i vom uita pe cei care s-au Jertfit pentru libertatea noastrăl Să le fie ţărîha uşoară!

Frof. dr. ion Ilornţiu CR1ŞAN

PAGIMA 5 ADEVĂRUL - în lib erta teNiciodată n-am văzut pe .

străzi atîţia o a m e n i, trişti. Suprema jertfă pentru libertatea noastră, a tuturor, adusă de, eroii Clujului, a îndoliat’ a marcat concetă^ ţenii.' Pe Tricolorul Româ- . niei — al cărui roşu, ieri, a fost parcă mai aprins, mai intens, erau arborate lozincile „Nu tă vom uita“, „E- roilor noştri1', „Martirii po- .

• porului*.•' Mii :şi .mii de oameni aii adus prinosul recunoştinţei lor pentru faptele de eroism ale unor ţineri şi vîrstnid, bărbaţi şi femei, care au căzut victime îri aceste zile fierbinţi.

Cortegiul a -.străbătut străzile oraşului, îndreptmdă-şe; spre Cimitirul ErOilor, devenit de-a dreptul neîncă- pâtor pentru toţi cei care au dorit să participe, sil aducă cinstire fiilor răpuşi de gloanţe,- atunci cînd au avut

ADÎNCĂ

curajul să iasă-in stradă pentru redobîndire'a liber-'

, tăţii şi a demnităţii, pe care . trebuie să le păstrăm,, să le apăiăm de-acum' "încolo. In faţa îndoi ia- ; tei adunări au adus un ui-, tim omagiu, ' au exprimat adînca lor .recunoştinţă reprezentanţi a i' studenţilor. Consiliului judeţean al Frontului, Salvării Naţionale, Armatei şi colectivelor de; oameni ai muncii clujeni. A urmat apoi slujba religioasă, 'în care capi ai bisericii au înălţat -rugăciuni pentru veşnica odihnă a celor căzuţi pentru libertatea neamului.

'Am condus cu toţii, pc ultimul drum, eroii noştri clujeni. Acordurile fanfarei

•; militare, onorul ostaşilor şi - corului Operei Române au : picurat în suflete durere, '•multă, multă durere, dar şi

speranţă că odată cu jertfa lor istoria abia începe. Tot ceea ce a foşt ruinat în noi

• şi ,în jujrjîl nostru va fi i e- . clădit. Suferim că temelia

noii lumi e închegată cu sînge. Dar conştiinţa ne

. spune că martirii n ti au ui-• zut în zadar. Moartea lor e

plătită cu. visul scump al u-■ nui întreg popor de a ti i

in libertate, de a munci şi trăi în demnitate. '

: l-am 'gravat în inimile i noastre pe toţi aceia caie

au păzit cu -piepturile, lor dorul de libertate al celor

, adunaţi în Mănăştur sau Piaţa,Mărăşti, ori Piaţa Libertăţii. , : ,■> Nu-i vom uita niciodată

PENTRU LIBERTATE Şl DEMOCRAŢIEAcum, cin d deasupra

noastră se limpezeşte cerul, arătindu-şi adevărata sa faţă şi culoare —- chipul ţi culoarea libertăţii pe care le uitasem sau am fost siliţi să Ie uităm,- acum con~ ducem pe ultimul drum pă- mîntesc pe cei care şi-au dat viaţa întru salvarea poporului acestei ţări. Am spus salvarea vieţii poporului şi n-ani greşit. A- bia acum, după desfăşurarea acestor tragice evenimente, putem să ne dăm seama ce se pregătea de fapt poporului de către cri-

• minalii aflaţi de aproape un sfert de veac la cirma destinelor ţării. - Voiau . să transforme un. popor,.: ir-o populaţie şi ţara intr-un teritoriu. Voiau >':sS transforme omul într-una- nimal necuvîntătOr, fără judecată, bun de muncă şi de aplauze, iar ţara într-o moşie persoriplă, pe cate să o jefuiască ' după ~ bunul plac, chiar cu 'încuviinţarea noastră smulsă-. prin

''■forţă sau îndobitocire* Voiau să facă din viaţa fiecărui om ce trăieşte in România o moarte îndelungă — o moarte a spiritului şi o stingere a trupului. •

Dar n-au reuşit, n-au iz- bindit să-şi ducă la înde- plinire planul lor diavolesc! N-au reuşit pentru-r.il nişte oameni, nişte oameni ca "miiie şi. ca dumneavoas^ tră, au avut curajul şi tăria de suflet să ne arate cu

\preţi£ • sîngelui că o viaţă în sclavie nu este'-dltceva decît o moarte îndelungă. Acesior Hristoşi, pe carc n-U i-am ■' putut . afla cine sînt cu adevărat decît cti preţul trecerii lor în lumea drepţilor,- nu le-a fost tea.- înă. să creadă că nu se mai poate trăi în acea lunga a- gonie >în . care un- popor ■ întreg fusese împins de către călăii ceauşiştL ' . : : ,

Cine erau ei? Oameni- Oameni cu copii ori cu părinţi ce trebuiau ajutaţi, români şi unguri, femei şi bărbaţi,. tineri care pisau să trăiască; ori maturi care ştiau ce gust dulee-amar are viaţa, truditori cti braţele sau cu mintea, tineri chemaţi' sub (trme care

şi-au făcut datoria sfinţii nu trăgînd în popor, ci a- părîndu-l de bandele' cri- ’ minale, teroriste ale dictatorilor.

Vieţile lor s-aii' jertfit a- semeni mielului sfînt pentru ca asupra poporului şi ţării să coboare sfînta lu- , mină , a libertăţii. Sufletele lor. -vor lumina în vecie , tărîniul libertăţii pe care acum păşim .cu uimire şi emoţie de copii neştiutori.

Ei ne-au arătat '■ cum să ne cucerim libertatea. Noi, cei care am rămas, trebuie să ştim să o ducem ca pe o povară sfîntă pe umerii şi în sufletul nosiru mai departe, in vecii vecilor. Nimeni, niciodată, nu va putea să răsplătească intr-un fel preţul sîngelui vărsat, dar nimeni»/ nicio- . dată, nu . va; fi .iertat, dacă va rătăci drumul Libertăţii şi : al : Deiriocraţţei: ;; asupra căruia-veghează lumina sufletelor acestor martiri! t Să trăim de acum înainte, cu gîiidul că trebuie să fim pregătiţi în orice clipă asemeni lor -să ne , dăm viaţa , pentru Libertate şi să muncim caşicinrt^privirea lor scrutătoare: ne-ar cerceta zi de zi, ceas de ceas,, clipă de clipă — o veşni-

' cie! '■ ' 'Do re! .VIS AN

EROILOR CLUJULUI

în faţa jertfei’ voastre azi Bămînem împietriţi.Vă plîng făclii pc irolunr L Şi brazi; împodobiţi

.Avem-eroi )a .-Maraşeşti. Şi-avem şi din străbuni,Dar voi sînteţi mar mari eroi Căci n-aveaţi arme-n mîini.

Numele vostru printre sori lYIcreu va străluci,Dar cită Jale e cînd plîng părinţii pe copii

Azi, cînd era să fiţi şi voi La praznicul col sfînt, Gingaşe flori vă aplecaţi ■ De-a pururi sub pămînt

'J'ăiinalte-vă ,de-acunr Uşoară ca de nea,Căci cei ce viaţa le-oţi salvat IVtereu o vor uda.

Să crească numai bra*i şi fagi Şi trandafiri din voi,Căci v-aţi jertfit precum Mr-isfos Să ric: scăpat! pe noi.

Sirian 1'Ol'tSC U

Să nu ne facem de rîs Iaracare a fost prea nault timp batjocorită dinăuntrul ei. Sosesc mereu ajutoare de peste hotare. Şi Clujul beneficiară de ele. Gum anume? Este o problemă ce ţine.pe de o parte de modul de organizare a primirii şi dirijării către depozite, de inventarierea, trierea şi distribuţia acestora, iar pe de altă, parte, de conştiinţa noastră de cetăţeni, a fiecăruia. ■. ,

Există, din păcate, unii pentru care este mai important să pună mîna pe o pîine sau o conservă „pe gratis4*, decît să dea măsura minimei demnităţi şi responsabilităţi. Asta acum, cînd o Europă şi o lume întreagă ne priveşte! "Relele cu care ne-a înzestrat, din belşug, „cea mai bună şi mai dreaptă dintre orînduiri“ nu au fost înlăturate odată cu Revoluţia:.' Ble. există, mai ales, în npi,

In• mentalitatea',-în inerţia ae care se dă dovadă, acum cînd trebuie să se afirme ceea ce este mai valoros. Ce atitudine arată omul ,,nou" al regimului de tristă amintire, an» cam văzut şi nu dorim s-o mai vedem. Sînt lucruri care au nevoie de timp pentru a intra pe. făgaşul potrivit Totuşi, se poate face cîte ceva, fiecare poate fa c e ... , : • ' .

Cetăţeni şi oameni "d e . ordine, gărzi patriotice; interveniţi cu promptitudine atunci cînd din bunul tuturor îşi fac parte unii, cei care, nu de .mult ii vedeam valori- ficînd, la colţul străzii, produse de proveninertţă străină.

Nu putem trăi prea mult timp din generozitatea şi sentimentele umanitare ale celor de peste hotare. Nu putem şi nu vrem! Putem să ne facem şi singuri pîinea şi alte produse, de strictă necesitate! Ajutoarele primite sînt destinate spitalelor, copiilor, celor bătrîni,, celor ce au -nevoie.' .- -

R E C V I E M P E M T R U E R O SClujul nostru iubit —

nu-i vom spune Cluj-Napoca — este nu numai părtaşul unei biruinţe fără seamăn, ci şi a prinosului de jertfă al acestor zile. Căci însăşi existenţa neamului nostru a fost, în .

: repetate perioade de vreme, o jertfă continuă. Pe

; străzile,şi în .pieţele vetrei • strămoşeşti,; de omenie .'şi '- de carte, la sfîrşitul epocii de ură şi teroare inimagi- , nabiie, ; asasinii călăului

.; savăiit au tras în oameni nevinovaţi, în tineri şi cb-

. pii. Erau tineri şi oameni ; cinstiţi şi curaţi, care bârfeau , ia porţile vieţii, care : nădăjduiaa- o viaţă adevă- , ■; rată şi dreaptă, să.-şi ! 1 ci'ească în pace şi lumină

pruncii. Vina lor? Din a- ; cest decembrie ei - au re- •!

fuzat să mai fie sclavi şi . ; roboţi, să mai mintă că

trăiesc şi sînt fericiţii, că V sînt liberi şi demni, că se ■ „bucură de cea mai umană, -societate ... • Pentru aces- , 'te .fapte,.' înspăimîntătorii • cinici şi- criminali, care ne

; vorbeau zi de zi, clipă de . cilpă, că totul se face cu .

poporul şi pentru popor — . . ce odios slogan! — au „o-

ferit“ poporului ; gloanţe şi ’. moarte. Fapta se numeşte

cutremurător: crimă împotriva umanităţi. ’

Acum, la vremea .sârbă- v torilor sfinte de odinioa- ra, ţintuite şi ele decenii

după gratiile dictaturii, cind Moş Crăciun ne-a a- dus, după datină, daruri, noi ne plîngem, cu durere şi lacrimi bărbăteşti, morţii, eroii. Regretăm profund - că ei nu au mai avut parte de bucuria noastră unică şi înălţătoare. " ,; -

în Cluj, în pieţe- şi pe sttăzi, ard luminări-, - şina- bol al', durerii inimilor noastre. Să ne reţîîîem re-' .volta şi- durerea, să ajutăm' familiile celor ; ce au căzut pe altarul libertăţii, să le aducem omagiul nos-" tril de fierbinte dragoste} şi recunoştinţă. ,;Pe morţi nu-i . căutaţi îh morminte

scria Voltaira — , ci în; inima noastră**. Martirii de, ia Timişoara, Bucureşti, Sibiu şi Cluj, de pretutindeni,

•îi vom păstra -ide-a' pururi cu smerenie în inimile

■> noastre şi in fiecare decembrie, în prag de, sărbători, le vom evoca,- celebra faptele, memoria. , Să-, punem necontenit flori pe mormintele lor, să Ie ridicăm un monument, ; să slăvim cu fapte tulburătoare de creaţie şi muncă sacrificiul lor

Martirii noştri au plecat departe, pe un alt tărim,

■'să-i colinde în neînţeleasa taină a vieţii pe moşii ş! strămoşii noştri, să le ducă vestea minunată că tragedia acestui neam' s-a-sfîrşit!

V lorcl CACOVKANIJ

fiul>.<*

CUVÎNTUL PLASTICIENILOR CLUJENIArtiştii plastici clujeni,

ca şi întregul popor, sprijină cu tot sufletul .programul Frontului Salvării Naţionale, ; hotărtţi fiind ca, prin modalităţile; de exprimare proprii, să contribuie la RENAŞTEREA SPIRITUALA a naţiunii române, la înlăturarea definitivă a obscurantismului in care cultura noasti'ă a fost menţinută dccenii de-a rindiţî.

Filiala din' Cluj a Uniunii Artiştilor Plastici va institui o reală democraţie a valorilor, pentru- promovarea ar

tei, creînd condiţiile ca nici-, odată să nu se , mai repete

■ servilismul la care .tea a fost supusă şi obligată la Urcarea de „opere“ care nu de- gradat-o.

Sacrificiul suprem al ar- ■- tistului plastic Lucian Ma- : tiş, căzut s u b gloanţele te

roriştilor în faţa sediului,• în' istorica zi de 21 decem- ’ brie 1989, este primul semn

al convingerilor noastre că arta autentică nu.se poate naşte decît sub orizontuldemnităţii şi responsabilităţii umane.

ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE PAGINA g

M I C A P U B L I C I T A T E

• Cu d urere a n u n ţlm Încetarea din v iaţă, Ia vlrstă d e 47 d e an i, a satului ţi tatălu i nostru Iubit NFXU C R IŞAN . tn m orm ln tarea a avut lo c . In ziua d e 23 d e cem b rie , la cim itiru l C entral. Fam ilia îndurerată. (22107/A) <■

A Cu d urere ad in că a - nu n făm Încetarea din v ia ţă, in l » d ecem b rie 1383, a scu m p u lu i soţ, tată, b u n ic f l s o c r u CSEH FEUENC, In vlrstă d e 79 an i. tnm orm lntarea a avut Ioc In 23 d e ce m b rie 1939, ora 13. Fam ilia în d o liată . (23223)

• Cu nem ărginită durere ţ i In im ile zd rob ite anunţăm Încetarea, fu lgerătoare d in v ia ţă , Intr-îm absurd a cc iden t, a scum pulu i nostru

fin , frate şi nepot CON STAN TIN GHEORGHE V L A D U , de n u m a i‘ şase a - n işori. In vec i nem îngîîaţi părin ţii C ostct ş l V isk y , fra ţii P aul ş l P uşa, bu n icii tata G Icu şl m am a D orina, ş l m am a bună niarla. A - m intirea lui va răm îne v ie In su fle te le noastre îndolia te. Inm orm lntarea a avut l o c tn data de 23 d ecem b r ie ; Ia cim itiru l Central. (22259) V -

• R egretăm p ro fu n d dispariţia bu n u lu i nostru p rie

ten p ro f. VAStLIÎ L Â N G Ă . S întem c u toată in im a alături d e L la , L u c i ş l S lm ina . F a m iliile I la -

şegan şi C orn ea . (22096/B)• S in ce re con doleanţe

d r . F lorin G a le » Ia p ie rd erea tatălui, s tu den ţii din. G ru p a ÎS. (203*4) _________

I C u a d în că d urere In su fle t anunţăm încetarea d in v ia ţa , d u p ă o lungă şt g rea su ferin ţă , a scu m p u lu i nostru , soţ,, tată, b u n ic

ş l s o cru ALEXA N D RU P E T R A N , d i n ' localitatea C rişeu i. B lîn deţea su fletu lu i său şi bunătatea Iui v o r ră m in e v eşn ic tu Inim ile n oa stre în v e c i iw m ln gl- la te. Inm orm lntarea a •- v u t Io c , In 23 d e cem b rie , o - n 12, sa tu l Crlşen l. Soţia şt c o p » ! cu fa m iliile . (22116)

• C u Inim ile zd rob ite d t d n re re anunţăm Încetarea d in v ia ţă . In urm a unul tra g ic a cc id e n t, a scum pului. nostru so ţ, tată , ce l ca r« a fo s t D A N IO A N , In vlrstă d e 53 a n i. Inm orm lntarea a a v u t Io c In ziua d e ZZ dece m b rie 1989, la cim itiru l M ănâştu r. Fam ilia v e şn ic n em ln g lla tă . (22114)

C P ro fu n d îndureraţi a~ n u n ţăm în ce ta rea fu lgerătoare d in v ia ţă a dragulu i n ostru tată, s ocru , b u u lc şi

cu scru GHEOKGHE B R U D A Ş C A . tnm orm ln ta rea a avut. l o c s im bă -

U , t z d e ce m b r ie 13*9, la, cap e la cim itiru lu i C entral. F am ilia în d o liată . (2238)

t C a n easem u ită d u rere , a d u cem Is cu n oştin ţă în ce tarea fu lg eră toa re d in v iaţă a Iu b itu lu i nostru so ţ ş l ta tă . c o n f . d r . b ig . D A N U L T R A IA N G LIG O R , p rod e c a n a l FacuJfăţil d e e lectro teh n ică , şe fu l .a ia le ! L C .S .- I.T .E ., o m d e a leasă bună

ta te ş l o m en ie . N e-am luat u n u lt im r3 m as b u n la B d e ce m b rie 1939, Ia c im itiru l C en tra l. îndurera *1 r soţia E len a şt fiu l DanleL (2*297)

• Un ultim ş l dureros om ag iu stim atulu i nostru co lo ca ta r IOAN ORIA!},

fo s t e con om ist. S incere co n d o le a n ţe fam ilie i în d o liate. A socia ţia d e loca tari str . n a ţe g , b lo c lam ă G , nr. 4. (22070)

• S în tem alături de fa m ilia V ladu in greaua încerca re pricinu ită de m oartea fiu lu i lor, In vlrstă de € a n i. A socia ţia de lo c a tari str. C h . b lm a 1J» b lo c1 B . (22175)

şt C onsiliu l oam en ilor m uncii, co le ct ive le de o a m en i al m u n cii de la Centrala • A .C .M .H ., S.M .P.I. C lu j şl A telieru l A uto din str. V ra n ccl ad u c un u ltim om agiu fostu lu i co le g• IA N K A L A D ISL AU şl

transm it s in cere con dole anţe fa m ilie i îndoliate.(22111)

• lin ultim om agiu p rie tenulu i ş l naştilul nostru C IIEO ItO lIE nitU O A ŞC A

ta trrccre a tui tn eternitate, din partea fam iliilor G lurglum nn D rtgnre şl V e- zedean V asile . (22288/A)

- 19 C olectivu l de oam eni a i m u n cii d e la S.M.A. C lu j-N apoca Işl exprim ă regretu l pentru dispariţia prem atură a - celu i ca rc a fo s t IO AN BOR şl transm ite con doleanţe fam iliei Îndurerate. (22149)

O Un ultim om ag iu ce lui care a fo s t bunu l şl d ia g u l nostru co le g şl p r ie te n : VICTO R PO P . Ă - m in lirea lut va răm ine neştearsă tn Inim ile n oa s tre. La m area durere, transm item fam ilie i Îndoliate Întreaga noastră co m pasiun e. C oleg ii . d e I a ' C onsiliu l pop u lar al ju d e ţului C lu j. (21763)

• C u p ro fu n d ă durere anunţăm Încetarea fu lge ră toare din viaţă a dragulu i n ostru so ţ ş l tată p ro f. V A SIL E L A N G A . tn m or

m lntarea a avut lo c v in er i, 22 d ecem brie ora 13, Ia cim itiru l Crişan. Soţia ş i fiice le . (23096)

O Cerniţi d e d u re re , a - nunţăm dispariţia d in m ijlo cu l nostru a c e le i . ca

re a fo s t p ro f. E CA TERIN A ZE H A N , distins ş i dăru it ca d ru al In- văţăm intulu l rom â n esc. în

m orm ântarea a avut lo c Joi, 21 decem brie 1989, o - ra 13, d e Ia ca p e la c im itiru lu i din G herla. F am ilia Îndoliată . (22095) _________

) S -a stins d in v iaţă, d u p ă o lungă su ferinţă , bu n a noastră m am ă, b u n ică , s trăbun ică ş l soacră ,

_ văd u va M A llIA CALAŢANV In v lrstă d e *8 a n i. In m orm ln tarea vinerii22 d ecem b rie , o ra 12, din capela v e ch e a cim itiru lu i M ănăştur. Fam ilia . (23189)

O- S -a stins din v ia ţă b u n u l n ostru soţ, tată, socru , b u n ic , cu m n at, la vtrsta de 71 a n i, PETRU LU PAŞ, (B A B I), fo s t s tru n gar ' In lem n . Inm orm lntarea v i n er i, 22 d ecem brie , ora 11, in c im itiru l Central. Fam ilia îndurerată . (22196)’

• S e Îm plin esc d o i ani d e Ia p lecarea d in tre noi a dragu lu i n o s tra BADIX PE T R U , tt v o m păstra n eştearsă am intirea . Fam ilia . (22026) ~_________ _______

• P ios om agiu m em orie i p ă r in ţilo r dragi

EUGENIA ş l BRO N ISLAV R OLLER, la îm plin irea a3 ş l resp ectiv 31 ani d e la d e ce s . D or nestin s ş l lacr im i p e m orm lntu l lo r .

F am ilia . (22037)___ ’O S e Îm plinesc triste

săptăm inl d e la crim i ş l d o r nestin s de cînd a p leca t p en tru totdeauna scu m -- p u l m eu s o ţ T R A IA N -

FE LEC A N , dlh V îlce le . D rag ostea , bunătatea şl b lln d eţea cu ca re ' m -a în co n ju ra t v o r răm ine veşn ic v i i In in im a m ea. M u lţum esc tu tu ror ce lo r ca re au fo s t alături de m in e Ia p ierd erea d ragu lu i m eii soţ. In v e d n e - m in gilată so ţia Lenuţa. (22230)

• C u d u rere t e su fle te le noastre anunţăm în ce tarea d in via ţă , tn z iu a d e 19 decem brie^ a m u lt lu - b itu ln l soţ, tată şt b u n ic Inginer a gro n o m V ICTO R A L M A ŞIA N U , In v lrstă de t l a n i. tn m orm ln ta rea a avu t lo c tn data d e 23 d e ce m b rie 1989, o ra 11, din ca p e la m are a cim itiru lu i C entra l. F a m ilia îndoliată . (22246)

• L a Îm plin irea a lu n i de z ile d e Ia d ureroasa d espărţire d e Iubitu l n ostru

It. co t . rez . DUM ITRU O N U T Z, p io s om ag iu , n eş tearsă am in tire . Fam ilia . (21935)

# U n g in d d u ios la m or* m in tu l neuitatului m eu soţ T R A IA N Sâ l A JA N p en sio nar C .F .R ., la Îm plinirea a 7 an i d e Ia dureroasa despărţire. S oţia . (2172C)

• Prezenta m ereu In I- n im ife noastre , păstrăm neştearsă am intirea n eu itatei noastre soţii şi bun ici ESTERA R A R A U de- la a căru i .d eces se Îm plineşte un an. Chipul el b lln d nu-1 vom uita n iciodată . Soţul, co p iii , nora , ginerii şl nepoţii. (31764)

• C olectivu l de lucratori din B an ca A grico lă Îm preună cu foştii co leg i pension ari a d u c tm ultim o -

m agiu te lu l ce a fost ORIAŞ IO AN , Inspector şl transm it fam iliei îndurerate con dolean ţe . (22283)

O S e Îm plinesc 10 an i d e Ia trista d esp ărţire â e d ra gu l nostru EM IL A V R A M (IVIILU) • t l păstrăm m em o

O U n. p io s om agţu c e lu i . •' ca re a *fost m a ior (r.) N ICO LAE O L A N U Ţ A . S in cere con dolean ţe fam ilie i

• S in cere condoleanţe. M ăriei F iilp pen tru p ierderea m am ei d ra g i. N icu lina M ateş. (20561)

r ia v ie în su fle te le noas* tre. F am ilia . (22165) -

îndurerate. C oleg ii d e la unitate. (20418) O S in cere con dolean ţe

co legu lu i nostru Ioan R om an la d e ce su l tatălui drag. C o lectivu l Staţiei P ilo t. (20551)

' >9 P io s om ag iu la Îm plin irea a 7 an i d e la d eces

a dragu lu i n ostruiO S în tem alături d e c o

legu l nostru M arcel P o p în nem ărgin ita d u rere p r ic i

C rlstlna , D ora ş l s ilv iu . (21571)

nuită d e p ierd erea tatălui drag. S in cere con d o lea n ţe d in partea c o ie g flo r din secţia ca ra m ela ) d e la L P .Z . „F e le a c u l" . (20G06/A)

<0 S in tem a lături d e c o legu l nostru F a u r T e o d o r

Jn m area d u rere pricinu ită de p ierd erea tatălu i drag. C olegii din secţia m o n ta f „U n irea I i “ . (20552)

- 0 c u su fle te le Îndoliate ş i nem ărgin ită d u rere n ealăturăm fa m ilie i, ru d e lo r , cu n oscu ţilo r , tu turor a c e lo ra ca re l-a u Iu b it şi stim at. Om m in u n at p lin d e su fle t şt o m e n ie , a fo s t alături de n o i m ereu , n e -a a ju tat ţ i îndru m at ca dască l şi con d u că tor . A cu m

O Sîn tem alături d e c o lega noastră A n a

M inteuan In nem ărgin ita “d urere pricin u ită d e p ierderea m u lt iub itu lu i tată

ILIE P O P şl s ocru SIM ION M IN TE U A N . S în -

• S in i a lături d e b u nu l m eu jprieten F lorin In aceste c lip e d e grea încerca re . S in ce re co n d o le anţe fam iliei"' Îndurerate* N elu C oîdea , (20589)

c în d c o n f. d r . lng . T R A IA N D . G LIG O R nu m al este, îl ad u cem un u ltim om a g iu şi în treaga n oa stră com p a siu n e fa m il ie i în d o lia te . C o lectivu l d e oa m en i at m u n cii din I.C .S .I.T .E ., f ilia la C lu j- N a p o ca . (12121)

v u l d e oam en i a l m u n cii d e Ia L P .Z . „F e le a c u l" . (20606) -

• S întem a lătu ri d e fa m ilia greu în cerca tă - la trecerea în n e fiin ţă a ce lu i

• R egretăm p ro fu n d d ispariţia fu lg eră toa re din viaţă a co leg u lu i n ostru IO A N JECAN ş f tran sm item sin cere con d o lea n ţe

care a fo s t in g , CORNEL B O RDEAN . S in ce re co n dolean ţe. C ated ra de T eh n o log ia m eta le lor ş l ch im ie . (20592)

0 Institutul d e m ed ic in ă şt fa r m a c ie . C lu j-N a p oca anun ţă cu d urere şi regret în ceta rea prem atură din v ia ţă a con ferenţiaru lu i u -

n iversita r d r . in£ . . D A N IIL E T R A IA N

fam ilieL C olectivu l A t. P orţelan „C E R O ". (20609)

# L ocatarii b lo cu lu i str. H orea 96—106 regretă în ce

# îm părtăşim d u rerea fa m ilie i Iara la decesu l

m a m e i. d rag i, co lo ca ta ra . noastră A N A IA R A . S in cere con dolean ţe* .A so c ia

tarea din v ia ţă a stim atului co lo ca ta r A D A L B E R T

BINDER. S in cere co n d o leanţe fa m il ie i . îndurerate*(20367)

G L IG O R , fo s t m em b ru al Senatu lu i institutului. E x p r im ă m p ro fu n d a com p a siun e şt s in cere con dolea n ţe fa m ilie i. (22299)

ţia d e loca tari str . A zu ga 9. (20510)

0 S întem alături d e c o legu l n o s tru C orn el

• S in tem alături d e c o lega noastră ‘L eontlna

M ihalca in m area durere p ricin u ită d e d ecesu l m a

C lupe in m area durere p ricin u ită d e m oartea ta

mei* C oleg ii d in D .A . S om eş. (20583)® -P r o fe s o r u l V ASILE

L A N G A a trecu t In etern itate. C hipul n o b il a l dască lu lu i care a s lu jit cu

tălui. d ra g . O am enii m unc i i ' d e la staţia C.F.R . C lu j-N a p oca Est. (20410)

# S in tem alături de v e cin a noastră A u r ic a D an în m a rea d u re re pricinu ită de d e ce su l s o ţu lu i drag» Colo ca ta r ii b lo cu lu i G 9* N e- go iu 5, s ca ra U . (22085)

Înalta cauză a şco lii şl Um bli rom ân e va ră m în e pen tru totdeauna In In i

•0 S întem alături d e c o legu l nostru Ş te fa n '

V âidăhăzan în m area durere pricinu ită de m o a rtea m am ei sare şl transm item s in cere con dolea n ţe fa m ilie i Îndoliate. C oleg ii d e m uncă din I.M .M .R . „16 F ebru arie" C lu .i-N apoca, se cţ ia III M otor. (20411)

m ile noastre» a le co le g ilo r ş l d isc ip o lilo r săi. C u p r o fu n d regret ş i nem ărgin ită durere» ii ad u cem acum un u ltim om ag iu . S in tem

. c u toată fiinţa a lături d e

• S întem a lături d e fa m ilia S zila gy f M arton în a ceste c lip e g re le p ricin u ite d e m oartea . f i ic e i d ra g i E N IK O. S in ce re co n d o le anţe d in p a rtea loca ta rilor

transm item ad în ca n oastră com p a siu n e . .C olectivu l L iceu lu i „E m il U acoviţă". (22257) .

• P ios ş l Îndurerat o - SC. III A . (21378)

co le g ~şl prieten , o m cu a - le se calităţi, ing . CORNEL

• Sin tem a lătu ri d e p rietena, noastră S m aranda Ia trista d esp ă rţire d e m am a

# L acrim i ' şi f lo r i p e m orm în tu l ce lu i ca re a fo s t

în ce ta re d in viaţă. S in ce r e con d olea n ţe ‘ fam ilie i

sa. F a m ilia C alistru . (21657 A)

u n ch iu l nostru p ro f. V A S IL E L A N G A . F am iliile L anga şt M anea. (22056/A)

tndolia te. In g . „C ălin Ştefan d in T im işoara . (20407)

• S intem alături d e c o legu l nostru geolog ; A urel

• Un ultim răm as bun P ap p ta - m area d u rere p ricinu ită ' d e d ecesu l soa cre i. G ru p a d e p rosp ecţiun i ş l L a b o ra to r g e o c h i- m ie IJP.B.G. C lu j. (21599) -

• - R e g r e t ă m m o a r t e a fo s tu lu i- nostru p ro fe s o r

N IC O L A E M O LDOVAN şi exp r im ă m fa m ilie i s in cere sen tim ente d e co m p a siu n e . P rom oţia 1964 a L iceu lu i

■pentru cum natu l ş l, un ch iu l nostru ION JECAN . N u n vom uita n ic io d a tă ., F am iliile C iuhntă, F od o - re a n , Şold şt S /a h o . (20406/A) , • N e -a părăsit lă sîn d u -n e

su fle te le p u stii ' cea m al iu b ită m am ă şi b u n ică

F LO R IA N A I in iŢ U a C A ). : A lin a L iv lu ş l co p iii .(215S3)

„E m il Racoviţă**. (22994) • C olectivu l Spita lu lu i• D ragei m e le b u n ic i

-B ÎA R IA C R IŞ A N — veşn ică recu n oştin ţă ş l p ioasă

C lin ic d e R ecu p era re re g re tă p ro fu n d d ispariţia d i

rectoru lu i CORNEL

(22168/A) d olean ţe fa m ilie i. (20.198) • A d u cem o n p ios o rn a - : g lu d ra ge i noastre i

F L O R IA N A H RITU (IC A ), . ca re n e -a p ă ră sit aşa rep ed e . M ioara , N ich y ş l O l- gu ţa . (21593/A>

• U n u ltim om ag iu c e lu i . c a re a fo s t prietenu l ş l vă ru l R O M A N B U D IŞA N . C on d olean ţe fa m ilie i in d u -

• R egretăm n esp u s dispariţia in g . CORNEL

B ORDEAN , o m d e a leasă va loa re , bun şl d ra g c o laborator. S in cere c o n d o

zăr . (22069) leanţe Îndureratei fa m ilii ş l co le ctivu lu i I.L .P .P i ş t e fa n M oţ şl c o le c t iv u l A .C . M Jt. (20524)

• S intem a lături d e fa m ilia P oru ţiu tn c lip e le , g re le p ricin u ite de p ierdere a m am ei d ra g i. C o leg ii

# U n u ltim şi p ios o m a - ! gtu c e lu i c a r e n e -a fo s t

p r ie te n d e -o viaţă ,' p r o fe - . s o ru l V A S IL E ' L A N G A .; C on d o lea n ţe fa m ilie i. F a -

m llla A u re l C lam ba.

# Sintem alături d e c o legu l n o s tru v i o r e i

B ordean In a ceste c l ip e g re le p ric in u ite d e m o a r

d in ca d ru l serv ic iu lu i P J i I.R . d in TJV.G .C .M . C lu j. (21655)

(22187) • Uit u ltim o m a g iu ’ fo s • In a ceste m om en te

! g re le , co n siliu l d e co n d u - . c e r e ş i m em b rii c o o p e ra - - tort s ln t a lături d e fam ilia

tea ta tă lu i d ra g . S in cere ; con d o lea n ţe fa m ilie i În d o liate . C olectivu l L a b ora to ru lu i 14S I .C J .I .A J .(20930) ,

te i loca tare E M IL IA P O P şt con d o lea n ţe fa m ilie i Îndolia te . A so c ia ţia loca ta rilo r str . A lb in l 26. (21667)

g r e u tacerea tă p rin p ierderea» c e lu i ca re -a fo s t

: V IC T O R A L M A ŞIA N U , Ing in e r ş e f d e fe rm ă Ia

: C .A .P . „ în fră ţ ir e a » ' CIuJ- N a p o ca şt transm it ce l* m at s in cere con d o lea n ţe . (22198)

'•

• S in cere con d o lea n ţe şl Întreaga com p a siu n e fa m ilie i B ordean In c lip e le g re le p ric in u ite d e p ie rd e rea so ţu lu i ş t tatălui d ra g . F am ilia lng . S Icoe.

c o le g e i n oa stre In g . P app S m aranda Ia d e ce su l m a m e i s a le d ra g i. S in cere co n d o lea n ţe fa m ilie i . Coleg ii d e Ia T .A .G .C .M . A n trepriza 1. (21669)

(20530/A) • C u d u rere tn su flet ne 1 despărţim d e iu b itu l nostru fra te V A S IL E DOBOŞ (L IU Ţ U ), În ce ta t prem atur d in v ia ţă . N u-1 vom uita n iciod a tă . F ra ţii lo n u c u , N uţica , R a v cca , G hiţă şt

9 P io s om ag iu , ' la crim i : fie rb in ţi Ia trista des

p ă rţire d e un a n , 22 d ecem b r ie 1989, d e soţu l m eu

M IH A I C R IŞ , pensionar Iăslndu -m i sărbă torile d e

9 R egrete ad ln ct Ia d is pariţia in eg a la b ilu lu i re b u -

slst ZEN O TU RD EA N U . S in cere con d o lea n ţe fa m ilie i greu în cerca te . N ln a şt D an B ăgărean . (20380)

Cit tră iesc nu am să -l uit. Soţia M aria . (22098)

# C olectivu l L a b ora toru lu i d e m ed ic in a m u n c ii d e Ia I .I .S .P . C lu j-N a p o ca e x p rim ă p ro fu n d u l re g re t şl s ln ccre con d o lea n ţe cole-^ g e l B ak o G yS n gy Ia d e ce sul m am ei soacre . £20308^

• S în tem alături d e c o lega noastră L iltana B ocu

• S intem cu v o i , dragii n oştri prieten i E lena şl U cu în m area d urere Ia d esp ărţirea d e tatăl v o s tru d ra g . F am ilia J u ca n .

In m area d u re re pricinu ită d e p ierd erea scu m p u lu i său

tată. C oleg ii d in L a b ora to ru l d e - s p e c tro m e tr le d e

m asă I.T .I.M . C lu j-N ap oca .(20526) 9 C onsiliu l oa m en ilor (21483) -

O S in cere co n d o lea n ţe ş l în treaga noastră com p a siun e fa m ilie i B ord ca n In greau a p ierd ere pricinu ită d e m oartea prem atu ră şi fu lgeră toare a ce lu i ce a fo s t d istin su l om d e o m e

m uncii al D irecţie i d e ra d io şl te lev iziune C lu j e x p rim ă con d o lea n ţe fa m ilie i, regretln d s in ce r p ierderea prem atură a ce lu i ca re a fost om u l Integru şl de o aleasă n o b le ţe su-

• S in tem alături de c o legu l nostru asistent ing. T e o d o r Pană In m area d u rere p ricin u ita de d ece sul tatălui d ra g . Catedra d e E lectroteh n ică I.P .C N (21491)

n ie , lng . CORNEL BOUDE AN, fost d ire cto r al

„P E C O " C lu j-N a p oca . C .U .ti. C lu j-N a p oca . (20S2S)

lltrlCnSCd) lilţţ. v i i l l i i I.I4B ORDEAN , d irector a l În trep rin d erii pentru liv ra rea p rod u se lor p e tro lie re „P E C O ". (20551)

• Sintem a lături d e c o legu l n ostru lng . A drian B uza. In m arca d urere p ricinu ită d e d ecesu l m am eidrag i. C oleg ii d e la I.T . I .M . C lu j-N a p oca . (21565)rel R om an , p reşed in tele • Sintem alături d e co

C .A .p . C ubleş, In aceste c lip e g re le Ia p ierd erea tatălu i d ra g . C onsiliu l d e c o n d u cere din C .A .P . C ubleş.(20350/S)

lega noastră E lena M ureşan Ia m area s u fe - - rinţâ p ricin u ită d e p ie rd e rea tatălui d ra g . C o lectiv u l m o r ii D aclu . (20515)

• S in cere con d o lea n ţe . co leg u lu i nostru Jodal A n d re i Ia d u reroasa p ierd ere a tatălui. C olegii de ta l.T .C .1. (21494)

*

© îm p ă rtă ş im durerea m u lt stim atu lu i Inspector

• ş co la r T ea d oreseu llo r te n s iu tn a ceste m o m en te g re le a le d esp ărţirii -de tatăl d rag . C atedra de lim b i m o d e rn e d e Ia Ş co a la n r . 5. (21195)

• U n u ltim om ag iu fo s tu lu i n ostru c o le g AN D REI B U T T şl co n d o lea n ţe fa m ilie i. C o lectiv u l d e la T X G.CJM. — S .U .Ţ . (21399)

• S in ce re con dolea n ţe fa m ilie i D in e i pen tru p ie r d erea so a cre i (m am ei) d ra g i. C o lectiv u l O ficiu lu i d e ca lcu l. (21417)

0 C o lec tiv u l serv ic iu lu i a p ro v iz io n a re d esfa cere tra n sp or t din. I.M .M .R . „16 F e b ru a r ie " regreta c u triste ţe d isp ariţia fos tu lu i lor co le g FOSTO P A V E L şi transm ite s in cere co n d o lea n ţe fa m ilie i. (21421)

• C olectiv u l C lin icii Inst itu tu lu i O n co lo g ic C lu j- N a p o ca secţia C hirurgie 11 este a lătu ri d e asistenta A ra m M agda lena în greaua în ce r ca re prin p ierderea m a m ei d ra g i. (21424)

• S în tem alături d e ţ in e , d ragă M ioara , in aceste c l ip e d e d u rere p ricin u ite d e p ie rd erea m am ei tale d ra g i. C o lectiv u l d id actic a l L ice u lu i de Ştiinţe ale n a tu rii. (21434)

O C o lectiv u l d e oam en i a l m u n c ii de la I .C .R .T .I. C lu j transm ite s in cere c o n d o lea n ţe co leg u lu i V ereş Ioa n la p ierd erea tatălui d ra g . (21534) .

• îm p ă rtă şim m area d u re re a fam ilie i V ereş

Ioa n p r ic in u ită d e tre ce rea tn etern itate a tatălui d ra g . L enu ţa ş i Radu . (21475)

• S in tem alături d e v e c in a noa.stră V aleria B ria In m area d u rere pricinu ită d e m oartea soţu lu i drag. S in ce re con d o lea n ţe . A so cia ţia d e lo ca ta r i B o rh a n d nr., 63. (21603) .

• C u su fle tu l ş l gindu l■ sîn tem alături d e ttne,

R odi ca , tn aceste clip e gre le . F am . T egzeşfu . Ţ ă ran u ş i C la m a ta ,

9 M u lţu m im tu tu ror ce -, lo r c a re au fo s t a lături de n o i p r in p rezen ţă , f lo r i, cu v in te , d e m în g îicre la d u rerea d esp ărţirii d e Iub ita n oa stră m am ă ş l soa cr a SO F IA B O L B O A C A .

V a ră m in e v e ş n ic In Inim ile n o a s tre . F am ilia .' (216121

• P e d ragu l nostru b u n ic V A S IL E

S O M E ŞFA LE AN l-a m Iub it atlt d e m u lt , d e acum11 v o m p ltn ge , că u tin d u -l tn a n i cu f lo r i ş i la cr im i Ia- m o rm în t. N e p o ţii săi d ra g i: Ioa n a , D an iela , R ad u ş l R are?. (21534/A ). • S in tem a lături d e m ătu şa M a r i» In m area d u re re p ric in u ită d e m oartea

so ţu lu i drag V A S IL E SO M E ŞFA LE AN . N ep oţii

D or in a , Io n , L enuţa ş ( V a s i le c u fa m il i i le (2I554/B)

• C u n em ărgin ită durere n e d esp ă rţim d e scum pa n oa stră fi ică , soră , cu m nată şt m ătuşă C SA LA I S ID O N IA . A m in tirea sa v a ră m in e v e ş n ică . F am ilia .(22083)

• S in tem alături d e c o lo ca ta ru l n ostru Stanctu P e tre fit m area d u re re pric in u ită d e d e ce su l soţie i sa le d ra g i E L E N A . T ra n sm item s in cere con dolea n ţe fa m ilie i tn d o lia te . A s o c ia - ' ţia d e lo ca ta ri str.. D onath b lo c IX . (21510)

• S în tem alături d e R a flla D iţ şi fa m ilia sa In a ceste m o » m en te g r e le p r ic in u ite " d e m oartea tatălui d rag . A so c ia » ţia lo ca ta r ilo r V la h u ţi 37, b lo c C8. (20578) i

• M u lţum im d in su fle t r u - . d e lor , p r ie ten ilo r , co le g ilo r ,

v e c in i lo r ' ş l C u n oştin ţe lor ca r e prin p rezen ţă , flo r i ş l cu v in te d e : m tn gtlere au fost alături d e n o i In m a rea d u rere p r icinu ită d e d ispariţia . fu lgeră* toare , la nu m ai 33 d e ani, a

Iubitu lu i nostru soţ ş l tată V A S IL E SOCACXU, ca re a lăsat u n g o l d e n e în locu it in In im ile n oa stre . Soţia A drian a şi f i i i C iprian şi Sebastian. (20414)

9 S in ce re co n d o lea n ţe c o le ge i n oa stre Irin a M untean pentru p ierd erea m am ei d ra g i. C o lectivu l la bora toru lu i L S, din L C .P .M .S .N ; (20430)

• S in ce re c o n d o le a n ţe -fa m iliei T e o d o r F a u r pen tru p ier* derea tatălu i drag* Fam illtta v C onstantin SSvuţ, C orn el D o - ca . (20128)

ADEVĂRUL - IN LIBERTATEPAGINA 1

DECESE-COMEMORĂRI0 S -au scurs lun i de

d u re re n em ărg in ită ş i ni' cr lm i fie rb in ţi d e cînd scu m p u l nostru f iu , soţ, /r a te ?I cu m n at CRISTI

H A IT A U .. n e -a părăsit p en tru totd ea u n a la nu m ai 27 an i. S u fletu l Iui ■ b u n nu-1 v o m u ita n ic io d a tă .. M am a ţ i ' fa m ilia H altău In Teci n em în g iia ţi. (21419)

, t L a 23 d ecem b rie s -au Îm plin it 2 an i d e cînd trecu t In etern itate cea m ai f in a ţ i b u n ă m ura i,

s o ţie ţ i f i i c ă V IORICA B O T O Ş, n ă scu tă O pincarlu . e d u ca toa re . O rea d u cem în m e m o r ia , ru d e lo r ş i cunoş- ţ in te lor , a co rd m d a -I im m om en t d e recu legere p en tru c in stirea sa. F am ilia S im io n B o lo ş . (21111) '

0 S -a u Îm plin it d o i ani d e la cr im i ş i d u r e r e d e cîn d m oartea n em iloasă I - » s m u ls d in tre n o i p e iub itu l n o s tru s o ţ , tată, s o

cru ş l b u n ic R A C Z IS T V A K Ia v irsta d e 67 ani. D ragostea noastră T a fi v e şn ic v ie p en tru sufletu l lu i b u n . S oţia Ilon a , f i o l "Ştefan c u fa m ilia f i ica I - b o ly a c a fa m ilia . <22048)

• Cu a ceea şi d u rere re am in tim îm p lin irea a 7 ani d e la d e ce s u l m ult reg re tatulu i n ostru soţ, tată, s o cru ş l b u n ic Ing. RUBIN LU PU . F am ilia . (22236)

• S ăp tăm în l tr iste d e la cr im i a n trecu t de cind zd ro b iţ i d e d u re re n e -a m d espărţit d e iu b ita noastră m am ă , so a cră şi bu n ică FLO R IC A V LAIC U . C hipul său b lin d ţ i b un veşn ic va fi v l « in su fle tu l nostru , Iar v o rb a p lin ă de înţelepc iu n e o v o m urm a m ereu. În d u rera ţi F iorin ş i N icu c u fa m iliile . (23341)

S P ios om ag iu şi d ureroa să am in tire la îm p lin irea * u n u i an de la tre ce rea In etern itate a , d ra g i

lo r n oştr i părinţi A L E X A N D R U şi ELENA

S T A N . M u lţum im tuturor ce lo r ca re au fo s t alături d e , n o i la m area durere. Ccrleta, lo n u ţ şi S orin Z d rcn gh ea . (21918)

.0 În lă crim at om agiu scu m p ilo r n o ştr i x PETRU

ŞERB A N , ■ PETRIC A Ş ER B AN ţ i A N A ŞER B AN F am ilia G h irişan . (22397)

0 În d olia t o m a g iu Ia un an d e la p le ca rea In e tern ita te — tn z iu a d e 25 d e ce m b rie — a m u lf iu b itu

lu i n ostru V ASILE N ICO LAE . El este veşn ic v iu fn In im ile n oastre . V ictor iţa , A d rian , Ileana şi D iana. (21896)

0 S •au scu rs săptăm ini triste d e ta d ispariţia iu

bitu lu i m e u soţ IO AN JECAN din C ium ăfa ia. In veci n em in g iia tă soţia M arta. (21820)

• A d u cem u n p ios o m a giu d ra g ilo r n oştr i părinţi

IO AN şl A N A ILIEŞ ţ i d rage i n oa stre surori

N U ŢI Ia îm p lin irea a 30, 2S şl 5 an i d e Ia trecerea lo r tn e tern ita te . R ecu n oş tinţă c w o r ca re Ie v o r dăru i o c lip ă d e a d u cere a - m in te. V io r ica , T a v i ţ i D orin cu fa m iliile . (21812)

• T ristă ţ i d u reroasă • - m in tlre la îm p lin irea un u i an d e la d e ce s u l dragu lu i m eu so ţ M IIIA I M E R CA . B w u n o ş iin ţâ e c lo r ca re l i v o r d ă ru i o c lip ă d e a d u ce re a m in te . S o ţia . (21618)

0 D c t a n i am p ierd u t c e am a v u t m a l s cu m p p i lu m e, p e ven erata - m ea raam * I C U m C A M P A N . D n c m t e a « I « e ţ ir m u r lt ă pentru m in e «ă lă t lu ie ţte .in Inim a f l g ln d u rile m e le c it v o ) tră i. O m agiez m e m oria « I c a « le a s ă p r r - ţuh-e f i « a t i c i r e c u n o ş

tin ţă . D r . F lorica H a gd a - lena . (214107) : . _____

I M ereu p rezenţi ta In im ile n o a s tr e , a d u ce m n a p ios o m a g iu scu m p ilo r noştri p ă rin ţi, s o c r i ţ i b u n ic i M A K 1A f l V A S IL E P Ă C U R A R (B ELU ) -din J u - cu d e S u s, la Îm plin irea a4 f l re s p e c t iv c an i d e la d eces . L a crim ile ţ l d ra gostea n oa stră le v o r v e gh ea so m n u l v e şn ic . C el $ c o p ii ctl fa m iliile . (22030)

• A u trecu t 2 an i de la c r im i ţ l d u rere d e etnd d ragu l n o s tru fra te ş i fiu SORIN SIM ION P E T R A $ n e -a părăsit aşa d e tînăr, la î l a n i. N u -I v o m uita n ic iod a tă . F a m ilia . (22077)

iC Cu ad in că d u rere In su fle t anunţăm Încetare ., d in v iaţă In slrigeroasa zi d e 21 d ecem b rie 1989 a scu m p u lu i n ostru soţ, tată , s o cru şi b u n ic M A R IN VERGICA. In virstă d c 70 a n i. C hipul lu i b lin d va ră m in e m ereu 1n a m in tirea n oa stră ; l i v om p lin ge

•mereu. Inm orm intarea a a vu t io c In 2R d ecem b rie 19*9 In cim itiru l E ro ilo r C lu j. S oţia M arinară, f i i i G ilu ţ i Lucian c u fa m iliile .

0 Ca In im ile zd rob ite d e d u rere anunţăm câ s cu m p a noastră so ţie , tn a m ă şi f i ic ă A N A DOKDEA, m e d ic ped iatru , tn -ziua d e 21 d e ce m b rie 19S9, s -a stins d in v iaţă la virsta de 47 a n i. Înhu m area a avu t lo c In ziua d e 23 d ecem brie In c i

m itiru l M ănăştur. I n v e c i nem îng iia ţi soţu l N e lu , c o p iii A d rian , C arm en f l tata. (22331)

• Cu -sufletul z d ro b it d e d u rere a n u n ţ Încetarea d in v iaţă, du p ă o lungă ţ i g re a

su ferin ţă , in ziua d e 22 d e ce m b r ie 1989 a s cu m p u

lu i m e u soţ M O LNAR G Y U L A , pen sion ar a l În trep rin d erii „S in te ro m ", In etate d e 81 ani. Înm orm ântarea sîm bâtâ 30 d e ce m b rie 1989, o ra 13 din capela c i m itiru lu i C entral. în d o lia ta s o ţie Ria. <22329)

• U niunea A rtiştilor P la stic i d in R om ânia — F ilia la C lu j anun ţă cu a - d in că d u rere încetarea din v ia ţă a artistu lu i p las tic L U C IA N M A T IŞ , In virstă d e 29 a n i, p rim ul d e m o n strant c lu jea n u c ls ’ tn Y ia ţa L ibertăţii in sin geroasa zi d e 21 d ecem b rie 1989 p e n tru ce le m ai fru m oase n ă zuinţe ’ a le în tregu lu i p o p o r

o p rim a t — LIB E R TA TE A şi A D E V Ă R U L . - Z im b etu l

dem nitatea ţ i su fle tu l lu i v o r răm in e v eşn ic n eu itate in am intirea noastră . (771) " .<0 U niunea A rtiştilor

P la stic i din R om ânia anunţă eu a d in că d u rere În ce tarea d in v ia ţă a artistu lu i p la s t ic LU CIAN M A T IŞ în virstă* d e ÎS) ani,' u c is d e fo c u l m irşa v a l d icta tu r ii cea u ş iste . N u va p ie r i n i c io d a tă d in am in tirea ş l su fle tu l nostru . (771)

• Z iu a d e 25 d ecem b rie 1989 va ti pentru n o i o z i d e im en să d u rere cîn d a în ceta t d in ’ viaţă d u p ă o lu n g ă b o a lă necru ţă toare , scu m p u l nostru s o ţ , tată,

b u n ic ş l socru RADU LEBACTU In v irstă d e 57 a n i. C hipul Iui b lin d 11 vt>m păstra v eşn ic n eatins d e tim p In in im ile n oa stre . In m orm in tarea are lo c , jo i28 d cce m b r ie 1989, o ra 11 Ia cim itiru l C entra l. F am ilia . (22337)

G C u m are d u rere în s u f le t anunţăm in ccta rea din v ia ţă tn în flăcăra tă zi de21 d e ce m b r ie 1383 a stim atu lu i nostru co le g M IH AI Ţ IC L E T E , in g in er în ca d ru l s e cţ ie i d e telev iziu ne din D irecţia d e R ad io ţ i t e le v iz iu n e C lu j, îm p u şcat In ch ip m işeleşte de c r im in a lii ceauşiştl. N u-I v o m u ita n ic io d a tă . C oleg ii d e s e c ţ ie . <22447)

i P reţu ire , eternă m em o r ie ing in eru lu i M IH A I Ţ IC L E T E , stim at ţ l Iu b it d e fo ţ i , d isp ă ru t In t ra g i- « e l e even im en te d in 31 d e ce m b r ie , ca re a u « u r c a t În cep u tu l revo lu ţie i d e e - llber& re -de « u b tiran ia « e a u ş ls t i . V a ră M ta t v e ş n i c ln m em or ia n oa stră ţ l e x p r im ă m s in ce re c o n d o le a n ţe fa m ilie i în d o lia te . C o le g i i 4 e m u n că D irecţia d e R a d io ţ l -televiziune C lu j. (22*47/A)

0 C u a d in că d u rere a - a u n ţ& m Încetarea- d in v ia ţ ă a Iu b itu lu i nostru tată, b u n ic , fr a te , « o c r n ţ i u n

c h i L A Z A R G H EBGU EL -preot p r o to p o p o n o ra r g r e - c o -c a t o l lc . In m orm in tarea v a a vea lo c ln z iu a d e 29 d e c e m b r ie o ra 12, ln c im it iru l C entra l d in C lu j. F ie -I m e m o r ia neu itată . F am ilia în d u rera tă . (22452)

G ln d p io s ţ l un m o m en t d c recu legere la 3 a n i d e Ia d esp ărţirea d u re ro a să d e s o ra m e a d ragă a rtis ta lir ică p r o f . s i l v i a F L O A R E A SO r/TVSK I. R e- m u s . (21941/A) ,

O Cu dragi ş i d u reroase g ln d u rl ne în clin ă m fr u n tea In tr-u n p io s o m a g iu la 3 a n i d e la trecerea ln e - tern itate a ce le i ca re a fo s t d istinsa artistă a O p e

re i R om â n e p r o fe s o r S IL V IA . FL O R E A 1

S O L T Y SK I nep reţu ită c o legă ş i p rie ten ă . L y a H u- b ic . (21941)

0 Cu n em ărg in ită dure-, r e anunţăm c ă b u n a n o a s

tră m am ă şi b u n ică O N IŢ A M A N d in ' B e d e c lu a d eced a t in al ■ 77-lea an a l v ie ţ ii sale. îm n o rm in ta - rea v a avea Ioc j o i , 28 3e- ce m b rie 1989 la o ra 10 din ca p e la I a cim itiru lu i C e n tra l- F am ilia în d o lia tă . . (22335)0 P io s om ag iu la 3 an i

d e la d esp ă rţirea d e a d o ra ta n oa stră S IL V IA

F L O A R E A S O L T Y S K I, n e p reţu ită m a m ă ş i b u n ică , p u şa -ţi fam ilia . (21941H)

• S e îm p lineşte un an d e la cr im i şl d u rere d e la

d ecesu l d ra ge i n oa stre M A R G A R E T A S Ţ U P A R .

S oţu l A u re l ţi D a n ie l. (22315) ________ _______

0 Cu a d in că d u rere a - n u n ţăm decesu l iub ite i n oa stre m am e şl b u n ic i A N A S A B A U , In v irstă de. 67 an i. In m orm in tarea v i n er i 29 d ecem b rie 1389, o ra 12, în sat B o ju , ju d e ţu l C lu j. M aria, V asile , R o x a n a f i C iprian G âz. (22463)

0 M u lţu m esc din su fle t co r iş t ilo r , p r ie te n ilo r ş l lo ca ta r ilo r din b lo c D 2, s c .B , din T u rd a , s tr . N u fe r ilo r n r . S, ca re a u lu a t p a r te la d u rerea m ea prin

m oartea soţu lu i m eu V A S IL E . S IL A G III în v ă ţă tor p en sion ar. S o ţia T e ţ i. <21995) ■- . -

0 M u lţum im tu tu ro r c e l o r ca re au fost a lă tu r i de mol în d u re re a p r ic in u ită de m oartea tatălui ş i b u

n icu lu i nostru IO AN SCH U LLE R. F am ilia În d u re ra tă . (22011)

• D u m n ezeu a luat d e la b o i p e - -scum pa n oa stră

m am ă IR IN A ' B U Ţ U R A , lăsin d ln urm a' e i la crim i ţ i d e zn ă d e jd e . Ş i-a găsit o d ih n a lingă soţu l ţ l tatăl

C O N STA N TIN B U Ţ U ItA . D ragă m am ă, v e l î i ş i «vei ră m in e ln v e c i cu n o i. D u m n ezeu să o Ierte , tn - m orm ln ta rea a re Io c azi, li) c im itiru l d in str . C rişan , la o ra 14. F am ilia . (22465 A ) ■■ . * .

* Un ultim om a g iu Iu b ite i n oa stre IR IN A

B U Ţ U R A . D u m n ezeu să o ierte . C on d o lea n ţe fa m ilie i. F am ilia C rişan. <22465)

0 - S în tem alături d e c o legu l nostru H Snig W alter in m area d u rere p r ic in u ită d e p ierderea m am ei d ra g i. C olegii. (22029)

O s în t a d evă ru r i ca re in ciuda ev id en te i £ re u p o t fi ad m ise . E greu să a d

m item că p ro fe so ru l V A SIL E L A N G A , e m in e n tu l , n os tru co le g , n u m ai este p rin tre n o i. A d u c e - - r ile n oa stre am in te l i v o r tro ien i cu d ra g d ra m u l In v ec ie . P ro fe so r ii d e lim b a rom â n ă d in Judeţul C lu j; (22201)' _ _ _ _ _

0 V estea m orţii p r o fe s o ru lu i V A SIL E L A N G A

n e -a în d u rerat p ro fu n d . A m in tirea lu i v a ră m in e neştcarsft In in im ile n o a s tre. M ih a i ţ i M ircea R o ta m . <22200) * "

0 S in ce re con d o le a n ţe fa m ilie i Îndurerate la d e cesu l p ro fe so ru lu i V A S IL E L A N G A . F a m ilia Stan. <2*1*0 '

,J V u a d in că tr iste ţe ta s o n e t m ă a lă tu r fa m ilie i în d o lia te a d u rin d u n u lt im om a g ia stim atu lu i p r o fe s o r V A S IL E L A N G A . O v i- d iu . < 2 2 » 1 A )_____________ _

0 S httem a lătu ri i l e p r ie ten u l -nostru j t a d ţ l m a m a « a Im părtăştn d u -le d u rerea p r ic in u ită d e p ie r d erea ta tă lu i f l s o ţu lu i d ra g . 'P rieten ii ţ i fo ş t i i c o leg i. (221S0) ______

• C o lec tiv u l S e cţie i d e C h iru rg ie d in S pita lu l C lin ic d e R ecu p era re este a - lă tu rl d e ram llia d r . A ttila S zep la k y ta m area p ie r d e re su ferită ţ l tran sm ite s in ce r e co n d o le a n ţe . (22103)

• L a m area d u re re , s in c e r e co n d o lea n ţe co le g u lu i In g in er T itus A rm a n c a la p ie rd e re a tată lu i. C o le g ii d in A te lie ru l G ratfere , „C lu ja n a " . (22060) '»

0 Îm pietriţi- d e d urere aducem un u ltim om agiu fostu lu i nostru cu m n at XLIE $ A N D O R , la trecerea tn n efiin ţă . .Fam ilia M ese- şan. (22059)

• S in cere regrete pentru trecerea In etern itate a iu b i

tu lui nostru prieten p ro l.N ICOLAE - M O LD O V A N . D ragă M tnerva, sîn tem alături de tine ş i cop ii. C orn e l, L o li, D oru şi L iana . (22176)

• A socia ţia d e ■ lo ca ta ri -str, DonatU b îo c TX ş l v e c in ii re gretă d isp a riţia co lo ca ta re i

• n oastre ’B A K I E L ISA B E T A (M O LN A R ). S în tem alături de fam ilia îndurera tă . S in cere con doleanţe . (21570)

• A u trecu t triste lu n i d e c in d ne-a părăsit d ra gu l n os tru soţ, ta tă , s o cru , ftun ic,

frate, cu m n at ş i unctii V ICTO R C ÂM PEA N d in C lu j, n ăscut ln F eiurden i. Fam ilia îndurerată . <22174)

0 S e îm p lin esc 10 an i d e c în d nu m ai este cu n o i lu -

"bitul nostru tată IOAN C IORCA d in C oruş. N u-1 vom u ita n ^ io d a tă . F iica M aria cu fam ilia . (22248)

( A u trecu t 3 an i d e lacrim i şi d u rere d e c in d n e -a părăsit pentru totdeauna iub itu l n os

tru so ţ ş l ta tă N ELU V A S ÎA N , din S ă la j. Nu-1 v o m uita n iciod ată . S oţia M aria cu fiica Ioana . (22252)

0 C u aceeaşi p ro fu n d ă d u re re am intim că la 2-1 d ecem b rie s -a u ; s cu rs lun i triste d e la decesu l iub itu lu i n ostru soţ, tată, socru şi b u n ic A U R IC A CODBEANU (D O R U ). Nu-1 v om uita n ic iod a tă . Soţia Lia, fiu l P u iu , C in a , B ianca şi Diana. <21'91l)

0 ln 23 d ece m b rie s -a îm p lin it un an d e cin d m oa rte» nem iloasă a răp it d e l in g ă n o i p e neuitatul s o V tată , b u n ic SZEKELY A L B E ^ T (P E SC A R ). Fam ilia îndoliată . (2134J)

0 P rom oţia 1S52 a Institu tului A g ro n o m ic ' d in C luj d e - p lîn ge stingerea p rem a tu ră d in v iaţă a iu b itu lu i l o r co le g ing . V ICTO R A L M A Ş A N şi exp r im ă co m p a siu n e ş l- c o n dolean ţe fam ile ii în d o lia te .(22110) . ' ,

0 S in cere co n d o le a n ţe ş l a - dtncă . co m p a siu n e fa m ilie i

greu în ce rca te p r in p ierderea p r o f . L A N G A . c o le c t iv u l C lin ic ii R ad io log ie . (22108)

0 Cu a lese sen tim ente ; d e com pasiune" n e a lătu răm d u rerii fam ilie i G lîg o r în a ces te m o m e n te g re le p ric in u ite d e p ie rd erea soţu lu i, tatălui

ş l fiu lu i d rag , d r . Ing. GL7GQR D A N U Ţ . Fam ilia .M unceanu. (22108)

■ 0 Cu nespusă d u rere n e despărţim d e d ra gu l nostru fra te , cu m n at şi u n ch i N ELU C RIŞAN , stins p rem a tu r din viaţă. II v o m păstra m ereu in' su fle te le n oa stre^ F a m ilia I. B in dea; (22107)0 Un u ltim om a g iu d istin su lu i p ro fe s o r V ASILE

L A N G A . C on d o lea n ţe fa m ilie i. F am ilia I. B in d ea . (22107/B)

0 Un ultim om a g iu ce lu i ca re a f o s t ,p rie ten u l şl v e c in u l n ostru IO A N RU SU d isp ă ru t în tra g ica zi d e 21 decem b rie ' 1989, in fa ţa . R estaurantului „M e tro p o l” — u c is m işeleşte d e -cr im in a lii d in a stie i ceauşiste.' F a m ilia T o a d e r V asile. (22146) ,. 0 Un u ltim om ag iu c o lo c a taru lu i T R A I AN C H IO REAN . S in ce re con d o le a n ţe fa m ilie i. A socia ţia d e lo ca ta r i strada H orea nr. 67. <21959/A)

0 U n . u lt im om a g iu c o lo c a taru lu i IO AN B O JA N . S in cere con d o le a n ţe fa m ilie i. A so c ia ţ ia d e loca ta ri s tr . H orea nr. 87. (21950)

0 U n n ltlm o m a g iu fostu lu i n ostru co lo ca ta r

FR AN CISC Z A IZ O N « i n p a rte a A soc ia ţie i d e lo ca ta r i str. T in eretu lu i a r . 65 C lu j. (219Î6)

0 A socia ţia d e lo ca ta r i str. U a k ocz l, b lo c L a d u ce u n p ios o m a g iu co lo ca ta r e i IL E A N A S Z A S Z . S ln ccre co n d o le a n ţe fa m ilie i in flu tera te . <22177)

0 M u lţum im tu tu ro r c e lo r -care au fo s t a lă tu r i d e ticrl tn m area d u r e r e la d esp ă rţirea

d e f iu l n ostru G T O r k e T ISO H (O C SIK E ). F am ilia În d u rera tă . (22172)

• C olectivu l L iceu lu i in d u stria l n r. 7 tra n sm ite s in cere co n d o le a n ţe c o le g u lu i p ro fe s o r CAH O L S Z A S Z Ia d e ce su l m am e i d ra g i. (21760)

0 C u ad in că d u re re a n u n ţam în ce ta rea d in v ia ţă In ziu a d e 34 d e ce n fb r ie l t n a

c e lu i « a r e a fo s t V A S IL E O LTE A N , ln vlrstâ d e 74 ani, ce l m ai iub it soţ, tata, s o c ru ţi b u n ic. In m orm in tarea va a v e a lo c tn data d e 28 d e ce m b r ie 1889, o ra 13 ln c im itiru l d in Lita, co m u n a S ăvâdisla . S oţia M atiîda, fiii L e o n , V as ile , n ora M ia , n e p o ţ ii R adu şl C rlstin a . (

A.S. LOTO-PRONOSPORT SUCURSALA JUDEŢEANĂ CLUJ

INFORMEAZĂ

imtiaii [inuiiimi LOTO A REVELIONULUI

* I A N U A R I E 1 9 9 0

3a I ianuarie) BANI • SE1990 tragerea EFECTUEA- extraordinară ZA 12 EX- LOTO A RE- TRAGERI IN

VELIONU- 3 FAZE • SE LUI. Se atri- EXTRAG 120 buie: • AU- DE NUMERE TOTURISME • SE CIŞTI- OACIA 1300 GA Şl CU 3• EXCURSII NUMERE IN R.S. CE- DIN 20 EX- IIOSLOVA- TRASE «

CA • C1ŞTI- CÎŞTIGITRI- GURI ÎN LE FAZEI A

DrN f o n d u l SPECIAL AL SISTE- -T n a iS BILETELE DE 25 LEI PARTICIPA LATOA1E CELE 12 EXTRAGERI. Wn bilet Loto de revelion poate ft un cadou plăcut pentru dumneavoastră şi pentru cei dragi. (765)

BANJ.AUTOTURfSME.EXCURSliTCSTS HOTARt .

• DRAGI CETĂŢENI!

Vă rugăm-să binevoiţi a valorifica prin unităţi specializate toate sticlele ' de lapte, Intrucît avem iapte şi nu avem în ce să-l im- buteliem.

UNITĂŢILE COMERCIALE ALE COOPERAŢIEI DE PRODUCŢIE, ACHIZIŢII SI. DESFACERE

A MĂRFURILORoferă solicitanţilor anvelope pentru motociclete I.J. — U.R.S.S. 350X18 K- 120, prin magazinele specializate din Gherla, Mociu, Gilău şi Poieni. (770)

OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM v ■. ■ CLUJ

contractează spaţii 'in locuinţe particulare amplasate in zona centrală a municipiului pentru cazarea turiştilor români, In condiţiile prevăzute de lege, ©fertele.-'irspreună cu schiţele locuinţei şi camerei se depun la Dispeceratul ■de cazare al O.J.T. Cluj, str. Şincai 2, telefon 1-62-56. (751)

NOUTĂŢI LA OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM CLUJ ■ ... ■

Pentru călătoria dumneavoastră Ia Bucureşti, O.J.T. Cluj vă stă la dispoziţie pentru rezervarea locurilor-- de cazare la hotelul ;,AMBASADOR". Pentru informaţii suplimentare şi achitarea serviciilor vă rugăm să vă adresaţi compartimentului EXCURSII INTERNE ai1 O.J.T. Gluj, str. Şincai nr. "2, telefon 1-77-78 ţi filialelor de turism din Dej, Gherla,' Turda şi Sîmpia. Turzii. (752)

- OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM? c l u j .- .... ;

vă oferă -un sejur de odihnă reconfortant In decorul în- cîntâtor al .staţiunii FlNTÎNELE-BEIiIŞ. Noi şi excepţionale condiţii de cazare şi masă. PlRTII DE SCMI ŞI SANIUS, BABYSKYLIFT. PATINOAR MINIPOP1- CARIE. PLIMBĂRI CU SANIA. ÎNCHIRIERE DE E- CIIIPAMENT SPORTIV. Pentru obţinerea biletelor de odihnă vă rugăm sâ vă adresaţi filialelor de turism din Sluj, Dej, Turda, Gherla, Gîmpia Turzii, Huedin. (753)

STAŢIUNEA DIDACTICA EXPERIMENTALA■ - cu sediul in Gluj, str. Floreşti nr. 56 .

încadrează, prin transfer sau Oficiul forţei de muncă • UN INSTALATOR TEIINICO-SANITAR (FOCHIST). încadrarea conform Legii nr. 12/1971. Condiţii: domiciliul stabil în Gluj. (731)

COOPERATIVA .ELECTROMECANICA" CLUJ

intermediază vînzări-eurapârări şi schimburi de locuinţe prin unitatea din str. Pasteur nr. 52, telefon 2-30-16. (71:)

s AEROPORTUL CLUJ ;

Încadrează, urgent, pentru funcţia de DISPECER AEROPORT, tineri -băieţi,, absolvenţi de Jicca, ca stagiu) «»D* tar satisfăcut, domiciliul stabil ln monicipiul Clu], virsta maximă 56 ani şi cunoscători ai limbii engleze la nivelul clasei a X lI-a de liceu. Informaţii la telefon 4-12-38. (742)

ÎNTREPRINDEREA DE TRANSPORTURI CLUJ

organizează cursuri de policalificare în meseria de conducător auto pentru personalul care îndeplineşte urwă- toarele condiţii: stagiul militar satisfăcut/ virsta maximă 35 ani, calificat într-o meserie de profil mecanic V să posede cel puţin categoria a 111-a de încadrare, domiciliul stabil în localităţile de reşedinţă a autobazelor sau în cele cu posibilităţi de navetă. Ooritoriî se pot ^«resa următoarelor subunităţi: Autobaza 02 Marfă, str. lata Rît nr. 17 .Cluj; Autobaza 03 Marfă. str. Gîmpina nr. 51—53 Slu j; Autobaza Dej, str. Bistriţei nr. 44; Autobaza Huedin, str. Vlădeasa nr. 43; Autobaza Turpa, str. fciu- jului nr. 71. (767) ________. .. - - -

PAGINA 8 ADEVĂRUL - ÎN LIBERTATE

ro s tit d e p re şe d in te le Consiliului Frontului d e Salvare N aţio n a lă , 10 M ILIE S C U

(Urmare din pag. I)

nou. Vrem ca .organele . centrale actuale • — căci

trebuie să ne sprijinim pe structurile existente —. să tiu le demolăm, pentru câ aceasta ar crea ; greutăţi foarte mari pentru activitatea ' noastră. - Să' punem ‘ cîteva baze care să înlesnească,; să; degajeze unităţile economice, conducerile întreprinderilor, cenţrale- lor, da încorsetări. ale vechii legislaţii care ţineau încătuşate, printr-un cen.-_ tralism "excesiv, întreaga viaţă economică a ţării. Să facem să respire mai uşor toate unităţile economice şi economia în ansamblu. -

Âcestef» sînt priorităţile perioadei imediat următoare. Am început cu o primă concretizare a structurării noasbre. La nivelul Consiliului am făeut-nţuniri,

deocamdată, pentru perioada de provizorat pîftărealizarea definitivă,: pe baza unei. noi Constituţii, a noilor structuri.

Frontul noştţu se Organizează ca -o structură per- mânentă“ care pregăteşti: noile' alegeri, care statuează şî stabileşte, pe baze noi, - formele, organizării noastre. S-a dat prioritate şi, deci, s-a ales uh preşedinte provizoriu al acestui organ provizoriu, - un prira-vicepreşedinte — domnul Maziiu, care : este ju- risi şi va avea' însărcinări deosebite în domenii principale.— elaborarea:. proiectului noii Constituţii, a proiectului noi; legi electo

rale, reglementări şi acte juridice care să . uşureze derularea' activităţii noastre. Pentru toate acestea a-, pelăm la jurişti competenţi.

.. Am pregătit Hm proiect, de : Deeret-lege : - pentru structurarea activităţii con-

: siliului nostru. Pe lîngă: e- ; Iementele programatice din ' prima platformă pe l care am publicat-o, venim acum

. cu reglementări mai clare, normative pentru funcţionarea consiliului la nivel central, precum şi a consiliilor locale. Vrem ca, pe lingă activitatea sa generală.' cu ansamblul membrilor Consiliului să restructurăm — pe cîteva domenii — mai multe comisii de lucru, una fiind cca.de care vorbeam, altele pe probleme economice, de învăţâmînt, de ştiinţă, cui-, tură, de politică externă ş.a. . ' ; ' ' .. In fine, guvernul."Am a- les astăzi un hou prim-mi-

.. nistru, un prim-minishu , tînăr care va asigura ac

tivizarea guvernului şl derularea normală a activităţii, ‘ ministerelor pentru rezolvarea problemelor e- conomwi.r în contextul 'concretizării; activităţii noastre vreau să fac apei la toţi cei care au fost factorii motori, factorii activi ai revoluţiei româneşti; cu particularităţile ei deosebite. Ceea ce se, încearcă astă2l este destabilizarea noastră, subminarea etapei actuale de organizare-efectivă. Dacă nu reuşim să' consolidăm ■ unitatea rezultată din acest proces spontan &U maselor

populare care au răsturnat vechea putere, atunci desi gur, aceasta va fi - marea noastră slăbiciune. Singura noastră forţă astăzi este tocmai menţinerea acestei unităţi bazate pe consensul - general al tuturor forţelor creatoare ale : societăţii, rd- mâheşti. Pe această bază vrem să concretizăm acti» • vitatea noastră, realizarea permanentă a acestui consens cu deschidere .largă către: toate cufentele posibile, către toţi factorii ş i '

' toate forţele interesate,' dialogul viu care să ne înlesnească concretizarea platformei de acţiune.

Va trebui să ne definim• activitatea pentru următoa

rele trei luni. Vrem ca a- ceste trei luni să fie nu numai luni de campanie e- lectorală, ci şi de acţiune, de rezolvare a unor probleme de fundamentare a unor programe' de perspectivă pentru ceea; ce ;ur-

.: meaza, - .- V ",: Nimeni nu pretinde să ,

. devină monopolist al unei' puteri noi. Ne-am săturat de această monopolizare a

: puterii,,. de a statua: pre-", teiiţia" unora de a deveni ' deţinători ai puterii pe via

ţă — ş-a încercat la; im Congres ca N. Ceauşescu să fie desemnat şef 'al • parti- '

- duiui şi al statului pînu la sfirşitul vieţii.. în Constituţie vor fi consfinţite principii ale eligi-

- bilităţii obligatorii a tuturor, organelor şi factorilor; de conducere" de îâ nivel central pînă la nivel local. Discutăm, chiar o idee des-, preeligibilitatea' şi a mi-; Ijţiei care să răspundă în

faţa maselor populare şi nu invers. Miliţia, din instrument al reprimării, al puterii, să devină instrumentul care ;să servească masele populare, să f ie sub controlul acestora^ De asemenea, limitarea mandatelor. Nimeni nil va putea fi înscăunat pe viaţă într-o funcţie de cond ucere.", Primeşte Un'mandat, dă socoteală ; de modul cum şi-a îndeplinit mandatul, face loa altora care vin cu forţe proaspete, cu . privire nouă. Şă ' existe , : această permanentă înnoire, împrospătare, numai aşa se poate asigura progresul continuii. De asemenea, mai multă modestie. în viaţa particulară a fiecăruia, limitarea veniturilor tuturor la dimensiuni decente, ne- ignorînd factorul de cointeresare .pentru promovarea adevăratelor valori ş.a.'

Iată deci cîteva chestiuni care îşi vor găsi concretizarea în acte hormative şi în activitatea noastră practică. .

Şi, pentru că am auzit—, în dialogul anterior — cîteva idei interesante despre caracterul revoluţiei noastre, revoluţia tineretului, am venit în studio cu trei tineri de pe baricade, care în ultimele patru zilo au fost prezenţi în mal multe locuri.■ Am considerat că este do datoria mea să- vin aici cu forţă cea mai dinamică a procesului nostru revoluţionar, tineretul. Poate, cî- ţiva',dintre ei îşi vor exprima. gîndurile proprii la această întîlni re. '

CUVÎNT UI;ro s tit

Oin partea Comitetului frontului Salvării Naţionale din Ministeruls-â prim itsi

In acesle momente înălţătoare de redeşteptare naţională, cînd, prin lupta eroică şi jertfa tinerilor, studenţilor şi muncitorilor, a armatei şi întregului popor român, clica odioasă, şi Criminală, a dictatorului Ceauşescu a fost înlăturată de la putere,_ Comitetul Frontului Salvării Naţionale, constituit în ca'drul Ministerului Comerţului Exterior şi Cooperării Economice Internaţionale se înclină în faţa memoriei celor ce şi-au dat viaţa şi tributul de sînge pentru salvarea noastră naţională şi îşi exprimă adeziunea tolală la' programul Frontului Salvării Naţionale, prccum şi la hotărîrca de a acţiona pentru înfăptuirea lui în-domeniul activităţii economice externe. -

Fostul dictator, printr-o : conducere personală, iresponsabilă, în contrast cu ihtercsele fundamentale alo poporului nostru, a anihilat total opiniile si iniţiativele specialiştilor din" domeniul . comerţului exterior, impunînd desiăşurarea unui comerţ exterior iraţional, inclusiv pen- trn exporturi forţate de produse alimentare şi produse petroliere care--au cauzat mari suferinţe poporului român, -

m e s a j :Ziua isforică de 22 decembrie 1989 va rămiue veşnic

în memoria, poporului român ca ziua unei adevărate renaşteri naţionale, .de descătuşare a foiţelor creatoare ale naţiunii şi de redobîndire a demnităţii noastre naţionale.

Asigurăm Consiliul Frontului Salvării Naţionale) ca reprezentant al poporului român, că vom acţiona cu toată abnegaţia şi din tot sufletul pentru refacerea relaţiilor cconomice internaţionale ale României, pentru creşterea rentabilităţii şi eficienţei lor economice în deplină concordanţă cu interesele vitale ale poporului român.

în acest scop, toţi specialiştii' din acest sector de activitate vor urmări să promoveze cele mai adecvate forme şi modalităţi de desfăşurare a comerţului exterior românesc si vor face propuneri care să se integreze în noua concepţie de dezvoltare economică a ţării, pentru a contribui, astfel, la creşterea reală a 'prestigiului României pe plan internaţional. . . ;

Trăiască România Liberă! ;

S p r i j i n şi retunoaştere iniernaţîotială a Frontului Salvării Naţionale

ALGER. — Agenţia TASS. informează preşedintele Algeriei, (Shadli; Bendjedid, a adresat preşedintelui Consiliului Frontului Salvării Naţionale din România, Ion lliescu. O telegramă In care se exprimă sprijinul Algeriei fată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale.

SOFIA. — Bulgaria recunoaşte oficial Frontul Salvării Naţionale ca singur reprezentant şi exponent al voinţei, şi intereselor poporului român, a declarat ziariştilor ministrul afacerilor externe al Bulgariei, lioiko Dimitrov — transmite agenţia B.T.A. '

MADRID. — Ministrul de externe al Spaniei, Fernan- dez Ordonez, a declarat' postului naţional de radio că > Spania sprijină prin toate'mijloacele restabilirea' libertăţii in. România şi va stabili relaţii cu Consiliul'Frontului Salvării Naţionale atunci cînd situaţia din România se va normaliza.

TOKIO. — Primul ministru al Japoniei, Toshiki Kaifu, 3l declarat că guvernul său este favorabil recunoaşterii Frontului Salvării Naţionale, aflat în fruntea statului român — informează agenţia spaniolă EFE. -

ANKARA. — Turcia, care şi-a declarat solidaritatea cu poporul român, recunoscînd Frontul .Salvării Naţio

nale, ,ca reprezentant legal încă'de la începutul mişcării populare împotriva regimului Ceauşescu, priveşte cu satisfacţie căderea rezistenţei forţelor loiale Iul Ceauşescu.

Turcia doreşte să acorde României orice fel de sprijin. ... ■

STOCKHOLM, — Primul-ministru al Suediei, Ingvar Carlsson, a declarat ziariştilor că Suedia consideră Consiliul Frontului Salvării Naţionale din România drept guvernul legitim al ţării. El a adresat un apel concetăţenilor săi cerîndu-le să sprijine poporiil român în aceste clipe grele. Un grup de medici suedezi, fo'rmat de Crucea Roşie; a plecat spre Bucureşti. Şampania de colectare de fonduri pentru România; ,;Steaua speranţei11, la care participă organizaţii publice:şi.religioase; a reuşit să stringft mari fonduri de bani. Guvernul suedez a alocat 20 milioane coroane pentru'a cumpăra şi trimite medicamente şl alimente în România. -

LONDRA. — Marea Britanie: sprijină noul guvern al României — a anunţat Ministerul de'Externe britanic, precizînd că o recunoaştere oficială a noului guvern mi este necesară, dat fiind că Marea Britanic recunoaşte, ţări şi nu guverne — relatează Agenţia spaniolă EFE..

ATENA.' — „Guvernul Greciei „ consideră Consiliul Frontului Sciîvării Naţionale drept singura putere legitimă a României" — separată într-o notă verbală transmisă Ministerului român al Afacerilor Externe de către ambasadorul grec; la Bucureşti, Ghiorghios Linardos.

l-m inistru, P E T R E R O M A N

■ (Urmare din pag. I)

competenţa, ci numai pe criteriul supunerii - oarbe. Aşa incit, vă anunţ că foarte curînd ne întîlnim pen*; tru a forma, guvernul, pehj - tru a repune în : m işcare: structurile existente; şi, bi- ; neînţeles, avînd ' in vedere; timpul îngrijorător de scurt pe care îl' nv " în faţă pînă la alegeri — şi să dea Domnul ca < uj a t lo«cri să fie altcineva care ă con -. ducă guvernul -— să menţinem stabilitatea în ţară . astfel îneît alegerile să fie libere nu'numai din pune- ; tul de vedere al exprimării unei gîndiri, a unei opinii, ~ a linei poziţii politice, c i; şă fie libere din punctul de vedere al vieţii, al asigurării .vieţii materiale, cel puţin la nivelul pe care îl considerăm noi satisfăcător. Aceasta este misiunea pe care am înţeles că, în mod ; colegial, trebuie să b înde-: plinesc ~ cu o anumită răspundere — : în; Consiliul nostru, ■ - - ■ . ,

Deocamdată vă pot spu- > n e — acccptînd ca indiciu de activitate economică in

ţară consumul energetic — că astăzi consumul energetic în ţară — indica o ac* tivitate : de 90 la sută din ceea ce se prevedea anterior revoluţiei noastre.. E un lucru care arată că de fapt, aşa cUm afirmam, duşmanii noştri se înşerdă. Şi ştiţi de ce se înşeală: pentru că acest popor, poporul nostru este cel care a făciit revoluţia .Puţin mai , înainte un. corespondent străin îmi spunea „poporul e alături de’ voi11.; Nu e a- devărat! E falş! Noi am a- juns acolo pur şi simplu împinşi de vălul acesta al tineretului. Eu habar nu ara cum am ajuns să vorbesc de pe balconul de la sediul central. Ceea ce ştiu este că dacă astăzi, în condiţiile acţiunii; acestor bande teroriste, a căror caracterizare s-a făcut pe larg în aceste zile, noi avem un ■ indice de activitate economică , atît de ridicat, aceasta înseamnă că poporul, este de fapt, cel care face în continuare revoluţia.. Şi eu mă strădui, atît cît pot, să fiu la îttăiţihiea acestei mişcări. -

privind abrogarea unor legi, decrete şi alte a c t e ndrmative

In scopul eliminării imediate din legislaţia îlomâniei a unora dintre legile, decretelc emise de fostul regim dictatorial, acte normative cu , un profund caracter nedrept şi contrare intereselor poporului român, Consiliul Frontului Salvării Naţionale adoptă prezenta Lege.

Articol unic: ' -<Sînt şi rămîn abrogate următoarele. lej*i, decreie şi alte

acte normative: - '' ; ) "1) Toate, decretele prin care s-au acordat: titluri şi or

dine ale României Iui Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu i:lena. -‘.-r;

2) Legea nr. 5 din 1969 privind infiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Apărării al Republicii Socialiste România. , , '■

3) I.cgea nr. 5S din 1976 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale.

4) Legea nr. 29 din 1977 privind normele de adresare în relaţiile dintre cetăţenii Republicii Socialiste România..

5) Legea nr. 22 din 1981 privind.,obligaţia activiştilor de partid, do stat şi ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, a cadrelor din conducerea unităţilor socialiste, a specialiştilor, din agricultură, din alte. domenii de activitate dd a locui în localităţile,în care îşi desfăşoară activitatea; ■ . ,

6) Legea nr. 3 din 19S2 privind participarea cu părţi sociale a oamenilor muncii din unităţile, cconomice de stat . Ia constituirea fondului de dezvoltare economică. Restituirea părţilor sociale reţinute pînă în- prezent se va face eşalonat, începînd cu 1 ianuarie 1990, în următorii 3 ani. . . . ..... ,

7) Ilotărîrea Marii Adunări Naţionale nr. 5 din 19S-1 privind1 aprobarea Programului de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei, i. ... " ... ' ■

8) DecrctuI m v 770 din 19G6 privind reglementarea iu-, treruperii cursului sarcinii. *

9) Decretul nr. 68 din 1976 ^privind schimbarea domi-.- ciliului din alte localităţi în oraşe declarate potrivit legii oraşe mari.

10) Decretul nr. 56; din 1975 privind organizarea Comisiei centrale de-partid şi de stat pentru sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane; şi rurale si a comisiilor locale de sistematizare.

11) Decretul nr. 98 din 1983 privind > regimul aparatelor de multiplicat şi materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor dc scris. - -

12) Următoarele articole dîn CoVluI P enal:...— articolele 1985—198S privind avortul" _ • _

- — articolul 237 privind defăimarea unei organizaţii de sfat sau obşteşti prin orice mijloace în public. . ‘ . /

13) Legea nr. 1 din 1985 privind autoconduccrca, auto- gestiunea economico-firiariciară şi autofinanţarea uuită- ţilor administraliv-teritoriale (prin caro se reţineau suine dc bani din retribuţiile oamenilor muncii).

: CONSILIUL FRONTULUI SALVĂRII NAŢIONALE

.^eîntein poporului1’, din Bucureşti, ţi-a luaf uh nou nume — „Adovărul". Pentru a nu se naşte confuzii, ziarul nosUu se va numi „ADEVARUL IN LIBERTATE1'., tnlrucît roasele de revoluţionari clujcnj ne-au cerut sa scriem ndevarul, acest cuvînt va rSmîne pc frontispiciul ziarului nostru — şl în paginile sale.

r Tiparul executat la întreprinderea poligrafică GluJ. Tirajul 75.000 ex. , ■

, 40.100 • I

CUGET LIMPEDE, CINSTE Şl ORDINE! -ie, · 2018-08-26 · CUGET LIMPEDE, CINSTE Şl ORDINE!:...

Documents

Transcript of CUGET LIMPEDE, CINSTE Şl ORDINE! -ie, · 2018-08-26 · CUGET LIMPEDE, CINSTE Şl ORDINE!:...