cu presa/Revista_presei_23... · Web viewMeteorologii anunta ca se vor inregistra, in medie, intre...

23.11.2011

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI23 noiembrie 2011

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

23.11.2011

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme de mediu.............................................................................................................5Success Story Continental Automotive Sibiu: Cum se pot castiga aproape 100.000 de euro din reciclarea deseurilor......................................................................................5Alte stiri........................................................................................................................5Hidroelectrica a pierdut profituri nete de 350 de milioane de euro în ultimii doi ani prin contractele cu băieţii deştepţi..............................................................................5Hidroelectrica vrea o majorare cu 50% a pretului enegiei livrate................................8Hidroelectrica afla in decembrie investitorii interesati de proiectul Tarnita................9

PRESA LOCALĂ............................................................................................................10ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA......................................10

Cazul: Dezastru ecologic în Făgăraş!..........................................................................10Custodele sitului Natura 2000 ridică neputincios din umeri: Şi-acum, ce să le facem?................................................................................................................................... 10Teme similare.............................................................................................................12În Călineşti, Teiu, Topoloveni şi Leordeni,..................................................................12Agricultorii, învăţaţi să reducă poluarea cu nitraţi.....................................................12

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ.....................................................13Întâlnire de afaceri între firme din Ungaria şi România, la Expo Arad Internaţional. .13Întreprinzătorii români şi maghiari discută despre energii neconvenţionale în cadrul Târgului Ecomediu.....................................................................................................14Ecomediu 2011 la Expo Arad......................................................................................14Firme din patru ţări vor expune la Târgul Ecomediu de la Arad.................................15Parcul Natural Lunca Mureşului va reprezenta ariile protejate din România la Târgul Ecomediu................................................................................................................... 15Teme de mediu...........................................................................................................16„Fii ECOlogic” a vizitat şi Grupul Şcolar „Henri Coandă”............................................16La Sântămăria-Orlea, se sapă fântâni.........................................................................17

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

23.11.2011

Miercuri are loc recepţia finală a lucrării de apă şi canalizare în Sângeorgiu de Mureş................................................................................................................................... 17Marţi se ia apa la Câmpia Turzii.................................................................................17Electrogrup S.A lasă mâine fără apă locuitorii din Câmpia Turzii..............................18Construcţia deponeului ecologic începe în primăvară...............................................18Poluare cu amoniac la Târgu-Mureş...........................................................................19Târgumureşenii au respirat şi în week-end aer cu o concentraţie foarte mare de amoniac..................................................................................................................... 20Mai multe unităţi şcolare, încălzite cu panouri solare...............................................20

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD......................................21Doar viiturile mai pot încetini ritmul lucrărilor la albia celui mai important râu al Iaşului.........................................................................................................................21Se munceşte pe Bahlui!..............................................................................................21

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................22Demnitarii de la Mediu, trimişi să-i scape de „inhibiţii” pe responsabilii de fonduri europene....................................................................................................................22Miniştri secretari de stat de la Mediu, trimişi în teritoriu să discute cu beneficiarii de finanţări europene.....................................................................................................24Teme de mediu...........................................................................................................26Ministerul caută soluţii pentru atragerea fondurilor de mediu.................................26Teme similare.............................................................................................................27Craiovenii vor plăti şi apa epurată..............................................................................27

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA..........................................27Poluare cu substanta necunoscuta a raului Iza..........................................................28Pod provizoriu in Chinteni, avizat lunar de Primarie la Ministerul Apararii ca sa poata deservi populatia....................................................................................................... 28… Continuam coborarea, apoi urcam din nou!...........................................................29Teme similare.............................................................................................................31VREMEA - METEO - Finalul lunii noiembrie coboara temperaturile sub -10 grade in Maramures.................................................................................................................31

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

23.11.2011

Peste 100.000 litri de apă menajeră distribuită de pompieri.....................................32Teme de mediu...........................................................................................................32Decontaminarea siturilor din Romania ar costa 4-5 mld de €....................................32Patrula de reciclare ajunge si in scolile din Bistrita!...................................................33

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.......................................................34Teme similare.............................................................................................................34ACET trage „semnalul de secetă”...............................................................................34Câmpulungenii obligaţi să îndure mirosurile insuportabile de la staţia de epurare...35Teme de mediu...........................................................................................................38Poluare cu amoniac in Bacau.....................................................................................38Încă un pas spre realizarea unei centrale fotovoltaice la Piatra Neamţ.....................40Alte știri......................................................................................................................41Hidroelectrica vrea sa majoreze cu 50% tarifele la energia electrica.........................41

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................42Teme de mediu...........................................................................................................42TĂRLUNGENI: Proiectul privind canalizarea a debutat pe trei străzi..........................42

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................42Teme similare.............................................................................................................43Pompier orădean în Delegația Permanentă a României la NATO..............................43

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

23.11.2011

Teme de mediu

Success Story Continental Automotive Sibiu: Cum se pot castiga aproape 100.000 de euro din reciclarea deseurilorContinental Automotive Sibiu (CAS), premianta GBI 2011 la categoria "Achizitii verzi", pentru sectorul de activitate industrie/productie, estimeaza ca anul acesta castigurile provenite din vanzarea deseurilor generate se vor ridica la 90.000 de euro. Este o crestere de 250% fata de recordul de anul trecut de 35.000 de euro, iar acest succes financiar este rezultatul direct al gestionarii eficiente a fluxului de deseuri generate din activitatea companiei.Sistemul de management al deseurilor a fost implementat de compania sibiana inca din 2005, cand CAS a obtinut certificarea ISO 14001 pentru sistemul de management de mediu. Pentru a asigura reusita proiectului de valorificare a deseurilor, s-a realizat analiza tipurilor de deseuri, s-au achizitionat recipiente de colectare, dupa care s-a trecut la instruirea personalului. Costurile initiale s-au amortizat inca din primul an, organizarea sistemului de colectare bazandu-se pe resurse interne deja existente.Castigurile obtinute din reciclare au variat si au fost reinvestite in acelasi proiect. Astfel, au fost cumparate recipiente mai mari, colorate sugestiv, pentru toate birourile si sectiile, iar in curtea fabricii au fost instalate cinci containere maritime, cu capacitate de 20 de metri cubi fiecare. De asemenea, dat fiind volumul mare de hartie provenita din ambalajele produselor de la furnizori, au fost achizitionate si doua prese containere./Green-report.rohttp://www.green-report.ro/stiri/success-story-continental-automotive-sibiu-cum-se-pot-castiga-aproape-100000-de-euro-din-reciclarea

Alte stiri

Hidroelectrica a pierdut profituri nete de 350 de milioane de euro în ultimii doi ani prin contractele cu băieţii deştepţiHidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România a cărui activitate a fost grav afectată de secetă anul acesta, se pregăteşte de negocieri în vederea creşterii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

23.11.2011

preţurilor pe contractele directe de vânzare a energiei, compania fiind de altfel angrenată şi în discuţii cu Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pentru scumpiri la electricitatea livrată populaţiei. Vânzarea energiei hidro, cea mai ifetină din România, pe contracte directe, cum este cel cu Energy Holding, dar şi pe segmentul reglementat, la preţuri mai mici decât cele practicate pe piaţă sau chiar decât costurile, au anulat potenţiale câştiguri de peste 350 de milioane de euro numai în perioada 2009-2010, după cum arată calculele făcute de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica.Scumpiri pentru toţi"Toate contractele care expiră în 2015-2018 au clauze de rediscutare a preţului. Intenţia noastră este de a ajunge la nivelul pieţei. Dacă cei cu care iniţiem aceste discuţii nu acceptă majorările de preţ şi contractele ne permit, le vom întrerupe livrările. Negocierile pornesc cu o majorare de 3,5%, iar noi vrem să ajungem la un preţ cât mai apropiat de piaţă", a declarat Constantin Trihenea, directorul general al Hidroelectrica, în cadrul unei conferinţe organizate de Forum Invest.El nu a spus concret ce înseamnă nivelul de preţ al pieţei şi nici preţul mediu cu care Hidroelectrica îşi vinde aproape 70% din producţie pe contracte directe către firme precum Energy Holding, Alpiq (Elveţia) sau Alro.Totodată, şeful Hidroelectrica a mai precizat că a cerut majorări de preţ de la ANRE şi pentru energia pe care o livrează pe segmentul reglementat, unde sunt incluse populaţia şi micile companii şi unde producătorul de energie vinde sub costuri. "Am cerut majorarea preţului cu un procent important, de până la 50%", a mai precizat Trihenea, care înainte de a prelua conducerea companiei a fost prefectul Sibiului, localitate de unde este actualul ministru al economiei Ion Ariton.Cum au dispărut 350 milioane de euroContractele directe ale Hidroelectrica, semnate la începutul anilor 2000 şi care, în unele cazuri au fost prelungite până în 2018, au iscat o serie de controverse de-a lungul timpului, compania fiind acuzată că-şi vinde energia la un preţ mult prea mic comparativ cu cât ar obţine dacă ar ieşi cu întreaga cantitate pe bursa de energie. Pe de altă parte, managementul Hidroelectrica a motivat încheierea acestor contracte prin necesitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

23.11.2011

obţinerii unor garanţii pe termen lung privind încasările, contractele directe fiind singura modalitate de garantare a unor împrumuturi necesare pentru susţinerea activităţii companiei.Totuşi datele publicate de Fondul Proprietatea, acţionarul minoritar al Hidroelectrica, arată că prin politica de vânzare a energiei pe contracte directe compania a renunţat numai în perioada 2009-2010 la câştiguri de peste 350 de milioane de euro, bani care la fel ar fi putut fi folosiţi pentru susţinerea dezvoltării companiei. "În 2009, Hidroelectrica a vândut 11,7 TWh prin contracte bilaterale la un preţ mediu de 102 lei pe MWh, pierzând astfel câştiguri de 133 de milioane de euro. În 2009, Hidroelectrica a vândut 3,4 TWh pe piaţa reglementată la un preţ mediu de 83 de lei pe MWh, renunţând la profituri de 61 de milioane de euro", arată calculele Fondului Proprietatea. Anul trecut, prin aceleaşi căi, Hidroelectrica a pierdut 100 de milioane de euro vânzând 14,9 TWh pe contracte directe la un preţ mediu de 122 de lei pe MWh şi 62 de milioane de euro pe segmentul reglementat prin vânzarea a 4 TWh la un preţ mediu de 86 de lei pe MWh. Astfel, numai în doi ani de zile, Hidroelectrica a renunţat la profituri de peste 350 de milioane de euro din simplul motiv că energia nu a fost vândută la preţul pieţei.Reprezentanţii Fondului Proprietatea văd o singură soluţie pentru reglarea acestei situaţii: listarea sau privatizarea companiei."Singura soluţie pe care o vedem pentru sectorul energetic din România este privatizarea sau listarea", a declarat Grzegorz Konieczny, managerul Fondului Proprietatea.El crede că listarea pe bursă a unor pachete minoritare la Hidroelectrica şi Nuclearelectrica ar aduce statului 3-4 miliarde de euro.Guvernul nu are o strategie naţională privind sectorul energetic şi de aceea deciziile sunt luate pe bucăţi, în funcţie de derularea evenimentelor. După ce la începutul guvernării, în 2009, statul voia crearea unor campioni naţionali în energie, opoziţia puternică întâmpinată inclusiv în justiţie din partea Băncii Mondiale, FMI şi a altor jucători a determinat Ministerul Economiei să renunţe la această idee şi să vină cu alte proiecte, de mai mică amploare./Zf.ro

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

23.11.2011

http://www.zf.ro/companii/hidroelectrica-a-pierdut-profituri-nete-de-350-de-milioane-de-euro-in-ultimii-doi-ani-prin-contractele-cu-baietii-destepti-8997993

Hidroelectrica vrea o majorare cu 50% a pretului enegiei livrateHidroelectrica a solicitat Autoritatii Nationale pentru Reglementare in Energie (ANRE) majorarea cu 50%, de la 1 ianuarie 2012, a pretului in contractele reglementate pentru furnizarea energiei electrice catre populatie, a declarat, marti, directorul general al companiei, Constantin Trihenea .„Pretul la care vindem acum in contractele reglementate este sub costurile de productie si este la jumatate fata de pretul pietei. Noi am solicitat ANRE o crestere de pret de 50%, de la inceputul anului urmator”, a spus Trihenea.Acesta a adaugat ca au crescut costurile companiei, in special cele cu utilizarea apei si a retelelor si ca seceta a afectat, de asemenea, evolutia profitului Hidroelectrica.Renegocierea contractelor bilateraleDe asemenea, directorul general a companiei a mai declarat ca Hidroelectrica intentioneaza sa renegocieze contractele bilaterale astfel incat sa majoreze pretul cu cel putin 3,5% de la 1 ianuarie 2012 sau sa reduca cantitatea de energie livrata din contractele bilaterale cu 15%, in unele cazuri luand in calcul rezilierea contractelor.„Toate contractele care expira in 2015, 2017, 2018 au clauze de renegociere. Vom face tot posibilul sa creasca pretul. Vrem cu cel putin 3,5%, iar, acolo unde este posibil, sa fie chiar cu rata inflatiei sau sa ajunga la pretul pietei”, a subliniat Trihenea. „In cazul in care nu sunt de acord, vom vedea unde este posibila rezilierea contractelor. Vom folosi toate mijloacele legale pe care le avem la dispozitie”. /Green-report.rohttp://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-vrea-o-majorare-cu-50-pretului-enegiei-livrate

Hidroelectrica afla in decembrie investitorii interesati de proiectul TarnitaHidroelectrica va afla incepand cu 4 decembrie cine sunt investitorii interesanti de a participa la proiectul hidrocentralei Tarnita, a declarat, marti, directorul general al Hidroelectrica, Constantin Trihenea.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-vrea-o-majorare-cu-50-pretului-enegiei-livrate

http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-vrea-o-majorare-cu-50-pretului-enegiei-livrate

23.11.2011

„Pot sa va va spun ca cei zece investitori interesati au ramas si chiar s-au mai adaugat inca doi sau trei. In 4 decembrie vom afla cine sunt investitorii interesati”, a spus Trihenea.Potrivit acestui, la prezentarea proiectului catrei investitori, care a avut loc la inceputul lunii noiembrie, s-a dat un termen de 30 zile in care investitorii vor depune o scrisoare angajanta si documentul de confidentialitate care le permite sa primeasca caietele de sarcini.Romania intentioneaza sa construiasca la Tranita o hidrocentrala de acumulare prin pompaj. Hidroelectrica, prin intermediul sucursalei din Cluj-Napoca, este principalul sponsor si beneficiar al proiectului. In urma unei licitatii, compania a desemnat si consortiul ce va pregati procesul de atragere al investitorilor.Acesta este format din Deloitte Consultanta, in calitate de lider de proiect, HydroChina ZhongNan si Banca Comerciala Romana. In calitate de lider al consortiului, Deloitte a subcontractat companiile: Musat &Asociatii, Herbert Smith, Knight Piesold si Tempo Advertising. Constructia centralei de la Tarnita-Lapustesti inseamna o investitie green-field in jur de 1,164 miliarde euro (fara TVA).Centrala este prevazuta a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbina-pompa, cu o putere instalata de 4x 250 MW, constructia fiind preconizata a se realiza in doua etape pe parcursul a 8 ani (5 ani-prima etapa; 3 ani-a doua etapa), fie in 7 ani cu finalizarea celor 4 grupuri intr-o singura etapa.In prezent, in lume, sunt in exploatare 600 de centrale cu acumulare prin pompaj, in timp ce alte 60 sunt in curs de constructie sau in faza de proiect./Green-report.rohttp://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-afla-decembrie-investitorii-interesati-de-proiectul-tarnita

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-afla-decembrie-investitorii-interesati-de-proiectul-tarnita

http://www.green-report.ro/stiri/hidroelectrica-afla-decembrie-investitorii-interesati-de-proiectul-tarnita

23.11.2011

Cazul: Dezastru ecologic în Făgăraş!

Custodele sitului Natura 2000 ridică neputincios din umeri: Şi-acum, ce să le facem? Reprezentanţii Mediului nu văd cu ochi buni lucrările în albia minoră a pîraielor Capra, Buda şi Otic n Răul, însă, e deja făcut. Avizele vor fi înnoite abia la primăvară, dar proiectul ar putea fi modificat. Termenul de trei săptămîni dat de ministrul Mediului, Laszlo Borbely, pentru reevaluarea actelor şi a modului de execuţie a lucrărilor de pe pîrîurile Capra, Buda şi Otic a expirat. În acest interval, specialişti în Protecţia Mediului de la Piteşti şi Bucureşti au făcut verificări la faţa locului. Pînă în prezent, nu s-au comunicat concluziile, dar soluţia e greu de găsit, cel puţin în privinţa amenajărilor deja făcute. Şeful ARPM Piteşti, Kalman Zoltan, nu crede că lucrările vor fi reluate prea curînd. „S-a analizat stadiul, avîndu-se în vedere ce a declarat ministrul privind suspendarea proiectului. Pînă la primăvară, probabil nu se va încheia reevaluarea avizelor. Lucrările sînt puse în siguranţă şi se află în conservare pentru perioada de iarnă, cînd pot exista viituri care să ia conductele şi să creeze un dezastru ecologic. Toată acţiunea e de competenţa Ministerului Mediului“, precizează directorul, care, personal, are o dilemă în privinţa proiectului: „Vedeţi, noi aici protejăm mediul, dar şi omul face parte din acest mediu. Alte metode de producere a energiei poluează mai mult oraşul, avem probleme cu pulberile produse de centrale. Energia verde nu poate fi realizată nici ea fără efectuarea unor lucrări. Microhidrocentralele nu pot fi construite decît acolo, unde e arie protejată. Aceste lucruri nu sînt simple. Vreţi să existe Arpechim şi să polueze sau să fie închis şi să avem o problemă socială? Viaţa e un compromis, trebuie să fim constructivi. Cel mai grav ar fi să facem cum mi se pare că insinuaţi: să fie lăsate lucrurile aşa, fără să se producă nici energie verde şi fără să fie încheiat nici proiectul, ca să se asigure condiţiile prevăzute“. Dacă s-au gîndit la repopulare, e crimă În privinţa posibilităţii existenţei peştilor pe o salbă de microhidrocentrale şeful de la Mediu nu se pronunţă. „Asta nici eu, nici dvs. nu putem spune, se fac studii. Mie mi s-a părut că în unele locuri acele scări de peşti construite sînt chiar mai bune decît unele cascade naturale mari, de dinainte. Despre zonele cu debit mic, nu ştiu. Noi am urmat paşii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

23.11.2011

legali. Legislaţia din 2009 nu cerea evaluarea adecvată a habitatelor şi pe atunci situl Natura 2000 de acolo nu avea custode. Studiul s-a făcut de o universitate din Bucureşti şi cei care îl contestă sînt tot de acolo. Avizele noastre s-au dat de altă conducere şi nu le apăr, dar vă asigur că nimeni de aici nu vrea distrugeri. Acum e posibilă refacerea proiectului, dacă noul studiu de mediu o va impune, dar constructorii au investit bani. Le-am cerut să lucreze cu maximă grijă, oricum nu se pot face captări fără a se intra în albia rîului, n-ai ce face“. Kalman Zoltan, care a vizitat zona odată cu comisia din care a făcut parte şi prefectul, nu e convins de fotografii şi de relatările celor întîlniţi de noi că acolo au murit deja peştii. „Nu pot spune că acolo unde am văzut eu nu mai puteau trăi peşti. Nu cred că-şi asumă cineva răspunderea să spună că a omorît peştii cu bună ştiinţă, pentru ca să repopuleze după aceea. Dacă într-adevăr au gîndit aşa, atunci e o gîndire criminală şi trebuie sancţionaţi“, mai spune directorul ARPM. Nu poţi să te răzgîndeşti Directorul Ocolului Silvic Izvorul Florii, din Avrig (Sibiu), Ovidiu Prodan, custode al sitului Natura 2000 „Piemontul Făgăraş“, este îngrijorat de ce s-a făcut pînă acum. „Cînd le-a fost emisă autorizaţia de mediu, noi nu eram înfiinţaţi. Am fost ulterior să vedem cum se respectă proiectul şi am chemat Garda de Mediu - de aceea s-au şi oprit lucrările. La unele baraje, scările de peşti erau desfiinţate. În plus, acolo, chiar dacă intrai în apă să construieşti captările, alte lucrări nu mai aveai voie să faci. Ei au pus conductele tot în albia minoră a pîrîului, deşi în proiect era specificat ca acolo să nu se modifice nimic. Pe cînd la centralele din Braşov, tot în arie protejată, conductele nu sînt în albie, ci în afară, de-a lungul drumului forestier“, explică Prodan, care vede problema şi în curtea Apelor Române. „Conform Legii apelor, constructorii sînt obligaţi să asigure 30% debit de servitute. Noi am propus, totuşi, acum, ca pe pîraiele de munte debitul de servitute să fie 50 - 70%. Ei mai spun şi că apa trece prin conducte doar cînd e debit suficient şi prin albie. Dar cine poate să verifice asta? Cu tehnica de acum, pot să stea acasă în pat şi, cu o telecomandă, să comute, la 11 noaptea, devierea apei prin conductă. Centralele din Braşov sînt puse în zone unde debitul e suficient şi pentru activitatea economică de producere a energiei verzi şi pentru peşti. Noi i-am trimis toate aceste lucruri în scris ministerului. Problema e, acum, cine poate să le mai retragă autorizaţia care le-a fost dată? Ei au apucat să plătească pentru acest proiect. E ca la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

23.11.2011

însurătoare: nu poţi să zici, după o zi, că nu mai vrei“, se mai întreabă custodele ariei protejate./CurierulZilei.ro http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28632&Itemid=408

Teme similare

În Călineşti, Teiu, Topoloveni şi Leordeni,

Agricultorii, învăţaţi să reducă poluarea cu nitraţi Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare pentru Îmbunătăţiri Funciare Bucureşti desfăşoară un proiect european al cărui obiectiv general este reducerea consumului de apă şi a poluării cu nitraţi din surse agricole în Bazinul Hidrografic Argeş-Vedea. Proiectul este intitulat Managementul transnaţional integrat al resurselor de apă în agricultură pentru controlul european de urgenţă al apelor EU-WATER, se desfăşoară pe o perioadă de trei ani şi are un buget de 2,3 milioane euro. Institutul român care derulează acest proiect are alocată de la UE suma de 286.800 euro. În ţara noastră, proiectul se desfăşoară în 20 de localităţi, iar cele din judeţul Argeş sînt: Călineşti, Teiu, Topoloveni şi Leordeni. Promovarea unor culturi ecologice Scopul proiectului este de a oferi răspunsuri concrete la problema consumului de apă şi a contaminării acesteia cu nitraţii proveniţi dintr-o agricultură intensivă. Principalele obiective sînt: îmbogăţirea cunoştinţelor privind folosirea apei în zonele cu resurse limitate; elaborarea unei stra-tegii transnaţionale comune pentru gestionarea integrată a apei în agricultură, în acord cu prevederile UE, pentru a fi aplicată ulterior în fiecare zonă pilot; inţierea unor acţiuni practice şi elaborarea unor mecanisme de acordare a subvenţiilor în vederea introducerii unor noi tehnologii şi sisteme de producţie în agricultură; sprijinirea autorităţilor în planificarea teritorială, în utilizarea terenurilor în zonele rurale şi promovarea unei agriculturi ecologice cu impact redus asupra mediului. Printre rezultatele scontate se numără şi stabilirea modalităţilor de aplicare a ceea ce a învăţat cetăţeanul pentru evitarea poluării apei şi optimizarea utilizării acesteia, depozitarea, transportul şi aplicarea îngrăşămintelor naturale şi chimice în exploataţia agricolă în concordanţă cu prevederile Codului de bune practici agricole. Proiectul se desfăşoară

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28632&Itemid=408

http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28632&Itemid=408

23.11.2011

pînă în aprilie 2012 şi au avut loc întîlniri pe această temă şi în judeţul nostru. /CurierulZilei.ro http://curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=28649&Itemid=375

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ

Întâlnire de afaceri între firme din Ungaria şi România, la Expo Arad InternaţionalCamera de Comerț, Industrie şi Agricultură Arad organizează o întâlnire de afaceri între firme din Ungaria şi Romania în cadrul unui proiect comun, „Energie fără frontiere - facilitarea accesului intreprinderilor maghiare - române la energiile neconvenționale şi inovația agrară”, derulat în cadrul programului HURO/0901/056/2.1.2 - Program Meit. Scopul proiectului este de a furniza informații pentru intreprinderile, organizațiile româno-maghiare în ceea ce priveşte energiile neconvenționale şi inovația agrară, dezvoltarea relațiilor economice şi o bună colaborare de afaceri în zona transfrontalieră. Proiectul se desfăşoară în intervalul decembrie 2010 - noiembrie 2011.Întâlnirea de afaceri va avea loc la Expo Arad Internațional, în data de 24.11.2011, la ora 11, în sala de conferințe a pavilionului A, cu ocazia târgului Ecomediu – târg internațional de protecția mediului, eveniment care se va desfăşura în perioada 23 - 25 noiembrie. Întrunirea oferă firmelor din Ungaria şi România şansa de a discuta şi a stabili colaborări în domeniul inovației agrare. /NEWS AR /O.T.

Întreprinzătorii români şi maghiari discută despre energii neconvenţionale în cadrul Târgului Ecomediu O întâlnire de afaceri româno-maghiară pe tema energiilor neconvenționale are loc joi, în cadrul Târgului Eco¬mediu, la Expo Arad Internațional.Reuniunea programată de Camera de Comerț Industrie şi Agricultură pentru sfârşitul acestei săptămâni se derulează în cadrul proiectului comun „Energie fără frontiere –

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

23.11.2011

facilitarea accesului întreprinderilor maghiare – române la energiile neconvenționale şi inovația agrară”, HURO/0901/056/2.1.2 – Program Meit. Potrivit informațiilor furnizate de reprezentanții Camerei de Comerț Industrie şi Agricultură: „Scopul proiectului este de a furniza informații pentru întreprinderile şi organizațiile româno-maghiare privind energiile neconvenționale şi inovație agrară, dezvoltarea relațiilor economice şi o bună colaborare de afaceri în zona transfrontalieră”. Proiectul „Energie fără frontiere – facilitarea accesului intreprinderilor maghiare – române la energiile neconvenționale şi inovația agrară” se desfăşoară în intervalul decembrie 2010 – noiembrie 2011. Întâlnirea de afaceri româno-maghiară va avea loc joi la Expo Arad Internațional începând cu ora 11.00, în sala de conferințe din pavilionul A. Evenimentul ce se va derula în cadrul celei de-a IX-a ediții a târgului Ecomediuoferă companiilor române şi maghiare o oportunitate de a discuta şi a perfecta colaborări în domeniul inovației agrare. /Glasul Aradului AR, Monica Tulcan

Ecomediu 2011 la Expo AradExpo Arad Internațional pregăteşte cea de a 9-a ediție a târgului internațional pentru protecția mediului, Ecomed 2011. Pe lângă participanții din România, târgul va găzdui şi reprezentanți din alte trei țări europene. În cadrul evenimentului care se desfăşoară pe parcursul a trei zile, vor fi expuse utilaje de colectare a deşeurilor, pubele pentru colectarea selectivă, containere pentru deşeuri, servicii de colectare, panouri solare şi fotovoltaice. Ediția din acest an aduce şi o premieră națională în domeniu eco. /www.observator.ro /AR

Firme din patru ţări vor expune la Târgul Ecomediu de la AradFirme din România, Italia, Ungaria şi Austria vor fi prezente la cea de-a IX-a ediție a Târgului internațional pentru protecția mediului, Ecomediu 2011, care se va desfăşura în perioada în perioada 23 – 25 noiembrie.Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 23 noiembrie, la ora 10.00, în incinta complexului expozițional. În cadrul evenimentului organizat de Expo Arad Internațional vor fi expuse utilaje de colectat deşeuri, pubele pentru colectarea selectivă, containere

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

23.11.2011

pentru deşeuri, prese de balotat deşeuri, servicii de colectare a deşeurilor, panouri solare şi fotovoltaice, etc. Ediția din acest an aduce şi o premieră națională în domeniu. Societatea italiană Nord Engineering va prezenta un sistem inovativ pentru colectarea deşeurilor, numit EASY, care constă într-un utilaj automatizat bilateral, controlat de un singur operator, dotat cu compactor sau bena.În paralel cu expoziția se vor desfăşura o serie de evenimente menite să reunească pe parcursul celor trei zile specialişti în protecția mediului din țară şi din străinătate.În prima zi a târgului va debuta Conferința Națională Practici şi Experiențe în Protecția Mediului cu tematica „Prevenirea – primul pas în ierarhia deşeurilor” şi se va încheia în data de 25, cu cea de-a doua tematică „Oportunități de afaceri pentru implementarea unei economii verzi în România”. Tot în acelaşi interval va avea loc şi Workshop-ul Internațional din cadrul proiectului Green. În data de 24 noiembrie se vor desfăşura alte două evenimente conexe expoziției, întâlnirea Asociației Române de Salubritate şi cea a Centrului Județean de Voluntariat Arad. /www.actualitati-arad.ro/ AR, Paula Bulzan

Parcul Natural Lunca Mureşului va reprezenta ariile protejate din România la Târgul EcomediuParcul Natural Lunca Mureşului va reprezenta ariile protejate din România la Târgul Ecomediu. Cea de-a IX-a ediție a Târgului Internațional Ecomediu va avea loc la Arad, în perioada 23-25 noiembrie. „Ca şi în anii precedenți, ariile protejate din țară, în special parcurile naționale şi naturale, vor fi reprezentate la eveniment de Parcul Natural Lunca Mureşului. La standul de prezentare vor putea fi vizionate materiale de promovare a celor mai importante parcuri din țară”, a declarat Paul Hac, directorul Administrației Parcului Natural Lunca Mureşului.Ariile protejate ocupă un procent de 21% din suprafața României, cele mai importante dintre ele fiind cele 28 de parcuri naționale şi naturale, dintre care 22 sunt administrate de Regia Națională a Pădurilor Romsilva. /NEWS AR /D.T.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

23.11.2011

Teme de mediu

„Fii ECOlogic” a vizitat şi Grupul Şcolar „Henri Coandă” După ce în urmă cu câteva zile, liceenii de la Colegiul „Vasile Goldiş” au participat la prezentarea Proiectului „Fii ECOlogic”, vineri, 18 noiembrie, a venit rândul eleviilor de la Grupul Şcolar „Henri Coandă”.Trăieşte verde“, „Iubeşte verde“, „Gândeşte verde“ au fost doar câteva dintre îndemnurile lansate şi de această dată. După prezentarea despre teme ecologice susținută de profesorul de georgrafie Dorel Gureanu şi profesorul de psihologie Ancuța Breban (responsabil comunicare în cadrul proiectului „Fii ECOlogic”), elevii au completat un chestionar, dând dovadă de un interes deosebit față de acest proiect.Proiectul „Fii ECOlogic” este finanțat de Administrația Fondului de Mediu, are o valoare totală de 50.000 de euro şi se va implementa în 48 de şcoli din județele Arad, Bihor şi Hunedoara.În cadrul proiectului, care are o durată de opt luni, se vor desfăşura şi concursuri, pe diferite teme ecologice, la final urmând să aibă loc faza regională a concursului „Fii ECOlogic!”, care se va desfăşura în cadrul unor tabere „ECOlogice”. /www.arq.ro/AR , Ancuţa Breban

La Sântămăria-Orlea, se sapă fântâniAnul 2011 a fost unul secetos pentru comuna Sântămăria-Orlea. Astfel, câteva sate au rămas fără apă potabilă.Cu un proiect depus pe fonduri de mediu pentru apă şi canalizare, ce zace de ceva vreme fără vreun răspuns, primarul comunei, Victor Ioan Filip, şi-a văzut de treburile cotidiene, găsindu-le rezolvarea cu forţe proprii. „Pentru că locuitorii din satul Săcel, aparţinător comunei noastre, aveau o problemă majoră, cea a lipsei apei potabile, am construit o fântână în centrul localităţii. S-au făcut analizele, totul este conform normativelor, iar oamenii îşi pot asigura necesarul de apă, de aici. Nu este o soluţie definitivă pentru problema care ne apasă umerii, dar este un început bun pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

23.11.2011

rezolvarea ei”, a spus edilul comunei sântămăria-Orlea./Mesagerul Hunedorean HD, Magdalena Şerban.

Miercuri are loc recepţia finală a lucrării de apă şi canalizare în Sângeorgiu de MureşPrimarul comunei Sângeorgiu de Mureş, Sovalvi Szabolcs a explicat că recepţia trebuia să aibă loc în luna mai 2011 dar, din cauza unor defecţiuni de execuţie, a fost amânată pentru 23 noiembrie, pentru a se efectua corecţiile necesare.Primăria nu va putea forţa cetăţenii să se branşeze la aceste reţele de apă şi canalizare, însă, din 2012, o normă a Uninunii Europene îi va obliga pe cei care au pe străzi reţea publică de canalizare să se racordeze.Lucrarea a început acum doi ani şi a costat 2 milioane de euro, din care peste 80 la sută a fost o finanţare câştigată de primăria comunei Sg. de Mureş din fonduri guvernamentale. /Radio Mureş MS, Valeriu Russu .

Marţi se ia apa la Câmpia TurziiCompania de Apă Arieş SA Turda anunţă intreruperea furnizarii apei potabile marţi, 22 noiembrie 2011, de la ora 08.00 – 17.00, în Câmpia Turzii. Sistarea se produce din cauza lucrărilor specifice din proiectul derulat de Compania de Apă Arieş “Reabilitare şi extindere de apă şi canalizare”, lucrări executate de către firma Electrogrup S.A. Cluj, pentru cuplare la reţeaua nouă de apă. Cetăţenii sunt rugaţi să-şi facă rezerve de apă din timp. Compania îşi cere cere scuze pentru inconvenientele provocate şi mulţumeşte pentru înţelegere. /Ziarul 21 CJ/ ştiri.

Electrogrup S.A lasă mâine fără apă locuitorii din Câmpia TurziiConsumatorii din Câmpia Turzii sunt rugaţi să-şi facă din timp provizii de apă, pentru că mâine 22 noiembrie vor rămâne mai bine de 9 ore fără apă la robinete. Compania de Apă Arieş SA Turda anunţă întreruperea furnizării apei potabile marţi 22 noiembrie 2011, de la ora 08,00 - 17,00 în Câmpia Turzii pe străzile: Liviu Rebreanu, Decebal, Vasile Lucaciu şi A.I.Cuza. Sistarea se produce din cauza lucrărilor specifice din proiectul derulat de Compania de Apă Arieş ”Reabilitare şi extindere de apă şi canalizare” lucrări

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

23.11.2011

executate de către firma Electrogrup S.A. Cluj, pentru cuplare la reţeaua nouă de apă. /TurdaNews CJ, Daciana Derda.

Construcţia deponeului ecologic începe în primăvarăConsiliul Judeţean Hunedoara speră că, până la finele anului va fi organizată licitaţia pentru amenajarea deponeului ecologic de deşeuri de la Boşorod, care să preia gunoiul din întregul judeţ.Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Ioan Moloţ, a declarat că la ora actuală se lucrează în continuare la master plan, dar speră ca în curând să fie dat drumul la licitaţie iar în primăvară să înceapă lucrările propriu – zise. Construcţia deponeului ecologic înregistrează întârzieri, însă Moloţ le-a pus pe seama discuţiilor sterilepe care le-a purtat cu cei de la Petrila, unde se stabilise prima locaţie, în timp ce de la două deponee s-a ajuns la unul singur. „Sunt întârzieri datorate consilierilor din Petrila, care nu au aprobat amplasamentul şi a trebuit să reluăm tot studiul”, a precizat Moloţ.Şi ministrul Mediului şi Pădurilor, Laszlo Borbely, a vorbit despre aceste întârzieri şi a avertizat autorităţile că riscă să iardă finanţarea dacă nu fac paţi importanţi în ceea ce priveşte investiţia.“Trebuie să clarificaţi cât mai repede toate problemele pe care le mai aveţi pentru a finaliza aplicaţia de finanţare. Nu ştiu dacă vă puteţi permite să pierdeţi 58,6 milioane euro, în condiţiile în care aveţi 9 depozite cu activitate sistată, iar alte 4 depozite neconforme cu termene de sistare a activităţii, 2 în 2015 şi celelalte 2 în 2016”, a avertizat ministrul Laszlo Borbely. /CityNews HD, Carmen Cosman.

Poluare cu amoniac la Târgu-MureşMureşenii respiră de câteva zile aer poluat cu amoniac. Analizorul automat al Agenţiei pentru Protecţia Mediului a înregistrat noi depăşiri ale concentraţiei de amoniac în aer, faţă de normele legal admise. Comisarii Gărzii de Mediu au început de astăzi un control la sediul Combinatului Chimic „Azomureş”.Ceaţa din ultimele zile nu a permis dispersia imisiilor de amoniac ale Combinatului Chimic „Azomureş”, astfel că mureşenii au respirat din nou un aer poluat. Unitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

23.11.2011

mobilă de detectare a noxelor, amplasată în curtea Agenţiei pentru Protecţia Mediului a înregistrat valori ale amoniacului în aer chiar şi de trei ori mai mari faţă de limita legal admisă. Depăşirile limitei de amoniac din aer s-au înregistrat în ultimele patru zile. „Aceste depăşiri au fost în număr de 18 în aceste zile, 18 depăşiri de o jumătate de oră, cu o valoare maximă înregistrată de 0,910 miligrame pe metru cub, faţă de 0,300 cât este admis. S-au înregistrat şi trei depăşiri la probele medii de 24 de ore, aceste depăşiri au fost vineri sâmbătă şi duminică, cu o valoare maximă de 0,176 faţă de 0,100 cât este admis”, a declarat Dănuţ Ştefănescu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş.Toate aceste date au fost transmise Gărzii de Mediu, iar comisarii instituţiei au început de astăzi un control la sediul Azomureş, pentru a determina exact cauzele poluării şi măsurile care se impun pentru stoparea acesteia. Mureşenii sunt nemulţumiţi de aerul pe care îl respiră.Depăşiri ale concentraţiei admise de amoniac au fost înregistrate de mai multe ori în acest an, cele mai recente fiind în luna august, când societatea „Azomureş” a fost amendată cu 50.000 de lei. /TV Mureş MS, Claudia Sas.

Târgumureşenii au respirat şi în week-end aer cu o concentraţie foarte mare de amoniacDe patru zile se înregistrează constant depăşiri ale concentraţiei de amoniac în aer la Târgu Mureş.Dacă joi şi vineri concentraţiile au fost de trei ori mai mari, sâmbătă şi duminică ele au scăzut puţin, dar tot au fost depăşite .Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Dănuţ Ştefănescu spune că factorul care a determinat aceste depăşiri frecvente este ceaţa.Reprezentanţii APM spun că aceste date au fost transmise Gărzii de Mediu Mureş care a început vineri o anchetă.Conducerea Gărzii de Mediu Mureş nu a putut fi contactată de Radio Târgu Mureş pentru a ne oferi detalii privind măsurile dispuse în acest caz. /Radio Mureş MS, Cristina Bulbescu.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

23.11.2011

Mai multe unităţi şcolare, încălzite cu panouri solareValoarea facturilor de încălzire scade considerabil în urma montării acestor panouri, spun autorităţile.După succesul pe care l-a avut încălzirea cu panouri solare la casele particulare, autorităţile din judeţul Hunedoara s-au gândit că ar face şi ele o mare economie la facturi dacă atrag fonduri pentru montarea de panouri solare şi pompe geotermale la şcoli şi grădiniţe. S-au apucat de scris proiecte şi au obţinut finanţare nerambursabilă de trei milioane de lei pentru montarea de panouri solare la cinci şcoli şi grădiniţe din Deva. Deja lucrările sunt aproape de final, iar pe hârtie facturile la încălzirea unităţilor de învăţămant scad la jumătate.Sistem deja funcţional. Cea mai mare grădiniţă din Deva, unde sunt aproape 300 de copii, are încălzire pe pompe geotermale şi apă caldă de la panourile solare. În fiecare dintre lunile din iarna trecută, încălzirea şi apa caldă au generat facturi enorme care împovărau bugetul local al Devei. “La 285 de copii este un consum foarte mare. Anul trecut în ianuarie s-a plătit peste 10.000 de lei pe încălzire şi bazin şi vă daţi seama că proiectul e benefic pentru unitatea noastră”, a declarat directoarea Grădiniţei cu Program Prelungit nr.7 Deva, Lucia Lazăr.Economii semnificative. Reprezentanţii Primăriei Deva au scris proiectul după ce au văzut succesul pe care l-a avut încălzirea cu panouri solare la casele particulare. „Noi ne bucurăm că am reuşit să facem aşa ceva în Deva şi sperăm că în următorii cinci ani toate unităţile şcolare din oraş să fie dotate cu astfel de echipamente având în vedere că sunt reduse costurile de încălzire pe aceste şcoli cu până la 60 sută. Primăria plătea înainte undeva la 50.000 de lei pentru o unitate de învăţământ, acum plătim cu jumătate mai puţin”, susţine (încă) viceprimarul Devei, Cosmin Costa.Firma de construcţii care a efectuat lucrările a fost nevoită să foreze până la o adâncime de peste 100 de metri pentru ca apa care vine din pământ să ajungă la o temperatură suficient de mare pentru a încălzi o şcoală întreagă. 3 milioane de lei nerambursabili a câştigat primăria Deva pentru realizarea proiectului. /Ziarul Hunedoreanului HD, Andreea Lazăr.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

23.11.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT-BÂRLAD

Doar viiturile mai pot încetini ritmul lucrărilor la albia celui mai important râu al Iaşului

Se munceşte pe Bahlui! Dacă pe unele şantiere din Iaşi, venirea anotimpului rece a determinat suspendarea lucrărilor, la regularizarea cursului Bahlui se lucrează în ritm susţinut. O demonstrează inclusiv începerea lucrărilor în zona Cicoarei, dar şi numărul mare de utilaje şi muncitori din zona Metalurgiei.Ieri, pe porţiunea cuprinsă între Podul Metalurgiei şi Podul Tudor Vladimirescu, muncitorii firmei Dimar, dar şi un grup de deţinuţi, continuau lucrările de terasare şi de montare a gabioanelor pe malul drept. „Trebuie să finalizăm lucrarea pe acest tronson anul acesta. Să sperăm că şi vremea va ţine cu noi”, a spus inginerul Drăghici. Acesta susţine că după finalizarea lucrărilor se va intra masiv pe porţiunea Tudor Vladimirescu - Podul de Piatră, considerat tronsonul de lux al proiectului vizând regularizarea albiei Bahluiului.În paralel cu accelerarea lucrărilor în zona Metalurgiei - Tudor Vladimirescu, muncitorii firmei Dimar au atacat şi zona Cicoarei, unde, deocamdată, se face curăţarea albiei şi sunt realizate terasamente, dublate de alte lucrări premergătoare ridicării unui dig. Este vorba de cea expusa zonă la inundaţii de pe toată albia Bahluiului din oraş, construirea propriu-zisă a digului fiind programată pentru luna martie 2012.Vă reamintim că lucrările la râul Bahlui au început încă din martie 2011, cu finanţare asigurată de la bugetul de stat, şi au ca termen de finalizare vara anului 2013. Principalele lucrări în cadrul proiectului, care are ca scop reducerea riscului de inundaţii în bazinul hidrografic Prut - Bârlad sunt executate pe un sector de 11 km de pe raza municipiului Iaşi.Aurolacii, evacuaţi de excavatoare!Disconfortul determinat de activitatea utilajelor are repercusiuni asupra oamenilor străzii, aciuaţi în conductele şi canalele din vecinătatea albiei. „Un canal colector al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

23.11.2011

apelor pluviale este locuit de cerşetori. În maxim două zile vom intra cu excavatorul. Din câte ne-am dat seama, canalul este locuit numai noaptea. Sper să nu avem probleme”, a mai precizat inginerul firmei Dimar.T. Damaschin./Evenimentul de Iasi

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU

Demnitarii de la Mediu, trimişi să-i scape de „inhibiţii” pe responsabilii de fonduri europeneMinistrul Mediului vrea să ştie care sunt problemele cu care se confruntă actorii locali şi regionali cu privire la absorbţia fondurilor europene pe Mediu. În consecinţă, i-a trimis în teren pe demnitarii şi înalţii funcţionari din Minister, pentru a asculta doleanţele angajaţilor din cadrul Organismelor Intermediare de Mediu, dar şi pe cele ale beneficiarilor proiectelor de interes major din regiunile de dezvoltare, în încercarea de a accelera absorbţia de bani europeni.„Am venit aici să mă încarc cu problemele dumneavoastră, să discutăm propunerile dumneavostră de soluţii”, le-a spus secretarul general al Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP), Daniel Şerbănescu, responsabililor şi beneficiarilor de fonduri europene, cu o valoare a proiectelor de peste 20 de milioane de euro, din judeţele Regiunii Oltenia, prezenţi la întâlnirea organizată de MMP şi desfăşurată la Prefectura Dolj. „Vă rog să renunţaţi la orice fel de inhibiţie pe parcursul întâlnirii noastre şi să spuneţi clar şi răspicat problemele cu care v-aţi confruntat şi vă confruntaţi şi, totodată, aştept de la dumneavoastră propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii”, i-a îndemnat acesta pe angajaţii OI POS Mediu Craiova. Ca să scape de „inhibiţii”, demnitarul i-a asigurat pe aceştia că nu a venit la Craiova „în control” sau pentru „vreo verificare anume”, ci pentru a discuta propuneri de soluţii, pe care să le „angreneze cu posibilităţile pe care le are Ministerul, ca autoritate de reglementare centrală, pentru o mai bună accesare a rambursării fondurilor europene”. „Dispoziţia ministrului (n.r. Laszlo Borbely) a fost ca fiecare din demnitarii Ministerului şi înalţii funcţionari publici să preia o arie de responsabilitate, în principal suprapusă peste aria de responsabilitate a fiecărui Organism Intermediar. De asta mă aflu eu, astăzi, aici”, şi-a explicat prezenţa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

23.11.2011

secretarul general al Ministerului Mediului. Potrivit acestuia, stăm bine la capitolul contractare, însă „stăm un pic mai slab la capitolul rambursări, la absorbţia fondurilor”.Ca să fie pe deplin înţeles rolul întâlnirii de ieri, directorul general al POS Mediu Oltenia, Denisa Buzatu, a subliniat, la rându-i, că discuţiile au ca scop principal analiza proiectelor în implementare, ascultarea problemelor şi găsirea de soluţii.Stăm bine, dar stăm şi rău…Potrivit acesteia, în prezent OI Craiova monitorizează implementarea unor proiecte a căror valoare se ridică la peste 700 de milioane de euro, în întreaga regiune. „În sală sunt beneficiarii a trei Axe principale, cu proiecte de peste 20 de milioane de euro. Mai sunt prezenţi şi reprezentanţii Administraţiilor Bazinale de Apă Jiu şi Olt, care sunt beneficiarii noştri în implementare, care sunt la început, ca şi Compania de Apă Oltenia. I-am chemat aici pentru a asculta din experienţa celor mai avansaţi, care sunt Companiile de Apă de la Gorj şi Olt, pentru care deja plătim lucrări”, a afirmat Denisa Buzatu. Aceasta a declarat că în acest moment, pe Axa I de dezvoltare, referitoare la proiectele de alimentare cu apă, judeţele Olt, Gorj, Dolj şi Vâlcea au semnat contracte de finanţare, în timp ce Mehedinţiul este în faza de pregătire.În ceea ce priveşte Axa a II-a – Deşeurile, „în regiune stăm un pic mai rău”, după cum a apreciat şefa de la OI Pos Mediu. „Avem un singur proiect semnat în implementare, cel al Consiliului Judeţean Olt. Celelalte patru sunt în evaluare, în diverse faze, mai avansate sau mai puţin avansate”, a afirmat Denisa Buzatu. Cât despre proiectele pentru Termoficare, în regiune există un singur beneficiar eligibil pe POS Mediu, şi anume CET Govora.Imediat după explicaţiile generale oferite de organizatori cu privire la activitatea ce avea să se desfăşoare, participanţii au fost invitaţi să se dezinhibe, să se destăinuie şi să găsească împreună soluţii…/Cuvintul Libertăţii/Actualitate, Ana Maria Gebăilă

Miniştri secretari de stat de la Mediu, trimişi în teritoriu să discute cu beneficiarii de finanţări europene Prefectul de Dolj Nicolae Giugea a fost gazda, marţi, unei întâlniri dintre ministrul secretar de stat Daniel Şerbănescu, secretar general adjunct al Ministerului Mediului, cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

23.11.2011

beneficiarii unor contracte cu finanţare europeană a căror valoare depăşeşte suma de 20 milioane euro. Reprezentanţii Ministerului Mediului au dorit să afle care este stadiul implementării proiectelor finanţate prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. La întâlnire au participat Nicolae Giugea, prefectul judeţului Dolj, Daniel Şerbănescu – secretar general adjunct al Ministerului Mediului şi Denisa Buzatu, director OIR POS Mediu Craiova. Analiza a vizat proiectele majore, în valoare de peste 20 de milioane de euro, aflate în derulare în regiunea SV Oltenia. La întâlnire au mai fost prezenţi vicepreşedintele CJ Olt – Ion Ciugulea, directorul CET Govora, precum şi directorii Companiilor de Apă din judeţele Gorj, Dolj şi Olt. Reprezentanţii Ministerului Mediului doresc să identifice problemele care apar în implementarea acestor proiecte şi găsirea unor soluţii de rezolvare a lor. "Sunt probleme foarte importante care se dezbat, de atragere a fondurilor europene pe mediu, de asemenea de identificare a problemelor cu care ne confruntăm şi găsirea de soluţii pentru rezolvarea lor. La nivelul judeţului Dolj, mulţumită Ministerului Mediului şi Guvernului avem un program care se desfăşoară în momentul de faţă – Master Planul de Apă, în valoare de 185 de milioane de euro, TVA inclus, al cărui titular este Compania de Apă Oltenia. Avem în continuare probleme în ceea ce priveşte managementul deşeurilor la nivelul judeţului, trebuie să trecem de această fază şi să venim chiar cu programe complementare, fiindcă, din câte am înţeles, suntem puţin restanţieri în ceea ce priveşte programul de management al deşeurilor. Dar, este un interes deosebit pentru aceste fonduri, suntem conştienţi că putem să realizăm obiective importante la nivelul judeţului, la nivelul regiunii. (...) Sperăm ca întâlnirea de astăzi să nu fie doar un început, ci apoi la o viitoare întâlnire să spunem că am găsit soluţii suficiente, eficiente şi am realizat ceva", a declarat prefectul de Dolj, Nicolae Giugea. Reprezentantul Minsiterului Mediului a recunoscut în faţa beneficiarilor de proiecte că există o problemă atunci când vine de rambursarea sumelor investite în proiecte. "Vreau ca această întâlnire să ioasă din tiparele formalismului. Nu am venit aici în control, nu am venit aici pentru vreo verificare anume, am venit aici să mă încarc cu problemele dumneavoastră, să discutăm propunerile dumneavostră de soluţii, să încercăm să le angrenăm cu posibilităţile pe care le are Ministerul, ca autoritate de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

23.11.2011

reglementare centrală şi, în final, să se întoarcă la dumneavoastră soluţiile care să vă ajute, pentru o mai bună accesare a rambursării fondurilor, pentru că stăm bine la capitolul contractare, stăm un pic mai slab la capitolul rambursări, la absorbţia fondurilor. Deci, vă rog să renunţaţi la orice fel de inhibiţie pe parcursul întâlnirii noastre şi să spuneţi clar şi răspicat problemele cu care v-aţi şi vă confruntaţi şi, totodată, aştept de la dvs propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii", a spus Daniel Şerbănescu. Conform reprezentanţilor OIR POS Mediu Craiova, organismul monitorizează în prezent implementarea unor proiecte de valoare aproximatovă de peste 700 de milioane de euro în regiune, cu proiecte de peste 20 de milioane de euro. /Lupa/Actualitate, Anca Ochianu

Teme de mediu

Ministerul caută soluţii pentru atragerea fondurilor de mediuÎn prezent, România este pe primul loc la nivel european la număr de contracte semnate pentru a primi sprijin financiar prin POS Mediu. Totuşi, România nu stă la fel de bine şi la absorbţia efectivă a acestor fonduri. Pentru a identifica problemele care apar în implementarea acestor proiecte şi implicit pentru a găsi soluţii la acestea, ieri, Prefectura Dolj a fost gazda unei întâlniri regionale organizate de Ministerul Mediului. „Nu am venit în control. Am venit să mă încarc cu problemele dumneavoastră, să discutăm propunerile dumneavoastră de soluţii, să încercăm să angrenăm cu posibilităţile pe care le are ministerul ca autoritate de reglementare centrală, şi, în final, să se întoarcă la dumneavoastră soluţiile care să vă ajute pentru o mai bună accesare a rambursării fondurilor. Asta deoarece stăm bine la capitolul contractare, dar stăm mai puţin bine la capitolul rambursări, la capitolul de absorbţie a fondurilor“, a declarat Daniel Şerbănescu, secretar general adjunct al Ministerului Mediului.Pe parcursul întâlnirii au fost analizate proiectele majore (în valoare de peste 20 de milioane de euro) aflate în derulare în regiunea SV Oltenia şi finanţate prin POS Mediu. Acestea vizează investiţii pentru rezolvarea unor probleme privind sisteme de termoficare, alimentare cu apă, precum şi gestionarea deşeurilor. „Principalele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

23.11.2011

probleme identificate sunt la achiziţiile publice. Contestaţiile pe achiziţii publice sunt foarte multe. Sunt probleme şi de expertiza personalului, dar noi, ca Organism Intermediar, încercăm să fim alături de beneficiari şi îi ajutăm şi la pregătirea şi implementarea proiectelor, şi la scrierea unei cereri de rambursare“, a declarat Denisa Buzatu, directorul OIR POS Mediu Craiova, care a explicat că, din 2007 şi până acum, cea mai mare întârziere în atribuirea unui contract, din cauza contestaţiilor, este de 582 de zile. O altă problemă identificată pe parcursul discuţiilor de ieri a fost şi faptul că criza economică a afectat constructorii în sensul că nu mai au capacitate să lucreze astfel încât să îndeplinească certificatele de plată necesare. „În prezent, ANRMAP (Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice), OIR are procedura lui, şi atunci beneficiarii au solicitat unificarea procedurilor de lucru şi realizarea şi publicarea unui ghid de implementare a proiectelor. O altă solicitare făcută de beneficiari a fost clarificarea ultimului ordin al preşedintelui ANRMAP, care prevede verificarea documentaţiilor de atribuire înainte de publicarea în SEAP (Sistemul Electronic de Achiziţii Publice)“, a mai spus Denisa Buzatu.Probleme la managementul deşeurilorÎn prezent, la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, OIR POS Mediu monitorizează implementarea unor proiecte de peste 700 de milioane de euro. Dacă pe Axa prioritară 1 („Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată“) există în Oltenia patru contracte de finanţare din cinci posibile, cel de-al cincilea fiind în pregătire, la finanţarea prin Axa prioritară 2 („Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric“), lucrurile stau exact invers, în regiune existând un singur proiect în implementare, celelalte fiind în evaluare în diverse faze. /Gazeta de Sud/Economie, Andreea HORCONE

Teme similare

Craiovenii vor plăti şi apa epuratăStaţia de epurare a Craiovei îşi intră în drepturi, iar primul efect se simte la buzunarele craiovenilor. La cererea Companiei de Apă Oltenia, consilierii trebuie să aprobe tariful

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

23.11.2011

pentru epurarea apelor uzate, adică filtrate prin instalaţiile de la Făcăi, care se va adăuga tarifului pentru canalizare. Potrivit proiectului de hotărâre, craiovenii vor mai plăti 0,87 lei pe metru cub de apă uzată, în timp ce restul utilizatorilor vor achita la casieria companiei o sumă de 0,70 de lei pe acelaşi metru cub. Autorităţile susţin că tariful este avizat de ANRSC şi este printre cele mai mici din ţară./Cuvintul Libertăţii/Actualitate, Laura Moţîrliche

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ-TISA

Poluare cu substanta necunoscuta a raului IzaSâmbătă, 19 noiembrie, în jurul orei 9.00, pescarii care se aflau în zona confluenţei râului Iza cu Tisa au observat că apa răului Iza este colorată cu o substanţă albă, lăptoasă, cu spume la suprafaţa apei. Fiind sesizate autorităţile, la faţa locului s-a deplasat o echipă de cercetare. După efectuarea primelor cercetări şi prelevarea de eşantioane, a reieşit că într-adevăr apa râului Iza este poluată cu o substanţă deocamdată necunoscută, provenită de la staţia de epurare a apei situată în aval de confluenţa răului Iza cu Tisa. Se pare că nu este prima poluare de acest gen. Pescarii au mai sesizat în mai multe rânduri despre prezenţa acestei substanţe în apa râului Iza, dar nu s-au luat măsuri. Există indicii că substanţa provine de pe platforma industrială a Sighetului, CPL. Nu mai este un secret pentru nimeni că staţia de epurare este depăşită fizic şi moral. Resursa de exploatare a expirat de mult şi, din caza acestui fapt, nu se mai poate realiza o epurare eficientă. În mod paradoxal staţia de epurare, în loc să epureze, poluează. Situaţia este una foarte sensibilă, dat fiind faptul că apele râului Iza se revarsă în Tisa, pe teritoriul statului vecin Ucraina. Înregistrându-se o perioadă de secetă accentuată, debitul râului Iza fiind forte scăzut, se favorizează poluarea. Poate că de această dată se vor lua măsurile legale ce se impun, iar cei vinovaţi vor fi traşi la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

23.11.2011

răspundere. Chiar dacă există un proiect de reabilitare şi modernizare a staţiei de epurare, încă nu s-a făcut nimic în acest sens. /Glasul Maramuresului,Liviu ŞIMAN

Pod provizoriu in Chinteni, avizat lunar de Primarie la Ministerul Apararii ca sa poata deservi populatiaRidicol în comuna clujeană Chinteni: din cauză că Primăria nu are bani să construiască un pod luat de ape în urmă cu un an, Armata a construit unul provizoriu, de pontoane. Cum soluţia nu e însă definitivă şi se aplică doar în cazuri de urgenţă, primarul Lucia Suciu trebuie să primească în fiecare lună aviz din partea Ministerului Apărării pentru a putea păstra podul funcţional încă o lună. Chinteni a fost una dintre cele mai afectate comune clujene la inundaţiile din vara anului trecut. Peste 100 de hectare de teren arabil au fost atunci distruse, 50 de gospodării au fost afectate, iar podul din localitate a fost luat de ape. O soluție de moment, cu caracter provizoriu, a fost construirea unui pod de pontoane de către un detaşament al Armatei 4 Gemina. Acest pod aparține armatei, se foloseşte numai pentru situații de urgență, ca urmare, de atunci şi până astăzi Primăria Chinteni e nevoită să obțină lună de lună aprobare din partea Ministerului Apărării. "Interesată în rezolvarea situației, Primăria Comunei Chinteni, a elaborat un proiect de reconstrucție a podului, a obținut toate aprobările, mai puțin fondurile necesare. Podul distrus se încadrează în proiectele de finanțare elaborate de Guvern în acest scop", spune deputatul clujean Cornel Itu (PSD). Acesta i-a adresat o interpelare premierului Emil Boc şi cere intervenţia sa pentru ca Primăria să primească fondurile necesare pentru construirea podului. Podul provizoriu deserveşte cele 56 de familii care locuiesc în ansamblul imobiliar Cluj 2. "În fiecare lună avem nevoie ca avizl să se prelungească, pentru că podul aparţine Ministerului Apărării şi se foloseşte în situaţii de urgenţă", spune şi primarul Lucia Suciu (PSD) pentru ziuadecj.ro. Ea adaugă că avizul a expirat în 1 noiembrie şi că MAI a trimis adresă Primăriei că va ridica pontonul. "Am revenit cu o nouă adresă şi acum aştept răspunsul lor", spune ea. Construirea unui pod nou peste Valea Chintăului costă 4 milioane de lei, o sumă de patru ori mai mare decât întreaga sumă primită în acest an de Primărie de la Consiliul Judeţean pentru toate proiectele care aveau nevoie de finanţare. De la Guvern, Primăria nu a primit bani,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

23.11.2011

pentru că, spune Suciu, "culoarea ochilor nu corespunde cu situaţia actuală din România". /Ziua de Cluj, Mihai Prodan

… Continuam coborarea, apoi urcam din nou!Salva. Masterplanul de dezvoltare a infrastructurii de apă şi canalizare a localităţilor judeţului, gestionat de SC Aquabis Bistriţa, include şi racordarea locuinţelor cetăţenilor din comuna Salva la reţeaua de canalizare. Aşa cum ne informa primarul Salvei, ing. Gheorghe Onul, în urma selecţiei ofertelor de proiectare şi execuţie a investiţiei, acum sunt în curs de evaluare şi, după parcurgerea etapelor legale de desemnare a câştigătorilor licitaţiei de proiectare şi execuţie, precum şi eventualelor contestaţii, în primăvara anului viitor vor demara lucrările de execuţie a căror valoare se ridică la 3. 506.640 euro pentru un tronson de 12.278 metri de reţele de canalizare. În acelaşi timp, la confluenţa Sălăuţei cu Someşul va fi construită şi staţia de tratare şi epurare a apelor uzate. Acest obiectiv va deservi şi oraşul Năsăud şi comuna Rebrişoara, finalizarea lucrărilor fiind programată spre sfârşitul anului 2013, investiţia având valoarea de 4.837.530 euro.Runcu Salvei - Aici, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în baza Măsurii 322, se derulează o investiţie de 2,5 milioane euro, firma executantă fiind Dimex 2000 Company SRL Rebra, a lui Ioan Scurtu. Se finalizează asfaltarea Drumului Comunal 21 pe o lungime de 7 km în total, fiind incluse şi alte obiective: construirea unei grădiniţe cu două grupe de preşcolari; dotarea Căminului Cultural cu garderobă, instrumente şi mobilier pentru promovarea ansamblului folcloric „Roata”; achiziţia unui utilaj de deszăpezire şi întreţinere a drumurilor. Aşa cum ne-a asigurat primarul Anchidim Pavelea, toate acestea vor fi finalizate până în toamna anului viitor.Năsăud - Perimetrul din zona Valea Spinului, locuit de peste 300 de ţigani (sau romi cum îşi mai spun) din Năsăud este apărat de inundaţii prin lucrările de regularizare a pârâului, care a făcut ravagii în perioadele ploioase. Aceste lucrări de tip îmbunătăţiri funciare – ameliorare, executate de firma bistriţeană „Ecofun”, începute în urmă cu trei ani, vizează protecţia malurilor, îndiguiri, decolmatări sau construirea unor podeţe.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

23.11.2011

Valoarea investiţiei este de circa 450.000 lei, bani suportaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu o contribuţie a bugetului local a Năsăudului, fiind reabilitate zonele de pe Valea Podului, Calea Roşie, Văile Crucii şi a Caselor, finalizându-se cu Valea Spinului.Rebra - Lucrările de reabilitate şi modernizare a clădirii Primăriei comunei Rebra, începute în luna iunie, sunt pe cale de finalizare. Executată de firma „Diferit” din Cluj-Napoca, finanţată prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, Măsura 322, investiţia, în valoare totală de 2,5 milioane euro, mai include şi asfaltarea străzilor, modernizarea sistemului de apă, reabilitarea Căminului Cultural şi achiziţionarea unor utilaje de întreţinere a drumurilor comunale.Parva - După ce, zilele trecute, a fost inaugurat Căminul Cultural, se apropie de finalizare şi noua bază sportivă, amplasată în vecinătatea izvorului de borcut. Obiectivul este construit de firma „Globe Trotters” SRL din Târgu Mureş, printr-o finanţare pe O.G. nr. 7/2006 privind Programul de Dezvoltare a Infrastructurii şi a unor Baze Sportive în Spaţiul Rural. Aşa cum prevede documentaţia tehnică, baza sportivă va avea un teren multifuncţional de fotbal, baschet, handbal, tenis şi volei. De asemenea, vestiare pentru gazde – oaspeţi – arbitri, grupuri sanitare, duşuri, dar şi o instalaţie nocturnă.Aşa cum ne informa primarul Gheorghe Stelian, pentru investiţie au fost alocaţi 400.000 lei din fonduri guvernamentale şi va fi dată în folosinţă (inaugurată) în câteva zile, putând fi utilizată atât de elevi, cât şi de tinerii părveni. /Rǎsunetul, Olga Lucuţa

Teme similare

VREMEA - METEO - Finalul lunii noiembrie coboara temperaturile sub -10 grade in MaramuresMercurul din termometre va continua sa coboare zilele urmatoare, in Maramures. Meteorologii anunta ca se vor inregistra, in medie, intre -2 si -7 grade Celsius, dar ca temperaturile vor cobori frecvent sub pragul de -10 grade. Pe arii restranse, in zonele joase, se va semnala ceata, care va persista si in cursul zilei, atentioneaza autoritatile. De asemenea, noaptea, la munte, vor fi inregistrate lapovita si ninsori usoare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

23.11.2011

In noaptea care a trecut a cazut burnita si, izolat, s-a semnalat ceata persistenta, insotita de depunere de chiciura. Temperaturile inregistrate au fost de -2 grade Celsius in Pasul Gutai, -3 grade in Baia Mare si la Sapanta, -4 grade Celsius la Leordina, Ardusat si Sighetu Marmatiei, -5 grade la Feresti, Targu Lapus si Borsa, -6 grade la Iezer si la Dragomiresti, respectiv -7 grade Celsius la Ocna Sugatag si la Cavnic. “Debitele si nivelurile cursurile raurilor din judet au fost usor variabile, influentate de fenomenele de iarna. Nu au fost semnalate probleme deosebite. Gheata la mal s-a format pe cursurile raurilor Tisa, Viseu, Vaser, Ruscova, Iza, Mara, Lapus, Suciu si Cavnic. Pe raul Iza, la Vadu Izei exista un pod de gheata cu ochiuri. Exploatarea acumularii Stramtori-Firiza se realizeaza in conditii de siguranta”, a precizat purtatorul de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, Dan Buca. /Emaramures

Peste 100.000 litri de apă menajeră distribuită de pompieriContinuă campania de distribuire a apei menajere către populaţia aflată în nevoie din cauza secetei prelungite din ultima perioadă. Pompierii militari de la Detaşamentul Baia Mare şi Detaşamentul Sighetu Marmaţiei, Garda de Intervenţie "Adrian Marchiş" Şomcuta Mare, Pichetul de Pompieri Târgu Lăpuş şi Secţia de Pompieri Vişeu de Sus au continuat să răspundă nevoilor cetăţenilor şi să transporte, în această perioadă, populaţiei afectată de secetă apă menajeră. Potrivit declaraţiilor făcute de către purtătorul de cuvânt al CJSU Maramureş, Dan Bucă, cantitatea de care au beneficiat locuitorii unor unităţi administrativ-teritoriale a fost de peste 100.000 de litri de apă. Aceasta a ajuns la familii din municipiul Baia Mare, pe strada Barajului, în localitatea Satu Nou de Sus, în Sighetu Marmaţiei, pe strada Valea Hotarului, în Vişeu de Sus, la Ungureni, Libotin, Răzoare, Unguraş, Cicârlău, Finteuşu Mare, Vălenii Şomcutei şi Mireşu Mare. "Lipsa precipitaţiilor şi vremea frumoasă a contribuit la menţinerea secetei prelungite, care a avut drept efect secarea fântânilor din curţile cetăţenilor. Apa menajeră distribuită provine din surse suplimentare de apă, identificate la nivel local. Persoanele beneficiare au fost înştiinţate de modul de utilizare a apei menajere în gospodăriile proprii (pentru adăparea animalelor din gospodării şi a păsărilor de curte, şi eventual pentru spălatul hainelor.) ", a concluzionat Bucă. /citynews

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

23.11.2011

Teme de mediu

Decontaminarea siturilor din Romania ar costa 4-5 mld de €România trebuie să cheltuie aproximativ 4-5 miliarde de euro pentru decontaminarea celor 1200 de situri contaminate, a anuntat ministrul Mediului, László Borbély, în calitatea sa de fost preşedinte al comisiei ONU pentru Dezvoltare Durabilă. Borbely a precizat că este obligatoriu să alocăm suplimentar bani care apoi vor reveni pe termen mediu şi lung. "Anual, prin intermediul Administrației Fondului pentru Mediu, putem aloca aproape 1 miliard de euro pentru diferite proiecte inclusiv pentru efectuarea de studii ce pot fi făcute în domeniul dezvoltării durabile. Un astfel de proiect îl constituie împăduririle astfel încât, pentru anul 2011, putem raporta pentru prima dată o creştere a suprafeței pădurilor din România cu aproximativ 0,3%. Este foarte puțin dar este un proces de durată pe care îl vom menține pe acest trend ascendent şi vom continua să alocăm tot mai mulți bani pentru împăduriri”, a precizat ministrul Mediului. Declarația a fost făcută de ministrul Mediului şi Pădurilor, László Borbély, marți, 22 noiembrie 2011, la o conferință organizată de către reprezentanții Programului de Dezvoltare al Națiunilor Unite împreună cu reprezentanți ai instituțiilor publice din România pe tema conceptului şi implementării procesului de dezvoltare durabilă în România şi a noului concept privind “economia verde”. /Citynews

Patrula de reciclare ajunge si in scolile din Bistrita!Asociaţia Română pentru Reciclare – RoRec continuă seria activităţilor de educare, conştientizare şi colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), prin extinderea la nivel naţional a programului Patrula de reciclare, realizat în parteneriat cu primăriile şi inspectoratele şcolare judeţene, alături de doi dintre membrii fondatori RoRec- Indesit şi Philips, în sistemele de învăţământ preşcolar şi preuniversitar. ,,În proiect sperăm să fie implicate circa 100 de unităţi de învăţământ şi ştim că cea mai bună modalitate de a ajunge o informaţie în familie sunt elevii, copilul fiind primul conductor spre o informaţie. Sperăm la un produs finit satisfăcător şi să luăm , de ce nu, premiul pentru cel mai bun oraş”, a afirmat Anamaria Leuca, purtătorul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

23.11.2011

de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Bistriţa-Năsăud. Proiectul implică amplasarea în fiecare dintre instituţiile şcolare preuniversitare implicate a câte unui kit de colectare, care conţine trei recipiente pentru colectarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice (DEEE), pentru trei categorii diferite de deşeuri: aparate de mici dimensiuni, baterii şi acumulatori portabili, respectiv becuri, lămpi şi neoane. ,,De ce aşa mult tam-tam în jurul DEEE-urilor? Deoarece, în comparaţie cu deşeurile menajere generate de o comunitate, acest tip de deşeu are un potenţial toxic de zece ori mai mare decât deşeul menajer. Acest proiect dincolo de caracterul educaţional are ca scop direct colectarea de deşeuri. (…) Împreună cu kiturile de colectare vor fi distribuite şi pliante informative referitoare la colectarea de DEEE, menite să transmită copiilor şi elevilor informaţii utile, interesante şi relevante, soluţii şi sugestii pentru protecţia mediului în care trăiesc”, a declarat Florin Popa, reprezentant RoRec, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă. Astfel, Asociaţia RoRec a creat broşuri informative şi educative personalizate pentru grupele de vârstă ale copiilor şi elevilor: o broşură pentru grădiniţă, pe tipologia unei cărţi de colorat şi poezii, o broşură pentru şcoala generală, care cuprinde informaţii şi pagini libere pentru notiţe, respectiv o broşură pentru liceu, construită ca o agendă cu informaţii şi sfaturi utile despre colectarea DEEE. Proiectul ,,Patrula de reciclare” a fost lansat anul acesta sub forma unui proiect pilot, în parteneriat cu Primăria Timişoara - Direcţia de Mediu şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş, la sfârşitul lunii aprilie şi a implicat un număr de 76 de instituţii de învăţământ din Timişoara şi a 22.000 de copii. S-au strâns 1.300 de kg de deşeuri. Alexandria, Bistriţa, Brad, Călăraşi, Hunedoara, Tulcea şi Vălenii de Munte sunt oraşele ce se alătură Timişoarei în ediţia 2011-2012 a proiectului. Perioada de desfăşurare: 25 noiembrie 2011 – 15 iunie 2012. Organizatorii, cu sprijinul producătorilor Indesit şi Philips vor oferi premii pentru unităţile de învăţământ şi profesorii coordonatori, pentru cea mai mare cantitate DEEE colectată /membru în Patrula de reciclare. De asemenea, vor fi acordate premii atât la nivel naţional, cât şi local, în fiecare dintre instituţiile înscrise în program. Detalii despre programul „Patrula de Reciclare” sunt disponibile pe pagina dedicată a site-ului Asociaţiei RoRec, www.rorec.ro, precum şi pe www.facebook.com/patruladereciclare. /Rǎsunetul, Carmen Bulz

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

23.11.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET

Teme similare

ACET trage „semnalul de secetă”Apa din puţurile din zona Rădăuţi au scăzut cu minim jumătate de metru.Nu suntem încă la limita de avarie, dar seceta începe să producă efecte evidente. Dacă nu va ploua şi mai vine şi îngheţul, problemele privind capacitatea de alimentare cu apă potabilă se vor complica şi nu vom mai putea furniza serviciul 24 de ore din 24", a declarat Ştefan Groza, directorul SC ACET SA.Societatea suceveana de apă şi canal a trimis agenţilor economici pe care îi deserveşte în municipiu şi judeţ solicitarea de folosi cu economie apa potabilă. Solicitarea a fost lansată şi ca urmare a atenţionării făcute în acest sens de Sistemul de Gospodărire a Apelor Suceava, ce are în vedere aplicarea Planului de restricţie şi folosire a apei în perioade deficitare.Operatorul susţine că n-ar fi deloc rău ca şi populaţia să nu uite robinetele de apă deschise mai mult decât este cazul, chiar dacă nu este deocamdată în pericol de a primi apă „cu porţia" (consumatorii casnici sunt ultima categorie care ar intra la restricţii în caz de secetă prelungită). „In ce ne priveşte, seceta a început să se simtă în zona de munte a judeţului, la Voroneţ, Rădăuţi, unde apa a scăzut în puţuri cu cel puţin o jumătate de metru. Sperăm să plouă în această perioadă, când temperaturile mai permit acest fenomen. Căderea zăpezii pe un pământ îngheţat nu ne ajută deloc", a explicat Ştefan Groza. /Crai Nou de Suceava

Câmpulungenii obligaţi să îndure mirosurile insuportabile de la staţia de epurare■ Primăria din Câmpulung Moldovenesc a investit peste două milioane de euro, din care aproape un milion de euro din credite bancare, pentru a moderniza staţia de epurare.■ Locuitorii din apropierea staţiei sunt disperaţi de mirosurile pe care trebuie să le suporte şi susţin că înainte de modernizare disconfortul nu era atât de mare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

23.11.2011

Conducerea Primăriei Câmpulung Moldovenesc oferă fără doar şi poate numeroase exemple despre modul în care o administraţie locală are „grijă" de soarta locuitorilor municipiului, dar şi despre modul în care ştie să „atragă" turişti într-un oraş declarat staţiune turistică de interes naţional. Pe lângă „atracţiile" deja consacrate din acest municipiu, cum ar fi străzile pline de gropi sau clădirile istorice lăsate în paragină, primarul din Câmpulung Moldovenesc, Gabriel Constantin Şerban, se mai poate lăuda cu o „realizare", şi anume staţia de epurare a oraşului, aflată la intrarea în oraş dinspre Suceava.Orice turist care şi-ar dori să petreacă un sejur în Câmpulung Moldovenesc are mari şanse ca în momentul în care intră în acest oraş dinspre Suceava să simtă, în locul aerului curat de munte, un puternic miros venit de la staţia de epurare. însă dacă turiştiau posibilitatea de a alege între a rămâne într-o zonă în care cel puţin pe timp de vară mirosurile sunt insuportabile sau a pleca către alte localităţi turistice, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre locuitorii din Câmpulung Moldovenesc care au case în aproape toată zona Câmpulung Est, de la intrarea în oraş şi până dincolo de pârâul Izvorul Alb.Câmpulungenii din apropierea staţiei ameninţă cu judecata. Disperaţi de mirosurile pe care trebuie să le suporte, în special pe perioada verii, câmpulungenii care locuiesc în apropierea staţiei de epurare ameninţă cu judecata. Unul dintre cei care au casă în zona staţiei, Florentin Petruşcă, spune că nimeni din Primăria Câmpulung Moldovenesc nu le ia în considerare nemulţumirile legate de modul de funcţionare al staţiei de epurare.Florentin Petruşcă a declarat că „Nimeni nu ne poate da un răspuns. Din punct de vedere juridic, cred că nu putem rezolva decât dacă facem o plângere la Parchet, pentru tulburarea folosinţei proprietăţii. Să vedeţi în ce condiţii trebuie să trăim noi. Nu putem lăsa un geam deschis, mai ales vara. Iar la primărie nu stă nimeni de vorbă cu noi".Un alt câmpulungean care locuieşte în zona staţiei de epurare, Viorel Boicu, a spus că din punctul său de vedere noua staţie de epurare funcţionează mai prost decât vechea instalaţie. „Noua staţie ne face imposibilă viaţa", a spus Viorel Boicu, care a adăugat că, deşi a fost la primar pentru a-i solicita să găsească o soluţie prin care să dispară mirosurile emanate de staţia de epurare, nici până în momentul de faţă nu s-a întâmplat nimic. Mai mult, el a arătat că cei care locuiesc în apropierea staţiei de epurare au strâns

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

23.11.2011

şi semnături pentru a cere primăriei să mute staţia de epurare din mijlocul caselor. „Ni s-a spus că aşa e la o staţie de epurare şi că de ce ne-am făcut case în zonă. Dar acolo sunt case care au fost făcute de îoo de ani. Mai mult, au spus că şi tabelul cu semnături e fictiv şi că numai nouă ne miroase. Numai că şi acum dacă laşi seara un geam deschis nu poţi sta în casă", a mai declarat Boicu."După modernizare e un dezastru"La rândul său, Mihai Nacu spune că mirosurile au început să devină insuportabile după modernizarea staţiei de epurare. „Când barbotează apa este imposibil să mai stai pe aici. O staţie de epurare nu o faci în mijlocul caselor", susţine câmpulungeanul. Un vecin de-al său, Ion Ţâmpău, spune că atunci când au început lucrările de modernizare nu a venit nimeni de la primărie să-i întrebe dacă sunt de acord ca noua staţie să fie construită în aceeaşi locaţie. „Nu te întreabă nimeni nimic. Vara este îngrozitor aici. Şi hainele miros a canal dacă le laşi afară", şi-a exprimat nemulţumirea Ion Ţâmpău.Peste două milioane de euro pentru modernizarea unei staţii de epurare care emană mirosuri insuportabileLucrările de modernizare a staţiei de epurare a municipiului Câmpulung Moldovenesc au costat peste două milioane de euro şi s-au realizat în perioada 2007 - 2008, când la con¬ducerea primăriei se afla actualul primar, Gabriel Constantin Şerban. Pentru această investiţie, municipalitatea a primit 6,2 milioane de lei (62 de miliarde de lei vechi) de la Fondul de Mediu, iar pentru a comple¬ta sumele necesare primăria a contractat un credit de 3,56 milioane de lei (35,6 miliarde de lei vechi).Proiectul de modernizare a staţiei de epurare a fost realizat de o firmă din Iaşi, însă după finalizarea investiţiei au început să iasă la iveală numeroase probleme. Prima dintre acestea ar fi că noua staţie de epurare nu are o treaptă terţiară de epurare, care ar ajuta la eliminarea mirosurilor insuportabile pe care câmpulungenii trebuie să le îndure în momentul de faţă. Lipsa unei trepte terţiare de epurare face ca staţia din Câmpulung Moldovenesc să nu fie conformă cu cerinţele Uniunii Europene. O problemă pe care conducerea primăriei, şi în speţă primarul Gabriel Constantin Şerban, ar fi trebuit să o aibă în vedere atunci când a acceptat proiectul de modernizare, mai ales că la vremea respectivă era cunoscut faptul că România va adera la Uniunea Europeană. Mai mult,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

23.11.2011

nefinalizarea investiţiilor în modernizarea staţiei de epurare a făcut ca actualul operator unic de apă şi canal din judeţ, SC ACET SA Suceava, să nu accepte preluarea staţiei, aceasta fiind în continuare în pro¬prietatea municipalităţii câmpulungene.De altfel, şeful secţiei ACET din Câmpulung Moldovenesc, Emil Athes, ne-a declarat că, „potrivit normelor europene, staţia trebuia să aibă şi o treaptă terţiară. Aşa au impus cei de la Uniunea Europeană, în programul de conformare era trecută şi treapta de epurare terţiară şi atunci s-ar fi eliminat şi mirosul. Dar după ce ne-au predat-o nouă prin delegare de gestiune, noi o exploatăm, şi dacă este cazul noi plătim penalităţile şi nu primăria. De aceea vrem să fie cât mai bună".La puţin timp după modernizare, reactoarele biologice au devenit nefuncţionaleDupă modernizare, la începutul anului 2009 au apărut şi primele probleme de funcţionare a noii staţii de epurare. Este vorba despre blocarea reactoarelor biologice, apele uzate fiind deversate direct în râul Moldova. Dacă această problemă a fost în cele din urmă rezolvată, deşi, la o staţie nouă, o astfel de situaţie nu ar fi trebuit să apară, operatorul de apă şi canal continuă să suporte consecinţele unei investiţii făcute parcă în bătaie de joc. Directorul ACET Câmpulung Moldovenesc a mai spus că în momentul de faţă staţia de epurare este un mare consumator de energie electrică, în condiţiile în care suflantele care împing apa au un consum extrem de ridicat. Emil Athes a subliniat că „Şi noi am contestat proiectul tehnic pentru că nu am fi vrut să fie aşa. Se exploatează foarte greu. Din mic consumator a ajuns mare consumator. Iar noi, când facem bilanţul la sfârşit de lună, să ştiţi că pe partea de epurare întotdeauna mergem pe pierdere. Iar câmpulungenii ar trebui să plătească apa menajeră mai mult decât apa potabilă. Ăsta este un adevăr care poate fi verificat". El a mai precizat că la toate acestea se adaugă şi faptul că reactorul staţiei nu are sistem propriu de golire, iar în situaţia apariţiei unor defecţiuni sau la intervenţiile pentru curăţirea acestuia este necesară aducerea unor pompe suplimentare. „Din proiectare s-a plecat greşit, însă noi am fost puşi în faţa faptului împlinit", a subliniat Emil Athes. /Monitorul de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

23.11.2011

Teme de mediu

Poluare cu amoniac in Bacau- Amurco a primit o amenda de 15.000 lei – pina la primavara ne putem astepta la poluari frecvente, mai ales daca va fi ceata si calm atmosfericUn nou episod din filmul “poluare cu amoniac” a fost “difuzat” luni, 21 noiembrie, cetatenilor din Bacau. In urma mai multor sesizari primite de la cei deranjati de mirosul intepator de amoniac, reprezentantii Agentiei Regionale prentru Protectia Mediului (ARPM) Bacau au efectuat analize specifice, prin laboratorul Incercari de Mediu, rezultatele aratind ca s-a inregistrat o noua poluare cu amoniac, provenind, se pare, de la societatea Amurco. “Valorile medii, surprinse in urma prelevarilor efectuate pe raza municipiului au fost, in zona Dedeman, str. Republicii nr.185 de 0,61 mg/mc amoniac, la standurile Bistrita de 0,41 mg/mc, iar in zona Kaufland de 0,33 mg/mc. Valorile inregistrate depasesc, in conditii de calm atmosferic, valoarea limita de 0,3 mg/mc conform STAS 12574/87″, a transmis ARPM Bacau. Pe 12 septembrie 2011, prin laboratorul Incercari Mediu al ARPM Bacau s-a semnalat, de asemenea, o depasire a pragului de alerta la indicatorul amoniac, fara a fi depasita insa si concentratia maxima admisa. Reprezentantii Garzii Nationale de Mediu, Comisariatul Judetean Bacau au verificat la rindul lor, situatia, verdictul fiind acelasi: poluare, confirmindu-se si sursa acesteia, societatea Amurco. “In urma analizei situatiei in fabrica la agentul economic banuit s-a ajuns la concluzia ca aici nu au fost incidente de natura sa genereze o crestere a emisiilor de amoniac. Aceasta s-a inregistrat insa din cauza factorului mediu, a conditiilor meteorologice adica. Pe de alta parte, noi consideram ca aceasta situatie nu este normala pentru ca in zonele locuite nu ar trebui sa avem astfel de depasiri la nici un poluant. Drept urmare, s-a luat decizia sanctionarii contraventionale a poluatorului, conform legii, cu suma de 15.000 lei “, a spus Titi Secara, comisar sef GNM Bacau. Vestea nu tocmai buna este ca, cel mai probabil, pina in primavara, bacauanii vor avea parte in mod repetat de astfel de poluari daca se inregistreaza conditii de calm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

23.11.2011

atmosferic si ceata, chiar daca, sustin reprezentantii GNM Bacau, societatea, prin planul de conformare a reusit sa reduca cu mult emisiile de amoniac. Mai mult, s-a constatat ca o reducere a functionarii instalatiilor din fabrica in caz de vreme nefavorabila ar produce poluari mult mai mari. “La ceata care a fost zilele acestea, anul trecut s-ar fi inregistrat depasiri si de peste zece ori mai mari ale valorilor limita la indicatorul amoniac”, a spus Secara. De mentionat ca, dupa indelungi dezbateri, societatea Amurco a primit autorizatia integrata de mediu in data de 24 martie 2011, cu plan de conformare de sase luni. /Ziarul de Bacau

Încă un pas spre realizarea unei centrale fotovoltaice la Piatra Neamţ Municipiul Piatra Neamţ ar putea funcţiona exclusiv pe baza energiei solare, o sursă constantă şi deloc costisitoare, scrie www.realitateamedia.ro.Primăria Piatra Neamţ este adepta acestei variante, motiv pentru care intenţionează să realizeze un parc fotovoltaic care să producă energie electrică valorificând energia solară. Ideea datează încă de acum doi ani, în noiembrie 2009 Consiliul Local pietrean întocmind un proiect de hotărâre ce prevedere aprobarea studiului de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici pentru „Realizarea unei noi capacităţi de producere a energiei electrice prin valorificarea resursei de energie regenerabilă solară cu o putere instalată de 2,9946 MW, în municipiul Piatra Neamţ" şi a proiectului tehnic. În aceşti doi ani ce au urmat, primăria şi-a văzut de treabă şi acum este pe cale să solicite finanţare europeană pentru concretizarea acestei centrale. La sfârşitul săptămânii viitoare, legislativul pietrean va supune aprobării un nou proiect de hotărâre privind acordarea dreptului de uz şi servitute pentru terenurile proprietatea municipiului Piatra-Neamţ, în vederea executării lucrărilor necesare pentru centrala fotovoltaică. Amplasamentul gândit de autorităţile locale se află pe strada Horia, în anexa Vânători. Se preconizează că această centrală fotovoltaică va aduce primăriei un profit anual de aproape 500.000 de euro. Energia electrică produsă va fi utilizată pentru asigurarea iluminatului stradal, al instituţiilor publice şi unităţilor de învăţământ dar şi altor instituţii aparţinând municipiului. Potrivit studiului de prefezabilitate, cea mai bună soluţie tehnică ar fi o centrală cu două panouri, orientate pe două axe, având avantajul de a utiliza la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

23.11.2011

maximum capacitatea de absorbţie a căldurii de către panouri. În plus, întreţinerea zilnică ar fi mult mai uşoară, datorită faptului că panourile pot fi înclinate pe verticală în cursul nopţii. Instalaţiile vor ocupa aproape 3,6 hectare de teren, plus 0,4 hectare necesare spaţiilor de întreţinere. Valoarea estimativă a investiţiei se ridică la aproximativ 20 milioane de euro, urmând ca banii să fie obţinuţi din fonduri europene sau din alte surse, suma care va fi asigurată fiind în proporţie de 98%, restul de 2% reprezentând contribuţia administraţiei locale. „Este o idee mai veche. Zona de amplasament la care ne-am gândit este cea a depozitului ecologic de la Vânători. O cotă parte din energia produsă ni se cuvine nouă, conform protocolului ce va fi semnat. Energia electrică o vom întrebuinţa pentru primărie şi unităţile subordonate nouă - societăţi, şcoli, grădiniţe, cămine de bătrâni, etc", declară viceprimarul Dragoş Chitic.Totodată Consiliul Local va supune dezbaterii şi aprobării şi câteva modificări aduse proiectului iniţial şi a cheltuielilor legate de acesta. /Evenimentul regional/ Neamt

Alte știri

Hidroelectrica vrea sa majoreze cu 50% tarifele la energia electricaHidroelectrica a cerut Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) să permită majorarea, de la 1 ianuarie, a tarifelor reglementate la care compania livrează energia, cu până la 50%, din cauza creşterii costurilor. "Întotdeauna am livrat pentru sectorul reglementat sub preţurile comerciale, şi chiar sub preţurile de producţie uneori. Obiectivul nostru este să livrăm populaţiei energie ieftină, dar nu la nivel de jumătate de preţ. Avem nevoie de acoperirea costurilor şi sper că vom fi înţeleşi. (...) Noi am dori să creştem aceste preţuri cu până la 50%", a declarat, marţi, la un forum energetic, directorul general al companiei, Constantin Trihenea. El a adăugat că în prezent compania produce la 40-50% din capacitate, dar speră ca până la finele anului Hidroelectrica să înregistreze profit.Totodată, el a mai spus că estimează o producţie de 15 TWh în acest an. "Deocamdată suntem în plaje de aproape 14 TWh şi aşteptăm cu interes finalul lunii noiembrie şi luna decembrie. Sperăm ca totuşi precipitaţiile să vină", a spus Trihenea.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

23.11.2011

Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, compania fiind controlată de Ministerul Economiei. Compania vinde energie atât pe piaţa reglementată, cât şi pe cea concurenţială sau prin contracte bilaterale, atât în România (95,6% din producţie, în 2010) cât şi la export. /Desteptarea/Bacau

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Teme de mediu

TĂRLUNGENI: Proiectul privind canalizarea a debutat pe trei străziO altă investiţie majoră care a început să prindă contur la Tărlungeni e legată de realizarea canalizării, lucrare posibilă graţie unui parteneriat/concesionări. Proiectul în vederea realizării canalizării în Tărlungeni a fost depus, spre finanţare, la Administraţia Fondului de Mediu, instituţie ce va asigura o mare parte din fondurile necesare. Investiţia se ridică la trei milioane de euro, bugetul local trebuind să aloce 30% din valoare, bani de cofinanţare pe care Primăria nu i-a avut însă în 2011. Cu toate acestea, lucrările la sistemul de canalizare au început, noua conductă urmând să facă legătura cu staţia de epurare de la Prejmer. Primele săpături au fost efectuate pe străzile ce vor fi asfaltate prin Măsura 3.2.2. Concret vorbind, din bugetul local s-a aprobat finanţarea pentru introducerea canalizării pe două străzi importante: strada Republicii şi strada Tărlungului, fiind vizată şi strada Principală. Trebuie să menţionăm faptul că există un proiect pentru întreaga comunitate. Pe străzile Republicii şi Tărlung există deja canalizare, apă şi gaz metan, urmând ca anul viitor să se efectueze lucrări de asfaltare şi modernizare, precum şi de amenajare a unor rigole pentru scurgerea apei pluviale. Şi pe strada Principală s-au introdus conducte de gaz şi apă, iar la final, cum spuneam, se vor asfalta complet toate străzile menţionate, care în prezent fie au un strat de asfalt uzat, plin de gropi, fie sunt neasfaltate. /Buna Ziua Brasov

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

23.11.2011

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI

Teme similare

Pompier orădean în Delegaţia Permanentă a României la NATOFostul adjunct al şeful Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Crişana” şi şef al biroului Monitorizare Situații de Urgență şi Dispecerat , locotenent-colonel Claudiu Zoicaş (foto), a fost promovat. Acesta nu a mers, însă, la Bucureşti şi nici nu a luat locul generalului de brigadă Ioan Baş la cârma ISU, ci a ajuns direct la NATO. Mai exact în echipa care formează Delegația Permanentă a țării noastre pe lângă Alianța Nord Atlantică. Astfel, salvatorul orădean se află în grupul condus de Sorin Ducaru (reprezentantul permanent al României la NATO) şi are funcția de consilier, alături de alți doi colegi. Această reuşită a lt. col. Claudiu Zoicaş nu a fost mediatizată de ISU „Crişana”, deşi, de regulă, pompierii din Bihor se mândresc cu reuşitele de tot felul ale colegilor lor. Zoicaş (specialist în substanțe periculoase şi în cercetarea cauzelor incendiilor) a fost unul dintre cei mai implicați salvatori în materie de elaborare de diverse proiecte menite a îmbunătăți activitatea ISU „Crişana”. Un astfel de exemplu este Sistemul Informațional Integrat de Asistare Decizională, realizat în colaborare cu Administratia Bazinala de Ape „Crişuri”. /BIHOR STIRI

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

cu presa/Revista_presei_23... · Web viewMeteorologii anunta ca se vor inregistra, in medie, intre...

Documents

Transcript of cu presa/Revista_presei_23... · Web viewMeteorologii anunta ca se vor inregistra, in medie, intre...