cu presa/2013/IUNIE/Revista... · Web viewAurelia Cristea avertizează că România are nevoie de o...

21.06.2013

Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

COD FISCAL: RO24326056/13.08.2008; COD IBAN: RO43 TREZ 7005 025X XX00 2173

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI17 - 21 iunie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

21.06.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ.........................................................................................................14

Teme ANAR................................................................................................................1450.000 de metri cubi de beton va "înghiţi pista Aeroportului Braşov........................14COD GALBEN PE DUNĂRE. Viitura a ajuns la Calafat / HARTA CU ZONE DE RISC.......15COD GALBEN de inundaţii. Care sunt judeţele vizate.................................................16Au băgat 6.000 de tone de piatră în digul de la Borcea! Autorităţile susţin că va rezista viiturii de pe Dunăre.......................................................................................16Teme similare.............................................................................................................17RAPORT DE TARA. Delta Dunarii, intre bogatia naturii si saracia oamenilor..............17Bucurestiul intra pe lista capitalelor care detin rezervatii naturale: Delta Vacaresti va deveni arie protejata..................................................................................................18Teme de mediu...........................................................................................................19Sturionii din Dunare, amenintati de braconaj si de comertul ilegal cu icre negre......19Gold Corporation pierde Roşia Montană I.................................................................20Gold Corporation pierde Roşia Montană II................................................................21Blanculescu: Proiectul de la Rosia Montana are putea genera deschideri de noi mine................................................................................................................................... 22Comerţul ilegal de caviar ameninţă sturionii sălbatici................................................23Lucia Varga: Vanzarea lemnului masurat impiedica frauda.......................................23Ministrul Rovana Plumb va participa, marti, la Consiliul de Mediu al UE...................25Noi TENSIUNI in USL: PNL face comisie de ancheta privind gazele de sist.................26Magnatul Holzindustrie Schweighofer a pus ochii si pe aurul verde al Tinutului Secuiesc......................................................................................................................27Gazele de şist pot arunca în aer coaliţia de guvernare I.............................................31

PRESA LOCALĂ............................................................................................................33ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................33

21 iunie 2013............................................................................................................. 33Teme ABA...................................................................................................................33

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

21.06.2013

EXERCIŢIU - Simularea împotriva inundaţiilor din Maramureş, fără probleme..........33Aurelia Cristea avertizează că România are nevoie de o strategie de prevenire a dezastrelor.................................................................................................................35Teme similare.............................................................................................................36Lucrarile de extindere a retelei de canalizare dau batai de cap baimarenilor............36Au demarat lucrările la trei staţii de epurare din judeţ..............................................37Teme de mediu...........................................................................................................38Zece hectare de teren din Damacuseni, impadurite cu 50.000 de puieti...................38REACTIV! Vezi emisiunea! Duhoarea orasului – Ce facem cu ea................................3920 iunie 2013............................................................................................................. 40Teme ABA...................................................................................................................40Exerciţiu reuşit de apărare împotriva inundaţiilor.....................................................40Maramureş: Exerciţiu reuşit de apărare împotriva inundaţiilor.................................42Inundatie simulata pe raurile Iza si Viseu...................................................................45Avertizare vreme severă pentru localităţile Baia Sprie, Şişeşti, Dumbrăviţa, Groşi! In Baia Sprie DN 18 a fost deja acoperit de apa si aluviuni!...........................................45Curţi inundate: Acoperişul sediului Poliţiei Baia Sprie spart de grindină...................47Teme similare.............................................................................................................48PLOI TORENTIALE – Avertizare de vreme severa pentru alte cinci localitati din Maramures.................................................................................................................48Zece milioane de euro pentru reabilitarea a trei staţii de epurare din Sălaj..............49Ţeapa exproprierilor pentru pista Aeroportului Cluj-Napoca. "Să stea Someşul pe unde o venit de când îi lumea!".................................................................................5019 iunie 2013............................................................................................................. 51Teme ABA...................................................................................................................51REPROŞ AL OFICIALILOR DE LA MINISTERUL MEDIULUI.............................................51Râurile din judeţ, transformate în depozite de moloz................................................51Măsuri suplimentare de prevenţie la secetă şi inundaţii...........................................52Teme similare.............................................................................................................54

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

21.06.2013

SITUAŢIE PERICULOASĂ PE DJ 185: Drumul dintre Bistra şi Valea Vişeului, in pericol de surpare..................................................................................................................54Dreptul la opinie, privind "Romaltyn la răscruce"......................................................54Vom plăti apă mai scumpă.........................................................................................57Bani de la bugetul de stat pentru finalizarea proiectelor din comunele salajene......5918 iunie 2013............................................................................................................. 60Teme ABA...................................................................................................................60REGULAMENT – Primarii maramureseni au fost informati despre noile manuale de gestionare a situatiilor de urgenta.............................................................................60EXERCIŢIU DE SIMULARE - Râurile transformate în depozite de gunoaie pot crea dezastre în Maramureş -............................................................................................61Un consilier din Ministerul Mediului le-a vorbit autoritatilor maramuresene despre situatiile de urgenta...................................................................................................63MM: Exerciţiul de simulare a unor inundaţii a început astăzi....................................65Teme similare.............................................................................................................67Salajenii din Gura Vladesei ramasi fara pod trec Somesul ca in aventurile de pe Discovery....................................................................................................................67Comunele sălăjene primesc bani pentru continuarea investiţiilor blocate................68Vom plăti apă mai scumpă. Cel mai tare creşte preţul apei canalizate, care, în premieră, va fi mai scumpă decât cea potabilă..........................................................69Sumele pentru despăgubirile de la Aeroport au fost tăiate.......................................70Teme de mediu...........................................................................................................72Ministerul Mediului va repara drumul forestier dintre Ic Ponor şi Padiş...................7217 iunie 2013............................................................................................................. 73Teme ABA...................................................................................................................73Primarii au probleme, iar rezolvarea lor e pe drum…................................................73Exerciţiu de apărare împotriva inundaţiilor în Maramureş........................................75Maramures: Exercitiu de aparare impotriva inundatiilor...........................................76Exerciţiu de apărare împotriva inundaţiilor...............................................................78Teme de mediu...........................................................................................................79

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

21.06.2013

MEDIU – Autoritatile din Borsa, somate sa grabeasca desfiintarea gropii de gunoi. .79Lucia Varga: „La Cluj s-a furat cu acte”.......................................................................80

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ-VEDEA......................................8218 iunie 2013............................................................................................................. 83Teme ABA...................................................................................................................83Interviu director SGA Giurgiu, ing. Dragoş Stoica, în emisiunea Raport de țară.........8417 iunie 2013............................................................................................................. 84Teme ABA...................................................................................................................84Expo Apa 2013...........................................................................................................84Forumul Regional al Apei...........................................................................................84Cod galben de crestere de niveluri si debite pe Dunare, incepand de duminica.......84Teme similare.............................................................................................................85Timp de o saptămână Dunărea este sub atentionare de inundatii............................85Al doilea pod peste Dunăre inaugurat.......................................................................85Teme de mediu...........................................................................................................86Cel mai mare parc fotovoltaic din România, inaugurat în judeţul Giurgiu.................86

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................8721 iunie 2013............................................................................................................. 87Teme ABA...................................................................................................................87Camelia Bărbutu, purtător de cuvânt ABA Jiu – Radio Craiova – 20 iunie 2013, Exercitiu simulare pentru apărare împotriva inundațiilor..........................................87Debitele Dunării în uşoară scădere pe sectorul administrat de A.B.A Jiu...................87Debitele Dunării în uşoară scădere pe sectorul administrat de A.B.A Jiu...................88Simulare în cazul unor inundaţii la Ciupercenii Vechi................................................8920 iunie 2013............................................................................................................. 89Teme ABA...................................................................................................................89Exerciţiu de simulare pentru apărare împotriva inundaţiilor.....................................89Dunărea, sub atenţionare până pe 26 iunie...............................................................90Cod galben de inundaţii pe Dunăre, inclusiv în Dolj, de mâine dimineaţă.................91Dolj: Exerciţiu de simulare pentru apărarea împotriva inundațiilor...........................91

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

21.06.2013

Cum ne apărăm de inundații? Adminstrația de Apă Jiu pregăteşte exerciții de simulare..................................................................................................................... 92Dolj: Exerciţiu de simulare pentru apărare împotriva inundațiilor.............................94Până în noiembrie 2013 / Barajul Valea de Peşti are autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţă...................................................................................................9519 iunie 2013............................................................................................................. 96Teme ABA...................................................................................................................96Dunărea nu face ravagii în Mehedinţi........................................................................96Dunărea a atins cota de inundație la Bechet..............................................................98Dunărea a depăşit cota de atenţie în Mehedinţi........................................................99Debitul Dunării a depăşit estimările: pericol de inundaţii în Dolj.............................100Dunărea a atins Cota de Inundație la Bechet...........................................................10118 iunie 2013...........................................................................................................104Teme ABA.................................................................................................................104Magda Somesan, responsabil Presa S.G.A Mehedinți – debite bazias şi cote înregistrate - sincron RTV, RTS, corespondent Adevarul – 17 iunie 2013................104Bărbuțu Camelia, purtător de cuvânt A.B.A Jiu - situația înregistrată pe Dunăre, prognoză – Radio Craiova, Radio Sud, Lupa, Oltenasul – 17 iunie 2013...................104Dunărea a depăşit cotele de atenţie........................................................................104Dunărea a depăşit cotele de atenție........................................................................106ABA Jiu: Dunărea a depăşit Cotele de Atenție.........................................................107Restricţii de navigaţie pe Dunăre, la Cazane............................................................109Pe Defileul Jiului / Deşeurile nu vin doar pe apă......................................................110Teme similare..........................................................................................................111Energie mai multă pentru CE Oltenia.......................................................................111Ziua Mondială pentru Combaterea DeŞertificării.....................................................11117 iunie - Ziua mondială pentru combaterea deşertificării......................................11317 iunie 2013...........................................................................................................115Teme ABA.................................................................................................................115

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

21.06.2013

Camelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu- direct Radio Oltenia Craiova – ora 12.20,avertizarea hidrologica – Cod galben şi situația pe Dunăre...........................115Doljul pe scurt, foarte pe scurt.................................................................................115Dunărea, în continuare sub supravegherea atentă a oamenilor ABA Jiu.................117Cod galben pe Dunăre, pe sectorul Gruia - Zimnicea, până în 23 iunie....................118Cod galben pe Dunăre..............................................................................................119Hidrologii anunţă posibile inundaţii până pe 23 iunie/COD GALBEN pe Dunăre/În Mehedinţi, fluviul a ieşit din matcă..........................................................................119Specialiştii A.B.A Jiu monitorizează debitele Dunării................................................121Specialiştii A.B.A Jiu monitorizează debitele Dunării................................................122Specialiştii ABA Jiu monitorizează debitele Dunării..................................................123Teme similare...........................................................................................................124Mehedinţi: Protest la societatea Hidroserv "Porţile de Fier"...................................124Ecologizare, la puterea a doua.................................................................................124

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET.....................................................12421 iunie 2013...........................................................................................................125Teme similare...........................................................................................................125Microhidrocentrala de la Falticeni scoasa la vanzare...............................................125Sistemul de alimentare cu apă, extins......................................................................125Teme de mediu.........................................................................................................126Sanitar-veterinarii nu au găsit nereguli la abatorul Avastar, unde Garda de Mediu a aplicat o amendă de 40.000 de lei..........................................................................12620 iunie 2013...........................................................................................................127Teme similare...........................................................................................................127Gara Burdujeni şi mai multe gospodării din Iţcani au fost inundate după furtuna de marţi noapte............................................................................................................127Comisie de evaluare a pagubelor produse de inundaţiile de marţi noapte.............128Noapte grea pentru pompieri..................................................................................128Culmea irigaţiilor: Putna s-a revărsat într-o grădină din Garoafa.............................129

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

21.06.2013

Lungu susţine că problema mirosurilor de la staţia de epurare va fi rezolvată definitiv după 1 septembrie...................................................................................................130Amendă de 40.000 de lei, aplicată abatorului Avastar, pentru poluarea cu deşeuri împrăştiate pe câmp................................................................................................13119 iunie 2013...........................................................................................................133Teme similare...........................................................................................................133Atenţie unde vă scăldaţi! Cum să nu transformi scăldatul într-o tragedie...............133Teme de mediu.........................................................................................................134Poluare şi miros insuportabil, de la deşeurile împrăştiate pe câmp de cel mai modern abator din judeţ.......................................................................................................13418 iunie 2013...........................................................................................................136Teme ABA.................................................................................................................136Bani pentru lucrarile hidrologice deja incepute.......................................................136Teme similare...........................................................................................................137Ploile au făcut ravagii în comunele Doljeşti şi Văleni...............................................137„Blestemul” care a lovit Jariştea: 80% din vii sunt compromise...............................138Teme de mediu.........................................................................................................140Ministrul Rovana Plumb participă la Consiliul de Mediu al UE.................................14017 iunie 2013...........................................................................................................140Teme ABA.................................................................................................................140Bacaul, ”securizat” impotriva inundatiilor...............................................................140Aproape 3000 ha de culturi agricole , distruse sau afectate partial de grindina sau vijelii.........................................................................................................................141Suceava, judeţ bogat în resurse naturale, dar insuficient valorificate.....................142

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIŢA..........................14419 iunie 2013...........................................................................................................144Teme ABA.................................................................................................................144Stelnica - cea mai sensibila zona de pe Dunare........................................................144Teme de mediu.........................................................................................................144Brăila, mai bogată cu 200 ha de pădure...................................................................144

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

21.06.2013

18 iunie 2013...........................................................................................................146 Teme ABA..................................................................................................................147

Proiect de 54 de milioane de euro pentru prevenirea inundaţiilor..........................146Teme de mediu.........................................................................................................147Ziua Internaţională a Dunării....................................................................................14717 iunie 2013...........................................................................................................147Teme ABA.................................................................................................................147Primăriile din judeţ verificate dacă sunt pregătite să intervină la inundaţii.............147Educatie ecologica pentru prevenirea poluarii cu nutrienti la Balta Alba................148Autorităţile ialomiţene, în alertăDigul din zona Bentu ameninţă să cedeze!...........150

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ...................................................15321 iunie 2013...........................................................................................................153Teme ABA.................................................................................................................153Aradul a rămas fără pistă artificială de canotaj........................................................153Teme similare...........................................................................................................155Zeci de case inundate în urma unei furtuni puternice la Ocna Mureş!....................155Încep lucrările de aducţiune a apei potabile la Cut, Cîlnic, Şpring, Doştat şi Rahău. 155Apă potabilă mai bună la Sighişoara şi Cristuru Secuiesc cu ajutorul fondurilor europene..................................................................................................................156Teme de mediu.........................................................................................................157Aqualand nu mai poate să-şi producă energia pentru funcţionare..........................15720 iunie 2013...........................................................................................................158Teme ABA.................................................................................................................158La Veţel se fac lucrări de prevenire a inundaţiilor....................................................158Gospodarii din Gorneşti, învăţaţi să depoziteze gunoiul de grajd............................159Teme similare...........................................................................................................159Furtună în zona Ocna Mureş: Timp de oră, grindina şi vântul puternic au răvăşit oraşul şi localităţile aparţinătoare............................................................................159Potop la Ocna Mureş: un acoperiş luat de furtună, zeci de case şi pivnițe inundate................................................................................................................................. 160

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

21.06.2013

Laszlo Borbely, audiat la DNA...................................................................................161Laszlo Borbely a fost audiat la DNA în calitate de martor într-un dosar de trafic de influenţă...................................................................................................................163Începe reabilitarea stației de epurare Sighişoara.....................................................164Apă potabilă mai bună la Sighişoara şi Cristuru Secuiesc.........................................164Microhidrocentrale de vânzare................................................................................165Teme de mediu.........................................................................................................165Cu cuţitul la os. Declanşarea procedurii de infringement s-a sincronizat cu inaugurarea investiţiei de la Paroşeni......................................................................16519 iunie 2013...........................................................................................................167Teme ABA.................................................................................................................167La Zam, ploaia a lăsat urme......................................................................................167Teme similare...........................................................................................................168Laszlo Borbely, audiat la Direcţia Naţională Anticorupţie........................................168Megaproiect. 2015- anul în care Hunedoara trebuie să aibă apă STAS la robinete. 168Concursurile Serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă...................170Exerciţiu de cooperare, cu forţe şi mijloace în teren, pentru gestionarea unei situaţii de urgenţă generate de accident tehnologic...........................................................171Teme de mediu.........................................................................................................173Harghita: mai multe sancţiuni aplicate de Garda de Mediu.....................................173Elevii Școlii generale Singidava au învățat să-şi protejeze mediul înconjurător, prin intermediul proiectului “Școala mea verde”............................................................17318 iunie 2013...........................................................................................................176Teme similare...........................................................................................................176Simulare: Accident tehnologic la Azomureş.............................................................176Simulare pentru situaţii de urgenţă la Azomureş.....................................................177800 de proprietari de păduri din ariile naturale protejate aşteaptă să li se facă dreptate...................................................................................................................177Variante de finanţare pentru Termocentrala Mintia................................................179Teme de mediu.........................................................................................................180

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

21.06.2013

Defilare pro mediu...................................................................................................180Lecțiile Școlii de biodiversitate au luat sfârşit, dar activitățile continuă şi în perioada vacanței....................................................................................................................180Paradox românesc: O afacere cu deşeuri a eşuat în ţara sufocată de gunoaie........18217 iunie 2013...........................................................................................................183Teme ABA.................................................................................................................183Atenţionare hidrologică de cod galben pe Dunăre..................................................183Teme similare...........................................................................................................183Încep lucrările la pasarela peste râul Mureş............................................................183Serviciile de voluntari pentru situaţii de urgenţă, în concurs..................................184Teme de mediu.........................................................................................................185România, pe locul al treilea in UE privind rezervele de gaze de şist!.......................185Natura 2000 în regiunea Centru – opţiunea verde pentru bunăstare......................18517 iunie, Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării......................................186

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI................................................18719 iunie 2013...........................................................................................................187Teme ABA.................................................................................................................187Angajaţii ABA Crişuri, fotbalişti de ocazie în scop caritabil.......................................187A.B.A Crisuri, bani pentru spitalul TBC.....................................................................188Competitie sportiva cu scop caritabil.......................................................................188Fotbal pentru caritate..............................................................................................189

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD.................................190 17 iunie 2013............................................................................................................191

Teme ABA.................................................................................................................190Sefii de consilii judeţene din judeţele Moldovei se întâlnesc pentru realizarea ”Hărţilor de Hazard şi de Risc la inundaţii”..............................................................190Localitățile situate în bazinul hidrografic Prut – Bârlad vor beneficia de hărți de risc împotriva inundațiilor..............................................................................................191Moldova fara inundatii.............................................................................................192

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

21.06.2013

Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad”, analizat la Iaşi...........................................................................................................193Precipitaţiile din ultimele zile continuă să producă pagube în judeţ........................194Iesenii vor afla care sunt zonele predispuse la inundatii..........................................196Localitățile situate în bazinul hidrografic Prut – Bârlad vor beneficia de hărți de risc împotriva inundațiilor..............................................................................................196Analiza stadiului hărţilor de risc la inundaţii pentru Lunca Prutului.........................198Iesenii vor afla care sunt zonele predispuse la inundatii..........................................199

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT...................................................19921 iunie 2013...........................................................................................................200Teme ABA.................................................................................................................200Canalul Bega –mândria Timişoarei – poate reface legătura cu Europa Centrală şi de Vest..........................................................................................................................20017 iunie 2013...........................................................................................................202Teme ABA.................................................................................................................202Lacul barajului Breazova va fi golit...........................................................................202Cod Galben de inundaţii pe Dunăre. Aerul cald TROPICAL se simte puternic în Câmpia de Vest.....................................................................................................................203Hidrologii spun ca viitura ce se apropie de Romania nu va crea probleme..............204Teme de mediu.........................................................................................................204Cercetasii timisoreni au curatat Padurea Verde de gunoaie....................................204

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT.........................................................20519 – 21 iunie 2013....................................................................................................205Teme ABA.................................................................................................................205În scopul realizării celui de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Olt, Calendarul privind activităţile de participare a publicului.................................205Inundaţii în Harghita !..............................................................................................206Inundaţii aseară în Harghita din cauza pârâului Homorodul Mic.............................20617 iunie 2013...........................................................................................................207Teme similare...........................................................................................................207

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

21.06.2013

Ploile torenţile au lăsat fără electricitate peste 45.000 de vâlceni şi au afectat infrastructura din 6 localităţi....................................................................................207SC Hidroelectrica SA va scoate la vânzare trei microhidrocentrale din Vâlcea........209Ultimul scăldat pentru un tânăr din Hălchiu............................................................210Făgărăşenii vor bea apă cu „gust european” peste doi ani......................................211

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

21.06.2013

Teme ANAR50.000 de metri cubi de beton va "înghiţi pista Aeroportului Braşov

/Bursa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

21.06.2013

COD GALBEN PE DUNĂRE. Viitura a ajuns la Calafat / HARTA CU ZONE DE RISCInstitutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA) din cadrul Administrației Naționale Apele Române a emis un cod galben pe fluviul Dunărea, valabil până pe 26 iunie. Avertismentul survine după ce vremea s-a înrăutățit în țările vecine, situate în amonte, unde s-au anunțat ploi. Având în vedere situaţia hidrologică actuală şi prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării în amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), INHGA anunță că a actualizat atenționarea hidrologică, pentru perioada 20.06.2013 ora 06:00 – 26.06.2013 ora 18:00, după cum urmează:COD GALBEN (Faza I-a de apărare) - Se menţine COD GALBEN pe Dunăre în intervalul 20.06.2013 ora 06:00 – 23.06.2013 ora 06:00 pe sectorul aval Gruia-Calafat, judeţele Mehedinţi şi Dolj.Se menţine COD GALBEN pe Dunăre pe sectorul aval Calafat – Zimnicea, pe toată durata intervalului (20.06.2013 ora 06:00 – 26.06.2013 ora 06:00), judeţele Dolj, Olt şi Teleorman.- Se instituie COD GALBEN pe Dunăre pe sectorul Cernavodă – Hârşova, începând cu 21.06.2013 ora 06:00, judeţul Constanţa.- Se menţine COD GALBEN pe Dunăre la Isaccea pe toată durata intervalului şi se instituie COD GALBEN pe Dunăre pe sector aval Isaccea şi pe braţele Dunării începând cu data de 20.06.2013 ora 06:00, judeţul Tulcea.- Se ridică CODUL GALBEN de pe sectorul aval S.H.E.N. Porţile de Fier – Gruia, începând cu data de 20.03.2013 ora 06:00, judeţul Mehedinţi.Dunărea pe sectorul aval Gruia este îndiguită. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/cod-galben-pe-dunare-viitura-a-ajuns-la-calafat-1043404.html

COD GALBEN de inundaţii. Care sunt judeţele vizateMai multe sectoare ale Dunării de pe teritoriile judeţelor Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Constanţa şi Tulcea se vor afla sub cod galben de inundaţii, de joi dimineaţă,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cod-galben-pe-dunare-viitura-a-ajuns-la-calafat-1043404.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cod-galben-pe-dunare-viitura-a-ajuns-la-calafat-1043404.html

21.06.2013

până pe 26 iunie, potrivit unei atenţionări a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA). Potrivit sursei citate, codul galben va fi valabil de joi, la ora 6.00, pe sectoarele Gruia - Calafat (judeţele Mehedinţi şi Dolj) şi Calafat – Zimnicea (judeţele Dolj, Olt şi Teleorman) şi pe sectorul aval Isaccea şi pe braţele Dunării (judeţul Tulcea). De vineri, de la ora 6.00, se instituie cod galben şi pe sectorul Cernavodă – Hârşova (judeţul Constanţa). Atenţionarea este valabilă până pe 26 iunie, la ora 18.00. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/social/cod-galben-de-inundatii-care-sunt-judetele-vizate-10986720

Au băgat 6.000 de tone de piatră în digul de la Borcea! Autorităţile susţin că va rezista viiturii de pe DunăreMinistrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, şi secretarul de stat Constantin Cătălin Chiper au verificat lucrările de consolidare a digului de pe braţul Borcea, Ialomiţa, acolo unde, în ultima săptămână s-au băgat nu mai puţin de 6.000 de tone de piatră în stăvilarul aflat în calea puhoaielor Dunării. Lucrările au fost demarate în judeţul Ialomiţa, între localităţile Stelnica şi Borduşani, după ce s-a constatat o eroziune a malului drept al braţului Borcea, în zona Bentu. Autorităţile locale, angajaţi ai Administraţiei Naţionale "Apele Române", dar şi pompieri din cadrul ISU Ialomiţa au început consolidarea digului în urmă cu aproximativ 8 zile. Lucrările includ dublarea digului existent, care are o înălţime de 4,5m, pe o lungime de apoximativ 100 de metri în zona critică şi o lăţime a coronamentului de 7-8 m. Până în acest moment au fost folosite 6.000 tone de piatră, urmând ca în cursul zilei de astăzi (n. r. sâmbătă) să se finalizeze întreaga lucrare de consolidare. Poliţia de Frontieră a sprijinit intervenţia cu o barcă puternică cu motor pentru a se putea lucra în contracurent. Ministrul Radu Stroe a fost asigurat de reprezentanţii de la "Apele Române" că digul va rezista şi nu va exista nici un pericol pentru populaţia din zonă şi pentru Autostrada Soarelui. /Libertatea, http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dog-borcea-piatra-tone-ialomita-dunare-viitura-ploi-autoritati-ministrul-afacerilor-interne-radu-stroe-451511.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dog-borcea-piatra-tone-ialomita-dunare-viitura-ploi-autoritati-ministrul-afacerilor-interne-radu-stroe-451511.html

http://www.libertatea.ro/detalii/articol/dog-borcea-piatra-tone-ialomita-dunare-viitura-ploi-autoritati-ministrul-afacerilor-interne-radu-stroe-451511.html

http://www.mediafax.ro/social/cod-galben-de-inundatii-care-sunt-judetele-vizate-10986720

http://www.mediafax.ro/social/cod-galben-de-inundatii-care-sunt-judetele-vizate-10986720

21.06.2013

Teme similareRAPORT DE TARA. Delta Dunarii, intre bogatia naturii si saracia oamenilor Plimbari cu barci propulsate manual pe cele trei canale pitoresti si drumetii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale si marine transforma Tulcea intr-un un spatiu unic, special, care-i obliga pe localnici sa traiasca dupa alte reguli. In Delta, viata se imparte extrem, intre bogatia naturii si saracia oamenilor. Pentru vizitatori, bratele Dunarii sunt un paradis pe care il viziteaza. Pentru localnici, au devenit o ruta zilnica sau saptamnala pe care trebuie sa o parcurga pentru a ajunge la munca sau pe unde mai au treaba. Durata acestei calatorii este destul de semnificativa pentru cei care nu isi permit accesul pe o barca rapida: patru ore dus, cu o barca normal. Este o suprafata destul de importanta care se desfasoara pe trei brate si care este nu doar patrimoniu national, ci patrimoniu mondial, patrimoniu UNESCO, si intr-adevar merita sa fie perla coroanei, a Dobrogei, a declarat Horia Teodorescu, presedintele CJ Tulcea. Florin Fagetu traieste in Letea, insa aceasta infrastructura atipica a judetului l-a impiedicat de multe ori sa ajunga in Tulcea sau chiar pe litoralul romnesc. Povesteste ca nu putine au fost cazurile cnd au murit oameni in toiul iernii pentru ca nu exista mijloc de transport dect pe apa. Unii nu au putut fi dusi la timp la spital nici cnd s-a plecat cu spargatorul de gheata, pentru ca a ramas blocat. Asta inainte ca primaria din Sulina sa le fi pus la dispozitie un elicopter SMURD care vine de indata cnd este solicitat. Suntem pe timp de iarna mai izolati cnd sloiurile de gheata, pe timp de vara sunt mai multe nave rapide si ne descurcam mai bine, a povestit Florin Fagetu, localnic Letea. Calatoria cu barca sau nava rapida este costisitoare: 50 de lei pentru un drum dus-intors Tulcea-Sulina, o calatorie care dureaza patru ore doar dus. S-ar putea insa ca lucrurile sa se schimbe ct de curnd, promit alesii locali, care au in plan un proiect de realizare a unui pod care sa faca legatura cu Tulcea.Am creat acest ITI, un instrument de dezvoltare integrata a teritoriului Deltei Dunarii, fapt ce a fost consemnat zilele trecute la Constanta si de ministerul Afacerilor Europene, singurul ITI din tara la momentul actual, fapt ce ne aduce dezvoltarea infrastructurii localitatilor limitrofe pentru a usura legatura cu tulcea nu doar pe apa, si asta cu fonduri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

21.06.2013

europene fara ca autoritatile locale sa se implice financiar, a declarat Horia Teodorescu, presedintele CJ Tulcea. Pana atunci insa locuitorii din satele inconjurate de cele trei brate isi vad in continuare de treburile lor, fara sa spere prea mult ca acest pod se va concretiza in viitorul apropiat. /Digi 24, http://www.digi24.ro/stire/RAPORT-DE-TARA-Delta-Dunarii-intre-bogatia-naturii-si-saracia-oamenilor_111466

Bucurestiul intra pe lista capitalelor care detin rezervatii naturale: Delta Vacaresti va deveni arie protejata Bucurestiul este foarte aproape de a intra pe lista capitalelor care detin rezervatii naturale. Delta Vacaresti va deveni, in curand, arie protejata. Academia Romana si-a dat deja avizul, iar acum mai este nevoie doar de o hotarare de Guvern in acest sens. Astfel, Delta dintre blocuri va deveni cel mai mare parc din Romania, dar si o zona unica in Europa. Un paradis in mijlocul orasului. Asta reprezinta cele 190 de hectare de verdeata din Groapa Vacaresti. 94 de specii de pasari sunt cu certitudine identificate. Sute de diverse alte specii: nevertebrate, amfibieni, pesti, reptile, plante rare si chiar si acesti pradatori. Au fost fotografiate recent vidrele. Exista vidre, exista vulpi. Testoase de apa foarte multe exista acolo, explica Cristian Lascu, redactor-sef National Geographic. Timp de un an, comisia de specialisti a adunat proba dupa proba, cu ajutorul carora sa demonstreze importanta Gropii Vacaresti. Iar Academia Romana a validat studiul stiintific. In urma cu cateva zile ne-am dat avizul stiintific. Este un complex unic intr-un perimetru urban, care are niste valori deosebite. Inclusiv specii care sunt prioritare la nivelul Uniunii Europene, spune Dan Munteanu, presedintele Comisiei Monumentelor Naturii a Academiei Romane. Groapa Vacaresti trebuie sa mai treaca un hop pentru a deveni rezervatie cu acte in regula. Va trebui sa dea o hotarare de consiliu local prin care sa avizeze terenurile care vor intra in aria protejata. Ne mai trebuie un punct de vedere al proprietarilor si apoi vom inainta documentatia la Ministerul Mediului, a declarat Florin Stoican, coordonatorul studiului stiintific Delta Vacaresti. In foarte scurt timp vom declara arie naturala protejata, iar proiectul se va finaliza cel mai tarziu la sfarsitul acestui an, a anuntat Rovana Plumb, ministrul Mediului. Apoi ar putea incepe lucrarile care ar transforma zona in prima rezervatie naturala a orasului Bucuresti. Parcul va avea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

http://www.digi24.ro/stire/RAPORT-DE-TARA-Delta-Dunarii-intre-bogatia-naturii-si-saracia-oamenilor_111466

http://www.digi24.ro/stire/RAPORT-DE-TARA-Delta-Dunarii-intre-bogatia-naturii-si-saracia-oamenilor_111466

21.06.2013

pasarele de lemn pe care vizitatorii se vor putea plimba si trei cai de acces in rezervatie. Pe unul dintre cele trei lacuri ar putea fi pusa o barca pe care vizitatorii sa o foloseasca pentru a vedea mai de aproape mediul acvatic. Momentan, totul ramane inca la stadiu de proiect. Groapa Vacaresti va fi cel mai mare parc din Bucuresti si primul realizat in capitalism, avand in vedere ca toate celelalte au fost create in timpul monarhiei sau comunismului. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/bucurestiul-intra-pe-lista-capitalelor-care-detin-rezervatii-naturale-delta-vacaresti-va-deveni-arie-protejata-217912.html

Teme de mediuSturionii din Dunare, amenintati de braconaj si de comertul ilegal cu icre negre In ultimul deceniu, pescuitul excesiv si cel ilegal au adus aproape de extinctie sturionii salbatici din Dunare. Pescuitul lor a fost interzis din 2006, dar asta nu i-a speriat pe braconieri. Cei care practica pescuitul ilegal la aceste specii sunt foarte bine organizati, astfel inct o simpla prezenta a noastra pe zonele de pescuit duce la anuntarea celor implicati si atunci efectele nu sunt cele pe care le dorim, explica directorul Inspectiei Apelor Interioare, Marian Chiriac. Probele recoltate din restaurante, din piete si de la vnzatorii ambulanti demonstreaza ca jumatate din icrele negre vndute la noi sunt recoltate ilegal. Un kilogram costa in magazine cel putin 1.000 de euro. Pe piata neagra, in schimb, pretul poate fi chiar si de patru ori mai mare. Icrele din comertul licit provin de cele mai multe ori din crescatorii, pe cnd cele vndute ilegal sunt exclusiv din salbaticie. Icrele negre provenite din braconaj sunt insa periculoase pentru sanatate. Adesea, organele sturionilor pot contine metale grele si alte substante toxice.Daca eticheta exista, singurul lucru important este sa se uite sa vada daca aceasta are un W sau un C. W inseamna ca provine de la un sturion salbatic, iar C ca provine din acvacultura, explica Magor Csibi, director WWF Romnia. Ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, a anuntat ca in perioada imediat urmatoare va intari controlul si va reorganiza Agentia de Pescuit, astfel inct sa creasca numarul de inspectori. Ministerul Mediului vrea sa inaspreasca pedepsele pentru braconaj, dar si sa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.antena3.ro/romania/bucurestiul-intra-pe-lista-capitalelor-care-detin-rezervatii-naturale-delta-vacaresti-va-deveni-arie-protejata-217912.html



21.06.2013

repopuleze lunca Dunarii cu sturioni. Deocamdataa autoritatile nu au bani, iar ca sa ii obtina de la Bruxelles e nevoie de parcurs un lung traseu birocratic. Cele mai recente studii despre sturionii din tara noastra dateaza din 2009. Pentru a putea accesa banii europeni necesari repopularii cu aceste specii, autoritatile romne trebuie, intii de toate, sa actualizeze aceste documente. /Digi 24, http://www.digi24.ro/stire/Sturionii-din-Dunare-amenintati-de-braconaj-si-de-comertul-ilegal-cu-icre-negre_111751

Gold Corporation pierde Roşia Montană I

/Ziua News

Gold Corporation pierde Roşia Montană II

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.digi24.ro/stire/Sturionii-din-Dunare-amenintati-de-braconaj-si-de-comertul-ilegal-cu-icre-negre_111751

http://www.digi24.ro/stire/Sturionii-din-Dunare-amenintati-de-braconaj-si-de-comertul-ilegal-cu-icre-negre_111751

21.06.2013

/Ziua News

Blanculescu: Proiectul de la Rosia Montana are putea genera deschideri de noi mine Exploatarea aurului de la Rosia Montana ar putea conduce la deschiderea altor mine iar in acest fel activitatea extractiva va reveni, a declarat, marti, intr-o conferinta de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

21.06.2013

specialitate, analistul economic Ionel Blanculescu, consilier al premierului Victor Ponta. 'Exploatarea aurului de catre Romnia este un subiect de care se feresc foarte multi sa discute avnd in vedere severitatea anumitor ONG-uri care actioneaza doar atunci cnd e vorba despre critica literara, nu cnd e vorba despre fapte. Din punctul meu de vedere, acest proiect /de la Rosia Montana, n.r./ ar putea sa genereze, ca pionier in industria extractiva a metalelor rare, un declansator pentru alte deschideri de mine, astfel inct aceasta activitate extractiva in Romnia sa revina si sa confere economiei o crestere mult asteptata. Statul si-a marit stacheta de pretentii pe acest proiect, dar odata cu negocierile care vor urma, acelasi stat ar putea avea de cstigat (...)', a afirmat Blanculescu. Potrivit analistului, in ceea ce priveste industria extractiva a mineralelor solide situatia este destul de nefericita, in timp ce la exploatarea gazelor de sist Romnia trebuie sa tina cont de crearea unei noi ordini economice mondiale. 'in industria extractiva de minerale solide, situatia sta intr-un mod destul de nefericit. Situatia este complicata, dar cel mai mult o complicam noi pentru ca ne lipseste actiunea. Romnia continua sa fie pasiva la acest sector. Cu toate acestea, putem sa realizam valoare adaugata in acest domeniu. Va fi momentul in care, cu sau fara Guvern, aceste zone pot fi exploatate cu eficienta. in ceea ce priveste exploatarea gazelor de sist, trebuie sa fim convinsi si constienti ca, la momentul acesta, pe plan mondial, se creeaza o noua ordine economica generata de acest nou potential de extractie din SUA', a explicat analistul economic. in data de 9 iunie, ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, afirma ca investitorul Rosia Montana Gold Corporation /RMGC/ va trebui sa constituie un fond special de mediu, separat de garantiile de mediu prevazute de legislatie, si sa-si asume toate costurile estimate si precizate anterior in cazul proiectului minier aurifer pe care doreste sa-l demareze la Rosia Montana. RMGC, investitor in proiectul minier aurifer de la Rosia Montana, si-a anuntat intentia de a dezvolta cea mai moderna mina din Romnia, propunndu-si sa extraga aproximativ 300 de tone de aur si 1.400 tone de argint, echivalentul a 20.000 de lingouri. Compania a fost infiintata in anul 1997, in judetul Alba, in care actionari sunt compania miniera de stat Minvest Deva - cu 19,31% si Gabriel Resources - cu 80,69%. in cazul in care proiectul aurifer ar primi unda verde, Romnia devine primul producator de aur din Europa, depasind astfel primele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

21.06.2013

doua tari din top, Finlanda si Suedia. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/204306-Blanculescu-Proiectul-de-la-Rosia-Montana-are-putea-genera-deschideri-de-noi-mine.html

Comerţul ilegal de caviar ameninţă sturionii sălbatici

/Jurnalul National

Lucia Varga: Vanzarea lemnului masurat impiedica fraudaPrevederea referitoare la vnzarea lemnului masurat, taiat din fondul forestier, care va fi introdusa in noul Cod Silvic, nu mai da posibilitatea fraudarii in exploatarile forestiere, a afirmat, luni, ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga, dupa o intlnire cu membrii Grupului Parlamentar PSD din Senat. Cand vinzi estimat, estimezi cantitatea de lemn. Din pacate, de cele mai multe ori, estimezi in favoarea unora sau altora, iar cand masori vinzi masurat si vinzi controlat, fara sa mai existe posibilitatea fraudarii, a spus ministrul delegat, referindu-se la propunerea de introducere in Codul Silvic a interdictiei de vanzare a lemnului pe picior.Lucia Varga a precizat ca in intalnirea cu senatorii PSD, pe langa subiectul modificarii Codului Silvic, s-a discutat si despre reorganizarea Inspectoratelor Silvice, pe care ministrul vrea sa le transforme in institutii credibile. Pe langa modificarea Codului Silvic,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/204306-Blanculescu-Proiectul-de-la-Rosia-Montana-are-putea-genera-deschideri-de-noi-mine.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/204306-Blanculescu-Proiectul-de-la-Rosia-Montana-are-putea-genera-deschideri-de-noi-mine.html

21.06.2013

am discutat si despre reorganizarea Inspectoratelor Silvice, pentru ca acestea trebuie sa devina institutii credibile. Acum nu sunt suficient de eficiente. De asemenea, vom modifica legea privind contraventiile silvice, pentru a intari autoritatea acestora, pentru a mari sanctiunile. Vom modifica si legea privind statutul personalului silvic, a spus Lucia Varga. Ministrul delegat a precizat ca modificarile propuse la Codul Silvic vor fi prezentate Guvernului, in urmatoarele saptamani. Venim in fata Guvernului, in saptamanile urmatoare, cu modificarile la Codul Silvic. Am vrut sa agream, la nivel de principiu, cu grupurile parlamentare, noul Cod Silvic, astfel incat, odata aprobat de Guvern, sa venim in Parlament cu principiile agreate, pentru ca acest Cod Silvic sa nu sufere mari modificari. Vom prezenta punctul nostru de vedere in aceasta dezbatere parlamentara, dar nu vrem sa avem modificari majore, pentru ca au fost cazuri in care in dezbaterea din Parlament au avut loc modificari majore. A existat intelegere din partea domnilor senatori. Am fost inclusiv la celelalte grupuri parlamentare, la PNL si UDMR si am prezentat acest Cod Silvic si sper ca, odata aprobat de Guvern, sa mentinem forma propusa, a aratat Lucia Varga. Lucia Varga a spus, pe de alta parte, ca la Cluj a fost demarat un control, in localitatea Dealu Negru, unde a fost defrisata o suprafata cu brazi, pentru a fi transformata in pasune, pentru a se primi subventiile pe suprafata. Vom verifica acest aspect, cu atat mai mult cu cat la Cluj avem o echipa de control. Exista o concurenta intre terenurile impadurite si terenurile aflate ca pasuni. Terenurile care sunt pasuni sunt incadrate la APIA ca terenuri care obtin subventie, iar pe partea de impadurire a terenurilor nu se acorda subventie. Deci, trebuie sa luam in calcul, pentru perioada urmatoare, ca pentru proprietatile pe care cetatenii le pun la dispozitie pentru impaduriri sa acordam subventii. Este o discutie pe care am avut-o astazi la grupul parlamentar PSD din Senat. Am abordat inclusiv subiectul subventiilor pe suprafata, pentru ca sunt situatii in care, de exemplu, un proprietar doreste sa cultive porumb pe o suprafata si primeste subventii, iar daca doreste sa o impadureasca nu mai primeste subventii. Aici trebuie sa gasim o solutie, poate chiar sa primeasca subventii suplimentare, daca este de acord cu impadurirea. /Money.ro, http://www.money.ro/lucia-varga--vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda_1249894.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

http://www.money.ro/lucia-varga--vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda_1249894.html

http://www.money.ro/lucia-varga--vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda_1249894.html

21.06.2013

/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/203979-Lucia-Varga-Vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda.html/Ziare.realitatea.net, http://ziare.realitatea.net/lucia-varga-vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda_978497.html

Ministrul Rovana Plumb va participa, marti, la Consiliul de Mediu al UE Ministrul Mediului, Rovana Plumb, va participa marti, 18 iunie 2013, la reuniunea Consiliului de Mediu al Uniunii Europene, ce se desfasoara la Luxemburg si reuneste ministri ai mediului din Statele Membre, se arata intr-un comunicat al Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC), remis luni AGERPRES. In cadrul acestei reuniuni, Presedintia irlandeza a UE va prezenta un raport de progrese privind propunerea de Directiva a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei si a motorinei si de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizarii energiei din surse regenerabile si va organiza un schimb de opinii referitoare la legatura dintre Raportul Panelului la nivel inalt al Secretarului General al Natiunilor Unite privind Agenda de Dezvoltare post-2015 si definirea obiectivelor de dezvoltare durabila. Totodata, se intentioneaza avizarea Concluziilor privind actiunile ulterioare Conferintei Rio+20 - cadrul pentru Agenda post-2015 si adoptarea Concluziilor referitoare la comunicarea Comisiei referitoare la strategia UE privind adaptarea la efectele schimbarilor climatice. De asemenea, o serie de aspecte referitoare la implementarea Directivei Cadru privind Strategia Marina vor fi aduse in discutie cu prilejul acestui Consiliu. /AGERPRES, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/203802-Ministrul-Rovana-Plumb-va-participa-marti-la-Consiliul-de-Mediu-al-UE.html/Ziare.realitatea.net, http://ziare.realitatea.net/ministrul-rovana-plumb-participa-la-consiliul-de-mediu-al-ue_977974.html/Bursa, http://www.bursa.ro/ministrul-rovana-plumb-participa-la-consiliul-de-mediu-al-ue-208711&s=politica&articol=208711.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

http://www.bursa.ro/ministrul-rovana-plumb-participa-la-consiliul-de-mediu-al-ue-208711&s=politica&articol=208711.html

http://www.bursa.ro/ministrul-rovana-plumb-participa-la-consiliul-de-mediu-al-ue-208711&s=politica&articol=208711.html

http://ziare.realitatea.net/ministrul-rovana-plumb-participa-la-consiliul-de-mediu-al-ue_977974.html

http://ziare.realitatea.net/ministrul-rovana-plumb-participa-la-consiliul-de-mediu-al-ue_977974.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/203802-Ministrul-Rovana-Plumb-va-participa-marti-la-Consiliul-de-Mediu-al-UE.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/203802-Ministrul-Rovana-Plumb-va-participa-marti-la-Consiliul-de-Mediu-al-UE.html

http://ziare.realitatea.net/lucia-varga-vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda_978497.html

http://ziare.realitatea.net/lucia-varga-vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda_978497.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/203979-Lucia-Varga-Vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/203979-Lucia-Varga-Vanzarea-lemnului-masurat-impiedica-frauda.html

21.06.2013

Noi TENSIUNI in USL: PNL face comisie de ancheta privind gazele de sist Senatorul PNL de Brasov Sebastian Grapa a anuntat ca luni va solicita infiintarea unei comisii parlamentare de ancheta in privinta efectelor exploatarii gazelor de sist, in conditiile in care premierul Victor Ponta a declarat ca se va bate pentru utilizarea acestor resurse, potrivit Realitatea.net. Senatorul PNL are pana acum doua interpelari adresate premierului Victor Ponta pe subiectul gazelor de sist, insa nu a primit niciun raspuns. Grapa se teme ca, pe de o parte, este vorba de o escrocherie pusa la cale de Chevron, iar de cealalta parte se urmareste depozitarea deseurilor radioactive de pe nava Flaminia, aflata in portul Constanta, in puturile rezultate de pe urma exploatarii gazelor de sist. Prim-ministrul nu mi-a raspuns la interpelare, insa mi-au raspuns alte ministere, fiecare spunnd ca aria de competenta nu este in ograda sa. Luni, la grupul meu, voi cere o comisie de ancheta pentru ca niciunul dintre ministere nu m-a lamurit si nu mi-a raspuns concret la intrebarea pe care le-am adresat-o. Daca exista un studiu de impact foarte clar privind aceste forari. Noi discutam despre Chevron, dar acest Chevron care exploreaza, respectiv exploateaza in Romnia, nu este Chevron-Statele Unite. Singurul lucru in comun este prima denumire, atta tot. in rest Chevron America este unu', Chevron asta este altu'. Eu cred ca aici totul are legatura cu exploatare bursiera, vor sa mai dea un 'boom', asa cum au facut atunci cnd au zis ca au descoperit rezerve in Marea Britanie, a declarat Sebastian Grapa pentru Ziare.com. /Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/noi-tensiuni-in-usl-pnl-face-comisie-de-ancheta-privind-gazele-de-sist-304893.html

Magnatul Holzindustrie Schweighofer a pus ochii si pe aurul verde al Tinutului Secuiesc Magnatul Gerald Schweighofer vrea sa faca o fabrica de cherestea, cu o capacitate anuala de 800.000 de metri cubi, in localitatea covasneana Reci Uzina va stimula abuzul in privinta defrisarilor si va inghiti o cantitate de materie lemnoasa de sapte ori mai mare decat cea exploatata legal in judet Circa 80% din productia austriaca de cherestea va fi vanduta in Japonia. Cantecul drujbei austriece a starnit, pentru inceput, tropaituri nervoase, aplauze pe sub masa si fluieraturi sincere dinspre scaunele rezervate clasei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/noi-tensiuni-in-usl-pnl-face-comisie-de-ancheta-privind-gazele-de-sist-304893.html

http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/noi-tensiuni-in-usl-pnl-face-comisie-de-ancheta-privind-gazele-de-sist-304893.html

21.06.2013

politice. A semanat rumoare printre ONG-urile de mediu. Multimiliardarul Gerald Schweighofer, prin fabricile pe care le detine in Romania, prelucreaza si exporta peste 2,6 milioane de tone de lemn pe an. Si vrea mai mult. In anul 2002, in Romania sosea, la vanatoare de resurse, o importanta companie austriaca, jucator greu pe piata mondiala a lemnului: Holzindustrie Schweighofer. Prima investitie: fabrica de cherestea din Sebes. Accesul la padurile romanesti a propulsat grupul austriac in fruntea clasamentului exportatorilor de lemn din tara noastra. Afacerile au inceput sa creasca in 2007, cand Gerald Schweighofer a cumparat inca o fabrica la Ridiuti. Au urmat unitatile de productie de la Comanesti si Siret. Anul trecut, Holzindustrie avea deja in portofoliu 15.000 de hectare de padure. Compania lucreaza cu cele mai noi tehnologii cu laser si, pentru a-si mentine pozitia de lider, are o nevoie colosala de materie prima. E printre cei mai mari cinci furnizori europeni de cherestea ai Japoniei si are livrari in peste 40 de tari. Acum a pus ochii pe padurile Covasnei, unul dintre cele mai impadurite judete ale Romaniei, cu aproape 45% din suprafata acoperita de aur verde.Cu ochii larg inchisi la defrisari ilegaleHolzindustrie Schweighofer a anuntat ca va construi o fabrica de cherestea in localitatea Reci, care ar trebui aprovizionata anual cu 800.000 metri cubi de lemn. Aceasta cantitate reprezinta 5% din cantitatea de lemn exploatata anual din toata tara. O astfel de uzina consumatoare de lemne in Secuime ar pune o presiune enorma pe exploatarile de padure din intreaga regiune si ar incuraja defrisarile ilegale, spun ONG-urile de mediu, care se impotrivesc investitiei. Asociatia Transilvania Verde si Asociatia Tinutul Secuiesc Verde considera venirea companiei Schweighofer in Covasna indezirabila si au formulat o petitie impotriva investitiei, care are aproape 1.000 de semnatari. Deja situatia defrisarilor este destul de grava. Este simplu: daca va creste cererea de materie lemnoasa, atunci va creste si oferta: fie cea legala, fie cea ilegala. In industria lemnului este o mafie atat de mare si de extinsa in Romania, incat nu poti conta pe ideea ca se va respecta legea in faza de exploatare, a declarat, pentru ZIUAnews, presedintele Asociatiei Transilvania Verde, Kovcs Zoltn Csongor.Lemn alb si lemn negru pentru japonezi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

21.06.2013

Compania austriaca nu se sfieste sa cumpere lemn de pe piata neagra. Deocamdata, autoritatile au documentat un singur astfel de caz. In 2007, la uzina Holzindustrie s-au gasit peste 7.000 de metri cubi de lemn taiat ilegal. Austriecii cumpara lemnul si nu se dau in laturi sa apeleze la piata neagra si, indirect, sustin exploatarea legala si ilegala. La o cantitate de 800.000 de metri cubi anual, firma austriaca va lucra cu foarte multi furnizori de lemn. Cumpara aproape tot ce este posibil, adica poti sa te duci si cu un singur camion de lemne si cu sute de vagoane, ca Holzindustrie nu va refuza marfa. Practic, e imposibil sa vezi din afara din ce sursa obtin ei cantitatea necesara de materie prima, a adaugat Zoltn Csongor. Deocamdata, legislatia care reglementeaza activitatea unei astfel de uzine este destul de vaga: nu exista o interdictie in privinta capacitatii pe care o poate avea, chiar daca aceasta depaseste cantitatea de lemn care poate fi exploatata legal in regiune. Este o subreglementare in piata, sustin activistii de mediu.Cu sapte masuri mai sus de legeExploatam in jur de 125.000 de metri cubi de masa lemnoasa, anual, a declarat Ioan Cosnean, directorul Directiei Silvice Covasna. Adica de aproape sapte ori mai putin decat capacitatea de prelucrare pe care o va avea fabrica de la Reci. Silvicultorii de la Covasna administreaza, in momentul de fata, o suprafata de 63.000 de hectare, dintre care 39.000 de hectare sunt paduri proprietate publica a statului, iar restul de 24.000, paduri particulare aflate in grija Romsilva. In judetul Covasna a fost si exista un cult pentru vegetatia forestiera si pentru padure. Si asta, in parte, datorita faptului ca 50% din suprafata judetului este acoperita de paduri, mai spune Ioan Cosnean. In conditiile in care 800.000 de metri cubi de lemn inseamna circa 2.000 de hectare de padure, ar rezulta ca daca firma austriaca va prelucra exclusiv lemn din Covasna in urmatorii 10 ani (durata contractului-cadru reinnoit cu Romsilva in 2013) ar putea inghiti jumatate din suprafata de padure din judet aflata in proprietatea statului.Plamanul verde si insuficienta respiratorie politicaNe exprimam ingrijorarea asupra faptului ca aceasta problematica atat de importanta privind viitorul Tinutului Secuiesc a devenit obiectul luptelor de partid. Rugam insistent pe alesii locali, deputatii si conducatorii institutiilor abilitate sa asigure un viitor sustenabil, sigur si curat Tinutului Secuiesc, prin deciziile legate de paduri pe care le vor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

21.06.2013

lua, mai scriu organizatiile de mediu care cer oprirea proiectului. Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) nu ii vrea pe austrieci in Covasna, in timp ce printre sustinatori se numara conducerea PSD Covasna, care afirma ca este absurd sa dai cu piciorul la 650 de locuri de munca in plina criza, si senatorul UDMR Covasna Olosz Gergely, care, de altfel, a adus investitorul austriac la Reci. Si fostul ministru al Mediului, Rovana Plumb, a mentionat, intr-un discurs public despre investitii importante pentru Romania, faptul ca o companie din Austria intentioneaza sa investeasca 150 de milioane de euro intr-o fabrica de cherestea in judetul Covasna.Proteste publice Luna trecuta, peste 100 de tineri au participat la un miting in centrul Municipiului Sfantu Gheorghe, in semn de protest fata de intentiile companiei austriece. Manifestari similare au avut loc in alte 14 localitati din judetele Covasna, Harghita, Mures si Satu Mare, sub genericul Salvati padurile din Tinutul Secuiesc. Aceasta investitie austriaca reprezinta un pericol chiar si pentru siguranta nationala a Romaniei. Trebuie doar sa ne aducem aminte de dezastrele provocate de defrisarile masive, iar in urmatorii zece ani, aceste paduri vor fi rase de pe fata pamantului. Sa nu uitam de inundatiile care pot fi provocate in urma acestor taieri masive de masa lemnoasa, de iminentul dezechilibru produs la nivelul ecosistemelor. Infiltrarea companiei austriece in judetul Covasna nu reprezinta altceva decat falimentarea constienta a unitatilor din industria prelucrarii lemnului () si redirectionarea angajatilor catre oficiile de plasare a fortei de munca, a declarat, la acel moment, Toke Ervin, presedintele organizatiei de tineret a PPMT Covasna.Cine este Gerald Schweighofer Romanii au impresia ca se taie padure in exces pentru ca se taie numai in vai unde exista drumuri, dar rezervele imense se afla in munti si sunt inaccesibile, declara, nemultumit, cu ani in urma, actualul numar unu in exploatarea lemnului romanesc. Austriacul Gerald Schweighofer castiga din prelucrarea lemnului romanesc peste un milion de euro pe saptamana. Profit net. Calculul apartine site-ului de business money.ro, care precizeaza ca Holzindustrie Schweighofer a devenit cea mai profitabila afacere antreprenoriala din Romania. Se stie despre el ca face parte dintruna din cele mai bogate familii austriece, o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

21.06.2013

familie cu o traditie de trei sute de ani in industria de prelucrare a lemnului. Acelasi Gerald Schweighofer ameninta ca se gandeste sa-si mute afacerile in Cehia si ca merge in pierdere din cauza ca guvernantii nu s-au tinut de cuvant privind modificarea legislatiei. Compania austriaca are in Romania trei unitati pe baza de biomasa in baza unor promisiuni privind triplarea subventiilor acordate producatorilor in domeniu. /Ecomagazin, http://www.ecomagazin.ro/magnatul-holzindustrie-schweighofer-a-pus-ochii-si-pe-aurul-verde-al-tinutului-secuiesc/

Gazele de şist pot arunca în aer coaliţia de guvernare I

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

http://www.ecomagazin.ro/magnatul-holzindustrie-schweighofer-a-pus-ochii-si-pe-aurul-verde-al-tinutului-secuiesc/

http://www.ecomagazin.ro/magnatul-holzindustrie-schweighofer-a-pus-ochii-si-pe-aurul-verde-al-tinutului-secuiesc/

21.06.2013

/Curentul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

21.06.2013

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA21 iunie 2013Teme ABAEXERCIŢIU - Simularea împotriva inundaţiilor din Maramureş, fără probleme Exercițiul de apărare împotriva inundațiilor care s-a derulat în această perioadă în Maramureş, a fost unul reuşit. Aceasta este concluzia la care au ajuns autoritățile şi specialiştii care au urmărit îndeaproape modul în care cei responsabili din județul nostru au acționat în cazul unor inundații. În conformitate cu prevederile Programului exercițiilor de simulare – 2013, aprobat de conducerea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în perioada 17 iunie-18 iunie 2013 s-a organizat exercițiul de simulare a inundațiilor în bazinul hidrografic Tisa, pe râurile Iza şi Vişeu, în vederea verificării modului de funcționare a fluxului informațional-decizional pentru avertizarea-alarmarea populației, a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, precum şi a modului în care deținătorii de lucrări şi responsabilii cu probleme de inundații de la nivel local cunosc procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundații. Exercițiul de simulare a inclus localitățile Bârsana, Onceşti, Vadu Izei, Sighetu Marmației, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (comitetele locale pentru situații de urgență). Structuri implicate în desfăşurare: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - C.O.S.U., Administrația Națională Apele Române, Administrația Națională de Meteorologie – CMR Transilvania Nord-Cluj Napoca, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, ABA Someş-Tisa, CJSU Maramureş, SGA Maramureş, IJSU Gheorghe Pop de Băseşti al județului Maramureş.Atenţie sporită determinării probabilităţii reale de depășire ale digurilor și ale cotelor reale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

21.06.2013

Directorul tehnic al Administrației Bazinale a Apelor Someş-Tisa, Petrică Stroe a precizat că s-au purtat discuții asupra programului şi modului de desfăşurare al exercițiului de simulare. S-a discutat asupra modului de întocmire a Planului bazinal şi județean de apărare împotriva inundațiilor pentru perioada 2014-2017. S-a insistat asupra introducerii hărților de hazard în planul bazinal, în planul județean şi în cel al sistemului hidrotehnic. O atenție se va acorda deosebită determinării probabilității reale de depăşire ale digurilor şi ale cotelor reale de admisie pe deversoarele polderelor. Măsurile preventive şi operative din noul plan județean vor fi cele corespunzătoare manualului prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații.Deficienţe constatateO deficiență constatată pe timpul apelor mari în bazin s-a referit la faptul că deversorul polderului Supuru de Jos intră în funcțiune la debite cu probabilitatea de depăşire de 5%. Pentru a asigura atenuarea viiturilor pe sectorul aval, ar fi necesară intrarea în funcțiune a polderului la debite cu porbabilitatea de depăşire de 10%.Dig reabilitat pe malul râului Iza pentru asigurarea protecției zonei Câmpu Negru. În municipiul Sighetu Marmației s-a desfăşurat o prezentare a modului de intervenție pe malul stâng, în zona Câmpu Negru, zonă neamenajată şi afectată frecvent de inundații. Municipiul Sighetu Marmației este înconjurat de râurile Tisa, Iza şi Ronişoara, fiind frecvent afectat de inundații, primarul Ovidiu Nemeş a solicitat promovarea în regim de urgență a lucrărilor de apărare în zonele critice. El s-a referit la construcția unui dig nou care să apere gospodăriile amplasate în zonă. Apărarea de mal în zona frontului de captare de la Crăciune şti, (menționând că scoaterea din funcțiune a acestui front duce la lipsa alimentării cu apă a locuitorilor municipiului şi a comunelor învecinate - aproximativ 40.000 locuitori). Toate punctele critice, precum şi forțele şi mijloacele necesare în situații de urgență vor fi menționate în Planul local de apărare al municipiului. Pe planul de situație cu curbele de nivel al municipiului vor fi trasate toate zonele inundabile pe baza limitelor şi nivelurilor cunoscute de la viitura istorică din 2001. Acest plan de situație va fi înlocuit cu hărțile de hazard şi de risc după ce vor fi finalizate. La sediul primăriei municipiului Sighetu Marmației este afişat planul de situație cu delimitarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

21.06.2013

zonelor vulnerabile precum şi semnificația codurilor de culori folosite în avertizările meteorologice şi hidrologice.Atribuirea funcţiei de agent de inundaţii șefilor SVSUPe perioada desfăşurării exercițiului s-a constatat că, în județul Maramureş, şefilor SVSU nu le-a fost atribuită funcția de agent de inundații. Se impune introducerea atribuțiilor agentului de inundații în fişa postului al şefului SVSU şi organizarea unei instruiri la nivelul județului prin grija ISU şi SGA. Pentru uniformizarea rapoartele operative şi de sinteză, SGA Maramureş va transmite noul model de raport operativ şi de sinteză.Fluxul informaţional a funcţionat fără problemeFluxul informațional a funcționat corespunzător, avertizările fiind transmise la primării prin intermediul centrului operațional al IJSU prin intermediiul SMS. La nivelul fiecărei primării s-a insistat asupra necesității numirii şi instruirii responsabililor pentru avertizarea populației sdin satele aparținătoare comunelor. Aceştia trebuie să cunoască toate zonele de risc la inundații, atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanți. O dată cu mesajul de avertizare acesția vor comunica cetățenilor şi măsurile care vor trebui întreprinse pentru evitarea pierderilor de vieți omeneşti. Reprezentantul Centrului Meteorologic Transilvania Nord a solicitat transmiterea rapoartelor operative de către dispeceratul ABA Someş-Tisa, şi la Centrului Meteorologic Transilvania Nord în vederea verificării corespondenței avertizărilor de tip nowcasting cu eventuale pagube produse în zona avertizată. Nu au fost întâmpinate probleme în elaborarea planurilor de apărare. Au fost stabiliți responsabilii cu acordarea asistenței tehnice fiecărei primării în vederea elaborării noilor planuri locale de apărare împotriva inundațiilor. Exercițiul a fost apreciat de toți cei prezenți reuşit, dar şi util în vederea pregătirii măsurilor de apărare împotriva inundațiilor. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/g-45

Aurelia Cristea avertizează că România are nevoie de o strategie de prevenire a dezastrelorDeputatul social democrat clujean Aurelia Cristea le cere miniştirilor Radu Stroe şi Anei Varga să prezinte strategia României privind prevenția dezastrelor cauzate de fenomenele naturale, cît şi punctul de vedere cu privire la asigurarea împotriva

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

http://www.infomm.ro/ro/detalii/g-45

21.06.2013

dezastrelor naturale. Parlamentarul PSD atrage atenția că în ultimii ani România a fost expusă în mai multe rînduri inundațiilor, iar organismele internaționale din domeniul mediului ne-au avertizat asupra riscurilor la care ne expunem, dacă nu încercăm să prevenim aceste calamități. „Experiențele de tristă amintire ale inundaților din anii trecuți, precum şi rapoartele internaționale din domeniul mediului şi dezastrelor naturale, întregite de starea precară a digurilor ce deservesc marile rîuri din România, sînt semnale de alarmă ce trebuie soluționate prin prevenție, investițiile în gestionarea riscurilor prezentînd o rată ridicată de rentabilitate şi contribuind la dezvoltarea economică durabilă”, arată Cristea. Deputatul precizează că gestionarea riscurilor poate contribui la o dezvoltare economică neperturbată. „Pe termen scurt, investiţiile în gestionarea riscurilor generează locuri de muncă (cercetare, dezvoltare – clădiri şi infrastructură), iar pe termen lung generează o îmbunătăţire a stabilităţii macroeconomice, prin reducerea impactului negativ al dezastrului natural”, susţine social democratul. Aurelia Cristea crede că instituțiile guvernamentale responsabile de domeniul (Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Finanțelor Publice şi Autoritatea de Supraveghere Financiară) trebuie să analizeze Cartea Verde privind asigurarea împotriva dezastrelor naturale şi a celor provocate de om, lansată în dezbatere publică de Comisia Europeană în primavara acestui an, şi să vină cu o politică de gestionare a dezastrelor bazată pe două principii: prevenirea, reducerea vulnerabilităților individuale şi consolidarea ecosistmelor. /Faclia de Cluj, http://www.ziarulfaclia.ro/aurelia-cristea-avertizeaza-ca-romania-are-nevoie-de-o-strategie-de-prevenire-a-dezastrelor/

Teme similareLucrarile de extindere a retelei de canalizare dau batai de cap baimarenilorLocuitorii de pe strada Alba Iulia din Baia Mare se planga ca de cateva zile raman fara apa la robinete, pe de o parte, iar pe de alta parte aceasta vine uneori murdara.“Am inteles ca sunt ceva lucrari, iar conducta s-a tot rupt. Tot la doua zile ramanem fara apa, toata zona Grivitei, Alba Iulia, plus ca uneori vine apa efectiv murdara”, a declarat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

http://www.ziarmm.ro/lucrarile-de-extindere-a-retelei-de-canalizare-dau-batai-de-cap-baimarenilor/


http://www.ziarulfaclia.ro/aurelia-cristea-avertizeaza-ca-romania-are-nevoie-de-o-strategie-de-prevenire-a-dezastrelor/

http://www.ziarulfaclia.ro/aurelia-cristea-avertizeaza-ca-romania-are-nevoie-de-o-strategie-de-prevenire-a-dezastrelor/

21.06.2013

Adrian Pop, unul dintre localnici. Reprezentantii societatii Vital, cea care deruleaza proiectul de extindere si modernizare a retelei de canalizare, spun ca respectiva conducta s-a spart din cauza faptului ca era foarte veche, dar ca s-au luat masuri de inlocuire a ei. “In zona se executa lucrari pe strada Fazanului, Banului si Mogosa. Datorita lucrarilor prevazute in aceasta etapa. Sunt lucrari de introducere a sistemului de canalizare pe cele trei strazi, care nu aveau deloc. In momentul in care s-a lucrat, pentru ca strazile sunt foarte inguste, instalatia fiind veche, conducta de apa ramanad un pic suspendata se rupe. Au fost sistari in perioada de cateva ore, deci nu a ramas de pe o zi pe alta, iar ieri (n.r. marti) s-a luat o masura de inlocuire completa, sa nu se rupa in fiecare zi acea conducta, pentru ca e veche”, a spus Mircea Mecea, directorul tehnic al Vital. Acesta a tinut sa adauge ca apa nu va mai fi intrerupta. “Si eu locuiesc in zona, sunt la fel de afectat ca locuitorii, dar trebuie sa avem si rabdare atunci cand se executa o lucrare. Nu se va mai intrerupe pana la finalizarea strazii”, a conchis Mircea Mecea. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/lucrarile-de-extindere-a-retelei-de-canalizare-dau-batai-de-cap-baimarenilor/

Au demarat lucrările la trei staţii de epurare din judeţLucrările de reabilitare şi extindere a celor trei staţii de epurare orăşeneşti sunt în valoare de peste 45,2 milioane de lei şi sunt prevăzute a se finaliza în 30 de luni de la data începerii contractului. Aşa cum au precizat şi reprezentanţii Companiei de Apă Someş SA, acest proiect va contribui esenţial la îmbunătăţirea calităţii mediului, protecţia sănătăţii publice şi conformarea la cerinţele stipulate de legislaţia naţională şi Directivele Europene în domeniu în aria deservită de companie în judeţul Sălaj. Despre importanţa acestui proiect a vorbit şi preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj, Tiberiu Marc care a apreciat că staţiile de epurare sunt de fapt cele care vor trebui să rezolve calitatea apei uzate, adăugând că speră ca acest proiect să decurgă în condiţii normale. Şi primarii din cele trei oraşe care vor beneficia de aceste staţii de epurare au apreciat la rândul lor necesitatea demarării acestui proiect. Contractul „Reabilitarea şi extinderea staţiilor de epurare Şimleu Silvaniei, Jibou şi Cehu Silvaniei” este derulat în cadrul Proiectului POS mediu cu confinanţarea Uniunii Europene din Fondul de Coeziune, atras

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36



21.06.2013

şi implementat de Compania de Apă Someş cu sprijinul utorităţilor publice judeţene şi locale. De precizat ar fi şi faptul că la finalul evenimentului cei prezenţi au asistat şi la ceremonia de turnare a pietrei de temelie. Alături de oficialităţile locale şi judeţene, la eveniment au fost prezenţi şi consultantul şi proiectanţii lucrării, directori de instituţii, dar şi reprezentanţi ai Companiei de Apă Someş. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/au-demarat-lucrarile-la-trei-statii-de-epurare-din-judet-5725

Teme de mediuZece hectare de teren din Damacuseni, impadurite cu 50.000 de puietiZece hectare de teren degradat din perimetrul de ameliorare Nyres al Composesoratului Damacuseni (Tirgu Lapus) au fost impadurite, in 2012 si 2013, cu 50.000 de puieti, finantarea fiind asigurata de la bugetul de stat si Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice. Locatia, de acum un exemplu si pentru alte administratii, a fost ieri vizitata de Anton Rohian, prefectul judetului, Istrate Stetco, inspector-sef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si de Vinatoare (ITRSV) Cluj-Napoca (autoritatea contractanta), si edili ai localitatilor invecinate. Initiativa a aparut in anul 2006, cind a fost identificat si constituit, la nivelul localitatii Damacuseni, un perimetru de ameliorare a terenurilor degradate Nyres pentru impadurirea unei suprafete de 10 hectare. Studiul de fezabilitate si proiectul tehnic au fost intocmite si aprobate doi ani mai tirziu, prin grija ITRSV Cluj-Napoca, iar lucrarile au fost demarate in primavara anului trecut, fiind esalonate pe o durata de sapte ani. „Astfel, in 2012, au fost plantati 28,55 mii de puieti, pe o suprafata de 5,7 hectare din specii de arbori si arbusti (...) Din pacate, seceta indelungata si temperaturile excesiv de ridicate (temperaturi frecvente la nivelul solului de 60-65 de grade C) au afectat plantatiile instalate si au dus la calamitatea partiala a acestora. In aceasta primavara, au fost executate, pe linga impaduriri pe suprafata de 4,3 hectare si completarile curente, lucrari de refacere a calamitatilor. In 2013 au fost plantati 21,45 mii de puieti (...) Pregatirea solului s-a facut in vetre, iar plantarea s-a executat in gropi”, a informat Istrate Stetco, inspector-sef. Totodata, pentru asigurarea reusitei plantatiilor, s-au prevazut lucrari de completari ale pierderilor si lucrari de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://www.graiul.ro/~graiul/index.php?option=com_content&view=article&id=18801:zece-hectare-de-teren-din-damacuseni-impadurite-cu-50000-de-puieti&catid=28:administratie&Itemid=6

http://www.salajeanul.ro/au-demarat-lucrarile-la-trei-statii-de-epurare-din-judet-5725

http://www.salajeanul.ro/au-demarat-lucrarile-la-trei-statii-de-epurare-din-judet-5725

21.06.2013

intretinere a plantatiilor si de combatere a daunatorilor. Mai mult, pentru protejarea plantatiilor, in principal impotriva pasunatului si a animalelor salbatice, a fost prevazuta asigurarea pazei si imprejmuirea plantatiilor cu gard din sirma ghimpata pe o lungime totala de 815 metri. „Arata exceptional, iar noi felicitam toate administratiile locale care au curajul si vor sa faca asa ceva, pentru ca este un lucru foarte bun (...) Va spun ca in nici un fond forestier nu o sa gasiti asemenea plantatii, cu puieti care sa arate asa de frumos si asa de viguros”, a mai completat inspectorul sef ITRSV Cluj-Napoca. Intreaga investitie de la Damacuseni urmareste imbunatatirea conditiilor climatice zonale, protejarea terenurilor agricole invecinate si cresterea suprafetei de padure. Valoarea totala a acestui proiect este de 239,34 mii lei, fara TVA. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/~graiul/index.php?option=com_content&view=article&id=18801:zece-hectare-de-teren-din-damacuseni-impadurite-cu-50000-de-puieti&catid=28:administratie&Itemid=6

REACTIV! Vezi emisiunea! Duhoarea orasului – Ce facem cu ea n cadrul emisiunii REACTIV! de joi, 20 iunie, In studiourile TVMM se vor afla Ioan Strempel, comisarul sef al Garzii de Mediu si Radu Micle, juristul societatii Vital, care vor discuta despre situatia mirosului ce a afectat Baia Mare in ultima luna si jumatate. De altfel, ZiarMM.ro a prezentat situatia urat miroasitoare si intr-unmaterial publicat miercuri. Detalii aici, joi de la ora 20.00, la singura emisiune exclusiv online, din Maramures. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/reactiv-duhoarea-orasului-ce-facem-cu-ea-video/

20 iunie 2013Teme ABAExerciţiu reuşit de apărare împotriva inundaţiilorÎn conformitate cu prevederile Programului exercițiilor de simulare – 2013, aprobat de conducerea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în perioada 17 iunie-18 iunie 2013 s-a organizat exercițiul de simulare a inundațiilor în bazinul hidrografic Tisa,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

http://www.ziarmm.ro/reactiv-duhoarea-orasului-ce-facem-cu-ea-video/


http://www.ziarmm.ro/orasul-imputit-i-vital-ne-serveste-o-noua-portie-de-duhoare-insuportabila/

http://www.ziarmm.ro/orasul-imputit-i-vital-ne-serveste-o-noua-portie-de-duhoare-insuportabila/





21.06.2013

pe râurile Iza şi Vişeu, în vederea verificării modului de funcționare a fluxului informațional-decizional pentru avertizarea-alarmarea populației, a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, precum şi a modului în care deținătorii de lucrări şi responsabilii cu probleme de inundații de la nivel local cunosc procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundații. Exercițiul de simulare a inclus localitățile Bârsana, Onceşti, Vadu Izei, Sighetu Marmației, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (comitetele locale pentru situații de urgență). Structuri implicate în desfăşurare: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – C.O.S.U., Administrația Națională Apele Române, Administrația Națională de Meteorologie – CMR Transilvania Nord-Cluj Napoca, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, ABA Someş-Tisa, CJSU Maramureş, SGA Maramureş, IJSU Gheorghe Pop de Băseşti al județului Maramureş. Directorul tehnic al Administrației Bazinale a Apelor Someş-Tisa, Petrică Stroe a precizat că s-au purtat discuții asupra programului şi modului de desfăşurare al exercițiului de simulare. S-a discutat asupra modului de întocmire a Planului bazinal şi județean de apărare împotriva inundațiilor pentru perioada 2014-2017. S-a insistat asupra introducerii hărților de hazard în planul bazinal, în planul județean şi în cel al sistemului hidrotehnic. O atenție Se va acorda deosebită determinării probabilității reale de depăşire ale digurilor şi ale cotelor reale de admisie pe deversoarele polderelor. Măsurile preventive şi operative din noul plan județean vor fi cele corespunzătoare manualului prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații. O deficiență constatată pe timpul apelor mari în bazin s-a referit la faptul că deversorul polderului Supuru de Jos intră în funcțiune la debite cu probabilitatea de depăşire de 5%. Pentru a asigura atenuarea viiturilor pe sectorul aval, ar fi necesară intrarea în funcțiune a polderului la debite cu porbabilitatea de depăşire de 10%.Dig reabilitat pe malul râului Iza pentru asigurarea protecției zonei Câmpu Negru În municipiul Sighetu Marmației s-a desfăşurat o prezentare a modului de intervenție pe malul stâng, în zona Câmpu Negru, zonă neamenajată şi afectată frecvent de inundații. Municipiul Sighetu Marmației este înconjurat de râurile Tisa, Iza şi Ronişoara, fiind frecvent afectat de inundații, primarul Ovidiu Nemeş a solicitat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

21.06.2013

promovarea în regim de urgență a lucrărilor de apărare în zonele critice. El s-a referit la construcția unui dig nou care să apere gospodăriile amplasate în zonă. Apărarea de mal în zona frontului de captare de la Crăciune şti, (menționând că scoaterea din funcțiune a acestui front duce la lipsa alimentării cu apă a locuitorilor municipiului şi a comunelor învecinate - aproximativ 40.000 locuitori). Toate punctele critice, precum şi forțele şi mijloacele necesare în situații de urgență vor fi menționate în Planul local de apărare al municipiului. Pe planul de situație cu curbele de nivel al municipiului vor fi trasate toate zonele inundabile pe baza limitelor şi nivelurilor cunoscute de la viitura istorică din 2001. Acest plan de situație va fi înlocuit cu hărțile de hazard şi de risc după ce vor fi finalizate. La sediul primăriei municipiului Sighetu Marmației este afişat planul de situație cu delimitarea zonelor vulnerabile precum şi semnificația codurilor de culori folosite în avertizările meteorologice şi hidrologice.Atribuirea funcţiei de agent de inundaţii șefilor SVSUPe perioada desfăşurării exercițiului s-a constatat că, în județul Maramureş, şefilor SVSU nu le-a fost atribuită funcția de agent de inundații. Se impune introducerea atribuțiilor agentului de inundații în fişa postului al şefului SVSU şi organizarea unei instruiri la nivelul județului prin grija ISU şi SGA. Pentru uniformizarea rapoartele operative şi de sinteză, SGA Maramureş va transmite noul model de raport operativ şi de sinteză. Fluxul informațional a funcționat fără problem. Fluxul informațional a funcționat corespunzător, avertizările fiind transmise la primării prin intermediul centrului operațional al IJSU prin intermediiul SMS. La nivelul fiecărei primării s-a insistat asupra necesității numirii şi instruirii responsabililor pentru avertizarea populației sdin satele aparținătoare comunelor. Aceştia trebuie să cunoască toate zonele de risc la inundații, atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanți. O dată cu mesajul de avertizare acesția vor comunica cetățenilor şi măsurile care vor trebui întreprinse pentru evitarea pierderilor de vieți omeneşti. Reprezentantul Centrului Meteorologic Transilvania Nord a solicitat transmiterea rapoartelor operative de către dispeceratul ABA Someş-Tisa, şi la Centrului Meteorologic Transilvania Nord în vederea verificării corespondenței avertizărilor de tip nowcasting cu eventuale pagube produse în zona avertizată. Nu au fost întâmpinate probleme în elaborarea planurilor de apărare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

21.06.2013

Au fost stabiliți responsabilii cu acordarea asistenței tehnice fiecărei primării în vederea elaborării noilor planuri locale de apărare împotriva inundațiilor. Exercițiul a fost apreciat de toți cei prezenți reuşit, dar şi util în vederea pregătirii măsurilor de apărare împotriva inundațiilor. /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/exercitiu-reusit-de-aparare-impotriva-inundatiilor

Maramureş: Exerciţiu reuşit de apărare împotriva inundaţiilor În conformitate cu prevederile Programului exercițiilor de simulare – 2013, aprobat de conducerea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, în perioada 17 iunie-18 iunie 2013 s-a organizat exercițiul de simulare a inundațiilor în bazinul hidrografic Tisa, pe râurile Iza şi Vişeu, în vederea verificării modului de funcționare a fluxului informațional-decizional pentru avertizarea-alarmarea populației, a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, precum şi a modului în care deținătorii de lucrări şi responsabilii cu probleme de inundații de la nivel local cunosc procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundații. Exercițiul de simulare a inclus localitățile Bârsana, Onceşti, Vadu Izei, Sighetu Marmației, Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (comitetele locale pentru situații de urgență). Structuri implicate în desfăşurare: Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - C.O.S.U., Administrația Națională Apele Române, Administrația Națională de Meteorologie – CMR Transilvania Nord-Cluj Napoca, Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, ABA Someş-Tisa, CJSU Maramureş, SGA Maramureş, IJSU Gheorghe Pop de Băseşti al județului Maramureş. Directorul tehnic al Administrației Bazinale a Apelor Someş-Tisa, Petrică Stroe a precizat că s-au purtat discuții asupra programului şi modului de desfăşurare al exercițiului de simulare. S-a discutat asupra modului de întocmire a Planului bazinal şi județean de apărare împotriva inundațiilor pentru perioada 2014-2017. S-a insistat asupra introducerii hărților de hazard în planul bazinal, în planul județean şi în cel al sistemului hidrotehnic. O atenție Se va acorda deosebită determinării probabilității reale de depăşire ale digurilor şi ale cotelor reale de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/exercitiu-reusit-de-aparare-impotriva-inundatiilor

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/exercitiu-reusit-de-aparare-impotriva-inundatiilor

21.06.2013

admisie pe deversoarele polderelor. Măsurile preventive şi operative din noul plan județean vor fi cele corespunzătoare manualului prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații.O deficiență constatată pe timpul apelor mari în bazin s-a referit la faptul că deversorul polderului Supuru de Jos intră în funcțiune la debite cu probabilitatea de depăşire de 5%. Pentru a asigura atenuarea viiturilor pe sectorul aval, ar fi necesară intrarea în funcțiune a polderului la debite cu porbabilitatea de depăşire de 10%.Dig reabilitat pe malul râului Iza pentru asigurarea protecţiei zonei Câmpu NegruÎn municipiul Sighetu Marmației s-a desfăşurat o prezentare a modului de intervenție pe malul stâng, în zona Câmpu Negru, zonă neamenajată şi afectată frecvent de inundații. Municipiul Sighetu Marmației este înconjurat de râurile Tisa, Iza şi Ronişoara, fiind frecvent afectat de inundații, primarul Ovidiu Nemeş a solicitat promovarea în regim de urgență a lucrărilor de apărare în zonele critice. El s-a referit la construcția unui dig nou care să apere gospodăriile amplasate în zonă. Apărarea de mal în zona frontului de captare de la Crăciune şti, (menționând că scoaterea din funcțiune a acestui front duce la lipsa alimentării cu apă a locuitorilor municipiului şi a comunelor învecinate - aproximativ 40.000 locuitori). Toate punctele critice, precum şi forțele şi mijloacele necesare în situații de urgență vor fi menționate în Planul local de apărare al municipiului. Pe planul de situație cu curbele de nivel al municipiului vor fi trasate toate zonele inundabile pe baza limitelor şi nivelurilor cunoscute de la viitura istorică din 2001. Acest plan de situație va fi înlocuit cu hărțile de hazard şi de risc după ce vor fi finalizate. La sediul primăriei municipiului Sighetu Marmației este afişat planul de situație cu delimitarea zonelor vulnerabile precum şi semnificația codurilor de culori folosite în avertizările meteorologice şi hidrologice.Atribuirea funcţiei de agent de inundaţii şefilor SVSUPe perioada desfăşurării exerciţiului s-a constatat că, în județul Maramureş, şefilor SVSU nu le-a fost atribuită funcția de agent de inundații. Se impune introducerea atribuțiilor agentului de inundații în fişa postului al şefului SVSU şi organizarea unei instruiri la nivelul județului prin grija ISU şi SGA. Pentru uniformizarea rapoartele operative şi de sinteză, SGA Maramureş va transmite noul model de raport operativ şi de sinteză.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

21.06.2013

Fluxul informaţional a funcţionat fără problemeFluxul informațional a funcționat corespunzător, avertizările fiind transmise la primării prin intermediul centrului operațional al IJSU prin intermediiul SMS. La nivelul fiecărei primării s-a insistat asupra necesității numirii şi instruirii responsabililor pentru avertizarea populației sdin satele aparținătoare comunelor. Aceştia trebuie să cunoască toate zonele de risc la inundații, atât din revărsări de cursuri de apă cât şi din scurgeri de pe versanți. O dată cu mesajul de avertizare acesția vor comunica cetățenilor şi măsurile care vor trebui întreprinse pentru evitarea pierderilor de vieți omeneşti. Reprezentantul Centrului Meteorologic Transilvania Nord a solicitat transmiterea rapoartelor operative de către dispeceratul ABA Someş-Tisa, şi la Centrului Meteorologic Transilvania Nord în vederea verificării corespondenței avertizărilor de tip nowcasting cu eventuale pagube produse în zona avertizată. Nu au fost întâmpinate probleme în elaborarea planurilor de apărare. Au fost stabiliți responsabilii cu acordarea asistenței tehnice fiecărei primării în vederea elaborării noilor planuri locale de apărare împotriva inundațiilor. Exerciţiul a fost apreciat de toţi cei prezenţi reuşit, dar şi util în vederea pregătirii măsurilor de apărare împotriva inundaţiilor. /Mara Media, http://www.maramedia.ro/maramures-exercitiu-reusit-de-aparare-impotriva-inundatiilor

Inundatie simulata pe raurile Iza si ViseuUn exercitiu de aparare impotriva inundatiilor s-a desfasurat astazi, 19 iunie, pe raurile Iza si Viseu, unde s-au strans reprezentanti ai mai multor institutii publice cu atributii in gestionarea situatiilor de urgenta.Simularea a urmarit verificarea modului de functionare a fluxului informational si decizional pentru avertizarea si alarmarea populatiei, dar si a colaborarii in echipa a reprezentantiilor institutului statului, dupa cum a informat Dan Buca, purtator de cuvant al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta. In actiune au fost incluse localitatile Barsana, Oncesti, Vadu Izei, Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Petrova si Bistra, prin comitetele locale pentru situatii de urgenta. De asemenea, au fost reprezentanti de la Ape, ISU si CJSU Maramures. Directorul tehnic al Administratiei Bazinale a Apelor Somes-Tisa, Petrica Stroe, prezent in judet, a pus in discutie Planul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.maramedia.ro/maramures-exercitiu-reusit-de-aparare-impotriva-inundatiilor

http://www.maramedia.ro/maramures-exercitiu-reusit-de-aparare-impotriva-inundatiilor

21.06.2013

bazinal si judetean de aparare impotriva inundatiilor pentru perioada 2014-2017. “S-a insistat asupra introducerii hartilor de hazard in planul bazinal, in planul judetean si in cel al sistemului hidrotehnic”, a mentionat Dan Buca. O deficienta care ar putea avea efecte mari in cazul depasirii cotelor de atentie in bazinul hidrografic Tisa s-a referit la faptul ca deversorul polderului Supuru de Jos intra in functiune la debite cu probabilitatea de depasire de 5%. Specialistii au aratat insa ca pentru a asigura atenuarea viiturilor pe sectorul aval, ar fi necesara intrarea in functiune a polderului la debite cu porbabilitatea de depasire de 10%. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/inundatie-simulata-pe-raurile-iza-si-viseu/

Avertizare vreme severă pentru localităţile Baia Sprie, Şişeşti, Dumbrăviţa, Groşi! In Baia Sprie DN 18 a fost deja acoperit de apa si aluviuni!Instituția Prefectului a primit de la Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o avertizare de vreme severă pentru zona delimitată a localităților Baia Sprie, Șişeşti, Dumbrăvița şi Groşi. Avertizarea de producere a fenomenelor meteorologice imediată este valabilă până la ora 15.00. În atenționare se menționează despre frecvente descărcări electrice, ploi cu caracter torențial, căderi de grindină de dimensiuni medii şi intensificări ale vântului. Cantitățile de apă vor depăşi 25-30 l/mp.Prefectul Anton Rohian, în calitate de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, a solicitat avertizarea comitetelor locale pentru situații de urgență şi pregătirea echipelor de intervenție. De asemenea, au fost înştiințați şi membrii grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramureş. Echipe de intervenție ale societăților care asigură furnizarea utilităților pentru populație şi agenții economici sunt pregătite să remedieze eventuale defecțiuni apărute datorită fenomenelor meteorologice periculoase. Comitetele locale pentru situații de urgență vor interveni operativ, dacă situația o va impune, în sprijinul populației la producerea unor situații de urgență. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență recomandă cetățenilor să îşi închidă ferestrele de la locuințe şi alte categorii de construcții. La deplasarea în afara locuințelor, populația este necesar să se evite trecerea prin apropierea imobilelor aflate în construcție, copacilor, stâlpilor, panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

http://www.ziarmm.ro/inundatie-simulata-pe-raurile-iza-si-viseu/

21.06.2013

arhitectură care pot fi dislocate de rafalele de vânt şi care le pot pune viața în pericol. O atenție deosebită trebuie acordată şi şarpantelor de pe blocurile de locuințe, ce pot fi smulse de rafalele de vânt puternic şi pot pune în pericol viața persoanelor care trec sau se află prin acele zone. Proprietarii de autovehicule sunt sfătuiți să nu-şi parcheze maşinile sub copacii izolați sau în apropierea unor arbori care se pot fi prăbuşiți de rafalele de vânt şi produce daune acestora. Aceeaşi sugestie este de a nu lăsa autoturismele nesupravegheate în apropierea stâlpilor,panourilor publicitare, construcțiilor cu elemente de arhitectură ce pot fi dislocate, precum şi a imobilelor aflate în construcție sau care sunt dezafectate şi care se pot prăbuşi pe autovehicule. În cazul afectării de vântul puternic al unor stâlpi de la rețele de iluminat public sau ruperii unor cabluri electrice, cetățenii sunt îndemnați să nu atingă aceşti stâlpi sau firele căzute la pământ. Cetățenii sunt rugați să anunțe, prin sistemul unic de apeluri de urgență 112, apariția unor probleme generate de intensificările de vânt, grindină sau precipitații. Nu se recomandă parcarea autovehiculelor pe poduri şi podețe care, datorită precipitațiilor torențiale, pot fi colmatate de aluviuni şi deşeuri de material lemnos şi care pot obtura cursul de apă. Având în vedere posibilitatea producerii unor efecte negative ale fenomenelor meteorologice generate de precipitații, căderi de grindină şi intensificări ale vântului, la nivelul unităților administrativ-teritoriale se va proceda la supravegherea podurilor, podețelor, secțiunilor înguste pe cursurile de apă, în scopul evitării apariției de blocaje. De asemenea, vor fi monitorizate zonele cunoscute, în care sunt posibile formarea torenţilor. Turiştii care tranzitează zone de risc li se atrage atenţia să nu campeze în apropierea cursurilor de apă, mai ales cele din zonele care favorizează formarea de torenţi sau şuvoaie. Situaţia hidrometeorologică va fi monitorizată permanent de pompierii militari din cadrul Centrului Operaţional al ISU Maramureş şi de angajaţii din dispeceratul Sistemului de Gospodărire a Apelor Maramureş.ACTUALIZARE:In Baia Sprie ploile deja s-au facut simtita prezenta, pe DN 18 sunt prezente aluviuni si multa apa.Traficul se desfasoara cu dificultate la iesirea din Baia Sprie inspre Pasul Gutai. /Actual MM, http://www.actualmm.ro/video-avertizare-vreme-severa-pentru-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

http://www.actualmm.ro/video-avertizare-vreme-severa-pentru-localitatile-baia-sprie-sisesti-dumbravita-grosi-in-baia-sprie-dn-18-a-fost-deja-acoperit-de-apa-si-aluviuni/

21.06.2013

localitatile-baia-sprie-sisesti-dumbravita-grosi-in-baia-sprie-dn-18-a-fost-deja-acoperit-de-apa-si-aluviuni/

Curţi inundate: Acoperişul sediului Poliţiei Baia Sprie spart de grindinăPrecipitațiile torențiale şi grindina de dimensiuni medii căzută în oraşul Baia Sprie din județul Maramureş au afectat mai multe obiective. Aversele de ploaie căzute într-un interval scurt de timp au contribuit la formarea de scurgeri de pe versanți. Acestea au transportat aluviuni şi au colmatat gurile de canalizare, amplasate pe tronsonul de la fosta Flotație a Minei Baia Sprie şi până în zona stației de carburanți, de la ieşirea din oraş. Șuvoaiele de apă s-au scurs pe DN18 şi au inundat mai multe curți. Grindina de dimensiuni medii a spart mai multe țigle de pe clădiri (sediul Poliției Baia Sprie) şi imobile. Potrivit declarațiilor făcute de către Dan Bucă, purtător de cuvânt al CJSU Maramureş, Centrul Operațional pentru Situații de Urgență nu a fost anunțat despre problemele create de fenomenele meteorologice imediate din Baia Sprie. De asemenea, nu au fost apeluri de urgență la telefonul 112 şi nu s-a cerut sprijinul pompierilor militari.Comitetul local pentru situații de urgență Baia Sprie a intervenit pentru decolmatarea canalizării şi evacuarea apei din curți. O evaluare concretă a efectelor fenomenelor va fi realizată de către specialiştii din cadrul primăriei. La stația hidrometrică de pe râul Cavnic s-au înregistrat într-un interval de o oră precipitații care au totalizat 32,7 l/mp. Deocamdată nu au fost semnalate probleme. /CityNews,, http://maramures.citynews.ro/eveniment/curti-inundate-de-precipitatii-torentiale-si-cladiri-afectate-de-grindina-baia-sprie

Teme similarePLOI TORENTIALE – Avertizare de vreme severa pentru alte cinci localitati din Maramures Pentru alte cinci localitati din judet Centrul Meteorologic Regional Transilvania Nord o avertizare de vreme severa. Potrivit acesteia, in zona localitatilor Lapus, Cupseni, Baiut Cavnic, Baia Sprie se precizeaza despre frecvente descarcari electrice, ploi cu caracter torential, caderi de grindina de mici dimensiuni si intensificari ale vantului. Cantitatile de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://maramures.citynews.ro/eveniment/curti-inundate-de-precipitatii-torentiale-si-cladiri-afectate-de-grindina-baia-sprie

http://maramures.citynews.ro/eveniment/curti-inundate-de-precipitatii-torentiale-si-cladiri-afectate-de-grindina-baia-sprie



21.06.2013

apa vor depasi 25-30 l/mp. Avertizarea de producere a fenomenelor meteorologice imediata este valabila pana la ora 18.20.Prefectul Anton Rohian, in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, a solicitat avertizarea comitetelor locale pentru situatii de urgenta si pregatirea echipelor de interventie. De asemenea, au fost instiintati si membrii grupurilor de suport tehnic din cadrul CJSU Maramures. Echipe de interventie ale societatilor care asigura furnizarea utilitatilor pentru populatie si agentii economici sunt pregatite sa remedieze eventuale defectiuni aparute datorita fenomenelor meteorologice periculoase. Comitetele locale pentru situatii de urgenta vor interveni operativ, daca situatia o va impune, in sprijinul populatiei la producerea unor situatii de urgenta. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/84047/PLOI-TORENTIALE-Avertizare-de-vreme-severa-pentru-alte-cinci-localitati-din-Maramures-/Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/eveniment/avertizare-vreme-severa-pentru-localitatile-baia-sprie-sisesti-dumbravita-grosi/CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/avertizare-vreme-severa-pentru-partea-de-nord-est-judetului-maramures-1245141

Zece milioane de euro pentru reabilitarea a trei staţii de epurare din SălajStațiile de epurare din oraşele Jibou, Șimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei vor fi extinse şi reabilitate în cadrul unui proiect european în valoare totală de peste 45 de milioane de lei, implementat de Compania de Apă Someş SA (CASSA), cu sprijinul autorităților publice locale şi județene. “Piatra de temelie” a pachetului cu cele trei investiții importante pentru județul Sălaj a fost pusă miercuri, la Jibou, în prezența autorităților locale şi județene, a reprezentanților CASSA şi a constructorului. „Este o investiţie de 45 de milioane de lei, ceea ce înseamnă 10 milioane de euro. Este o investiţiei întârziată, din păcate. Putea fi pusă în funcţiune de un an-doi, dar din cauza unor probleme procedurale întârzierea a fost cam de trei ani şi jumătate de la data la care am lansat la licitaţie acest pachet. Important este că am ajuns ziua în care să demarăm lucrările la cele trei staţii de epurare, important este să implementăm proiectul respectiv în condiţii de termen şi calitate dorite de noi şi de comunitatea sălăjeană”, a declarat Dorin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://maramures.citynews.ro/eveniment/avertizare-vreme-severa-pentru-partea-de-nord-est-judetului-maramures-1245141

http://maramures.citynews.ro/eveniment/avertizare-vreme-severa-pentru-partea-de-nord-est-judetului-maramures-1245141

http://www.informatia-zilei.ro/mm/eveniment/avertizare-vreme-severa-pentru-localitatile-baia-sprie-sisesti-dumbravita-grosi

http://www.informatia-zilei.ro/mm/eveniment/avertizare-vreme-severa-pentru-localitatile-baia-sprie-sisesti-dumbravita-grosi

http://www.emaramures.ro/stiri/84047/PLOI-TORENTIALE-Avertizare-de-vreme-severa-pentru-alte-cinci-localitati-din-Maramures-

http://www.emaramures.ro/stiri/84047/PLOI-TORENTIALE-Avertizare-de-vreme-severa-pentru-alte-cinci-localitati-din-Maramures-

21.06.2013

Ceatarâş, director general al Companiei de Apă, cu ocazia festivităţii de demarare a proiectului. Acesta a adăugat că unul din scopurile proiectului este acela de a reda în natură o apă curată, cu respectarea însă a unor condiţionalităţi stipulate în memorandumul de finanţare a programelor de mediu, a căror nerespectare poate duce la retragerea finanţării nerambursabile din fonduri europene, respectiv 70 la sută din valoarea proiectelor. “Dincolo de euforia începutului şi de momentul în care Romînia a contractat sume importante pentru Programul Operaţional Sectorial de Mediu, nu ar trebui să scăpăm din vedere faptul că aceste investiţii sunt de fapt rezultatul unor angajamente din contractul de preaderare, angajamente care sunt în principal pe calitatea apelor, atât apei potabile cât şi a apelor uzate şi staţiile de epurare sunt cele care vor trebui să rezolve în aceste condiţii calitatea apelor uzate, iar termenul de conformare este destul de aproape”, a precizat la rândul său Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean Sălaj.Şeful administraţiei judeţene a subliniat că în cazul acestor investiţii, există obligaţii impuse de finanţator privind majorarea preţurilor la apă şi canalizare în fiecare an.Contractul pentru modernizarea staţiilor de epurare din Jibou, Şimleu Silvaniei şi Cehu Silvaniei face parte din proiectul major de investiţii “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată din judeţele Cluj şi Sălaj”, în valoare totală de aproape 200 milioane de euro. Contribuţia nerambursabilă a UE este de 74%, cea a Guvernului României de 11,3%, a autorităţilor locale din aria proiectului de 1,9 procente, diferenţa de 12,8 procente fiind asigurată de Compania de Apă Someş prin credit bancar. În luna iunie, CASSA a finalizat modernizarea staţiei de tratare din Vârşolţ, ca parte a aceluiaşi proiect, costul lucrărilor fiind de circa 25 de milioane de lei. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/economic/zece-milioane-de-euro-pentru-reabilitarea-trei-statii-de-epurare-din-salaj.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://www.magazinsalajean.ro/economic/zece-milioane-de-euro-pentru-reabilitarea-trei-statii-de-epurare-din-salaj.html

http://www.magazinsalajean.ro/economic/zece-milioane-de-euro-pentru-reabilitarea-trei-statii-de-epurare-din-salaj.html

21.06.2013

Ţeapa exproprierilor pentru pista Aeroportului Cluj-Napoca. "Să stea Someşul pe unde o venit de când îi lumea!"Consiliul Județean Cluj a votat o hotărâre prin care sumele oferite proprietarilor de terenuri din zona aeroportului vor fi micşorate. Oamenii sunt nemulțumiți de noile oferte şi spun că vor ajunge în instanță dacă autoritățile nu le oferă un preț corect.Primii care au aflat de această modificare au fost reprezentanții Parohiei Române unite cu Roma Greco-Catolică "Sf. Iosif" din Someşeni. "Cu o săptămână în urmă a avut loc o altă şedință a Consiliului Județean prin care s-a luat o altă hotărâre. Hotărârea 195 a modificat aceste despăgubiri, coborând valoarea de la aproximativ 12 euro la aproximativ 2 euro pe metrul pătrat", a declarat părintele Cristian Goia, administrator al Parohiei Române unită cu Roma Greco-Catolică "Sf. Iosif" Someşeni. Clujenii nu au ştiut nimic despre această hotărâre şi spun că nu sunt de acord să renunțe la terenuri pentru un preț atât de mic, mai ales că majoritatea sunt cultivate. "Nu ştiam de aşa ceva. Eu ştiam de 12 euro pe metru pătrat, aşa mai bine nu-l dau. E chiar de pomană acuma pământul ăsta? Să stea Someşul pe unde o venit de când îi lumea!", s-a revoltat Ana Guia, proprietară a unui teren."E o bătaie de joc! E ca şi cum ar spune: îl luăm şi nu vă dăm niciun ban. Suntem stat, avem dreptul să facem ce vrem cu proprietăţile oamenilor. Dumneavoastră sunteţi sclavii noştri şi noi facem ce vrem", a completat Viorica Teuţan, alt proprietar. Preşedintele Consiliului Județean Cluj, Horea Uioreanu, motivează decizia prin căderea pieței imobiliare şi spune că cei care sunt nemulțumiți pot acționa instituția în instanță. "Ultima evaluare, dacă bine îmi aduc aminte, a fot făcută în 2010. A avut un preţ, însă între timp evoluţia preţului pe piaţa imobiliară, conform constatării specialistului ANEVAR este alta", a explicat Uioreanu. Dacă până acum Consiliul Judeţean oferea proprietarilor de terenuri din zona pistei de 3.500 de metri 12 euro pe metrul pătrat, prin noua hotărâre, preţul a scăzut la 2 euro pentru metrul pătrat. /City News, http://citynews.ro/eveniment/teapa-exproprierilor-pentru-pista-aeroportului-cluj-napoca-sa-stea-somesul-pe-unde-o-venit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

http://citynews.ro/eveniment/teapa-exproprierilor-pentru-pista-aeroportului-cluj-napoca-sa-stea-somesul-pe-unde-o-venit

http://citynews.ro/eveniment/teapa-exproprierilor-pentru-pista-aeroportului-cluj-napoca-sa-stea-somesul-pe-unde-o-venit

21.06.2013

19 iunie 2013Teme ABAREPROŞ AL OFICIALILOR DE LA MINISTERUL MEDIULUIRâurile din judeţ, transformate în depozite de molozÎn caz de inundaţii, aceste cursuri de apă pot deveni periculoaseExercițiul de simulare a unor inundații în Maramureş a demarat ieri. Aceasta va dura până miercuri, 19 iunie, şi vrea ca administrația publică locală să cunoască procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului de inundații. Exercițiul se va desfăşura în bazinele hidrografice ale râurilor Iza şi Vişeu, prin verificarea fluxului informațional al Comitetelor locale pentru Situații de Urgență Bârsana, Onceşti, Vadu Izei şi Sighetu Marmației (bazinul hidrografic al râului Iza), respectiv Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (bazinul Vişeu). În cadrul şedinței de ieri, consilierul superior în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Olguța Lefter, a ținut să sublinieze că întreținerea şanțurilor şi rigolelor de scur-gere din multe zone din Maramureş constituie o problemă. "O serie de cursuri de apă sunt afectate de deşeuri. Există depozite de lemne şi moloz care sunt găsite pe multe cursuri de apă, iar acestea pot crea dezastre în Maramureş. Trebuie remediată această problemă în cel mai scurt timp şi atragem atenția celor responsabili că este foarte importantă curățarea acestora. Cisla, Vişeu, Vaser sunt doar câteva dintre râurile transformate în depozite de gunoaie", a declarat Olguța Lefter."Iazurile miniere trebuie puse în siguranță". Oficialul a luat în discuție şi modul în care sunt puse în siguranță iazurile miniere, dar şi cele piscicole. "Maramureşul este o zonă minieră, astfel că este necesar ca iazurile miniere, dar şi cele piscicole să fie supravegheate în cazul unor situații de urgență. Tot în cadrul acestei simulări, vom verifica primăriile din Maramureş, urmând a stabili un plan de măsuri în baza căruia să se acționeze în caz de forță majoră. O atenție sporită trebuie acordată acelor zone cu risc de inundații. Insistăm la Comitelul Județean pentru Situații de Urgență să se folosească de un singur model de întocmire a rapoartelor de prevenire, pentru ca fluxul informațional să fie transmis cât mai rapid şi corect spre populație", a conchis Lefter. /Glasul Maramuresului,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

21.06.2013

http://www.glasul.ro/main.php?show=14&lang=ro&name=#Raurile_din_judet_transformate_in_depozite_de_moloz

Măsuri suplimentare de prevenţie la secetă şi inundaţiiLa şedința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU), desfăşurată ieri, luni, 17 iunie a.c., la Palatul Administrativ, au fost prezentate de către consilierul Olguța Lefter, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, noile prevederi legale din Manualul prefectului, respectiv manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență. Subprefectul Pamfil Bercean a condus şedința de lucru la care au participat vicepreşedintele Emil Marinescu, inginer Petrică Stroe, director tehnic exploatări hidrotehnice la Administrația Bazinală a Apelor Someş-Tisa (ABAST), Grațian Taloş, director SGA Maramureş, inginer şef Stelian Ivaşcu, SGA Maramureş, membrii comitetului județean pentru situații de urgență, primari şi viceprimari ai unităților administrativ teritoriale. Consilierul Olguța Lefter a precizat că sunt importante măsurile de prevenție pe care trebuie să le ia autoritățile locale în perioada când se confruntă cu fenomene meteorologice periculoase ce pot genera inundații. În acest sens, a amintit despre salubrizarea cursurilor de apă mari din județ (Cisla, Ruscova, Vişeu). Pentru localitățile situate în aval de barajele mari, Planul de apărare împotriva inundațiilor va conține elemente extrase din Planul de acțiune în caz de accident la baraj, date relevante din studiul de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere - obiective cuprinse în zona inundabilă, înălțimea maximă a lamei de apă), precum şi căile de evacuare şi zonele de evacuare în caz de accident la baraj. Planul de apărare al Comitetului Local pentru Situații de Urgență, întocmit cu asistența tehnică şi sub coordonarea SGA, se avizează de către ISU şi de către Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul CJSU şi se aprobă de preşedintele Comitetului județean, care este prefectul județului. Hărțile cu zonele potențial inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afişate la primărie, atât la avizier, cât şi prin mijloace informatice disponibile. Primarii prezenți la întâlnire

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51



21.06.2013

au ridicat probleme referitoare la asigurarea permanenței la sediul primăriilor, respectiv amenjarea apărărilor de mal ale râului Ruscova. Inginerul Petrică Stroe, director tehnic exploatări hidrotehnice ABAST, a precizat că județul Maramureş are cuprinse trei investiții, amenajarea malurilor râului Lăpuş, amenajarea sectorului râului Tisa, pe tronsonul Teceu-Remeți, punerea în siguranță a stației de captare a apei de la Crăciuneşti şi amenajarea malurilor pe Valea Neagră, pentru punerea în siguranță a terenurilor şi drumului județean. Cele două manuale de urgență au fost completate cu măsuri care trebuie luate în perioadele de caniculă şi secetă hidrologică. La nivelul județului Maramureş va fi elaborat planul județean de măsuri pentru caniculă şi secetă hidrologică, cu atribuții specifice pentru fiecare structură în parte sau grup de suport tehnic, respectiv comitetele locale pentru situații de urgență. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18764:msuri-suplimentare-de-prevenie-la-secet-i-inundaii&catid=28:administratie&Itemid=6

Teme similareSITUAŢIE PERICULOASĂ PE DJ 185: Drumul dintre Bistra şi Valea Vişeului, in pericol de surpare De o mai lungă periodă de timp, pe DJ 185, între localitățile Bistra şi Valea Vişeului, în zona „Runcu”, se înregistreză o situație periculoasă. În urma inundațiilor râul Vişeu a erodat o bună porțiune care susține drumul. O nouă falie apărută recent în zonă măreşte şi mai mult gradul de periculozitate a zonei. Șoseaua se poate oricând surpa şi să izoleze rutier localitatea Valea Vişeului. La fața locului au fost fel şi fel de comisii care, după ce au constatat gravitatea situației au promis sprijin pentru găsirea fondurilor necesare executării de reparații a zonei afectate. Totul a rămas la stadiul de promisiune. „Am tot făcut demersuri pentru a obține fonduri ca să putem repara drumul. Situația se înrăutățeşte de la o zi la alta şi este o problemă de timp până când drumul se va prăbuşi. Pentru a preveni acest lucru trebuie să se înceapă cât mai repede lucrările de reparații”, a spus Vasile Bumbar, viceprimarul din Bistra. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/situatie-periculoasa-pe-dj-185-drumul-dintre-bistra-si-valea-viseului-in-pericol-de-surpare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.infomm.ro/ro/detalii/situatie-periculoasa-pe-dj-185-drumul-dintre-bistra-si-valea-viseului-in-pericol-de-surpare

http://www.infomm.ro/ro/detalii/situatie-periculoasa-pe-dj-185-drumul-dintre-bistra-si-valea-viseului-in-pericol-de-surpare

http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18764:msuri-suplimentare-de-prevenie-la-secet-i-inundaii&catid=28:administratie&Itemid=6

http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18764:msuri-suplimentare-de-prevenie-la-secet-i-inundaii&catid=28:administratie&Itemid=6

21.06.2013

/Glasul Maramuresului, http://www.glasul.ro/main.php?show=12&lang=ro&name=#Drumul_dintre_Bistra_si_Valea_Viseului_in_pericol_de_surpare

Dreptul la opinie, privind "Romaltyn la răscruce"In numărul de joi, 30 mai a.c., "Graiul" a publicat articolul domnului ing. Aurelian BRÂNCUȘ, opozant la considerentele publicate prin "Scrisoarea deschisă către comunitatea băimăreană" a unui colectiv de la Facultatea de Resurse Minerale şi Mediu din Universitatea de Nord, în favoarea reluării activității Romaltyn, o condiție a ameliorării situației ecologice în arealul Baia Sprie, Satu Nou de Sus, Baia Mare, Recea, invocând consecințele nefaste ale abandonării "activității Romaltyn". Textul în cauză comportă unele observații şi precizări, necesare pentru mai buna înțelegere a unei probleme care preocupă administrația locală şi cetățenii municipiului.Opozantul greşeşt Decizia de urmat trebuie să fie determinată de o "judecată de valoare" care să ia în considerare realitatea existentă şi perspectiva pe termen lung la care se stabileşte gradul de siguranță de 99%. Necesitățile sunt nelimitate, iar posibilitățile sunt limitate. Din varii motive, nihilismul existent afectează necorespunzător viitorul comunității municipiului. Se ia în considerare că iazul Flotația Centrală este o amenajare singulară, individualizată, chiar dacă nu este vizitabil pe tot perimetrul, şi nu face parte dintr-un mare depozit de reziduuri de flotație, de circa 40 de milioane de tone.Iazul Flotația Centrală s-a format începând din 1962 odată cu punerea în funcțiune a U.P. Flotația Centrală şi a continuat până în 1976. Are o parte perimetrală comună, nesemnificativă cu iazul Baia Sprie şi nu condiționează utilizarea comună a circa 40 de milioane de tone, activitatea urmând să valorifice cele 10 milioane tone din iazul Flotația Centrală cu relocarea la Bozânta; restul de 30 milioane de tone din iazul Baia Sprie rămân locului, neatinse, poluând ca şi până acum îndeosebi aerul. Ideea exprimată în intervenția specialiştilor din mediul universitar este că reprocesarea asigură "rezolvarea definitivă" a cel puțin 25% din problemele eclogice din zonă, este realistă şi temeinică şi oportună.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.glasul.ro/main.php?show=12&lang=ro&name=#Drumul_dintre_Bistra_si_Valea_Viseului_in_pericol_de_surpare



21.06.2013

Câteva elemente ce caracterizează iazul Flotația Centrală: • suprafața perimetrală 56 ha, 1020x650 m, grosimea 24 m • produsul rezidual minier este clasificat ca resursă minerală de zăcământ şi încadrat ca rezervă geologică dovedită • prin Hotărârea de Guvern nr. 437/1999 se aprobă licența de concesiune pentru exploatare încheiată între Agenția Națională pentru Resurse Minerale şi prin transfer către Romaltyn • în 2004, prin licitație Direcția Generală a Finanțelor Publice Maramureş, vinde terenul din proprietatea Remin unui agent privat, garantând eliberarea amplasamentului de depozit şi eliminarea poluantului din locație după modelul iazului Meda • deşi terenul nefiind eliberat şi ecologizat, fiind lipsit de utilitate, totuşi se plătesc taxe şi impozite anuale.Soluția este procesare În "Plan de încetare a activității de exploatare actualizat şi închiderea definitivă a U.P. Flotația Centrală", proiect elaborat în 2006 pentru acțiunea de conservare, închidere şi monitorizare a activității miniere, aprobat prin hotărâre de guvern, nu este prevăzut nici un leu pentru ecologizarea iazului Flotația Centrală. În Maramureş există 9 depozite de concentrare pirito-aurifere. Pentru cel din perimetrul minier al E.M. Baia Sprie, nu este prevăzut nici un leu pentru ecologizare. Depozitele de concentrate fiind neordonate şi lipsite de cele mai elementare amenajări de protecție a mediului, sunt şi cele mai susceptibile de a afecta factorii de mediu, vulnerabile la fenomenele meteo-hidrologice. Prin obiectul activității sale, Romaltyn reprezintă o oportunitate importantă pentru rezolvarea problemei ecologice a depozitelor de concentrate pirito-aurifere, cel puțin din perimetrele miniere Cavnic, Baia Sprie şi Săsar. Un parteneriat cu Remin + S.C. Conversmin S.A. Bucureşti, ar fi oportun şi benefic pentru părți. În Maramureş există 18 depozite cu sterile de flotație, depozite de concentrate pirito-aurifere şi vreo 60 de halde de steril, care nu vor fi ecologizate cu idei găsite, de felul: • asigurarea necesarului de sol fertil • copertarea sedimentelor şi instalarea vegetației perene • plantarea de arbori adecvați şi aclimatizați solului de referință, când nu există posibilități nici pentru plantarea ariilor de pădure defrişate, care se realizează cu cheltuieli mult mai mici şi au prinderea şi dezvoltarea asigurate • fonduri se vor găsi.O idee ... raţionalăPoluarea pânzei freatice nu este o bănuială care necesită confirmare, ci un proces fizico-chimic obiectiv, ce se manifestă moderat sau agresiv de-a lungul timpului, similar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

21.06.2013

nitriților şi nitraților proveniți din folosirea unor îngraşăminte în exces. Nu avem la dispoziție un studiu sistematic care să fundamenteze o atitudine fermă în acest domeniu, dar este suficient a ne uita la apa râului Săsar pentru a constata legătura cu pânza freatică. Poziția şi localizarea iazului Flotația Centrală influențează calitatea apei din pânza freatică.Reabilitarea iazului Aurul de la Bozânta prin utilizarea unei cantități de nămol de la Stația de Epurare a apelor menajere este oportună şi benefică, fiind o soluție complementară şi ameliorativă pe toată perioada celor 5 ani de funcționare temporară a iazului. Pe vreme de secetă nu se întâmplă ceva necontrolabil, deoarece debitul necesar de apă menajeră este asigurat din acumulările existente. Genocid tehnologic? Ce este? Bombă cu neutroni?Iazul Aurul de la Bozânta, pe cele 93 ha, singurul iaz de decantare construit cu geomembrană de impermeabilizare şi echipat cu stații de tratare chimică a apelor tehnologice, poate prelua şi materialele contaminate rezultate din demolarea construcțiilor dezafectate din perimetrele miniere, metalurgice şi altele. Prin relocarea la Bozânta a iazului Flotația Centrală, se eliberează 56 ha de teren neproductiv care au avantaje pentru acoperirea cu panouri solare şi producerea energiei verzi.Pentru o natură ameliorată. Recuperarea cheltuielilor realizate deja din considerente ecologice, cifrate la circa 7 milioane de dolari, este benefică economic şi social, chiar dacă aparține unui agent privat şi o privim cu indiferență. Pierderea materială, indiferent cui îi aparține, este tot pierdere. Echivalentul celor 8 milioane de dolari, este pensia medie pe o lună a 31.994 de pensionari de asigurări sociale de stat; pierderea sumei reprezentând acest drept, ar sensibiliza altfel administrația şi cetățenii comunității.Privind "Nota redacției: • Nimeni nu contestă utilitatea activității Romaltyn, dar vecinii se plâng de poluarea pe care o produce uzina de aur, în INTRAVILANUL Băii Mari".Intravilanul reprezintă o delimitare subiectivă, care nu cuprinde un criteriu obiectiv, natural, de mediu înconjurător, şi nu se poate izola umanitar de EXTRAVILAN. Poluarea ajunge în lanțul trofic şi în alimentele consumate de comunitatea locală. Se pune întrebarea: • stația PECO de pe str. Iuliu Maniu, amplasată în intersecție rutieră principală, gard în gard cu un local public, o locuință şi un sediu de facultate, este tolerată de vecini? • producătorii de cianură şi utilizatorii ei cum se protejează şi de ce sunt tolerați de comunitatea locală? Instituțiile abilitate ale statului sunt datoare să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

21.06.2013

impună monitorizarea şi transmiterea parametrilor ce cuantifică poluarea, pentru a elimina subiectivitatea, iar tehnologia actuală facilitează această supraveghere obiectivă. Instalația care produce poluarea poate funcționa în spațiu izolat, închis, controlat, fără a afecta vecinătatea. /Graiul Maramuresului, http://www.graiul.ro/index.phpoption=com_content&view=article&id=18758:dreptul-la-opinie-privind-qromaltyn-la-rscruceq&catid=2

Vom plăti apă mai scumpăCompania de Apă Someş vrea să scumpească, începând cu 1 iulie, apa potabilă şi cea canalizată. Cea mai mare creştere de preț este la apa canalizată, care se scumpeşte cu peste 50 de bani pe metru cub.Conducerea Companiei de Apă Someş Cluj - Sucursala Sălaj a anunțat intenția de a creşte prețul la apă potabilă şi la cea canalizată. Creşterea ar urma să se aplice de la 1 iulie şi este motivată de directorul Eugen Pop prin programul de majorări de prețuri convenit cu Banca Europeană de Investiții, care a creditat compania în programul de reabilitare a rețelei de canalizare a oraşului. Astfel, dacă până acum plăteam pentru un metru cub de apă 2,41 de lei, plus TVA, de la 1 iulie, adică odată cu factura pe care o vom primi în luna august, vom plăti cu peste 20 de bani mai mult, mai exact 2,63 de lei, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată. În total, fiecare metru cub de apă ne va fi facturat cu 3,26 de lei. Şi mai mare este majorarea la apa canalizată, care, în premieră, va fi chiar mai scumpă decât apa potabilă. În acest moment, preţul unui metru cub de apă canalizată facturat este de 2,21 de lei plus TVA, după 1 iulie acesta urmând să fie majorat la 2,79 de lei, plus TVA, adică mai mult cu 58 de bani. Cu tot cu TVA, vom plăti din august 3,46 de lei pentru fiecare metru cub de apă canalizată.Întrebat de ce apa canalizată a ajuns să fie mai scumpă decât cea potabilă, Eugen Pop spune că este „o chestiune normală, întrucât cu epurarea apelor menajere sunt costuri mult mai mari decât cu tratarea apei de băut. Aşa este şi în Uniunea Europeană: apa canalizată este mult mai scumpă decât apa potabilă", susţine el. Cât despre nemulţumirea multor zălăuani legată de faptul că pentru fiecare metru cub de apă potabilă înregistrat pe apometru se calculează un metru cub de apă canalizată, deşi nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18758:dreptul-la-opinie-privind-qromaltyn-la-rscruceq&catid=2

http://www.graiul.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18758:dreptul-la-opinie-privind-qromaltyn-la-rscruceq&catid=2

21.06.2013

toată apa care curge la robinet ajunge în canalizare, directorul Companiei de Apă spune că procentajul de 100 la sută este prevăzut de legislaţia în vigoare. Propunerea de majorare a preţurilor trebuie aprobată de Asociaţia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someş - Tisa, însă nu se pune probleme respingerii ei. Este, aşadar, doar o chestiune de timp până când noile preţuri vor fi majorate şi până când ele se vor regăsi în facturile noastre. La un consum lunar de 10 metri cubi de apă potabilă, valoarea facturii va fi cu aproape 10 lei mai mare. /Salajeanul, http://www.salajeanul.ro/vom-plati-apa-mai-scumpa-5711

Bani de la bugetul de stat pentru finalizarea proiectelor din comunele salajenePrimariile din Salaj care au inceput proiecte de alimentare cu apa, canalizare menajera sau reabilitare de drumuri comunale si nu le-au finalizat au primit bani de la bugetul de stat. Potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii Consiliului Judetean Salaj, 19 autoritati pu-blice locale din Salaj au semnat cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice un total de 26 de contracte pentru finantarea in continuare a unor obiective de investitii, demarate in cadrul unor programe anterioare, finantate din bugetul de stat. Proiectele fac parte din Programul National de Dezvoltare Rurala, in cadrul subprogramelor „Modernizarea satului romanesc” si „Infrastructura la nivel judetean”. Valoarea totala alocata judetului Salaj este de 9.161.810 lei. Consiliului Judetean Salaj ii revine suma de 1.162.000 de lei pentru reabilitarea drumului judetean 108A pe portiunea Bogdana-Agrij. Restul banilor sunt impartiti comunelor in functie de dimensiunea proiectelor. Tiberiu Marc, presedin-tele Consiliului Judetean Salaj, a precizat ca pentru acest an nu se finanteaza lucrari noi. Beneficiarii trebuie sa isi notifice si sa isi revizuiasca graficele de executie a lucrarilor in functie de sumele alocate pentru anul 2013. „Nu incurajez pe nimeni sa angajeze lucrari a caror valoare este mai mare decat sumele aprobate”, a adaugat Marc. Pentru finantarea unor proiecte de alimentare cu apa a fost acordat un total de 4.517.000 comunelor Varsolt, Almasu, Pericei, Treznea, Fildu de Jos, Letca, Hida, Benesat, Creaca, Mesesenii de Jos si Mirsid. Eugen Terec, primarul comunei Creaca, a declarat ieri pentru Graiul Salajului ca, spre a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://www.salajeanul.ro/vom-plati-apa-mai-scumpa-5711

21.06.2013

finaliza lucrarile pentru aductiunea de apa din comuna, i-au fost alocati 400.000 de lei. Potrivit acestuia, proiectul a fost inceput in 2007. „Speram sa terminam cu toate lucrarile pana la sfarsitul anului”, a precizat in incheiere primarul comunei Creaca. Primaria comunei Mesesenii de Jos a primit pana acum 800.000 de lei pentru a finaliza lucrarile de aductiune a apei pe tronsonul Aghires - Fetindia. Potrivit lui Sandu Bercean, primarul comunei Mesesenii de Jos, acestei unitati administrativ-teritoriale i-au mai fost alocati 550.000 de lei pentru reabilitarea drumului comunal DC 76 care trece prin localitatile Mesesenii de Jos si Mesesenii de Sus - Bai.Pentru reabilitarea si modernizarea drumurilor comunale a fost alocat un total de 2.004.810 de lei comunelor Dragu, Ileanda, Crasna, Somes Odorhei, Mesesenii de Jos, Camar, Plopis, Treznea si Fildu de Jos. Emanoil Stanciu, primarul comunei Treznea, ne-a declarat ca a fost alocata suma de 150.000 de lei pentru asfaltarea ulitelor din comuna. „In functie de firma care se va ocupa de proiect, vom vedea ce putem face cu acesti bani”, spune primarul. /Graiul Salajului,http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=35669

18 iunie 2013Teme ABAREGULAMENT – Primarii maramureseni au fost informati despre noile manuale de gestionare a situatiilor de urgenta Primarii maramureseni au fost informati astazi, 17 iunie despre noile prevederi din manualul de gestionare a situatiilor de urgenta in caz de inundatii sau seceta. Autoritatile locale au fost avertizate ca au obligatia sa salubrizeze cursurile de apa, pentru a evita situatiile dramatice, in momentul in care sunt semnalate fenomene meteorologice periculoase. De asemenea, vor trebui puse la punct noile planuri de aparare impotriva inundatiilor. Inca din 2006, Ministerul Mediului a elaborat manuale ale primarului si prefectului pentru gestionarea situatiilor de urgenta in caz de inundatii. Anul acesta au fost elaborate noi documente, tinandu-se cont de alte 26 de acte normative care prevad ce atributii au autoritatile administratiei publice locale in cazul inundatiilor. In plus, pentru prima data, in manual apar si precizari privind modul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=35669


21.06.2013

interventie in situatiile de seceta. “Pentru prima data, in acest an, manualul se refera si la atributiile administratiei publice locale pentru seceta pedologica, pentru ca schimbarile climatice ne-au pus si in fata acestui fenomen in ultimul an si ne-am confruntat si cu perioade de seceta”, a explicat consilierul Olga Lefter din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice. De altfel, conform oficialilor Agentiei Nationale de Meteorologie, vara aceasta va fi una secetoasa, astfel incat se impun masuri din partea autoritatilor pentru a evita problemele majore. Intre timp, autoritatile se pregatesc si pentru a face fata situatiilor de urgenta generate de inundatii, in conditiile in care recent, ploile torentiale au lasat in urma pagube materiale, iar in alte parti ale tarii au existat chiar victime omenesti. In acest context, in aceste zile, la nivelul judetului Maramures se va desfasura un exercitiu de simulare pentru a testa modul in care se intervine daca sunt inundatii. “Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice organizeaza periodic exercitii de simulare a inundatiilor pentru diferite situatii, pentru verificarea fluxului informational, a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate in gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii. Exercitiul a inceput in 11 iunie, cu transmiterea pe flux a unor informari de avertizari de precipitatii, iar dimineata am verificat fluxul”, a precizat inginerul-sef in cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Maramures (SGA), Stelian Ivascu. Reprezentantii SGA au mai aratat ca exercitiul de simulare e menit sa evidentieze si unde e nevoie de executarea anumitor lucrari care sa impiedice producerea unor situatii dramatice. Specialistii Administratiei Bazinale a Apelor Somes-Tisa au precizat ca judetul Maramures are cuprinse trei investitii, respectiv amenajarea malurilor raului Lapus, amenajarea sectorului raului Tisa, pe tronsonul Teceu-Remeti, punerea in siguranta a statiei de captare a apei de la Craciunesti si amenajarea malurilor pe Valea Neagra, pentru punerea in siguranta a terenurilor si drumului judetean. /Emaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/83945/REGULAMENT-Primarii-maramureseni-au-fost-informati-despre-noile-manuale-de-gestionare-a-situatiilor-de-urgenta-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

http://www.emaramures.ro/stiri/83945/REGULAMENT-Primarii-maramureseni-au-fost-informati-despre-noile-manuale-de-gestionare-a-situatiilor-de-urgenta-

http://www.emaramures.ro/stiri/83945/REGULAMENT-Primarii-maramureseni-au-fost-informati-despre-noile-manuale-de-gestionare-a-situatiilor-de-urgenta-

21.06.2013

EXERCIŢIU DE SIMULARE - Râurile transformate în depozite de gunoaie pot crea dezastre în Maramureş - Exercițiul de simulare a unor inundații în Maramureş a demarat astăzi . Autoritățile locale au fost atenționare în cadrul unei şedințe extraordinare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Maramureş ce măsuri să fie luate în cazul dezlănțuirii naturii. De asemenea, acestea au fost avertizate că întreținerea şanțurilor şi a rigolelor de scurgere din multe zone ale județului nostru lasă mult de dorit şi pot să creeze dezastre în Maramureş. Simularea a debutat în această dimineață şi va dura până miercuri, 19 iunie şi are ca scop ca administrația publică locală să cunoască procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului de inundații. Exercițiul se va desfăşura în bazinele hidrografice ale râurilor Iza şi Vişeu, prin verificarea fluxului informațional al Comitetelor locale pentru Situații de Urgență Bârsana, Onceşti, Vadu Izei şi Sighetu Marmației (bazinul hidrografic al râului Iza), respectiv Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (bazinul Vişeu). în acest sens, vor fi transmise rapoarte şi informații privind prognoze şi avertizări hidrometeorologice. în acest sens, vor fi transmise rapoarte şi informații privind prognoze şi avertizări hidrometeorologice. Acestea vor fi diseminate în teritoriu, luându-se măsurile specifice, conform procedurilor de apărare împotriva inundațiilor. Pe întreaga perioadă a desfăşurării exercițiului de simulare vor fi primite date referitoare la cantitățile de precipitații şi nivelele înregistrate la posturile hidrometrice implicate în activitatea de simulare.Şefii Serviciilor Voluntare trebuie să fie instruiţi corectÎn cadrul şedinței, consilierul superior în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Olguța Lefter, a prezentat modul prin care autoritățile să acționeze în cazul situațiilor de urgență. Aceasta a ținut să sublinieze faptul că întreținerea şanțurilor şi rigolelor de scurgere din multe zone din Maramureş constituie o problemă în Maramureş. „O serie de cursuri de apă sunt afectate de deşeuri. Există depozite de lemne, moloz care sunt găsite pe multe cursuri de apă iar acestea pot crea dezastre în Maramureş.Trebuie remediată această problemă în cel mai scurt timp şi atragem atenția celor responsabili că este foarte importantă curățarea acestora. Cisla, Vişeu,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

21.06.2013

Vaser sunt doar câteva dintre râurile transformate în depozite de gunoaie” a declarat Olguța Lefter. De asemenea, specialistul a mai atras atenția primarilor despre modul în care sunt transmise avertizările de la primării către localitățile aparținătoare. „Atenție la modul în care este avertizată populația. Vom insista pe modul în care e organizat fluxul informațional. populația trebuie să fie avertizată cu date concrete şi corecte în cel mai scurt timp despre producerea unor inundații. Din păcate, am rămas deficitari în multe zone din țară în ceea ce priveşte modul în care ajung avertizările la satele aparținătoare comunelor” a explicat Olguța Lefter. Aceasta a pus pe tapet şi modul în care acționează în situații de urgență Serviciile Voluntare.„Vom verifica dacă şefii Serviciilor Voluntare au fost instruiți corect pentru a-şi îndeplini atribuțiile. Mai mult trebuie întocmit un plan de acționare pentru apărarea inundațiilor atât la nivelul județului cât şi în plan local. Este nevoie şi de un stoc minim de materiale pentru prevenirea în cazul situațiilor de urgență” a mai spus consilierul superior în cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.„Iazurile miniere trebuie să fie puse în siguranţă”Oficialul a luat în discuție şi modul în care sunt puse în siguranță iazurile miniere dar şi cele piscicole. „Maramureşul este o zonă minieră, astfel că este necesar ca iazurile miniere dar şi cele piscicole să fie supravegheate în cazul unor situații de urgență. Tot în cadrul acestei acțiuni vom verifica primăriile din Maramureş urmând a fi stabili un plan de măsuri în baza căruia să se acționeze în caz de forță majoră. O atenție sporită trebuie acordată a acelor zone cu risc de inundații. Insistăm la Comitelul Județean pentru Situații de Urgență să se folosească de un singur model de întocmire a rapoartelor de prevenire pentru ca fluxul informațional să fie transmis cât mai rapid şi corect spre populație” a conchis Lefter. /InfoMM, http://www.infomm.ro/ro/detalii/k-29

Un consilier din Ministerul Mediului le-a vorbit autoritatilor maramuresene despre situatiile de urgentaLa sedinta extraordinara a Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta, desfasurata luni, 17 iunie, la Palatul Administrativ au fost prezentate de catre consilierul Olguta Lefter, din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice noile prevederi legale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.ziarmm.ro/un-consilier-din-ministerul-mediului-le-a-vorbit-autoritatilor-maramuresene-despre-situatiile-de-urgenta/


http://www.infomm.ro/ro/detalii/k-29

21.06.2013

din Manualul prefectului, respectiv manualul primarului pentru managementul situatiilor de urgenta. Subprefectul Pamfil Bercean a condus sedinta de lucru la care au participat vicepresedintele Emil Marinescu, inginer Petrica Stroe, director tehnic exploatari hidrotehnice, Administratia Bazinala a Apelor Somes-Tisa, Talos Gratian, director SGA Maramures, inginer sef Stelian Ivascu, SGA Maramures, membrii comitetului judetean pentru situatii de urgenta, primari si viceprimari ai unitatilor administrativ teritoriale. Consilierul Olguta Lefter a precizat ca sunt importante masurile de preventie pe care trebuie sa le ia autoritatile locale in perioada cand se confrunta fenomene meteorologice periculoase ce pot genera inundatii. In acest sens, a amintit despre salubrizarea cursurilor de apa mari din judet (Cisla, Ruscova, Viseu). Pentru localitatile situate in aval de barajele mari, Planul de aparare impotriva inundatiilor va contine elemente extrase din Planul de actiune in caz de accident la baraj, date relevante din studiul de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere pana la localitate, limita maxima a undei de rupere – obiective cuprinse in zona inundabila, inaltimea maxima a lamei de apa), precum si caile de evacuare si zonele de evacuare in caz de accident la baraj. Planul de aparare al Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta, intocmit cu asistenta tehnica si sub coordonarea Sistemului de Gospodarire a Apelor, se avizeaza de catre Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta si de catre Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situatiilor de urgenta generate de inundatii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la constructii hidrotehnice si poluari accidentale din cadrul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta si se aproba de presedintele Comitetului judetean – prefectul judetului. Hartile cu zonele potential inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afisate la primarie atat la avizier, cat si prin mijloace informatice disponibile. Primarii prezenti la intalnire au ridicat probleme referitoare la asigurarea permanentei la sediul primariilor, respectiv amenjarea apararilor de mal ale raului Ruscova. Inginerul Petrica Stroe, director tehnic exploatari hidrotehnice, Administratia Bazinala a Apelor Somes-Tisa a precizat ca judetul Maramures are cuprinse trei investitii, amenajarea malurilor raului Lapus, amenajarea sectorului raului Tisa, pe tronsonul Teceu-Remeti, punerea in siguranta a statiei de captare a apei de la Craciunesti si amenajarea malurilor pe Valea Neagra, pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

21.06.2013

punerea in siguranta a terenurilor si drumului judetean. Cele doua manuale de urgenta au fost completate cu masuri care trebuie luate in perioadele de canicula si seceta hidrologica. La nivelul judetului Maramures va fi elaborat planul judetean de masuri pentru canicula si seceta hidrologica, cu atributii specifice pentru fiecare structura in parte sau grup de suport tehnic, respectiv comitetele locale pentru situatii de urgenta. /Ziar MM, http://www.ziarmm.ro/un-consilier-din-ministerul-mediului-le-a-vorbit-autoritatilor-maramuresene-despre-situatiile-de-urgenta/ /I 24.ro-stiri din Maramures, http://www.i-24.ro/stiri-din-maramures/un-consilier-din-ministerul-mediului-le-a-vorbit-autoritatilor-maramuresene-despre-situatiile-de-urgenta.html

MM: Exerciţiul de simulare a unor inundaţii a început astăzi O prezentare a exercițiului de simulare a producerii unor inundații în județul Maramureş a avut loc astăzi, în cadrul unei şedințe extraordinare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. Simularea debutează astăzi şi se va întinde pe durata a două zile, respectiv până în data de 19 iunie.Acest exercițiu, conform declarațiilor făcute de către prefectul Anton Rohian, are rolul ca administrația publică locală să cunoască procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundații. Exercițiul se desfăşoară în bazinele hidrografice ale râurilor Iza şi Vişeu, prin verificarea fluxului informațional al Comitetelor locale pentru Situații de Urgență Bârsana, Onceşti, Vadu Izei şi Sighetu Marmației (bazinul hidrografic al râului Iza), respectiv Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (bazinul Vişeu). În acest sens, vor fi transmise rapoarte şi informații privind prognoze şi avertizări hidrometeorologice. Pe întreaga perioadă a desfăşurării exercițiului de simulare vor fi primite date referitoare la cantitățile de precipitații şi nivelele înregistrate la posturile hidrometrice implicate în activitatea de simulare. Tot în cadrul acestei şedințe au fost prezentate "Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență", precum şi "Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență ",cu modificările şi completările ulterioare de către Olguța Lefter, consilier superior în cadrul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.i-24.ro/stiri-din-maramures/un-consilier-din-ministerul-mediului-le-a-vorbit-autoritatilor-maramuresene-despre-situatiile-de-urgenta.html





21.06.2013

UPDATE: La şedința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, desfăşurată astăzi, 17 iunie a.c., la Palatul Administrativ au fost prezentate de către consilierul Olguța Lefter, din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice noile prevederi legale din Manualul prefectului, respectiv manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență. Subprefectul Pamfil Bercean a condus şedința de lucru la care au participat vicepreşedintele Emil Marinescu, inginer Petrică Stroe, director tehnic exploatări hidrotehnice, Administrația Bazinală a Apelor Someş-Tisa, Taloş Grațian, director SGA Maramureş, inginer şef Stelian Ivaşcu, SGA Maramureş, membrii comitetului județean pentru situații de urgență, primari şi viceprimari ai unităților administrativ teritoriale. Consilierul Olguța Lefter a precizat că sunt importante măsurile de prevenție pe care trebuie să le ia autoritățile locale în perioada când se confruntă fenomene meteorologice periculoase ce pot genera inundații. În acest sens, a amintit despre salubrizarea cursurilor de apă mari din județ (Cisla, Ruscova, Vişeu). Pentru localitățile situate în aval de barajele mari, Planul de apărare împotriva inundațiilor va conține elemente extrase din Planul de acțiune în caz de accident la baraj, date relevante din studiul de rupere a barajului (timpul minim de propagare a undei de rupere până la localitate, limita maximă a undei de rupere - obiective cuprinse în zona inundabilă, înălțimea maximă a lamei de apă), precum şi căile de evacuare şi zonele de evacuare în caz de accident la baraj. Planul de apărare al Comitetului Local pentru Situații de Urgență, întocmit cu asistența tehnică şi sub coordonarea Sistemului de Gospodărire a Apelor, se avizează de către Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență şi de către Grupul de Suport Tehnic pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcții hidrotehnice şi poluări accidentale din cadrul Comitetului Județean pentru Situații de Urgență şi se aprobă de preşedintele Comitetului județean – prefectul județului.Hărțile cu zonele potențial inundabile (inundate la viiturile istorice) vor fi afişate la primărie atât la avizier, cât şi prin mijloace informatice disponibile. Primarii prezenți la întâlnire au ridicat probleme referitoare la asigurarea permanenței la sediul primăriilor, respectiv amenjarea apărărilor de mal ale râului Ruscova. Inginerul Petrică Stroe, director tehnic exploatări hidrotehnice, Administrația Bazinală a Apelor Someş-Tisa a precizat că județul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

21.06.2013

Maramureş are cuprinse trei investiții, amenajarea malurilor râului Lăpuş, amenajarea sectorului râului Tisa, pe tronsonul Teceu-Remeți, punerea în siguranță a stației de captare a apei de la Crăciuneşti şi amenajarea malurilor pe Valea Neagră, pentru punerea în siguranță a terenurilor şi drumului județean. Cele două manuale de urgență au fost completate cu măsuri care trebuie luate în perioadele de caniculă şi secetă hidrologică. La nivelul județului Maramureş va fi elaborat planul județean de măsuri pentru caniculă şi secetă hidrologică, cu atribuții specifice pentru fiecare structură în parte sau grup de suport tehnic, respectiv comitetele locale pentru situații de urgență. /CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/mm-exercitiul-de-simulare-unor-inundatii-inceput-astazi-1244820/Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/manualele-de-urgenta-al-prefectului-si-primarului-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta-completate-cu-masuri-pentru-perioada-de-canicula-si-seceta-hidrologica

Teme similareSalajenii din Gura Vladesei ramasi fara pod trec Somesul ca in aventurile de pe DiscoveryPuntea de trecere dintre localitatea Dobrocina si catunul Gura Vladesei din comuna Gilgau, distrusa de viiturile de pe Somes din ultima perioada, ramane in continuare o pro-blema pentru satenii din zona. In 4 aprilie, din cauza ploilor, puntea a fost devastata de ape, iar localnicii au ramas din nou izolati. Consiliul Judetean a dat „o mana de ajutor” acum doua saptamani primarului Ungur Cri-stian, punandu-i la dispozitie 50.000 de lei pentru repararea puntii, numai ca situatia nu poate fi remediata imediat.Puntea dintre satele Dobrocina si Gura Vladesei a fost construita in 2010 cu 2,6 mi-liarde de lei vechi din fonduri europene. La momentul cand s-a facut receptia lucrarilor, tot in 2010, s-a dat o garantie pentru constructie de doi ani de zile, garantie care a expirat in decembrie 2012. Puntea a cedat in 4 aprilie , fiind rupta si de fortarea produsa de cantitatea uriasa de deseuri aduse de apele Somesului, lasandu-i pe localnici, majoritatea de peste 60 de ani, in situatia de a se deplasa pe jos 16 kilometri dus-intors pentru orice nevoi, cat de marunte. Cand a fost facuta receptia lucrarilor, despre care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/manualele-de-urgenta-al-prefectului-si-primarului-pentru-managementul-situatiilor-de-urgenta-completate-cu-masuri-pentru-perioada-de-canicula-si-seceta-hidrologica



http://maramures.citynews.ro/eveniment/mm-exercitiul-de-simulare-unor-inundatii-inceput-astazi-1244820

http://maramures.citynews.ro/eveniment/mm-exercitiul-de-simulare-unor-inundatii-inceput-astazi-1244820

21.06.2013

satenii spun ca nu trebuia semnata in conditiile in care era construita puntea, primar in comuna Gilgau era Eugen Codoreanu. Unii localnici considera ca primarul de la vremea respectiva a semnat receptia lucrarilor „cu nepasare”, deoarece era foarte vizibil ca puntea a fost co-nstruita la nivelul malului raului Somes si ca la o ploaie abundenta avea sa se prabuseasca. Ungur Cristian a declarat vineri pentru Graiul Salajului ca proiectul tehnic pentru repararea puntii este realizat si ca are deja o intelegere cu firma care a construit puntea, in vederea repararii ei, desi s-ar putea ca cei 50.000 de lei pe care i-a primit de la Consiliul Judetean sa nu fie de ajuns. Dupa aprecierea primarului, din 4 aprilie, cand a constatat dezastrul, puntea era distrusa in proportie de 80 la suta. Apa a ajuns la nivelul partii carosabile de pe punte si un pilon este rasturnat, iar altul indoit. „Inca nu ne putem apuca de lucrari pentru ca nivelul raului este inca ridicat si nu prea putem interveni, dar cel tarziu pana la iarna sper ca puntea sa devina practicabila. Pana una alta, eu am pus la dispozitia oamenilor o barca cu care se poate traversa raul Somes. Barca este asigurata cu o franghie, dar satenii nu se arata prea interesati sa o foloseasca, pentru ca le este teama”, a explicat primarul comunei Gilgau, Ungur Cristian. Lucru firesc, oamenii sunt in varsta si nu le arde de aventuri demne de Discovery. /Graiul Salajului, http://www.graiulsalajului.ro/index.php?cmd=articol&idart=35650

Comunele sălăjene primesc bani pentru continuarea investiţiilor blocatePeste 9 milioane de lei vor intra în județul Sălaj pentru continuarea unor proiecte de alimentare cu apă, canalizare menajeră şi reabilitare de drumuri, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Județean (CJ) Sălaj.Potrivit sursei citate, 19 autorități publice locale din județul Sălaj au semnat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice 26 de contracte de finanțare a unor obiective de investiții în continuare, demarate în cadrul unor programe anterioare finanțate de la bugetul de stat. Proiectele vizate au fost depuse în cadrul subprogramelor „Modernizarea satului românesc” şi „Infrastructură la nivel județean”.Astfel, comunelor Vârşolț, Almaşu, Pericei, Treznea, Fildu de Jos, Letca, Hida, Benesat, Creaca, Meseşenii de Jos şi Mirşid li s-a acordat suma totală de 4,52 milioane de lei pentru finanțarea unor proiecte de alimentare cu apă. Camăr, Letca, Pericei şi Rus au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66


21.06.2013

primit, în total, aproape 1,48 milioane de lei pentru canalizare menajeră, alimentare cu apă şi canalizare, în timp ce Dragu, Ileanda, Crasna, Someş Odorhei Meseşenii de Jos, Camăr, Plopiş, Treznea şi Fildu de Jos, puțin peste 2 milioane de lei, pentru reabilitare şi modernizarea unor drumuri comunale. Alți 1,16 milioane de lei au fost alocați Consiliului Județean Sălaj, pentru reabilitarea drumului județean 108A pe porțiunea Bogdana-Agrij.„Prioritare sunt lucrările executat şi neplătite, lucrările ce se pot finaliza – acolo unde nevoia de fonduri nu este foarte mare – şi celelalte lucrări în continuare. Pentru acest an nu se finanțează lucrări noi. Beneficiarii vor trebui să-şi notifice antreprenorii şi să revizuiască graficele de execuție a lucrărilor în funcție de sumele alocate pentru 2013. Nu încurajez pe nimeni să angajeze lucrări a căror valoare este mai mare decât sumele aprobate”, a precizat Tiberiu Marc, preşedintele CJ Sălaj. /Magazin Salajean, http://www.magazinsalajean.ro/rural/comunele-salajene-primesc-bani-sa-si-continue-investitiile-blocate.html

Vom plăti apă mai scumpă. Cel mai tare creşte preţul apei canalizate, care, în premieră, va fi mai scumpă decât cea potabilăCompania de Apă Someş vrea să scumpească, începând cu 1 iulie, apa potabilă şi pe cea canalizată. Cea mai mare creştere de preţ este la apa canalizată, care se scumpeşte cu peste 50 de bani pe metru cub.Conducerea Companiei de Apă Someş Cluj - Sucursala Sălaj a anunţat intenţia de a creşte preţul la apă potabilă şi la cea canalizată. Creşterea ar urma să se aplice de la 1 iulie şi este motivată de directorul Eugen Pop prin programul de majorări de preţuri convenit cu Banca Europeană de Investiţii, care a creditat compania în programul de reabilitare a reţelei de canalizare a oraşului. Astfel, dacă până acum plăteam pentru un metru cub de apă 2,41 de lei, plus TVA, de la 1 iulie, adică odată cu factura pe care o vom primi în luna august, vom plăti cu peste 20 de bani mai mult, mai exact 2,63 de lei, la care se adaugă taxa pe valoarea adăugată. În total, fiecare metru cub de apă ne va fi facturat cu 3,26 de lei. Şi mai mare este majorarea la apa canalizată, care, în premieră, va fi chiar mai scumpă decât apa potabilă. În acest moment, preţul unui metru cub de apă canalizată facturat este de 2,21 de lei plus TVA, după 1 iulie acesta urmând să fie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67

http://www.magazinsalajean.ro/rural/comunele-salajene-primesc-bani-sa-si-continue-investitiile-blocate.html

http://www.magazinsalajean.ro/rural/comunele-salajene-primesc-bani-sa-si-continue-investitiile-blocate.html

21.06.2013

majorat la 2,79 de lei, plus TVA, adică mai mult cu 58 de bani. Cu tot cu TVA, vom plăti din august 3,46 de lei pentru fiecare metru cub de apă canalizată. Întrebat de ce apa canalizată a ajuns să fie mai scumpă decât cea potabilă, Eugen Pop spune că este "o chestiune normală, întrucât cu epurarea apelor menajere sunt costuri mult mai mari decât cu tratarea apei de băut. Aşa este şi în Uniunea Europeană: apa canalizată este mult mai scumpă decât apa de potabilă", susţine el. Cât despre nemulţumirea multor zălăuani legată de faptul că pentru fiecare metru cub de apă potabilă înregistrat pe apometru se calculează un metru cub de apă canalizată, deşi nu toată apa care curge la robinet ajunge în canalizare, directorul Companiei de Apă spune că procentajul de 100 la sută este prevăzut de legislaţia în vigoare. Propunerea de majorare a preţurilor trebuie aprobată de Asociaţia Regională pentru Dezvoltarea Infrastructurii din Bazinul Hidrografic Someş - Tisa, însă nu se pune probleme respingerii ei. Este, aşadar, doar o chestiune de timp până când noile preţuri vor fi majorate şi până când ele se vor regăsi în facturile noastre. La un consum lunar de 10 metri cubi de apă potabilă, valoarea facturii va fi cu aproape 10 lei mai mare. /Adevarul, http://adevarul.ro/locale/zalau/vom-plati-apa-mai-scumpa-mai-tare-creste-pretul-apei-canalizate-care-premiera-mai-scumpa-decat-cea-potabila-1_51becd36c7b855ff569cee11/index.html

Sumele pentru despăgubirile de la Aeroport au fost tăiateProprietarii de terenuri din jurul noii piste a Aeroportului se plâng că administrația județeană le-a diminuat semnificativ valoarea sumelor de despăgubire, în procesul de expropriere, şi amenință că vor ieşi în stradă. Vicepremierul Liviu Dragnea le-a atras atenția reprezentanților Consiliului Județean Cluj că din cauza neglijenței lor, noua pistă nu va fi gata la timp şi le-a cerut să grăbească procesul de expropriere. Consiliul Judeţean a venit cu un răspuns, diminuând sumele fixate pentru despăgubirea expropriaţilor. Proprietarii vizaţi se consideră înşelaţi şi spun că măsura este abuzivă şi că aceasta a fost luată doar pentru ca administraţia judeţeană să poată face faţă cheltuielilor şi să-şi poată permite să achite toate exproprierile. Povestea noii piste a Aeroportului Cluj-Napoca este departe de a se fi încheiat. Liderii consorţiului care se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

http://adevarul.ro/locale/zalau/vom-plati-apa-mai-scumpa-mai-tare-creste-pretul-apei-canalizate-care-premiera-mai-scumpa-decat-cea-potabila-1_51becd36c7b855ff569cee11/index.html



21.06.2013

ocupă de realizarea acestui proiect au dat asigurări că îşi vor termina treaba la timp, astfel încât pista să devină funcţională din octombrie, însă procesul exproprierilor crează noi probleme. De altfel, la ultima vizită pe care a făcut-o la Cluj, vicepremierul Liviu Dragnea atrăgea atenţia că în cazul în care nu va fi grăbită procedura de expropriere, pista nu va putea fi pusă în funcţiune, având în vedere că Romatsa nu va avea unde să-şi instaleze sistemul de ghidare pentru avioane. Iar dacă noua pistă a aeroportului clujean nu devine funcţională anul acesta, riscăm să pierdem din companiile aeriene care deservesc Clujul, iar în sensul acesta Dragnea a făcut referire exactă la compania Lufthansa. Prin urmare, ministrul le-a cerut liderilor Consiliului Judeţean să facă tot posibiliul pentru a urgenta procedura exproprierilor. Iar Consiliul Judeţean s-a mişcat în acest sens. La ultima şedinţă a forului s-a lua decizia de a se diminua valorile sumelor acordate ca despăgubire pentru expropriaţi. Modificările operate sunt însă foarte mari, iar proprietarii atrag atenţia că nu sunt de acord să tolereze o asemenea situaţie. „Este absolul aberant ce se întâmplă. În mod normal eu ar fi trebuit să primesc 12 euro pe un metru pătrat de teren arabil extravilan. Acum am aflat că administraţia judeţeană a decis altceva, că trebuie să primi doar 2 euro. Este cu atât mai nedrept cu cât o parte dintre proprietari au apucat deja să fie despăgubiţi. Iar noi, cei care am rămas pe dinafară, timp de patru ani, suntem acum siliţi să mai asistăm şi cum ni se ia aproape toată sumă care ne-a fost promisă iniţial", a comentat Doru Chicinaş, unul dintre proprietarii din zona Aeroportului. Acesta este de părere că măsura Consiliului Judeţean are legătură cu vizita lui Dragnea, care a cerut rezolvarea situaţiei exproprierilor, în condiţiile în care, cel mai probabil, Consiliul Judeţean nu avea bani disponibili pentru toate despăgubirile.„Şi atunci şi-au spus că pot rezolva problema dacă reîmpart suma în aşa fel încât să poată da la toată lumea. Este nedrept ce se întânmplă, cu atât mai mult cu cât, eu chiar am primit notificarea în care mi s-a comunicat cât trebuia să primesc iniţial. Cum să-mi ia din 12 euro pe metru pătrat, 10 euro?", a spus revoltat Chicinaş. El a adăugat că în situaţia sa mai sunt şi alţi propietari, din cei 700 vizaţi pentru expropriere. „Nu suntem dispuşi să acceptăm aşa ceva, pentru că suma era oricum mică. Vom ieşi în stardă", a spus acesta. De cealaltă parte, liderul Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu, spune că

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

21.06.2013

măsura adoptată în ceea ce-i priveşte pe expropriaţi n-ar avea absolut nici o legătură cu vizita lui Dragnea. „Noi n-am avut de ales. Trebuia să diminuăm aceste sume pentru că ele nu au fost acordate în timp util. Există un consultant angajat de Consiliul Judeţean care s-a ocupat de evaluarea acestor terenuri în urmă cu mulţi ani. În raportul lor se prevedea ca sumele iniţiale să fie acordate într-un anumit intreval de timp. Nu s-a întâmplat asta, ca atare, piaţa imobiliară s-a schimbat de acum patru ani. Raportul nu mai corespunde, evaluarea s-a reluat, iar sumele sunte acestea", a spus Uioreanu. El a explicat că proiectul pistei trebuie să meargă mai departe şi că o parte dintre proprietari şi-au dat acordul ca lucrările să evolueze fără probleme, chiar dacă încă nu şi-au primit banii în cont. /Ziua de Cluj, http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/sumele-pentru-despagubirile-de-la-aeroport-au-fost-taiate--113099.html

Teme de mediuMinisterul Mediului va repara drumul forestier dintre Ic Ponor şi PadişMinistrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Varga, a anunţat, că drumul dintre Ic Ponor și Padiș va fi reabilitat pe banii ministerului.„Ministerul pregăteşte promovarea a două lucrări de investiţii pe drumurile forestiere. Vom face studiul de fezabilitate (SF) şi vom promova, în acest an, drumul Răchiţele –Padiş”, a declarat Varga, precizînd că tronsonul Răchiţele-Doda Pilii-Ic Ponor este drum judeţean, în timp ce tronsonul de la Ic Ponor şi pînă la Padiş, este un drum forestier, care face legătura cu judeţul Bihor. „Am vorbit atît cu Direcţia Silvică Bihor, cît şi cu Direcţia Silvică Cluj, să facă un SF comun pentru a putea face legătura între două drumuri judeţene importante şi pentru a deschide zona Padiş. Avem bani pentru SF-uri şi sperăm că în a doua jumătate a anului, după aprobarea lor, să putem da drumul şi la finanţarea proiectului, respectiv a lucrărilor”, a precizat Lucia Varga. „Mă bucur că s-a descoperit cui aparţin acei cîţiva kilometri dintre Ic Ponor şi platoul Padiş. Din cei 14-15 kilometri de drum forestier – cît mai este de la Ic Ponor pînă la Padiş – , 200 de metri sînt pe teritoriul judeţului Cluj, iar restul sînt în Bihor. Faptul că ministerul face această lucrare, e o veste foarte bună. Astfel drumul va avea continuitate pînă la drumul judeţean din Bihor”, a subliniat preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu. /Faclia de Cluj,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/sumele-pentru-despagubirile-de-la-aeroport-au-fost-taiate--113099.html

http://ziuadecj.realitatea.net/administratie/sumele-pentru-despagubirile-de-la-aeroport-au-fost-taiate--113099.html

21.06.2013

http://www.ziarulfaclia.ro/ministerul-mediului-va-repara-drumul-forestier-dintre-ic-ponor-si-padis/

17 iunie 2013Teme ABAPrimarii au probleme, iar rezolvarea lor e pe drum…În Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Dej a avut loc joi, 13 iunie, o întîlnire de lucru organizată de deputatul Cornel Itu, în cadrul căreia au fost abordate o serie de subiecte vizînd problemele cu care se confruntă cele 10 comune de pe raza teritorială a Colegiului 6 Dej şi modul în care acestea pot fi soluționate de instituțiile deconcertate în a căror competență intră gestionarea respectivelor probleme. În acest sens, alături de deputat, primarul municipiului Dej, Costan Morar, consilieri județeni şi edilii comunelor din Colegiul 6 Dej, la reuniune au fost invitați să participe: directorul Administrației Bazinale Someş-Tisa, Dan Canta, directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Privat Cluj, Liviu Bota, directorul Regiei Autonome a Drumurilor Județene Cluj, Eugen Cadar, directorul Direcției Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Eugen Cecan şi Grigore Crăciun, directorul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului. Una din probleme stringente care provoacă nemulțumiri în rîndul locuitorilor din localitățile Căşeiu, Coplean şi Cîțcău, este că, în urma lucrărilor efectuate pe DN 1 Dej - Baia Mare, oamenii au rămas fără acces la terenurile agricole. Asta, deoarece reprezentanții Drumurilor Naționale n-au dat aprobări pentru croirea căilor de acces, decît acolo unde au fost prevăzute în planul urbanistic. Aşa s-a ajuns în situația ca doar 10% din fostele drumuri de acces să fie refăcute. Proprietarii de terenuri sînt nemulțumiți şi spun că sînt nevoiți să treacă peste pămînturile altora pentru a putea ajunge la propriul teren. Panourile de protecție montate pe marginea şoselei şi şanțurile betonate turnate pe acostamentul drumului fac imposibilă pătrunderea pe proprietățile sătenilor. Primăriile au luat legătura cu executantul lucrării, respectiv coordonatorii de şantier, care au întărit faptul că nu au acordul celor de la Drumurile Naționale pentru a face alte ieşiri spre suprafețele agricole. “Este o situație destul de complicată, iar oamenii dau vina pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71



21.06.2013

noi, autoritățile locale şi ne cer să le rezolvăm acest neajuns. Nu putem face nimic, deoarece cei de la Drumuri Naționale s-au pronunțat clar că nu vor mai fi realizate alte căi de acces spre proprietăți. Terenul nu ne permite să facem drumuri paralele cu şoseaua naţională, iar situaţia este destul de delicată. Nu va mai dura mult pînă cînd oamenii vor ajunge să se certe, iar ceea ce urmează este lesne de înţeles. Se va ajunge la situaţii neplăcute, deoarece unii proprietari nu vor accepta să li se folosească proprietăţile pe post de drum. Noi sîntem însă prinşi între ciocan şi nicovală şi nu putem fasce nimic” – este opinia exprimată de primarii din localităţile amintite.Referitor la acest subiect, care a făcut şi obiectul unor interpelări din parte deputatului Cornel Itu, domnia sa a ţinut să precizeze că tocmai acesta este rostul întîlnirilor organizate cu primarii comunelor şi directorii instituţiilor deconcertate: “de a se dialoga şi de a se a găsi soluţii amiabile, în interesul oamenilor”. De asemenea, a ținut să adauge că va urmări personal felul în care se soluționează aceste situații, dintre care unele sînt de domeniul absurdului. Un alt subiect abordat s-a referit la managementul siturilor contaminate. În acest sens, a fost realizat un studiu de către Departamentul de Dezvoltare Durabilă pentru Europa Centrală şi Asia din cadrul Băncii Mondiale. Principalul obiectiv al studiului este de a oferi soluţii pentru una dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă comunităţile urbane, în special cele din fostele ţări comuniste, unde zonele contaminate constituie o piedică importantă în procesul de transformare a pieţelor economice locale. La Dej există trei astfel de situri, aflate sub monitorizare: fosta IFA, halda Someş SA şi fosta groapă de gunoi de la Vad. Acestea trebuie reevaluate pentru a beneficia de fondurile europene ce urmează să fie alocate în perioada 2014-2020. Întîlnirea s-a încheiat cu o conferinţă de presă. /Faclia, http://www.ziarulfaclia.ro/primarii-au-probleme-iar-rezolvarea-lor-e-pe-drum/

Exerciţiu de apărare împotriva inundaţiilor în MaramureşAutorități în alertă din cauza condițiilor meteo nefavorabile. În scopul verificării modului de funcționare a fluxului informațional-decizional, respectiv a modului de conlucrare a structurilor implicate în gestionarea situațiilor generate de inundații, în județul Maramureş va avea loc un exercițiu de simulare a producerii unor inundații. Acesta se va

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

http://www.ziarulfaclia.ro/primarii-au-probleme-iar-rezolvarea-lor-e-pe-drum/

21.06.2013

desfăşura începând de mâine, 17 iunie şi va dura până în data de 19 iunie. Totul, conform prevederilor principalelor activități ale Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Anunțul a fost făcut de către preşedintele CJSU, Anton Rohian. “De asemenea, acest exercițiu are rolul ca administrația publică locală să cunoască procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundații.Exercițiul se va desfăşura în bazinele hidrografice ale râurilor Iza şi Vişeu, prin verificarea fluxului informațional al Comitetelor locale pentru Situații de Urgență Bârsana, Onceşti, Vadu Izei şi Sighetu Marmației (bazinul hidrografic al râului Iza), respectiv Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (bazinul Vişeu). În acest sens, vor fi transmise rapoarte şi informații privind prognoze şi avertizări hidrometeorologice. Acestea vor fi diseminate în teritoriu, luându-se măsurile specifice, conform procedurilor de apărare împotriva inundațiilor. Pe întreaga perioadă a desfăşurării exercițiului de simulare vor fi primite date referitoare la cantitățile de precipitații şi nivelele înregistrate la posturile hidrometrice implicate în activitatea de simulare”, a declarat Rohian. Acesta a mai adăugat că pentru îndeplinirea scopului exercițiului a fost luat în calcul mai mulți parametri, cum ar fi depăşirea pragurilor critice de precipitații sub formă de averse de ploaie căzute pe sol umed în zona centrală şi de răsărit a bazinului hidrografic, instabilitate accentuată a vremii cu intensificări ale vântului ce pot lua aspect de vijelie, însoțite de fenomene oraj, grindină, atingerea şi depăşirea cotelor de pericol pe râurile Iza şi Vişeu. “Exercițiul prevede şi faptul că undele de viitură compuse pe cele două râuri vor produce inundații în localitățile menționate. În acest context, au fost emise prognoze meteorologice pentru zona de desfăşurare a exercițiului. Modul de desfăşurare a exercițiului va fi monitorizat atât la nivel central (Centrul Operativ al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice), cât şi la nivel local. Vor fi transmise avertizări către populație, dar şi măsuri pe care trebuie să le aplice comitetele locale pentru situații de urgență din zonele afectate de fenomenele meteorologice periculoase pentru evitarea, reducerea şi eliminarea efectelor produse de inundații (Comitetul județean pentru situații de urgență). Pe perioada desfăşurării exercițiului vor fi transmise rapoarte cu privire la situația existentă, pagube produse şi măsuri dispuse.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

21.06.2013

Exercițiul va fi coordonat la nivel bazinal de către directorul tehnic al Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, iar la nivelul județului de către Directorul SGA Maramureş, în calitate de şef al grupului de suport tehnic din cadrul CJSU”, a concluzionat prefectul.Mai trebuie spus că exercițiul de simulare va fi prezentat în şedința extraordinară a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență care se va desfăşura luni, 17 iunie a.c., de la ora 11.00 în Sala Mare a Palatului Administrativ. Tot în cadrul şedinței vor fi prezentate "Manualul prefectului pentru managementul situațiilor de urgență" şi "Manualul primarului pentru managementul situațiilor de urgență ",cu modificările şi completările ulterioare de către Olguța Lefter, consilier superior în cadrul Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice. /CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor-maramures-1244733

Maramures: Exercitiu de aparare impotriva inundatiilorExercitiul de simulare se desfasoara in perioada 17-19 iunie, conform prevederilor principalelor activitati ale Comitetului Ministerial pentru Situatii de Urgenta din cadrul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, in scopul verificarilor modului de functionare a fluxului informational-decizional, a modului de conlucrare a structurilor implicate in gestionarea situatiilor generate de inundatii, a mentionat presedintele CJSU, Anton Rohian. De asemenea, are rolul ca administratia publica locala sa cunoasca procedurile elaborate de Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice pentru managementul riscului la inundatii. Exercitiul se va desfasura in bazinele hidrografice ale raurilor Iza si Viseu, prin verificarea fluxului informational al Comitetelor locale pentru Situatii de Urgenta Barsana, Oncesti, Vadu Izei si Sighetu Marmatiei (bazinul hidrografic al raului Iza), respectiv Viseu de Sus, Viseu de Jos, Leordina, Petrova si Bistra (bazinul Viseu). In acest sens, vor fi transmise rapoarte si informatii privind prognoze si avertizari hidrometeorologice. Acestea vor fi diseminate in teritoriu, luandu-se masurile specifice, conform procedurilor de aparare impotriva inundatiilor. Pe intreaga perioada a desfasurarii exercitiului de simulare vor fi primite date referitoare la cantitatile de precipitatii si nivelele inregistrate la posturile hidrometrice implicate in activitatea de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

http://maramures.citynews.ro/eveniment/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor-maramures-1244733

http://maramures.citynews.ro/eveniment/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor-maramures-1244733

21.06.2013

simulare. Pentru indeplinirea scopului exercitiului a fost luat in calcul ipozeza urmatorilor parametri: depasirea pragurilor critice de precipitatii sub forma de averse de ploaie cazute pe sol umed in zona centrala si de rasarit a bazinului hidrografic; instabilitate accentuata a vremii cu intensificari ale vantului ce pot lua aspect de vijelie, insotite de fenomene oraj, grindina; atingerea si depasirea cotelor de pericol pe raurile Iza si Viseu. Exercitiul prevede si faptul ca undele de viiture compuse pe cele doua rauri vor produce inundatii in localitatile mentionate. In acest context, au fost emise prognoze meteorologice pentru zona de desfasurare a exercitiului. Modul de desfasurare a exercitiului va fi monitorizat atat la nivel central (Centrul Operativ al Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice), cat si la nivel local. Vor fi transmise avertizari catre populatie, dar si masuri pe care trebuie sa le aplice comitetele locale pentru situatii de urgenta din zonele afectate de fenomenele meteorologice periculoase pentru evitarea, reducerea si eliminarea efectelor produse de inundatii (Comitetul judetean pentru situatii de urgenta).Pe perioada desfasurarii exercitiului vor fi transmise rapoarte cu privire la situatia existenta, pagube produse si masuri dispuse. Exercitiul va fi coordonat la nivel bazinal de catre directorul tehnic al Administratiei Bazinale de Apa Somes-Tisa, iar la nivelul judetului de catre Directorul SGA Maramures, in calitate de sef al grupului de suport tehnic din cadrul CJSU. /ZiarMM, http://www.ziarmm.ro/maramures-exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor/

Exerciţiu de apărare împotriva inundaţiilorUn exercițiul de simulare se va desfăşura în perioada 17-19 iunie, conform prevederilor principalelor activități ale Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice. Acesta va avea ca scop verificarea modului de funcționare a fluxului informațional-decizional, a modului de conlucrare a structurilor implicate în gestionarea situațiilor generate de inundații. De asemenea, are rolul ca administrația publică locală să cunoască procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice pentru managementul riscului la inundații. Exercițiul se va desfăşura în bazinele hidrografice ale râurilor Iza şi Vişeu, prin verificarea fluxului informațional al Comitetelor locale pentru Situații de Urgență Bârsana, Onceşti, Vadu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://www.ziarmm.ro/maramures-exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor/

http://www.ziarmm.ro/maramures-exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor/

21.06.2013

Izei şi Sighetu Marmației (bazinul hidrografic al râului Iza), respectiv Vişeu de Sus, Vişeu de Jos, Leordina, Petrova şi Bistra (bazinul Vişeu). În acest sens, vor fi transmise rapoarte şi informații privind prognoze şi avertizări hidrometeorologice. Acestea vor fi diseminate în teritoriu, luându-se măsurile specifice, conform procedurilor de apărare împotriva inundațiilor. Pe întreaga perioadă a desfăşurării exercițiului de simulare vor fi primite date referitoare la cantitățile de precipitații şi nivelele înregistrate la posturile hidrometrice implicate în activitatea de simulare. Pentru îndeplinirea scopului exercițiului a fost luat în calcul ipozeza următorilor parametri: depăşirea pragurilor critice de precipitații sub formă de averse de ploaie căzute pe sol umed în zona centrală şi de răsărit a bazinului hidrografic; instabilitate accentuată a vremii cu intensificări ale vântului ce pot lua aspect de vijelie, însoțite de fenomene oraj, grindină; atingerea şi depăşirea cotelor de pericol pe râurile Iza şi Vişeu. Exercițiul prevede şi faptul că undele de viiture compuse pe cele două râuri vor produce inundații în localitățile menționate. În acest context, au fost emise prognoze meteorologice pentru zona de desfăşurare a exercițiului. Modul de desfăşurare a exercițiului va fi monitorizat atât la nivel central (Centrul Operativ al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice), cât şi la nivel local. Vor fi transmise avertizări către populație, dar şi măsuri pe care trebuie să le aplice comitetele locale pentru situații de urgență din zonele afectate de fenomenele meteorologice periculoase pentru evitarea, reducerea şi eliminarea efectelor produse de inundații (Comitetul județean pentru situații de urgență). Pe perioada desfăşurării exercițiului vor fi transmise rapoarte cu privire la situația existentă, pagube produse şi măsuri dispuse. Exercițiul va fi coordonat la nivel bazinal de către directorul tehnic al Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa, iar la nivelul județului de către Directorul SGA Maramureş, în calitate de şef al grupului de suport tehnic din cadrul CJSU. /Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor/ActualMM, http://www.actualmm.ro/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://www.actualmm.ro/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor/

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/exercitiu-de-aparare-impotriva-inundatiilor

21.06.2013

Teme de mediuMEDIU – Autoritatile din Borsa, somate sa grabeasca desfiintarea gropii de gunoi Mai putin de trei saptamani au la dispozitie autoritatile locale din Borsa pentru a desfiinta groapa de gunoi din oras. Reprezentantii Comisariatului Judetean al Garzii de Mediu Maramures au precizat ca nu exista nicio posibilitate de amanare a acestui termen. De cealalta parte, prefectul judetului Maramures, Anton Rohian a dat ordin sa se ia toate masurile necesare pentru desfiintarea depozitului neconform, dar si pentru gasirea unei solutii pentru ca gunoaiele borsenilor sa aiba unde sa fie transportate.La 1 iulie, groapa de gunoi din Borsa e obligatoriu sa fie desfiintata. Masura e prevazuta in angajamentul incheiat de Guvernul Romaniei cu Comisia Europeana, astfel incat nu mai exista nicio posibilitate de tergiversare a termenului de inchidere a depozitului neconform de deseuri. „Borsa, la 1 iulie trebuie sa-si inceteze activitatea de depozitare. Nu exista nicio modalitate de a se prelungi, nu putem intra sub nicio forma in niciun fel de discutii. Sa intelegeti ca nu se poate avea niciun fel de discutie, ca mai lasam o zi, ca ar fi mai economic sa ramana la noi. Nu avem nicio forma de a evita si de a nu respecta ceea ce Guvernul Romaniei s-a angajat”, a spus comisarul-sef al Garzii de Mediu Maramures, Ioan Strempel. Autoritatile maramuresene au dispus si ele oficialilor din Primaria Borsa sa ia masuri pentru inchiderea gropii de gunoi si gasirea unei solutii pentru transportul deseurilor. „N-as dori ca Borsa sa devina din nou o problema a administratiei judetene. In 1 iulie se inchide depozitul si pe perioada verii Borsa e foarte populata. Luati toate masurile necesare”, a punctat prefectul Anton Rohian. Secretarul Primariei Borsa, Maria Mihali a aratat ca o discutie pe aceasta tema e programata pentru saptamana viitoare in Consiliul Local. Potrivit Garzii de Mediu Maramures, Romania risca declansarea procedurii de infringement daca problemele de gestionare a deseurilor nu sunt rezolvate in cel mai scurt timp. Conform angajamentului asumat in fata Comisiei Europene, depozitul de la Borsa trebuie inchis pana la 1 iulie, iar cel de la Viseu de Sus are ca termen limita anul viitor pentru a fi desfiintat. /Emaramures,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

21.06.2013

http://www.emaramures.ro/stiri/83858/MEDIU-Autoritatile-din-Borsa-somate-sa-grabeasca-desfiintarea-gropii-de-gunoi-VIDEO-

Lucia Varga: „La Cluj s-a furat cu acte”În urma unui audit, efectuat în cursul lunii mai de Ministerul Mediului, s-a constatat că 15 persoane angajate ale Direcție Silvice (DS) Cluj, se fac vinovate de mari nereguli în ceea ce priveşte administrarea fondului forestier, urmînd să înceapă demersurile pentru concedierea acestora şi formularea de denunțuri penale.Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga, a anunțat ieri, în cadrul unei conferințe de presă susținută la Direcția Silvică Cluj, că, în urma auditului efectuat de minister, au fost depistate 15 persoane, angajate în cadrul Direcției Silvice Cluj, care se fac vinovate de mari nereguli în ceea ce priveşte administrarea fondului forestier. „Urmăresc cu mare atenție ce se întîmplă la Cluj, în ceea ce priveşte gestionarea pădurilor. Astăzi mă voi referi strict la ocoalele silvice aparținînd Direcției Silvice Cluj, cu promisiunea că în două săptămîni vă voi face şi o informare cu privire la controalele pe care le facem la ocoalele private din Cluj, unde, de asemena, sînt probleme…S-au constatat tăieri ilegale, de cele mai multe ori vinovați de aceste tăieri au fost doar pădurarii, iar cei care îi conduceau pe aceşti pădurari – şi mă refer aici la şefii de districte, de la şefii de ocoale silvice la şefii de direcții -, de cele mai multe ori n-au pățit nimic sau în cel mai rău caz nu mai sînt directori, ci lucrează ba la Investiții, coordonînd fondurile, ba la alte compartimente din cadrul Direcției Silvice. Să fim serioşi, pădurarii nu puteau fi parte a acestui furt de lemn fără şefii lor”, a declarat ministrul Varga, dînd exemple de ocoale silvice ale căror şefi „au fost parte” a furtului de lemn. „La OS Beliş – şeful de ocol, Viorel Matiş, şi fostul şef, Traian Dobra, sînt vinovați de tăierea ilegală a 2.227 de mc de lemn, cu un prejudiciu de 370.000 de lei. La OS Someşul Rece – şeful de ocol Vasile Vesa – 4.533 mc de lemn tăiate, prejudiciu de 1.0040.000 de lei. S-au constatat probleme şi tăieri ilegale şi la OS Huedin – Vasile Vuşcan, şeful de ocol – şi OS Turda, Marian Moldovan, dar şi Vasile Lup, fostul şef de ocol, au favorizat furtul de lemn. De aemenea, la Someşul Rece s-au identificat pădurari – titulari de canton care au fost găsiți vinovați de tăieri ilegale – Ioan Bîlc, Nicolae Toader, Gavril Toader, Simion

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78



21.06.2013

Safta, Voicu Tomoş, Valentin Mariş, Violin Mariş -, iar la Beliş – Traian Balc şi Ardelean Roşu. Pentru OS Huedin şi Turda, controalele şi verificările continuă”, a precizat ministrul. Totodată, Lucia Varga a făcut referire la fostul director, al Direcției Silvice Cluj, Ioan Morar, care în prezent ocupă funcția de director de investiții a DS Cluj, deşi, spune ministrul, a condus direcția în mod iresponsabil. „Rezultatele auditului ne confirmă că nu s-a intervenit la nivelul conducerii direcției silvice pentru a preveni tăierile ilegale. Putem vorbi de o lipsă de responsabilitate din partea fostei conduceri, pentru că realitatea din teren arată că tăierile ilegale nu sînt de un an de zile sau mai puțin, ci de 3, de 4, sau de 5 ani de zile. Prin urmare, fostul director Ioan Morar, care acum este responsabil cu investițiile, directorul adjunct Dorin Ciucă şi directoarea economică Alina Buta – care au fost la conducerea DS Cluj în ultima perioadă – nu au intervenit pentru prevenirea tăierilor ilegale, nu au luat, cu bună ştiință, măsurile care se impuneau”, a subliniat Varga. În ceea ce priveşte cele 15 persoane acuzate de gestionare frauduloasă a pădurilor din Cluj, ministrul a spus că aceştia vor fi dați afară şi li se vor face denunțuri penale. „Am dispus Regiei Autonome Romsilva şi DS Cluj ca pînă în 15 iulie să termine toate procedurile administrative pentru a-i da afară pe aceşti oameni şi pentru a le întocmi denunțuri penale – unii au deja dosare penale, pentru alții a fost începută procedura. Se vor face toate demersurile administrative inclusiv pentru verificarea lui Ioan Morar şi Dorin Ciucă, cei care au condus DS Cluj în ultimii patru ani…Vom vedea dacă este vorba de neglijență în serviciu sau complicitate, sau ambele. Atunci cînd am spus că vom face ordine în pădurile din România, chiar am vorbit serios. Am trecut de la afirmații generale privind furtul de lemn în județul Cluj, la lucruri concrete”, a punctat Varga. Referitor la vinovăția lui Morar, Lucia Varga a arătat că există o hotărîre semnată de acesta, care aprobă un raport făcut în baza unei adrese a OS Beliş, privind achiziționarea de lemn în favoarea unui agent economic, precum şi „extinderea la toate ocoalele dacă e cazul”. „Cu alte cuvinte, această hotărîre semnată de Morar, a transformat şefii de ocoale şi titularii de cantoane din păzitori ai pădurii, în achizitori de lemn – în oameni care în loc să păzească pădurea, au tăiat lemnul şi l-au vîndut. La Cluj s-a furat cu acte”, a conchis ministrul. De asemenea, Varga a precizat că suspectează o oarecare complicitate între personalul silvic şi polițişti din zonele vizate în privința

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

21.06.2013

tăierilor ilegale de lemne în județul Cluj. În acest sens, Lucia Varga a subliniat că a luat legătura cu ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, pentru a-i solicita efectuarea unor controale şi în cadrul Inspectoratului de Poliție Cluj, pentru a se vedea dacă polițiştii sînt implicați în acest sistem. „Urmărim întocmirea acestor acte administrative şi înaintarea în instanță şi am vorbit chiar dimineață şi cu directorul Romsilva, şi cu domnul ministru de Interne, Radu Stroe, pentru că unele dintre aceste fapte, după părerea mea, ar fi trebuit să fie constatate şi de alte organe, ca de exemplu Polița şi vom face o analiză să vedem în ce măsură există sau nu o complicitate la acest nivel”, a arătat Varga. „Vom furniza toate probele necesare pentru ca aceşti vinovați să fie pedepsiți”, a spus ministrul, subliniind că în județele Cluj şi Alba, tăierile ilegale au luat o amploare deosebită. /Faclia, http://www.ziarulfaclia.ro/lucia-varga-la-cluj-s-a-furat-cu-acte/

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEŞ-VEDEA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

http://www.ziarulfaclia.ro/lucia-varga-la-cluj-s-a-furat-cu-acte/

21.06.2013

18 iunie 2013Teme ABA

/Cuvântul liber, http://www.cuvantulliber.com/pdf/1221.pdf

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://www.cuvantulliber.com/pdf/1221.pdf

21.06.2013

Interviu director SGA Giurgiu, ing. Dragoș Stoica, în emisiunea Raport de țară/Digi24.ro, http://www.digi24.ro/stire/RAPORT-DE-TARA-Giurgiu-si-Teleorman-se-confrunta-azi-in-cursa-regionalizarii_110865

17 iunie 2013Teme ABAExpo Apa 2013 Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă Argeş- Vedea s-au întors de la Forumul Regional al Apei, desfăşurat la Palatul Parlamentului din Mioveni. Din Argeş, aici au mai fost prezenți operatorii de servicii de alimentare cu apă şi canalizare din Mioveni şi Câmpulung. /Arges Tv, http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=9742&catid=1&Itemid=8

Forumul Regional al Apei Administrația Bazinală de Apă Argeş- Vedea alături de societățile Edilul Câmpulung şi Servicii Edilitare pentru Comunitate Mioveni şi-au prezentat activitatea la Palatul Parlamentului, acolo unde s-a desfăşurat Forumul Regional al Apei. Organizat anual, evenimentul adună în acelaşi loc operatorii de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, furnizorii de echipamente şi tehnologii pentru apă şi autoritățile publice. /Absolu Tv, http://www.absoluttv.ro/stiri/forumul_regional_al_apei

Cod galben de crestere de niveluri si debite pe Dunare, incepand de duminicaAdministratia Nationala 'Apele Romane' informeaza ca in perioada 16.06.2013 ora 06:00 - 23.06.2013 ora 18:00 se instituie avertizarea de cod galben pe Dunare pe sectorul Gruia-Zimnicea (judetele Mehedinti, Dolj, Olt si Teleorman) si se va mentine depasita cota de atentie la Isaccea pe toata durata atentionarii - judetul Tulcea, potrivit unui comunicat de presa. /Astăzi.ro, http://stiri.astazi.ro/stire-cod-galben-de-crestere-de-niveluri-si-debite-pe-dunare-incepand-de-duminica-255266973.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

http://stiri.astazi.ro/stire-cod-galben-de-crestere-de-niveluri-si-debite-pe-dunare-incepand-de-duminica-255266973.html

http://stiri.astazi.ro/stire-cod-galben-de-crestere-de-niveluri-si-debite-pe-dunare-incepand-de-duminica-255266973.html

http://www.bursa.ro/cod-galben-de-crestere-de-niveluri-si-debite-pe-dunare-incepand-de-duminica-208579&s=comunicate_de_presa&articol=208579.html

http://www.bursa.ro/cod-galben-de-crestere-de-niveluri-si-debite-pe-dunare-incepand-de-duminica-208579&s=comunicate_de_presa&articol=208579.html

http://www.absoluttv.ro/stiri/forumul_regional_al_apei

http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=9742&catid=1&Itemid=8

http://www.argestv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=9742&catid=1&Itemid=8

http://www.digi24.ro/stire/RAPORT-DE-TARA-Giurgiu-si-Teleorman-se-confrunta-azi-in-cursa-regionalizarii_110865

http://www.digi24.ro/stire/RAPORT-DE-TARA-Giurgiu-si-Teleorman-se-confrunta-azi-in-cursa-regionalizarii_110865

21.06.2013

Teme similareTimp de o saptămână Dunărea este sub atentionare de inundatiiDunărea este sub atenţionare de cod galben între localităţile Gruia şi Zimnicea din dimineaţa zilei de 16 iunie, de la ora 06.00, şi până pe 23 iunie, urmând ca debitul maxim la intrarea în ţară să fie de 10.600 de metri cubi pe secundă, luni, 17 iunie. Se instituie cod galben, faza I de apărare, pe Dunăre, pe sectorul Gruia – Zimnicea, judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman, şi se va menţine depăşită cota de atenţie la Isaccea (judeţul Tulcea), începând cu data de 16 iunie, ora 06.00, şi până pe 23 iunie, ora 18.00, potrivit unei atenţionări emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. Dunărea pe sectorul aval Gruia este îndiguită, nefiind preconizată apariţia unor probleme deosebite, potrivit directorul Centrului de Prognoze Hidrologice din cadrul INHGA, Marius Mătreaţă. Acesta a adăugat că nu este o situaţia deosebită şi că nu se aşteapă ca debitul maxim pe care îl va atinge Dunărea la intrarea în ţară, de 10.600 metri cubi pe secundă să creeze vreo problemă, asta pentru că sectorul pentru care este emisă este îndiguit, iar pe de altă parte, a spus şeful INHGA, în aprilie, debitul a atins un maxim de 11.900 de metri cubi pe secundă, fără a apărea probleme deosebite. Vineri, debitul Dunării la Baziaş a fost de 9.800 metri cubi/ secundă, iar luni, spun hidrologii, acesta va ajunge la 10.600 metri cubi/ secundă, pentru ca apoi să scadă în fiecare zi cu câte 100 metri cubi/ secundă, potrivit prognozei emise vineri. /Teleormanul, http://ziarulteleormanul.ro/timp-de-o-saptamana-dunarea-este-sub-atentionare-de-inundatii/

Al doilea pod peste Dunăre inauguratPodul Calafat-Vidin, al doilea peste Dunăre între România şi Bulgaria, a fost inaugurat vineri, 14 iunie, în prezența premierului Victor Ponta, a omologului bulgar Plamen Onesarski şi a comisarului european pentru politică regională Johannes Hahn. Cofinanțat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, podul este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă Dresda de Istanbul. Are o lungime de aproape doi kilometri,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

http://ziarulteleormanul.ro/timp-de-o-saptamana-dunarea-este-sub-atentionare-de-inundatii/

http://ziarulteleormanul.ro/timp-de-o-saptamana-dunarea-este-sub-atentionare-de-inundatii/

21.06.2013

două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată şi o pistă pentru biciclişti. Costurile construcției, care până în 2011 au fost estimate la 225 de milioane euro, în cele din urmă au depăşit 250 de milioane euro. Pietonii şi bicicliştii, precum şi ambulanțele, maşinile poliției şi ale pompierilor vor fi scutiți/scutite de plata taxelor care vor fi percepute pentru traversarea noului pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin. /Informatia de Giurgiu, http://informatiadegiurgiu.ro/al-doilea-pod-peste-dunare-inaugurat/

Teme de mediuCel mai mare parc fotovoltaic din România, inaugurat în judeţul GiurgiuMetodele alternative pentru producerea de energie electrică încep să prindă şi în România. Cel mai mare parc fotovoltaic din ţară a fost inaugurat oficial vineri, 14 iunie, în satul Uieşti (comuna Bucşani) din judeţul Giurgiu. Parcul fotovoltaic din nordul județului Giurgiu se întinde pe o suprafață de 42 de hectare peste ele fiind montate aproximativ 87.000 de panouri solare. El a costat aproximativ 30 de milioane de euro, investiția aparținând Tinmar Ind o firmă care are ca principal obiect de activitate comercializarea de energie electrică. Ar putea alimenta 20.000 de locuințe Puterea instalată a parcului fotovoltaic este de 18,5 MWp, aceasta fiind integrată în sistemul național. Cu energia produsă aici ar putea fi alimentate aproximativ 20.000 de gospodării. Tehnologia folosită a fost una mixtă, germano-chineză, la montarea panourilor participând specialişti din Italia, Ungaria şi România. Ajutor nesperat În urma acestei investiții, comuna Bucşani va primi anual 150.000 de lei. Primarul Radu Pătrăşescu susține că banii vor fi folosiți în cea mai mare parte pentru şcoli şi infrastructură rutieră. „Este cea mai importantă investiție care a avut loc vreodată în comuna noastră. Pe lângă banii pe care îi vom primi anual mă bucură faptul că suntem şi noi pe harta energetică a României” a declarat Radu Pătrăşescu. Conform reprezentanților companiei, rata de performanță a sistemului datorită componentelor folosite se ridică la 82%. Cu alte cuvinte, 82% din radiația solară este transformată în energie cu ajutorul panourilor. La inaugurarea parcului fotovoltaic a fost prezent şi consilierul economic al ambasadorului Chinei în România. Acesta a promis că se va

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

http://informatiadegiurgiu.ro/al-doilea-pod-peste-dunare-inaugurat/

http://informatiadegiurgiu.ro/al-doilea-pod-peste-dunare-inaugurat/

21.06.2013

implica şi va sprijini astfel de proiecte dar şi unele industriale, agricole sau turistice. În afară de Uieşti (Bucşani), aceeaşi firmă mai deține alte trei parcuri fotovoltaice în România: Șimnicu de Sus (județul Dolj), Arcani şi Târgu Cărbuneşti (ambele în județul Gorj) aflate în diferite stadii de dezvoltare. /Adevarul de seara, http://adevarul.ro/locale/giurgiu/fotogalerie-mai-mare-parc-fotovoltaic-romania-inaugurat-judetul-giurgiu-1_51bb322cc7b855ff568ff0be/index.html#

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU21 iunie 2013Teme ABACamelia Bărbutu, purtător de cuvânt ABA Jiu – Radio Craiova – 20 iunie 2013, Exercitiu simulare pentru apărare împotriva inundațiilor

Debitele Dunării în ușoară scădere pe sectorul administrat de A.B.A Jiu Debitul fluviului Dunărea la intrarea în țara, secțiunea Baziaş în intervalul 19.06.2013 – 20.06.2013 a fost în scădere până la valoarea de 10400 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 19.06.2013 – 20.06.2013, ora 07.00 = 10000 mc/s. Debite defluente la PF1 si PF2, ora 06.00Debitul defluent la PF1 = 9630 mc/s.Debitul defluent la PF2 = 9879 mc/sLa ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunărea se situează peste: COTELE DE ATENȚIE la … /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-20/Debitele+Dunarii+in+usoara+scadere+pe+sectorul+administrat+de+A.B.A+Jiu+

Debitele Dunării în ușoară scădere pe sectorul administrat de A.B.A JiuDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țara, secțiunea Baziaş în intervalul 19.06.2013 – 20.06.2013 a fost în scădere până la valoarea de 10400 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s).

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-20/Debitele+Dunarii+in+usoara+scadere+pe+sectorul+administrat+de+A.B.A+Jiu

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-20/Debitele+Dunarii+in+usoara+scadere+pe+sectorul+administrat+de+A.B.A+Jiu

21.06.2013

Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 19.06.2013 – 20.06.2013, ora 07.00 = 10000 mc/s.Debite defluente la PF1 si PF2, ora 06.00Debitul defluent la PF1 = 9630 mc/s.Debitul defluent la PF2 = 9879 mc/sLa ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunărea se situează peste:COTELE DE ATENȚIE la stațiile hidrometrice:• la Gruia (județul Mehedinți) a scăzut sub COTA DE ATENȚIE• la Calafat a fost depăşită COTA de ATENȚIE cu 6 cmCOTA DE INUNDATIE la stația hidrometrică:• Bechet, a fost depăşită COTA DE INUNDAȚIE cu 1 cm ( CI este de 600 cm)Începând cu data de 16.06.2013, ora 06:00, a intrat în vigoare ATENȚIONAREA HIDROLOGICĂ Nr. 58, actualizată în data de 19.06.2013 ora 15.00 prin ATENȚIONAREA HIDROLOGICĂ Nr. 59 ce menține COD GALBEN pe Dunăre pe sectorul aval Calafat – Zimnicea, pe toată durata intervalului 20.06.2013 ora 06:00 –26.06.2013 ora 06:00, județele Dolj, Olt şi Teleorman. În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în scădere până la valoarea de 10200 mc/s. Pentru intervalul 22.06.2013 – 26.06.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în scădere pe toată perioada, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 9500 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). “Specialiştii A.B.A Jiu – Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj continuă monitorizarea evoluției nivelurilor şi debitelor fluviului Dunărea, precum şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aflate în administrarea A.B.A Jiu, din arealul afectat prin formațiile de lucru”. /Oltenasul - Administrație

Simulare în cazul unor inundaţii la Ciupercenii VechiIeri, Primăria Calafat a realizat o simulare privind eventualele inundaţii care pot afecta satul Ciupercenii Vechi. Începând cu ora 10.00, au avut loc operaţiuni specifice acestei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

21.06.2013

situaţii. Se cunoaşte bine faptul că în momentul depăşirii cotei de avarie a Dunării, drumul Calafat-Ciupercenii Vechi este cel mai expus, iar balta din apropierea localităţii poate produce pagube unui număr însemnat de gospodării aflate în apropiere. În acest sens s-au stabilit nişte măsuri care să reducă la minimum pagubele în cazul în care o posibilă viitură va ajunge în această zonă. La acest exerciţiu au participat angajaţi ai Primăriei Calafat, reprezentaţi de Doru Mituleţu, viceprimarul municipiului, şi alte instituţii de profil: Poliţia Naţională, Poliţia locală, ISU, Jandarmeria, Spitalul Municipal Calafat şi cetăţeni ai localităţii Ciupercenii Vechi. A fost ridicat un dig protector din saci de nisip, fiind deplasate la locul intervenţiei o autospecială a detaşamentului de Pompieri Calafat şi o echipă SMURD. A fost amplasat, totodată, un cort militar de prim-ajutor. Acţiunea a fost una de succes, fiind atins obiectivul principal, adică protejarea populaţie şi a bunurilor din calea apelor, aşa cum ne-a declarat în încheiere viceprimarul Doru Mituleţu, coordonatorul acţiunii. /Cuvantul Libertății – Actualitate

20 iunie 2013Teme ABAExerciţiu de simulare pentru apărare împotriva inundaţiilorComitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă organizează, în luna iunie 2013, exerciţiul de simulare privind apărarea împotriva inundaţiilor şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice, în bazinul hidrografic mijlociu şi inferior al râului Jiu, în judeţele Gorj şi Dolj. Exerciţiul este organizat de Administraţia Bazinală de Apă (ABA) “Jiu” în perioada 19 - 21 iunie 2013 şi se va desfăşura în bazinul hidrografic Jiu, în judeţul Gorj, pe râul Jiu, pe sectorul Sadu - Ţânţăreni, acumulările permanente Vădeni, Târgu Jiu, aparţinând SC Hidroelectrica SA, Târgu Jiu, acumularea nepermanentă Rovinari şi priza cu barare Rovinari, aparţinând Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj, precum şi sistemul de desecare din incinta Buduhala - Şomăneşti, aparţinând ANIF - Filiala Gorj, şi în judeţul Dolj, pe râul Jiu, pe sectorul Filiaşi - Podari, incluzând priza cu barare Işalniţa.Se urmăreşte verificarea stadiului elaborării noului plan local de apărare împotriva inundaţiilor, ce urmează a fi aprobat pentru perioada 2014 - 2017; îndrumarea modului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

21.06.2013

de întocmire a acestui plan de apărare, astfel încât să fie respectate prevederile «Regulamentului pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră», aprobat cu Ordinul Comun al Ministrului Mediului şi Pădurilor şi al Ministrului Administraţiei şi Internelor nr. 1422/192/2012. Camelia Bărbuţu, purtătorul de cuvânt al ABA «Jiu» /Editie Speciala, http://www.editie.ro/articole/actualitate/exercitiu-de-simulare-pentru-aparare-impotriva-inundatiilor.html

Dunărea, sub atenţionare până pe 26 iunieHidrologii au emis o nouă atenţionare COD GALBEN de inundaţii pe Dunăre. Vizate sunt judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi, dar şi Teleorman, Constanţa şi Tulcea. Codul a intrat în vigoare în această dimineaţă şi este valabil până pe 26 iunie. Având în vedere situaţia hidrologică actuală şi prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din bazinul Dunării în amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), se actualizează ATENŢIONAREA HIDROLOGICĂ NR. 58 din 14.06.2013, ora 14.30, după cum urmează: COD GALBEN (faza I de apărare) - se menţine COD GALBEN pe Dunăre în intervalul 20.06, ora 6 - 23.06.2013, ora 6, pe sectorul aval Gruia - Calafat, judeţele Mehedinţi şi Dolj; se menţine COD GALBEN pe Dunăre pe sectorul aval Calafat - Zimnicea, pe toată durata intervalului (20.06, ora 6 - 26.06.2013, ora 6), judeţele Dolj, Olt şi Teleorman; se instituie COD GALBEN pe Dunăre pe sectorul Cernavodă - Hârşova, începând cu 21.06.2013, ora 6, judeţul Constanţa; se menţine COD GALBEN pe Dunăre la Isaccea pe toată durata intervalului şi se instituie COD GALBEN pe Dunăre pe sector aval Isaccea şi pe braţele Dunării începând cu data de 20.06.2013, ora 6, judeţul Tulcea; se ridică CODUL GALBEN de pe sectorul aval SHEN Porţile de Fier - Gruia, începând cu data de 20.06.2013 ora 6, judeţul Mehedinţi. Menţionăm ca Dunărea pe sectorul aval Gruia este îndiguită. Se arată în atenţionarea Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor. /Editie Specială- Actualitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.editie.ro/articole/actualitate/exercitiu-de-simulare-pentru-aparare-impotriva-inundatiilor.html

http://www.editie.ro/articole/actualitate/exercitiu-de-simulare-pentru-aparare-impotriva-inundatiilor.html

21.06.2013

Cod galben de inundaţii pe Dunăre, inclusiv în Dolj, de mâine dimineaţăMai multe sectoare ale Dunării de pe teritoriile judeţelor Mehedinţi, Dolj, Olt, Teleorman, Constanţa şi Tulcea se vor afla sub cod galben de inundaţii, de joi dimineaţă, până pe 26 iunie, la ora 18, potrivit unei atenţionări a Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA). Potrivit sursei citate, codul galben va fi valabil de joi, la ora 6.00, pe sectoarele Gruia – Calafat (judeţele Mehedinţi şi Dolj) şi Calafat – Zimnicea (judeţele Dolj, Olt şi Teleorman) şi pe sectorul aval Isaccea şi pe braţele Dunării (judeţul Tulcea). De vineri, de la ora 6.00, se instituie cod galben şi pe sectorul Cernavodă – Hârşova (judeţul Constanţa). Pe sectorul aval Gruia, Dunărea este îndiguită, se mai precizează în atenţionare. /Cuvantul Libertatii – Actualitate

Dolj: Exerciţiu de simulare pentru apărarea împotriva inundațiilorAdministrația Bazinală de Apă Jiu va desfăşura în perioada 19-21 iunie 2013 exerciţiul de simulare pentru apărare împotriva inundațiilor şi a accidentelor la construcțiile hidrotehnice, în bazinul hidrografic mijlociu şi inferior al râului Jiu, în județele Gorj şi Dolj. Se va verifica:• modului de organizare şi funcționare a fluxului informațional-decizional hidrometeorologic, pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, privind avertizarea – alarmarea populației până la nivelul fiecarui sat aparținâtor unității administrativ – teritoriale;• a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, la nivel județean;• modului în care administrația publică locală cunoaşte procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice conform Manualului Prefectului şi Manualul Primarului, pentru managementul riscului la inundații, prevederile Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, constientizarea populației asupra riscului pe care îl reprezintă acest tip de dezastru – inundațiile, asupra măsurilor preventive şi de intervenție operativă ce trebuie întreprinse de fiecare cetațean în zonele supuse acestor riscuri pentru salvarea propriei vieți şi bunurilor personale, a sarcinilor, obligațiilor şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

21.06.2013

măsurilor ce trebuie întreprinse de fiecare cetațean pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor inundațiilor. Exerciţiul de simulare pentru apărare împotriva inundațiilor susținut în aceste zile se va desfăşura în Bazinul hidrografic Jiu, în județul Gorj pe râul Jiu pe sectorul Sadu-Țânțăreni, acumulările permanente Vădeni, tg. Jiu aparțănând S.C. Hidroelectrica SA. Târgu Jiu, acumularea nepermanentă Rovinari şi priza cu barare Rovinari aparținând Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj precum şi sistemul de desecare din incinta Buduhala-Șomaneşti aparținând ANIF – Filiala Gorj şi în județul Dolj pe râul Jiu pe sectorul Filiaşi- Podari incluzând priza cu barare Işalnița. /Craiova forum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/dolj-exercitiu-de-simulare-pentru-aparare-impotriva-inundatiilor.html

Cum ne apărăm de inundații? Administrația de Apă Jiu pregătește exerciții de simulareAdministrația Bazinală de Apă Jiu va desfăşura în perioada 19-21 iunie 2013 exerciţiul de simulare pentru apărare împotriva inundațiilor. Exercițiul se va desfăşura în conformitate cu “Programul principalelor activități ale Comitetului Ministerial pentru Situații de Urgență pe anul 2013”. Exercițiul este probat de către Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, dna. Lucia Varga şi înaintat la Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență organizează în luna iunie 2013 exercitiul de simulare privind apărarea împotriva inundațiilor şi a accidentelor la construcțiile hidrotehnice, în bazinul hidrografic mijlociu şi inferior al râului Jiu, în județele Gorj şi Dolj, pentru verificarea:• modului de organizare şi funcționare a fluxului informațional-decizional hidrometeorologic, pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, privind avertizarea – alarmarea populației până la nivelul fiecarui sat aparținâtor unității administrativ - teritoriale;• a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, la nivel județean;

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/dolj-exercitiu-de-simulare-pentru-aparare-impotriva-inundatiilor.html

http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/dolj-exercitiu-de-simulare-pentru-aparare-impotriva-inundatiilor.html

21.06.2013

• modului în care administrația publică locală cunoaşte procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice conform Manualului Prefectului şi Manualul Primarului, pentru managementul riscului la inundații, prevederile Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, constientizarea populației asupra riscului pe care îl reprezintă acest tip de dezastru – inundațiile, asupra măsurilor preventive şi de intervenție operativă ce trebuie întreprinse de fiecare cetațean în zonele supuse acestor riscuri pentru salvarea propriei vieți şi bunurilor personale, a sarcinilor, obligațiilor şi măsurilor ce trebuie întreprinse de fiecare cetațean pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor inundațiilor. Exerciţiul de simulare pentru apărare împotriva inundațiilor susținut în aceste zile se va desfăşura în Bazinul hidrografic Jiu, în județul Gorj pe râul Jiu pe sectorul Sadu-Țânțăreni, acumulările permanente Vădeni, tg. Jiu aparțănând S.C. Hidroelectrica SA. Târgu Jiu, acumularea nepermanentă Rovinari şi priza cu barare Rovinari aparținând Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj precum şi sistemul de desecare din incinta Buduhala-Șomaneşti aparținând ANIF – Filiala Gorj şi în județul Dolj pe râul Jiu pe sectorul Filiaşi- Podari incluzând priza cu barare Işalnița. “Se urmăreşte verificarea stadiului elaborării noului Plan local de apărare împotriva inundaţiilor, ce urmează a fi aprobat pentru perioada 2014 – 2017; îndrumarea modului de întocmire a acestui Plan de apărare, astfel încât să fie respectate prevederile ,, Regulamentului pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de inundaţii, fenomene meteorologice periculoase, accidente la construcţii hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă şi poluări marine în zona costieră”, aprobat cu Ordinul Comun al ministrului mediului şi pădurilor şi al ministrului administrației şi internelor nr.1422/192/201. /Lupa mea, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=18242

Dolj: Exerciţiu de simulare pentru apărare împotriva inundațiilorDirectorul ABA Jiu, Marin Tălău, coordonează de simulare pentru apărare împotriva inundațiilorAdministrația Bazinală de Apă Jiu va desfăşura în perioada 19-21 iunie 2013 exerciţiul de simulare pentru apărare împotriva inundațiilor. Exerciţiul se va desfăşura în conformitate cu “Programul principalelor activităţi ale Comitetului Ministerial pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

91

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=18242

21.06.2013

Situaţii de Urgenţă pe anul 2013”, aprobat de către Ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură, Lucia Varga şi înaintat la Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.Comitetul Ministerial pentru Situaţii de Urgenţă organizează în luna iunie 2013 exercitiul de simulare privind apărarea împotriva inundațiilor şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice, în bazinul hidrografic mijlociu şi inferior al râului Jiu, în judeţele Gorj şi Dolj, pentru verificarea:• modului de organizare şi funcționare a fluxului informațional-decizional hidrometeorologic, pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, privind avertizarea - alarmarea populației până la nivelul fiecarui sat aparținâtor unității administrativ - teritoriale;• a modului de conlucrare a tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de inundații, la nivel județean;• modului în care administrația publică locală cunoaşte procedurile elaborate de Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice conform Manualului Prefectului şi Manualul Primarului, pentru managementul riscului la inundații, prevederile Planurilor de Apărare Împotriva Inundațiilor, constientizarea populației asupra riscului pe care îl reprezintă acest tip de dezastru – inundațiile, asupra măsurilor preventive şi de intervenție operativă ce trebuie întreprinse de fiecare cetațean în zonele supuse acestor riscuri pentru salvarea propriei vieți şi bunurilor personale, a sarcinilor, obligațiilor şi măsurilor ce trebuie întreprinse de fiecare cetațean pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor inundațiilor. Exerciţiul de simulare pentru apărare împotriva inundaţiilor susţinut în aceste zile se va desfăşura în Bazinul hidrografic Jiu, în judeţul Gorj pe râul Jiu pe sectorul Sadu-Ţânţăreni, acumulările permanente Vădeni, Tg. Jiu aparţinând S.C. Hidroelectrica SA. Târgu Jiu, acumularea nepermanentă Rovinari şi priza cu barare Rovinari aparţinând Sistemului de Gospodărire a Apelor Gorj precum şi sistemul de desecare din incinta Buduhala-Şomăneşti aparţinând ANIF – Filiala Gorj şi în judeţul Dolj pe râul Jiu pe sectorul Filiaşi- Podari incluzând priza cu barare Işalniţa. /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Administratie/2013-06-19/Dolj%3A+Exercitiu+de+simulare+pentru+aparare+impotriva+inundatiilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

92

http://www.gds.ro/Administratie/2013-06-19/Dolj%3A+Exercitiu+de+simulare+pentru+aparare+impotriva+inundatiilor

http://www.gds.ro/Administratie/2013-06-19/Dolj%3A+Exercitiu+de+simulare+pentru+aparare+impotriva+inundatiilor

21.06.2013

Până în noiembrie 2013 / Barajul Valea de Peşti are autorizaţie de funcţionare în condiţii de siguranţăBanii de achiziţii pentru contractarea execuţiei lucrărilor necesare barajului acordaţi în 2012 au fost retraşi. Nici barajul Valea de Peşti nu va beneficia de lucrări de amenajare până la identificarea unor noi surse de finanţare. Acumularea de la Valea de Peşti a fost dată în folosinţă în 1975. De atunci aceasta nu a mai suferit nicio lucrare de întreţinere şi reabilitare majoră. Conform caracteristicilor, barajul este unul de importanţă deosebită. La 13 noiembrie 2009 a fost emisă autorizaţia de funcţionare în condiţii de siguranţă a barajului, lacului, instalaţiilor şi imobilelor, fără restricţii de exploatare. Autorizaţia expiră în noiembrie, timp în care ar fi trebuit executate lucrările cuprinse în expertiza tehnică. Expertul Dan Stematiu a întocmit o listă cu lucrările necesare ansamblului. Expertul a recomandat impermeabilizarea puţului de acces la casa vanelor, sau cel puţin colectare infiltraţiilor şi evacuarea controlată a acestora, climatizarea casei vanelor şi reabilitarea accesului la echipamente. Apoi s-a recomandat o completare a sistemului de control şi distribuţie a apei către staţia de tratare şi către MHC din aval. În a treia etapă s-a recomandat execuţia lucrărilor de punere în siguranţă a barajului. Dar aceste lucrări nu condiţionează obţinerea unei noi autorizaţi de funcţionare în siguranţă. Care se va putea acorda şi fără ca aceste lucrări să fie reali¬zate. Însă, vă închipuiţi ce ar însemna amânarea la infinit a investiţiilor. Oricum, este logic ca din 2009, până acum, starea de alterare a părţilor trecute în expertiză să se fi degradat. În 2012 s-a încheiat procedura de achiziţii pentru realizarea lucrărilor, iar noul guvern a pus în aşteptare finanţarea lucrărilor din motive de constrângeri bugetare. Practic, banii pentru investiţii au fost redirecţionaţi pentru creşterile salariale promise în campanie, iar investiţiile din Vale, care ar fi adus mai multe locuri de muncă, au fost sistate. Deputatul Cristian Resmeriţă s-a interesat de soarta barajului şi de amânarea cheltuielilor. Dar la aşa stare de fapt (e vorba de sistarea totală a investiţiilor în Valea Jiului de către guvernul USL), ce intervenţii să mai funcţioneze? /Ziarul Văii Jiului – Actualitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

93

21.06.2013

19 iunie 2013Teme ABADunărea nu face ravagii în MehedinţiÎn Olt, peste 100 de hectare de păşune au fost inundateDunărea umflată nu a produs pagube mari în judeţul Mehedinţi, bilanţul fiind undeva în jurul a 80 de hectare inundate, îndeosebi de pădure şi păşune. La nivelul SGA Mehedinţi a fost instituită celula de criză, iar cotele Dunării sunt monitorizate din trei în trei ore. În judeţ au fost inundate mai multe suprafeţe de teren (suprafeţe ce se află situate în zona inundabilă): pe raza localităţii Ostrovul Mare (comuna Gogoşu) - 50 ha fond forestier, 30 ha păşuni; pe raza localităţii Cozia (comuna Pristol) - 0,5 ha păşuni. Potrivit SGA Mehedinţi, nivelul înregistrat pe fluviul Dunărea, la punctul hidrologic Gruia, era de 630 cm, fiind depăşită cota de atenţie cu 20 cm, iar tendinţa este de creştere.În secţiunea Baziaş se înregistra un debit de 10.600 mcs, s-a ajuns la cota de atenţie atât la Gruia, cât şi la Calafat. La Gruia avem o cotă de 630 cm, faţă de 610 cm, cât este cota de atenţie, iar la Calafat cota este de 584, faţă de 550, cât este cota de atenţie. Magda Dincă, de la SGA MehedinţiViitura nu a creat probleme în ceea ce priveşte navigaţia şi, potrivit prognozelor, debitele Dunării vor reveni la normal în câteva zile. În sectorul românesc navigaţia nu este deranjată de acest debit, care este uşor în scădere. Deci toată viitura care a fost în amonte şi în partea de început a Dunării s-a propagat cu întârziere pe lungimea Dunării şi, prin urmare, noi am avut o perioadă de timp mai lungă de debite ridicate. Vor mai fi câteva zile aceste debite, după care, încet - încet, vor reveni la normal, dacă şi vremea şi precipitaţiile ne lasă.Mihai Ghiba, şeful Căpităniei Zonale Drobeta Turnu SeverinCei mai afectaţi sunt însă pescarii care îşi fac veacul în apropierea portului din Turnu Severin. Oamenii se plâng că, din cauza debitelor crescute, se întorc acasă cu plasa goală. “Ce să facem acum să treacă viitura asta? Nu vrea deloc să tragă peştele, a crescut Dunărea cu 4 metri, mă uit după bijuicile astea, pe care le probez când e apa mare”, se plângea un pescar.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

94

21.06.2013

E mare apa şi nu prea mănâncă, mănâncă rar de tot. Prinsăi trei - patru obleţi în trei ore. Că e tulbure Dunărea, asta e bine, că limpede te vede, dar dăm şi noi aşa, că n-avem ce face. Spunea un alt pescar din Turnu SeverinÎn judeţul Olt, Dunărea a inundat 115 hectare de păşune. Cea mai mare suprafaţă afectată este la Gârcov, respectiv 100 de hectare, restul fiind la Corabia. În Olt, ieri, nivelul Dunării a fost de 523 de centimetri, cu 23 de centimetri peste cota de atenţie. Şi în Dolj fluviul s-a umflat, însă nu exagerat.Incintele îndiguite Ghidici - Rast - Bistreţ şi Bistreţ - Nedeia - Jiu sunt în faza a II-a de apărare, cu citire la miră port Bistreţ la ora 6, cota fiind 590 cm (F II = 587+ 3 cm), tendinţa de creştere. Incintele îndiguite Jiu - Bechet şi Bechet - Dăbuleni sunt în faza a II-a de apărare, cu citire la miră port Bechet la ora 6, cota fiind 600 cm (F II = 580+ 20 cm), tendinţa de creştere. În zona dig - mal situaţia este următoarea: pe sectorul Cetate - Staţie Pompare Repompare Stejaru, în zona digului local de la Ciupercenii Vechi, pe circa 1,3 km, apa a ajuns la piciorul digului. Nu s-au semnalat infiltraţii. La Calafat, pe DJ 553, între km 2 şi 3, apa este cu 0,7 m sub nivelul drumului; pe sectorul Staţie Pompare Repompare Stejaru - Dăbuleni, nivelul apei a ajuns la taluzul exterior al digului pe o lungime de 18 km. Pe sectorul Bechet - Dăbuleni, nivelul apei a ajuns la taluzul exterior pe o lungime de 1,5 km.ABA «Jiu»În următorul interval, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în scădere până la valoarea de 10.500 mc/s. /Editie specială, http://www.editie.ro/articole/eveniment/dunarea-nu-face-ravagii-in-mehedinti.html

Dunărea a atins cota de inundație la Bechet Potrivit Administrației Bazinale de Apă (ABA) Jiu, debitul fluviului Dunărea la intrarea în țara, secțiunea Baziaş, în intervalul 17.06.2013 – 18.06.2013, a fost staționar la valoarea de 10600 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii iunie. Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 17.06.2013 – 18.06.2013, ora 07.00 = 10600 mc/s. La ora 06.00, nivelurile pe fluviul Dunărea se situează peste cotele de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

95

http://www.editie.ro/articole/eveniment/dunarea-nu-face-ravagii-in-mehedinti.html

21.06.2013

atenție la stațiile hidrometrice Gruia (județul Mehedinți), unde a fost depăşită cota de atenție cu 40 de cm, la Calafat cu 43 cm, iar la stația hidrometrică Bechet cota de inundație a fost atinsă. Începând cu 16.06.2013, ora 06.00, este în vigoare atenționarea hidrologică Nr. 58, ce instituie cod galben (faza I-a de apărare) pe Dunăre pe sectorul Gruia-Zimnicea (județele Mehedinți, Dolj, Olt şi Teleorman). În următorul interval, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA, va fi în scădere până la valoarea de 10500 mc/s. Pentru intervalul 19.06.2013 – 24.06.2013, conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în scădere pe toată perioada, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 9500 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Pe sectorul Cetate – Stație Pompare Repompare Stejaru, în zona digului local de la Ciupercenii Vechi, pe circa 1,3 km, apa a ajuns la piciorul digului. Nu s-au semnalat infiltrații. La Calafat, pe DJ 553 între Km 2-3, apa este cu 0.7 m sub nivelul drumului. Pe sectorul Stație Pompare Repompare Stejaru – Dăbuleni, nivelul apei a ajuns la taluzul exterior al digului pe o lungime de 18 km. Pe sectorul Bechet- Dăbuleni nivelul apei a ajuns la taluzul exterior pe o lungime de 1,5 km. În Mehedinți, se asigură citirea, înregistrarea şi transmiterea datelor hidrometeorologice cu personalul din cadrul S.G.A. Mehedinți, S.G.A Dolj – A.B.A Jiu, personalul tehnic şi muncitor din cadrul S.G.A Mehedinți supravegheză permanent evolutia nivelurilor şi a debitelor precum şi starea tehnică şi comportarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare inundații din cadrul fermelor piscicole Gruia, Gârla Mare şi a fostei ferme piscicole Salcia (actualmente dezafectată), iar la digul fostei ferme piscicole Salcia prin conducta stației de pompare (actualmente dezafectată) este permis accesul apei în spatele digului, dar nu sânt în pericol locuințe, satul Salcia aflându-se la o cota mult superioară. În Dolj se continuă monitorizarea evoluției nivelurilor şi debitelor fuviului Dunărea, precum şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aflate în administrarea A.B.A Jiu, din arealul afectat prin formațiile de lucru. Astfel, la formația Dunăre-Bistreț se monitorizează cu o echipă alcatuită din 10 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Ghidici-Rast-Bistreț şi Bistreț-Nedeia-Jiu, precum şi digurile de la polderul Bistreț. La formația Dunăre-Nedeia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

96

21.06.2013

se monitorizează cu o echipă alcatuită din 12 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Bechet-Dăbuleni, Bechet- Lişteava, Bistreț-Nedeia-Jiu, de la cantonul Stejarul (situat în dreptul localității Măceşul de Jos) până la Dăbuleni. În urma monitorizării s-a constatat că lucrările hidrotehnice cu rol de apărare digurile sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru care au fost executate. Nu există eroziuni în corpul digurilor. Starea taluzurilor este corespunzătoare, fiind înierbate corespunzător, neconstatându-se galerii de rozătoare. /Lupa, http://www.lupamea.ro/articol.php?id=18211&titlu=Dunărea-a-atins-cota-de-inundație-la-Bechet--

Dunărea a depăşit cota de atenţie în MehedinţiDunărea a atins nivelul maxim la intrarea în ţară, la Baziaş, iar în judeţul Mehedinţi, fluviul a depăşit cota de atenţie la Gruia, cu 20 de centimetri, iar în două comune au fost inundate câteva terenuri, informează rtv.net. Navigaţia se desfăşoară cu restricţii la Cazane, zona cea mai periculoasă a fluviului. Şi la Calafat s-a depăşit cota de atenţie. "S-a ajuns la cota de atenţie, atât la Gruia, cât şi la Calafat. Avem câteva suprafeţe de teren inundate, respectiv păşune, islaz, în localităţile Pristol şi Gogoşu. S-a constituit o celulă de criză. Cotele Dunării sunt… /Gazeta de Sud, http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-18/Dunarea+a+depasit+cota+de+atentie+in+Mehedinti#abonare

Debitul Dunării a depăşit estimările: pericol de inundaţii în DoljDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țara, secțiunea Baziaş în intervalul 6 – 17 iunie a fost în creştere până la valoarea de 10600 metri cubi pe secundă, informează Administraţia Bazinală Ape Jiu. Prognoza dată de specialişti se situează mult peste media anuală, de 6.400 mc/s. În mai multe localităţi din Dolj cotele de atenţie au fost depăşite cu aproape o jumătate de metru. Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 16-17 iunie este de 10500 mc/s. În ceea ce priveşte debitul defluent la PF2, atinge valoarea de 10.707 mc/s.Cotele de Atenţie depăşite în toată lunca Dunării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

97

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-18/Dunarea+a+depasit+cota+de+atentie+in+Mehedinti#abonare

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-18/Dunarea+a+depasit+cota+de+atentie+in+Mehedinti#abonare

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=18211&titlu=Dun%C4%83rea-a-atins-cota-de-inunda%C8%9Bie-la-Bechet--

http://www.lupamea.ro/articol.php?id=18211&titlu=Dun%C4%83rea-a-atins-cota-de-inunda%C8%9Bie-la-Bechet--

21.06.2013

La Gruia (județul Mehedinți) a fost depăşită cota de atenție cu 16 de cm, la Calafat a fost depăşită cu 34 cm, iar la Bechet a fost depăşită cota de atenție cu 37cm. Chiar dacă până la această dată nu s-au semnalat pagube materiale şi pierderi de vieți omeneşti şi nu au fost obiective şi localități inundate, autorităţile doljene sunt în alarmă. Încă de duminică este în vigoare atenționarea hidrologică de cod galben (Faza întâi de apărare) pe Dunăre pe sectorul Gruia-Zimnicea (județele Mehedinți, Dolj, Olt şi Teleorman).Digurile, sigure pentru o eventuală viiturăÎn urma monitorizării s-a constatat că digurile sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru care au fost executate. „Nu există eroziuni în corpul digurilor, iar starea taluzurilor este corespunzătoare, fiind înierbate corespunzător, neconstatându-se galerii de rozătoare. Avem pregătite materiale de intervenţie: nisip – 120 mc, saci – 10.000 buc, geotextil – 10.000 mp, folie – 8.000 mp, pari cu L=1,5 m – 9.300 buc, dulapi – 126,4 mc, scândură – 141 mc, plasă de sârmă – 6680 kg”, a conchis Camelia Bărbuţi.Digurile cu probleme din Dolj, păzite şi întăriteChiar dacă specialiştii anunţă scăderi de debite în orele care urmează, pentru intervalul 19 – 23 iunie urmând ca Dunărea să se apropie de debitul normal, se continuă monitorizarea nivelurilor şi debitelor fluviului Dunărea, precum şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aflate în administrarea A.B.A Jiu, din arealul afectat prin formațiile de lucru. „Formația Dunăre-Bistreț este monitorizată de zece muncitori, pe digurile de la Dunăre din incintele Ghidici-Rast-Bistreț şi Bistreț-Nedeia-Jiu, precum şi digurile de la polderul Bistreț. În zona Nedeia sunt 12 muncitori care se ocupă de lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Bechet-Dăbuleni, Bechet- Lişteava, Bistreț-Nedeia-Jiu, de la cantonul Stejarul (situat în dreptul localității Măceşul de Jos) până la Dăbuleni“,a transmis Camelia Bărbuţi. /Dolj Domino, http://www.dolj.gorj-domino.com/debitul-dunarii-a-depasit-estimarile-pericol-de-inundatii-in-dolj/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

98

http://www.dolj.gorj-domino.com/debitul-dunarii-a-depasit-estimarile-pericol-de-inundatii-in-dolj/

http://www.dolj.gorj-domino.com/debitul-dunarii-a-depasit-estimarile-pericol-de-inundatii-in-dolj/

21.06.2013

Dunărea a atins Cota de Inundație la BechetDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țara, secțiunea Baziaş în intervalul 17.06.2013 – 18.06.2013 a fost staționar la valoarea de 10600 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 17.06.2013 – 18.06.2013, ora 07.00 = 10600 mc/s.Debite defluente la PF1 si PF2, ora 06.00Debitul defluent la PF1 = 11047 mc/s.Debitul defluent la PF2 = 10892 mc/sLa ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunărea se situează peste:COTELE DE ATENȚIE la stațiile hidrometrice:• la Gruia (județul Mehedinți) a fost depăşită COTA DE ATENȚIE cu 40 de cm• la Calafat a fost depăşită COTA de ATENȚIE cu 43 cmCOTA DE INUNDATIE la stația hidrometrică:• Bechet, a fost atinsă COTA DE INUNDAȚIE ( CI este de 600 cm)Începând cu data de 16.06.2013, ora 06:00, este în vigoare ATENȚIONAREA HIDROLOGICA Nr. 58,ce instituie COD GALBEN (Faza I-a de apărare) pe Dunăre pe sectorul Gruia-Zimnicea (județele Mehedinți, Dolj, Olt şi Teleorman).În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în scădere până la valoarea de 10500 mc/s.Pentru intervalul 19.06.2013 – 24.06.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în scădere pe toată perioada, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 9500 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Incintele îndiguite Ghidici-Rast-Bistreț şi Bistreț-Nedeia – Jiu sunt în faza II de apărare cu citire la miră port Bistreț la ora 06.00, Cota fiind 590 cm (F II = 587+ 3 cm) tendința de creştere. Incintele îndiguite Jiu – Bechet şi Bechet – Dăbuleni sunt în faza II -a de apărare cu citire la miră port Bechet la ora 06.00 , Cota fiind 600 cm (F II = 580+ 20 cm ) tendința de creştere.În zona dig – mal situația este următoarea:• Pe sectorul Cetate – Stație Pompare Repompare Stejaru:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

99

21.06.2013

În zona digului local de la Ciupercenii Vechi, pe circa 1,3 km, apa a ajuns la piciorul digului. Nu s-au semnalat infiltrații. La Calafat, pe DJ 553 între Km 2-3, apa este cu 0.7 m sub nivelul drumului.• Pe sectorul Stație Pompare Repompare Stejaru – Dăbuleni:Nivelul apei a ajuns la taluzul exterior al digului pe o lungime de 18 km. Pe sectorul Bechet- Dăbuleni nivelul apei a ajuns la taluzul exterior pe o lungime de 1,5 km.Măsuri luate de către toate structurile implicate în gestionarea situațiilor de urgență generate de riscurile specifice – Mehedinți• Se asigură citirea, înregistrarea şi transmiterea datelor hidrometeorologice cu personalul din cadrul S.G.A. Mehedinți, S.G.A Dolj – A.B.A Jiu;• Personalul tehnic şi muncitor din cadrul S.G.A Mehedinți supravegheză permanent evolutia nivelurilor şi a debitelor precum şi starea tehnică şi comportarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare inundații din cadrul fermelor piscicole Gruia, Gârla Mare şi a fostei ferme piscicole Salcia (actualmente dezafectată);• La lucrările hidrotehnice aferente fermelor piscicole Gruia şi Gârla Mare starea tehnică este bună.• La digul fostei ferme piscicole Salcia prin conducta stației de pompare (actualmente dezafectată) este permis accesul apei în spatele digului, dar nu sânt în pericol locuințe, satul Salcia aflându-se la o cota mult superioară.Măsuri întreprinse – DoljSe continuă monitorizarea evoluției nivelurilor şi debitelor fuviului Dunărea, precum şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aflate în administrarea A.B.A Jiu, din arealul afectat prin formațiile de lucru:• Formația Dunăre-BistrețSe monitorizează cu o echipă alcatuită din 10 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Ghidici-Rast-Bistreț şi Bistreț-Nedeia-Jiu, precum şi digurile de la polderul Bistreț.• Formația Dunăre-NedeiaSe monitorizează cu o echipă alcatuită din 12 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Bechet-Dăbuleni, Bechet-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

100

21.06.2013

Lişteava, Bistreț-Nedeia-Jiu, de la cantonul Stejarul (situat în dreptul localității Măceşul de Jos) până la Dăbuleni.În urma monitorizării s-a constatat că Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare digurile sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru care au fost executate. Nu există eroziuni în corpul digurilor. Starea taluzurilor este corespunzătoare, fiind înierbate corespunzător, neconstatându-se galerii de rozătoare. S-a verificat stocul de materiale şi mijloace de apărare, fiind pregătite următoarele materiale de interventie: nisip transportat la cantoanele de la Dunăre – 120 mc, saci – 10000 buc, geotextil – 10000 mp, folie – 8000 mp, pari cu L=1,5 m – 9300 buc, dulapi – 126,4 mc, scândură – 141 mc, plasă de sârmă – 6680 kg, alte materiale şi mijloace de apărare.În cazul în care situația va impune intervenții operative mecanizate, Administrația Bazinală de Apă Jiu prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj va deplasa în teritoriu mijloace şi utilaje de intervenție (maşini şi utilaje), astfel: excavator – 2 buc, buldoexcavator – 1 buc, încărcător frontal – 1 buc, buldozer – 1 buc, autobasculante – 1 buc de 24 to – 1 buc de 16 to. În prezent situația de pe fluviul Dunărea se monitorizează cu 2 formații de lucru cu un total de 28 muncitori, iar coordonarea activității se face de personalul TESA responsabil de zonă. În caz de nevoie Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj mai poate mobiliza 2 formații de intervenție pentru acțiuni operative, alcatuite fiecare din 10 muncitori. /Oltenasul, http://www.oltenasul.ro/dunarea-a-atins-cota-de-inundatie-la-bechet/

18 iunie 2013Teme ABAMagda Somesan, responsabil Presa S.G.A Mehedinți – debite bazias și cote înregistrate - sincron RTV, RTS, corespondent Adevarul – 17 iunie 2013

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

101

http://www.oltenasul.ro/dunarea-a-atins-cota-de-inundatie-la-bechet/

http://www.oltenasul.ro/dunarea-a-atins-cota-de-inundatie-la-bechet/

21.06.2013

Bărbuțu Camelia, purtător de cuvânt A.B.A Jiu - situația înregistrată pe Dunăre, prognoză – Radio Craiova, Radio Sud, Lupa, Oltenasul – 17 iunie 2013

Dunărea a depăşit cotele de atenţieLa intrarea în ţara, secţiunea Baziaş în intervalul 6-17 iunie a.c., Dunărea a fost în creştere până la valoarea de 10.600 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6.400 mc/s). Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Naţional Porţile de Fier, debitul afluent prognozat în secţiunea Baziaş pentru intervalul 16-17 iunie a.c., ora 07.00, a fost de 10.500 mc/s. Până la această dată nu s-au semnalat pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti, nu au fost obiective şi localităţi inundate, nu s-au semnalat evenimente deosebite în teritoriul administrat de Administraţia Bazinală de Apă Jiu. Ieri, la ora 6.00, nivelurile pe fluviul Dunărea se situa peste cotele de atenție la staţiile hidrometrice: la Gruia (judeţul Mehedinţi) a fost depăşită cota de atenție cu 16 de cm, la Calafat cu 34 cm, iar în Bechet cu 37 cm. Până la această dată nu s-au semnalat pagube materiale şi pierderi de vieţi omeneşti, nu au fost obiective şi localităţi inundate, nu s-au semnalat evenimente deosebite în teritoriul administrat de Administraţia Bazinală de Apă Jiu. Începând cu data de 16 iunie a.c., ora 6.00, a intrat în vigoare atenționarea hidrologică nr. 58, ce instituie COD GALBEN (faza I de apărare) pe Dunăre, pe sectorul Gruia-Zimnicea (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman). În următorul interval, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), conform prognozei INHGA, va fi în scădere până la valoarea de 10.500 mc/s. Pentru intervalul 19 – 23 iunie a.c., conform prognozei elaborate de INHGA – CNPB, nivelul Dunării va fi în scădere pe toată perioada, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 10.000 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6.400 mc/s).Digurile sunt supravegheate în continuareSe continuă monitorizarea evoluţiei nivelurilor şi debitelor fluviului Dunărea, precum şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, aflate în administrarea ABA Jiu, din arealul afectat prin formaţiile de lucru:

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

102

21.06.2013

• Formaţia Dunăre-Bistreţ: se monitorizează cu o echipă alcătuită din 10 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea ABA Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Ghidici-Rast-Bistreţ şi Bistreţ-Nedeia-Jiu, precum şi digurile de la polderul Bistreţ.• Formaţia Dunăre-Nedeia: se monitorizează cu o echipă alcătuită din 12 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea ABA Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Bechet-Dăbuleni, Bechet-Lişteava, Bistreţ-Nedeia-Jiu, de la cantonul Stejarul (situat în dreptul localităţii Măceşul de Jos) până la Dăbuleni.În caz de nevoie, ABA Jiu are pregătite utilajele pentru intervenţie„În urma monitorizării s-a constatat că lucrările hidrotehnice cu rol de apărare sunt în stare bună de funcţionare şi corespund scopului pentru care au fost executate. Nu există eroziuni în corpul digurilor. Starea taluzurilor este corespunzătoare, fiind înierbate corespunzător, neconstatându-se galerii de rozătoare. S-a verificat stocul de materiale şi mijloace de apărare, fiind pregătite următoarele materiale de intervenție: nisip transportat la cantoanele de la Dunăre – 120 mc, saci – 10.000 buc, geotextil – 10.000 mp, folie – 8.000 mp, pari cu L=1,5 m – 9300 buc, dulapi – 126,4 mc, scândură – 141 mc, plasă de sârmă – 6.680 kg, alte materiale şi mijloace de apărare”, a declarat directorul ABA Jiu, Marin Tălău. În cazul în care situaţia va impune intervenţii operative mecanizate, ABA Jiu, prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj, va deplasa în teritoriu mijloace şi utilaje de intervenţie (maşini şi utilaje), astfel: două excavatoare, un buldoexcavator, un încărcător frontal, un buldozer, o autobasculantă de 24 tone şi una de 16 tone. /Cuvantul Libertății, http://www.cvlpress.ro/18.06.2013/dunarea-a-depasit-cotele-de-atentie/

Dunărea a depășit cotele de atențieDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țara, secțiunea Baziaş, în intervalul 06.06.2013 – 17.06.2013 a fost în creştere până la valoarea de 10600 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s).Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 16.06.2013 – 17.06.2013, ora 07.00 = 10500 mc/s. Debite instantanee la ora 06.00: debitul defluent la PF1 = 10950 mc/s,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

103

http://www.cvlpress.ro/18.06.2013/dunarea-a-depasit-cotele-de-atentie/

http://www.cvlpress.ro/18.06.2013/dunarea-a-depasit-cotele-de-atentie/

21.06.2013

debitul defluent la PF2 = 10707 mc/s. La ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunărea se situează peste cotele de atenție la stațiile hidrometrice: Gruia (județul Mehedinți) a fost depăşită cota de atenție cu 16 de cm, la Calafat,a fost depăşită cu 34 cm, la Bechet, a fost depăşită cota de atenție cu 37 cm. Până la această dată nu s-au semnalat pagube materiale şi pierderi de vieți omeneşti, nu au fost obiective şi localități inundate, nu s-au semnalat evenimente deosebite în teritoriul administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu. Începând cu data de 16.06.2013, ora 06:00, este în vigoare cod galben (Faza I-a de apărare) pe Dunăre pe sectorul Gruia-Zimnicea (județele Mehedinți, Dolj, Olt şi Teleorman). În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în scădere până la valoarea de 10.500 mc/s. Pentru intervalul 19.06.2013 – 23.06.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în scădere pe toată perioada, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 10.000 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Se continuă monitorizarea evoluției nivelurilor şi debitelor fuviului Dunărea, precum şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aflate în administrarea A.B.A Jiu, din arealul afectat prin formațiile de lucru: Formația Dunăre-Bistreț monitorizează cu o echipă alcatuită din 10 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Ghidici-Rast-Bistreț şi Bistreț-Nedeia-Jiu, precum şi digurile de la polderul Bistreț. Formația Dunăre-Nedeia monitorizează cu o echipă alcatuită din 12 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Bechet-Dăbuleni, Bechet- Lişteava, Bistreț-Nedeia-Jiu, de la cantonul Stejarul (situat în dreptul localității Măceşul de Jos) până la Dăbuleni. În urma monitorizării s-a constatat că lucrările hidrotehnice cu rol de apărare digurile sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru care au fost executate. Nu există eroziuni în corpul digurilor. Starea taluzurilor este corespunzătoare, fiind înierbate corespunzător, neconstatându-se galerii de rozătoare. S-a verificat stocul de materiale şi mijloace de apărare, fiind pregătite următoarele materiale de intervenţie: nisip transportat la cantoanele de la Dunăre - 120 mc, saci - 10000 buc, geotextil – 10000 mp, folie – 8000 mp, pari cu L=1,5 m – 9300 buc, dulapi – 126,4 mc, scândură – 141 mc, plasă de sârmă – 6680 kg, alte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

104

21.06.2013

materiale şi mijloace de apărare. În cazul în care situația va impune intervenții operative mecanizate, A.B.A Jiu prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj va deplasa în teritoriu mijloace şi utilaje de intervenție (maşini şi utilaje), astfel: excavator – 2 buc, buldoexcavator – 1 buc, încărcător frontal – 1 buc, buldozer – 1 buc, autobasculante – 1 buc de 24 tone – 1 buc de 16 tone. /Lupa – Actualitate

ABA Jiu: Dunărea a depășit Cotele de AtențieDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țara, secțiunea Baziaş în intervalul 06.06.2013 – 17.06.2013 a fost în creştere până la valoarea de 10600 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s).Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 16.06.2013 – 17.06.2013, ora 07.00 = 10500 mc/s.Debite instantanee la ora 06.00:Debitul defluent la PF1 = 10950 mc/s.Debitul defluent la PF2 = 10707 mc/s.La ora 06.00 nivelurile pe fluviul Dunărea se situează peste:COTELE DE ATENȚIE la stațiile hidrometrice:• la Gruia (județul Mehedinți) a fost depăşită COTA DE ATENȚIE cu 16 de cm• la Calafat,a fost depăşită COTA de ATENȚIE cu 34 cm• Bechet, a fost depăşită COTA DE ATENȚIE cu 37cmPână la această dată nu s-au semnalat pagube materiale şi pierderi de vieți omeneşti, nu au fost obiective şi localități inundate, nu s-au semnalat evenimente deosebite în teritoriul administrat de Administrația Bazinală de Apă Jiu.Începând cu data de 16.06.2013, ora 06:00, este în vigoare ATENȚIONAREA HIDROLOGICA Nr. 58,ce instituie COD GALBEN (Faza I-a de apărare) pe Dunăre pe sectorul Gruia-Zimnicea (județele Mehedinți, Dolj, Olt şi Teleorman). În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în scădere până la valoarea de 10500 mc/s. Pentru intervalul 19.06.2013 – 23.06.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

105

21.06.2013

țară (secțiunea Baziaş) va fi în scădere pe toată perioada, situându-se în ultima zi a intervalului de prognoză la valoarea de 10000 mc/s, peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s).Măsuri întreprinseSe continuă monitorizarea evoluției nivelurilor şi debitelor fuviului Dunărea, precum şi a lucrărilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundațiilor, aflate în administrarea A.B.A Jiu, din arealul afectat prin formațiile de lucru:• Formația Dunăre-BistrețSe monitorizează cu o echipă alcatuită din 10 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Ghidici-Rast-Bistreț şi Bistreț-Nedeia-Jiu, precum şi digurile de la polderul Bistreț.• Formația Dunăre-NedeiaSe monitorizează cu o echipă alcatuită din 12 muncitori lucrările hidrotehnice din administrarea A.B.A Jiu pe digurile de la Dunăre din incintele Bechet-Dăbuleni, Bechet- Lişteava, Bistreț-Nedeia-Jiu, de la cantonul Stejarul (situat în dreptul localității Măceşul de Jos) până la Dăbuleni. În urma monitorizării s-a constatat că Lucrările hidrotehnice cu rol de apărare digurile sunt în stare bună de funcționare şi corespund scopului pentru care au fost executate. Nu există eroziuni în corpul digurilor. Starea taluzurilor este corespunzătoare, fiind înierbate corespunzător, neconstatându-se galerii de rozătoare.S-a verificat stocul de materiale şi mijloace de apărare, fiind pregătite următoarele materiale de interventie: nisip transportat la cantoanele de la Dunăre – 120 mc, saci – 10000 buc, geotextil – 10000 mp, folie – 8000 mp, pari cu L=1,5 m – 9300 buc, dulapi – 126,4 mc, scândură – 141 mc, plasă de sârmă – 6680 kg, alte materiale şi mijloace de apărare. În cazul în care situația va impune intervenții operative mecanizate, A.B.A Jiu prin Sistemul de Gospodărire a Apelor Dolj va deplasa în teritoriu mijloace şi utilaje de intervenție (maşini şi utilaje), astfel: excavator – 2 buc, buldoexcavator – 1 buc, încărcător frontal – 1 buc, buldozer – 1 buc, autobasculante – 1 buc de 24 to – 1 buc de 16 to. /Oltenasul– Administratie, http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-dunarea-a-depasit-cotele-de-atentie/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

106

http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-dunarea-a-depasit-cotele-de-atentie/

http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-dunarea-a-depasit-cotele-de-atentie/

21.06.2013

Restricţii de navigaţie pe Dunăre, la CazaneConvoaiele care traversează în amonte zona Cazanelor Dunării au obligaţia să nu micşoreze viteza sub şase kilometri, întrucât, din cauza curenţilor foarte puternici, există pericolul ca acestea să sufere accidente. În aval, navigatorii trebuie să asigure o guvernare corespunzătoare, în sensul că trebuie să respecte şenalul navigabil. De altfel, zona Cazanelor Dunării a fost dintotdeauna o piatră de încercare chiar şi pentru cei mai experimentaţi navigatori. “Avem o restricţie determinată pe zona Cazane, kilometrii 964 - 975, în sensul că navigatorii nu au voie să scadă viteza pentru marş-amonte sub şase kilometri la oră. Este o cerinţă care este stabilită prin protocolul comun româno-sârb din 1977 şi care s-a dovedit a fi reală. Iar felul în care sunt reglate dimensiunile convoaielor pentru marş-amonte pentru una sau două barje trebuie respectat şi pentru aval, pentru că forţa curentului este mare şi poate să arunce convoaiele”, a precizat Marinică Genovu, şeful Biroului pentru Siguranţa Navigaţiei din cadrul Căpităniei Zonale Drobeta - Turnu Severin. Căpitănia nu a impus restricţii pentru ambarcaţiunile de agrement. /Editie Speciala – Actualitate

Pe Defileul Jiului / Deşeurile nu vin doar pe apă Pe Defileul Jiului încă se mai pescuieşte. Am văzut şi weekendul acesta, dar şi până acum, pescari care stăteau la pescuit pe Jiu, cu toate că apele lui sunt tare murdare. Plăcerea lor de a pescui este umbrită de gradul ridicat de poluare a Jiului. De cele mai multe ori, undiţa nu prinde peşte, dar pescuieşte felurite deşeuri, de la materiale feroase la textile, încălţăminte, PET-uri ş.a.m.d. Gorjenii spun că tonele de gunoaie colectate de pe Jiu ajung la ei din cauza proastei gestionări a deşeurilor din judeţul Hunedoara. Nu putem să-i contrazicem în totalitate, pentru că ştim că în Jiu se aruncă şi acum gunoaie. Dacă ajungi prin Colonie, te sperii câte gunoaie ajung în apa Jiului din cauza depozitării defectuoase a deşeurilor, pe care autorităţile de la Petroşani au recunoscut că nu au cum să o gestioneze. Dar după cum arată şi imaginile alăturate, este evident că şi în judeţul Gorj depozitarea cu intenţie a deşeurilor pe malul Jiului, de-a lungul defileului, este la ordinea zilei. Sunt locuri în care se depozitează cu regularitate, deşeurile având stadii diferite de degradare. Acestea sunt preluate de apele negre ale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

107

21.06.2013

Jiului şi purtate la vale. Cu toate că se arată cu degetul dintr-un judeţ spre altul, adevărul este că problema poluării Jiului este una de nivel naţional, care poate fi combătută doar prin aplicarea unei strategii naţionale, care să vizeze combaterea poluării apelor curgătoare. Pentru menţinerea Jiului mai curat a fost implementat un proiect antipoluare denumit „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi" în Bazinul Hidrografic Jiu, dar din care fac parte judeţele Dolj, Gorj şi Mehedinţi. /Ziarul Văii Jiului – Actualitate

Teme similareEnergie mai multă pentru CE OlteniaDupă ziua de duminică când CE Oltenia livra în sistemul naţional aproximativ 500 MWh, aceasta săptămână a început ceva mai bine pentru colosul energetic. Aşa se face că ieri CE Oltenia funcţiona cu patru grupuri energetice, lucru benefic pentru companie, implicit pentru angajaţii din sistem. După o perioadă în care consumul de energie la nivelul CE Oltenia a fost cât de cât mulţumitor, duminică activitatea companiei s-a oprit la 500MWh, Dispecerul Naţional fiind cel care a dispus oprirea de la pornire a încă două grupuri energetice. Referitor la actul normativ prin care CE Oltenia putea livra cei 500MWh, Medinţu a explicat că Hotărârea de Guvern garantează doar că prin cei 500MW se poate oferta pe piaţa de echilibrare. Ziua de ieri a început ceva mai bine pentru CE Oltenia, compania funcţionând cu patru grupuri energetice, cel de-al cincilea fiind oprit la pornire, ca urmare a dispoziţiei date de Dispecerul Naţional. „Ieri am funcţionat cu patru grupuri energetice, două la Rovinari, două la Turceni,şi am livrat peste 1000MWh. Un alt grup energetic la Rovinari a fost ofertat şi oprit la pornire. Plătim la Transelectrica 11 lei /MWh şi noi luăm banii pe contract”, a declarat directorul Aurel Medinţu. În ceea ce priveşte următoarea perioadă, se anunţă vremuri oarecum tensionate în condiţiile în care pe Dunăre viitură se anunţă a fi până la finele lunii. Cu o cantitate de energie livrată în sistem în cantităţi mici, conducerea CE Oltenia se anunţă îngrijorată şi de faptul că odată cu creşterea temperaturilor există un risc tot mai mare de autoaprindere a cărbunelui în depozite, dar şi de depreciere a acestuia din punct de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

108

21.06.2013

vedere kilocaloric. În depozitele carierelor se află stocată o cantitate de cărbune de aproximativ 1,3 milioane tone lignit. /Lupa- Actualitate

Ziua Mondială pentru Combaterea DeŞertificării

Sistemele de irigaţii asigură prea puţin din necesarul de apă pentru culturiLumea întreagă a marcat ieri Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării. Data de 17 iunie a fost proclamată astfel de către Adunarea Generală în anul 1994 (rezoluţia 49/115). În acelaşi an a fost adoptată Convenţia Naţiunilor Unite pentru Combaterea Deşertificării, iar statele lumii au fost invitate să dedice această zi mediatizării necesităţii cooperării internaţionale pentru combaterea deşertificării şi efectelor secetei, precum şi implementării Convenţiei. În acest an, Ziua Mondială pentru Combaterea Deşertificării se desfăşoară sub sloganul “Să nu ne lăsăm viitorul să se usuce”.Deşertificarea este considerată una din principalele probleme socio-economice globale, în special din cauza legăturii reciproce dintre degradarea terenurilor şi producţia alimentară. Faptul că Doljul trece printr-un amplu proces de deşertificare nu mai este o necunoscută pentru nimeni. Fenomenul este recunoscut oficial încă din 1977. În Dolj, cea mai afectată zonă este cea cuprinsă între Calafat, Poiana Mare, Sadova, Bechet, Dăbuleni şi Dunăre. Această zonă se întinde pe o suprafaţă de 104.600 de hectare. Prezenţa unor soluri nisipoase, care nu reţin apa, imprimă, cel puţin părţii sudice a Doljului, caracterul de zonă semiaridă, cu accente de aridizare (adâncirea nivelului freatic) şi chiar de deşertificare (dispariţia covorului vegetal). An de an, seceta afectează agricultura Doljului. Anul trecut, peste 30.000 de hectare de porumb au fost afectate şi aproape 19.000 de hectare de floarea-soarelui. Acesta este numai un exemplu. Şi alte culturi au fost compromise, iar legumele cultivate de ţărani în solarii nu mai sunt nici ele cum au fost. Producţia este tot mai scăzută. În grădinile lor oamenii fie şi-au instalat sisteme de irigaţii, fie au improvizat unele. Prin HG nr. 897/2012 s-a aprobat acordarea ajutorului de minimis pentru compensarea fenomenului de secetă, manifestat în anul agricol 2011 - 2012. La Dolj, 42.005 beneficiari au solicitat acest sprijin. Agricultorii pot solicita încă acest ajutor. Pentru culturile înfiinţate în toamna anului 2012, cererea se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

109

21.06.2013

depune până la data de 31 mai 2013, iar pentru culturile infiinţate în primăvara anului 2013, plantaţii de pomi, arbuşti şi vii, cererile se depun până la 31 octombrie 2013.

Factorii de risc asiguraţi sunt: îngheţul, grindina, poleiul, ploaia sau seceta. Această schemă de ajutor de stat este valabilă şi pentru beneficiarii care deţin, cresc sau exploatează animale, păsări şi familii de albine înscrise în Registrul naţional al exploataţiilor şi în Registrul agricol. La câmp însă, situaţia este dramatică. Reţelele de irigaţii, odată salvatoare ale agriculturii, au fost lăsate în paragină. În plus, s-a furat ca în codru, iar sistemele de irigaţii au ajuns să fie vândute bucată cu bucată. Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF) Dolj dispune de un sistem de irigaţii funcţional. Din păcate, anul trecut au fost contractate doar 8.700 de hectare. Prin comparaţie, în 2010, se irigau 80.000 de hectare de teren.Ultima centralizare a ANIF Dolj arată că în acest an au fost contractate 18.000 de hectare de teren, din 160.000 de hectare - suprafaţa pe care ANIF ar putea-o iriga. Agricultorii refuză să irige terenurile prin ANIF din cauza preţurilor. Tariful este cuprins între 35 de lei/1.000 de metri cubi şi 500 de lei/1.000 de metri cubi, după cum a anunţat şeful ANIF, Iulian Bucur. La nivelul judeţului Dolj au fost constituite şi câteva zeci de organizaţii ale udătorilor, însă nu toate sunt funcţionale. La Sadova a apărut o nouă speranţă pentru agricultori. Sistemul de irigaţii a fost reabilitat şi este funcţional. Este vorba doar de şase staţii care pot asigura irigarea a aproape 1.000 de hectare de teren. Pentru aceasta s-au cheltuit circa 200.000 de lei. Cei care vor să îşi ude culturile din acest sistem vor trebui să plătească 600 de lei pe mia de metri cubi de apă. Autorităţile centrale aşteaptă acum următorul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, de unde speră să obţină fonduri pentru investiţii în sistemele de irigaţii. Măsuri pentru prevenirea deşertificării au fost luate deja. S-a trecut la plantarea perdelelor forestiere şi la împăduriri. /Editie specială – Actualitate

17 iunie - Ziua mondială pentru combaterea deşertificăriiBiblioteca Judeţeană "Alexandru şi Aristia Aman", marchează luni, 17 iunie, "Ziua mondială pentru combaterea deşertificării", în cadrul proiectului "Împreună pentru un

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

110

21.06.2013

mediu mai curat", alături de Agenţia pentru Protecţia Mediului Craiova. Cu acest prilej este organizată o acţiune de informare în afara bibliotecii. Elevii de la Colegiul Naţional "Carol I" înscrişi în proiect, însoţiţi de prof. dr. Lidia Năstasie, consilieri de la Agenţia pentru Protecţia Mediului : Octavian Popa şi Robert Georgescu şi bibliotecarele Carmen Tică şi Sofia Cercel, vor merge la Bechet să vadă portul şi apoi punctul de alimentare cu apă al canalului magistral al Sistemului de irigaţii Sadova-Dăbuleni. După această informare la faţa locului, vor merge la Dăbuleni la Staţiunea de Cercetări şi Dezvoltare a Culturilor pe Nisipuri. Alături de doamna directoare Aurelia Diaconu, elevii vor vizita parcela martor unde se păstreză dunele de nisip aşa cum erau înainte de începerea proiectului de deşertificare prin: nivelarea dunelor, plantarea în caroiaj a perdelelor de protecţie din salcâmi pentru stabilizarea nisipului şi construirea sistmului de irigaţii. Tot aici se vor întâlni cu specialişti din cadrul staţiunii şi cu primarul oraşului Dăbuleni pentru a primi mai multe informaţii şi eventuale lămuriri. La întoarcere, participanţii la această informare, vor vizita parcela plantată cu salcâmi chiar de ei, cu 10 săptămâni în urmă. Prin această acţiune, biblioteca publică împreună cu partenerii săi, se implică activ în sprijinul comunităţii invitând elevii participanţi la o lecţie inedită de geografie a judeţului; ei vor cunoaşte problemele acestei zone şi modul cum comunităţile locale, în colaborare, se străduiesc să găsească soluţii pentru dezvoltare durabilă. Sperăm că dintre ei se vor recruta viitorii specialişti, întreprinzători şi de ce nu, viitorii lideri care vor şti să ia cele mai bune decizii privind această parte de ţară. În acelaşi timp, sperăm să îi încurajăm şi pe localnici în bunele practici pentru combatera deşertificării. /Lupa – Cultura

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

111

21.06.2013

17 iunie 2013Teme ABACamelia Bărbuțu, purtător de cuvânt A.B.A Jiu- direct Radio Oltenia Craiova – ora 12.20,avertizarea hidrologica – Cod galben și situația pe Dunăre Doljul pe scurt, foarte pe scurtDupă ce Dunărea a făcut prăpăd în Germania, Austria, Slovacia şi Ungaria, Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor a emis COD GALBEN de inundaţii, pentru mai multe judeţe din România, între care şi Dolj, începând de ieri-dimineaţă. Avertizarea de COD GALBEN a intrat în vigoare la ora 6.00 şi va fi valabilă până pe 23 iunie a.c., pe sectorul Gruia-Zimnicea, în judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman. Fenomenele vizate sunt creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenţie. În aceste condiţii, autorităţile locale din localităţile doljene riverane Dunării au anunţat că sunt pregătite să intervină în cazul în care nivelul apelor va depăşi cotele de atenţie. Cel mai probabil însă, după cum a precizat şi directorul Administraţiei Bazinale pentru Apă Jiu, Marin Tălău, „nu există riscul unor inundaţii deocamdată”, dar atenţia este sporită. Marin Tălău, director ABA Jiu: „Nu există deocamdată riscul unor inundaţii, dar trebuie să fim atenţi”. Reprezentanţii ABA Jiu spun că, deocamdată, conform prognozelor, debitul Dunării nu va depăşi 10.800 metri cubi pe secundă. Cu toate acestea, s-a luat decizia de a asigura permanenţa la Administraţia Bazinală de Apă Jiu. În plus, directorul ABA Jiu, Marin Tălău, le-a cerut încă o dată primarilor din comunele riverane Dunării să îi avertizeze pe oameni să nu mai treacă dincolo de dig, cu animalele sau cu autoturismele, pentru că debitul fluviului este peste media multianuală a lunii iunie.„Noi avem asigurată permanenţa la Administraţia Bazinală de Apă Jiu, pentru că ne dorim să ştim în permanenţă ce se întâmplă. Pentru luna iunie s-au depăşit puţin limitele, dar până la inundaţii mai este. Avem oamenii care supraveghează în permanenţă digurile, dar ne-am putea face probleme dacă debitul Dunării ar trece de 12.000 metri cubi pe secundă. Facem un apel către primarii din comunele riverane Dunării să îi avertizeze pe oameni să nu mai treacă dincolo de dig, cu animalele sau cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

112

21.06.2013

autoturismele, pentru că debitul Dunării este peste media multianuală a lunii iunie (6.400 metri cubi pe secundă). Oamenii noştri comunică şi ei aceste lucruri, dar nu cred că o pot face mai eficient decât primarii. Chiar dacă nu există deocamdată riscul unor inundaţii, trebuie să fim atenţi şi să preîntâmpinăm eventuale tragedii”, a declarat Marin Tălău, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu.Primar Bechet: „Dacă va fi cazul, suntem pregătiţi să intervenim cu oameni şi utilaje”Şi primarii localităţilor doljene ce se găsesc de-a lungul Dunării sunt în stare de alertă după ce a fost emis codul galben. Au fost luate deja măsuri pentru a preîntâmpina apariţia oricăror probleme, însă mai presus de toate localnicii speră ca apele fluviului să nu lovească tot cu atâta furie ca în alte ţări danubiene unde viitura a făcut ravagii. In oraşul Bechet, în urma avertizării hidrologice a fost convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, iar autorităţile locale au instituit Serviciul de permanenţă la Primăria Bechet. Totodată, s-au făcut pregătiri pentru a interveni, în caz că situaţia o va impune. Astfel, reprezentanţii Primăriei Bechet au anunţat că dacă apele Dunării vor trece de o anumită cotă sunt pregătite să acţioneze cu utilaje. În plus, a fost asigurată o cantitate de nisip suficientă. „Dacă va fi cazul, suntem pregătiţi să intervenim cu oameni, utilaje şi am achiziţionat şi o cantitate de nisip. Eu sper să nu fie cazul, şi să nu se abată nicio nenorocire asupra noastră. Deocamdată, Dunărea este liniştită, dar asta nu înseamnă că nu supraveghem în permanenţă zona portuară, care este mai joasă şi digurile”, a explicat, ieri, Gheorghe Ionele, primarul oraşului Bechet.Calafatul „inundat” de un val… de turişti bulgariLa Calafat, un alt oraş de pe malul Dunării, autorităţile locale au declarat că, după toate probabilităţile, Dunărea nu va crea probleme. Chiar dacă sunt câteva terenuri agricole expuse, recolta de pe aceste suprafeţe a fost deja compromisă la inundaţiile care au avut loc în luna aprilie a.c. „La Calafat nu au fost probleme nici data trecută când Dunărea a avut un debit ridicat. Nu vom avea nici de această dată inundaţii dacă nu va depăşi 16.500 metri cubi pe secundă. Sunt câteva hectare de teren agricol expuse inundaţiilor, dar oamenii ştiu acest lucru, şi-au asumat dinainte riscul, iar recolta a fost compromisă în urmă cu câteva luni, tot de ape. Acelaşi debit trebuie să fie depăşit şi la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

113

21.06.2013

Rast ca să fie inundată comuna. Dacă va fi nevoie, vom acorda ajutor şi localităţilor învecinate”, a precizat Mircea Guţă, primarul din Calafat.Oraşul trăieşte zilele acestea momente de efervescenţă. Chiar dacă grijile legate de nivelul crescut al fluviului nu au fost nici ele lăsate deoparte, localnicii sunt mai preocupaţi să întâmpine cu cât mai multă ospitalitate valul de turişti bulgari care au luat cu asalt oraşul. Odată cu deschiderea podului peste Dunăre, vecinii de la sud par mult mai interesaţi să petreacă, măcar câteva ore, pe malul celălalt. „Sperăm să nu avem inundaţii, tocmai acum când avem speranţă că a apărut soarele şi în Calafat. Sperăm ca podul peste Dunăre să fie benefic pentru oraşul Calafat. În zilele aceste oraşul este plin de bulgari, care au venit să ne viziteze. Terasele sunt pline, comercianţii fac vânzare. I-am sfătuit să îşi facă meniu în limba bulgară, pentru că cei de peste Dunăre îl au de mult timp în limba română”, a mai spus primarul oraşului Calafat.Primarul comunei Cârna: „Dacă va fi nevoie, suntem pregătiţi să ne ajutăm vecinii”O altă localitate ce ar putea avea probleme în cazul în care cotele apelor vor depăşi şi cele mai sumbre prognoze ale hidrologilor este comuna Cârna. Aici riscul de inundaţii ar putea veni de la lacul Bistreţ, însă numai dacă Dunărea va creşte cu mult peste media multianuală a lunii iunie. De altfel, primarul comunei Cârna, Elena Titiroagă crede că localitatea pe care o păstoreşte nu va fi afectată de inundaţii. În schimb, autorităţile locale de la Cârna au anunţat că, dacă va fi nevoie, sunt pregătite să ajute comunele învecinate. „Nu cred că vom avea probleme. Dar dacă va fi nevoie suntem pregătiţi să ne ajutăm vecinii. Sperăm totuşi că nu se va întâmpla nimic”, a declarat Elena Titiroagă, primarul comunei Cârna. /Cuvantul Libertatii, http://www.cvlpress.ro/17.06.2013/doljul-pe-scurt-foarte-pe-scurt-19/

Dunărea, în continuare sub supravegherea atentă a oamenilor ABA JiuDebitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş, în intervalul 13-14 iunie a.c., a fost în creştere uşoară până la valoarea de 9.800 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a acestei lunii (6.400 mc/s). Aval Porţile de Fier, pe sectorul Gruia-Bechet, aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, debitele şi nivelurile au fost în scădere, fiind

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

114

http://www.cvlpress.ro/17.06.2013/doljul-pe-scurt-foarte-pe-scurt-19/

21.06.2013

influenţate în evoluţia lor de cantităţile defluente de la SHEN Porţile de Fier. Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Naţional Porţile de Fier, debitul afluent prognozat în secţiunea Baziaş pentru intervalul 13-14 iunie a.c., ora 7.00, a fost de 9.860 mc/s. În următorul interval, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere până la valoarea de 10.300 mc/s. Pentru perioada 16-20 iunie, Dunărea va fi în creştere la valoarea de 10.600 mc/s până pe data de 17 iunie a.c., apoi în scădere în ultimele trei zile ale intervalului de prognoză până la 10.300 mc/s, peste media multianuală (6.400 mc/s). Lucrările hidrotehnice din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj funcţionează la parametrii optimi de exploatare. Starea tehnică a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea ABA Jiu este monitorizată în permanenţă, asigurându-se exploatarea acestora în siguranţă. Având în vedere prognoza hidrologică pentru fluviul Dunărea în perioada următoare, când este posibil să fie depăşite cotele de apărare, SGA Dolj, prin formaţiile de lucru, a procedat la verificarea stării tehnice a digurilor de la Dunăre pe sectorul judeţului Dolj. /Cuvantul Libertatii, http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-17/Dunarea+a+iesit+din+matca+in+Mehedintihttp://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-16/Dunarea+a+iesit+din+matca+in+unele+localitati+din+Mehedinti

Cod galben pe Dunăre, pe sectorul Gruia - Zimnicea, până în 23 iunieAdministraţia Naţională "Apele Române" a emis o atenţionare hidrologică pentru apele Dunării, valabilă de azi, 16 iunie, ora 06.00 şi până pe 23 iunie, ora 18.00, şi a instituit Cod galben, pe sectorul Gruia-Zimnicea. INHGA avertizează că se vor "produce creşteri de niveluri şi debite cu depăşirea Cotelor de atenţie pe Dunăre, sectorul în aval de Porţile de Fier". Având în vedere situaţia hidrologică actuală şi prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării, în amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), se prognozează producerea de creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale Cotelor de… /Gazeta de Sud,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

115

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-16/Dunarea+a+iesit+din+matca+in+unele+localitati+din+Mehedinti

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-16/Dunarea+a+iesit+din+matca+in+unele+localitati+din+Mehedinti

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-17/Dunarea+a+iesit+din+matca+in+Mehedinti

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-17/Dunarea+a+iesit+din+matca+in+Mehedinti

21.06.2013

http://www.gds.ro/Actualitate/2013-06-16/Cod+galben+pe+Dunare%2C+pe+sectorul+Gruia+-+Zimnicea%2C+pana+in+23+iunie

Cod galben pe DunăreSpecialiştii hidrologi au instituit cod galben pe Dunăre, fiind aşteptate creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale cotelor de atenţie pe sectorul românesc al Dunării (aval de S.H.E.N. Porţile de Fier). Se instituie cod galben (faza I-a de apărare) pe Dunăre începând cu data de 16.06.2013 ora 06:00 pe sectorul Gruia-Zimnicea (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman) şi se va menţine depăşită cota de atenţie la Isaccea pe toată durata atenţionării – judeţul Tulcea. Dunărea pe sectorul aval Gruia este îndiguită. /Lupa- Actualitate

Hidrologii anunţă posibile inundaţii până pe 23 iunie/COD GALBEN pe Dunăre/În Mehedinţi, fluviul a ieşit din matcăHidrologii au instituit COD GALBEN de inundaţii pe Dunăre. Vizate sunt judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman. Atenţionarea este în vigoare până pe 23 iunie.Având în vedere situaţia hidrologică actuală şi prognoza evoluţiei situaţiei hidrometeorologice din Bazinul Dunării în amonte de intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), se prognozează producerea de creşteri de debite şi niveluri cu depăşiri ale COTELOR DE ATENŢIE pe sectorul românesc al Dunării (aval de SHEN Porţile de Fier). Se instituie COD GALBEN (faza I de apărare) pe Dunăre începând cu data de 16.06.2013, ora 6, pe sectorul Gruia - Zimnicea (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman) şi se va menţine depăşită COTA DE ATENŢIE la Isaccea pe toată durata atenţionării - judeţul Tulcea.Se arată în avertizarea hidrologilor transmisă de ABA «Jiu»Hidrologii spun că situaţia nu este aşa gravă. Conform estimărilor actuale, debitul maxim al Dunării va fi de 10.600 mc/secundă, faţă de 11.900 de metri cubi pe secundă, cât a atins în aprilie.Dunărea a început să inunde MehedinţiulDunărea a ieşit din matcă în judeţul Mehedinţi şi a început să inunde suprafeţe de păşune şi pădure situate de-a lungul fluviului în mai multe localităţi din judeţ. Sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

116



21.06.2013

porţiuni inundate între Gruia şi Izvoarele (kilometrii fluviali 851 - 861), peste 250 de metri de la malul Dunării spre interior. Între kilometrii fluviali 829 - 838 (500 de metri spre interior de la mal) este afectată pădurea de la Vrata. Şi pădurea de la Gogoşu, pe o suprafaţă de 20 de hectare, este inundată. La Pristol sunt inundate 0,5 hectare de păşune, iar la Salcia mai multe hectare de pădure şi păşune. Cota de atenţie este depăşită cu 10 cm la Gruia. Prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghiea, este de părere că în judeţ Dunărea nu va crea probleme deosebite. La Cozia, de exemplu, un punct critic pe harta inundaţiilor, spune Drăghiea, nu vor fi probleme, întrucât ar trebui ca debitul Dunării să fie de 13.000 mc/s. În plus, lacul de acumulare de la Orşova a fost golit, astfel că poate prelua o cantitate mare de apă. Au fost controale pe linia asigurării materialelor, digurile sunt în permanenţă monitorizate, angajaţii de la ISU şi Apele Române sunt în permanenţă pe diguri, Nicolae DrăghieaPrognoza debitelor şi nivelurilor în intervalul 15.06, ora 7 - 22.06.2013, ora 7, arată că debitul la intrarea în ţară (secţtiunea Baziaş) va fi în creştere în primele două zile ale intervalului de prognoză până la valoarea de 10.600 mc/s, apoi în scădere până la valoarea de 10.200 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6.400 mc/s). Pe tot sectorul aval de Portile de Fier debitele vor fi în creştere. Nivelurile se situează peste cotele de atenţie începând cu data de 16.06 pe sectorul Gruia - Bechet şi începând cu data de 19.06 pe sectorul Corabia - Zimnicea, iar la staţia hidrometrică Isaccea, pe toată durata intervalului de prognoza. Ieri, debitul Dunării la intrarea în ţară era de 10.450 mc/s. Pentru următoarea perioadă meteorologii nu mai anunţă ploi. Precipitaţii vor mai fi doar în regiunile cu forme de relief înalte. Temperaturile vor fi în creştere, iar în unele zone se va atinge şi chiar depăşi pragul de caniculă. /Editie Speciala – Actualitate

Specialiștii A.B.A Jiu monitorizează debitele DunăriiDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țară, secțiunea Baziaş în intervalul 13.06.2013 – 14.06.2013 a fost în creştere uşoară până la valoarea de 9800 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Aval Porțile de Fier, pe sectorul Gruia-Bechet, aflat în administrarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

117

21.06.2013

Administrației Bazinae de Apă Jiu, debitele şi nivelurile au fost în scădere, fiind influențate în evoluția lor de debitele defluente de la S.H.E.N. Porțile de Fier. Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat în secțiunea Baziaş pentru intervalul 13.06.2013 – 14.06.2013, ora 07.00 a fost de 9860 mc/s.Debite instantanee la ora 06.00:• Debitul defluent la PF1 = 10093 mc/s• Debitul defluent la PF2 = 10181 mc/s.În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în creştere până la valoarea de 10300 mc/s. Pentru intervalul 16.06.2013 – 20.06.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în creştere la valoarea de 10600 mc/s până pe data de 17.06.2013, apoi în scădere în ultimele trei zile ale intervalului de prognoză până la valoarea de 10300 mc/s, peste media multianuala a lunii iunie (6400 mc/s). Lucrările hidrotehnice din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj funcționează la parametrii optimi de exploatare. Starea tehnică a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea A.B.A. Jiu este monitorizată în permanență asigurându-se exploatarea acestora în siguranță. Având în vedere prognoza hidrologică pentru fluviul Dunărea în perioada următoare când este posibil să fie depăşite cotele de apărare, S.G.A Dolj prin formațiile de lucru a procedat la verificarea stării tehnice a digurilor de la Dunăre pe sectorul județului Dolj. /Oltenasul-Actualitate

Specialiștii A.B.A Jiu monitorizează debitele DunăriiDebitul fluviului Dunărea la intrarea în țară, secțiunea Baziaş în intervalul 13.06.2013 – 14.06.2013 a fost în creştere uşoară până la valoarea de 9.800 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Aval Porțile de Fier, pe sectorul Gruia-Bechet, aflat în administrarea Administrației Bazinae de Apă Jiu, debitele şi nivelurile au fost în scădere, fiind influențate în evoluția lor de debitele defluente de la S.H.E.N. Porțile de Fier. Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Național Porțile de Fier, debitul afluent prognozat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

118

21.06.2013

în secțiunea Baziaş pentru intervalul 13.06.2013 – 14.06.2013, ora 07.00 a fost de 9860 mc/s. Debite instantanee la ora 06.00: • Debitul defluent la PF1 = 10093 mc/s • Debitul defluent la PF2 = 10181 mc/s.În următorul interval debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în creştere până la valoarea de 10300 mc/s. Pentru intervalul 16.06.2013 – 20.06.2013 conform prognozei elaborate de INHGA -CNPB, debitul Dunării la intrarea în țară (secțiunea Baziaş) va fi în creştere la valoarea de 10600 mc/s până pe data de 17.06.2013, apoi în scădere în ultimele trei zile ale intervalului de prognoză până la valoarea de 10300 mc/s, peste media multianuala a lunii iunie (6400 mc/s). Lucrările hidrotehnice din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor Dolj funcționează la parametrii optimi de exploatare. Starea tehnică a construcțiilor hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea A.B.A. Jiu este monitorizată în permanență asigurându-se exploatarea acestora în siguranță. Având în vedere prognoza hidrologică pentru fluviul Dunărea în perioada următoare când este posibil să fie depăşite cotele de apărare, S.G.A Dolj prin formațiile de lucru a procedat la verificarea stării tehnice a digurilor de la Dunăre pe sectorul județului Dolj. /Lupa – Actualitate

Specialiştii ABA Jiu monitorizează debitele Dunării Starea tehnică a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea ABA Jiu este monitorizată în permanenţă. Debitul fluviului Dunărea la intrarea în ţară, secţiunea Baziaş în intervalul 13.06.2013 – 14.06.2013 a fost în creştere uşoară până la valoarea de 9800 mc/s, conform diagnozei şi prognozei INHGA-CNPB, situându-se peste media multianuală a lunii iunie (6400 mc/s). Aval Porţile de Fier, pe sectorul Gruia-Bechet, aflat în administrarea Administraţiei Bazinale de Apă (ABA) Jiu, debitele şi nivelurile au fost în scădere, fiind influenţate în evoluţia lor de debitele defluente de la S.H.E.N. Porţile de Fier. Conform prognozei Sistemului Hidro Energetic Naţional Porţile de Fier, debitul afluent prognozat în secţiunea Baziaş pentru intervalul 13.06.2013 – 14.06.2013, ora 07.00 a fost de 9860 mc/s.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

119

21.06.2013

Debite instantanee la ora 06.00:• Debitul defluent la PF1 = 10093 mc/s• Debitul defluent la PF2 = 10181 mc/s.În următorul interval debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş), conform prognozei INHGA va fi în creştere până la valoarea de 10300 mc/s. Pentru intervalul 16.06.2013 – 20.06.2013 conform prognozei elaborate de INHGA – CNPB, debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creştere la valoarea de 10600 mc/s până pe data de 17.06.2013, apoi în scădere în ultimele trei zile ale intervalului de prognoză până la valoarea de 10300 mc/s, peste media multianuala a lunii iunie (6400 mc/s). Lucrările hidrotehnice din administrarea Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA) Dolj funcţionează la parametrii optimi de exploatare. Starea tehnică a construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare aflate în administrarea ABA Jiu este monitorizată în permanenţă asigurându-se exploatarea acestora în siguranţă. Având în vedere prognoza hidrologică pentru fluviul Dunărea în perioada următoare când este posibil să fie depăşite cotele de apărare, SGA Dolj prin formaţiile de lucru a procedat la verificarea stării tehnice a digurilor de la Dunăre pe sectorul judeţului Dolj. /Radical de Dolj –Actualitate

Teme similareMehedinţi: Protest la societatea Hidroserv "Porţile de Fier"Salariaţii societăţii Hidroserv "Porţile de Fier", judeţul Mehedinţi, au protestat ieri în faţa sediului instituţiei din municipiul Drobeta Turnu Severin, nemulţumiţi de diminuarea cu 40% a drepturilor băneşti din luna mai. Liderul de sindicat, Cristinel Popescu, a declarat pentru Agerpres că această situaţie este generată în special de atitudinea directorului societăţii, care dovedeşte "o crasă indiferenţă" atât faţă de modul de calculare a volumului de lucrări executate de angajaţi, cât şi faţă de sumele încasate de la beneficiari pentru acestea. /Gazeta de Sud – Actualitate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

120

21.06.2013

Ecologizare, la puterea a doua Activitatea se doreşte a fi una de tradiţie în cadrul acţiunilor de voluntariat Peste 800 de elevi din Craiova vor să intre în Cartea Recordurilor cu cel mai mare grup de persoane care intonează un imn ECO. În această dimineaţă, s-au adunat pe terenul din curtea şcolii şi au fredonat, în cor, timp de câteva minute, imnul special creat pentru această acţiune. Şi tot astăzi, Grădina Botanică a fost ecologizată. Zeci de voluntari de la facultăţile din Craiova au făcut curăţenie şi au tuns iarba. Elevii au fost încântaţi că astfel, pot transmite un mesaj prin care natura să fie protejată. Şcoala "Nicolae Romanescu" din Craiova se aliniază astfel proiectului internaţional "Eco-şcoala" şi speră să intre în Cartea Recordurilor. În spiritul ECO, zeci de studenţi craioveni au pus mâna pe mături şi greble şi au făcut curat în Grădina Botanică ale asociaţiilor studenţeşti craiovene. Craiova încearcă să devină capitală culturală europeană dar s-ar putea înscrie şi la titlul de capitală ecologică. /Digi 24 Craiova –Raport de țară

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SIRET21 iunie 2013Teme similareMicrohidrocentrala de la Falticeni scoasa la vanzareHidroelectrica intenționează să vândă 88 de hidrocentrale de mică putere din țară, printre care şi cea din Fălticeni. Potrivit parametrilor din proiect, obiectivul are o putere instalată de 260 kW şi 1.521 MWh. Din județul Suceava mai sunt vizate microhidrocentrale Barnar, de pe pârâul Neagra Șarului, cea de pe pârâul Neagra Broştenilor, de la Vicov, precum şi Bucecea şi Rogojeşti. Licitațiile pentru aceste centrale mici, construite între anii 1980 -2000, sunt programate să se desfăşoare în etape, începând chiar din această lună. Din lista de 88 de obiective, doar două erau montate pe rețeaua de alimentare cu apă, printre care şi cea din Fălticeni, iar restul erau legate de cursurile de apă ale unor râuri. Microhidrocentrala din Fălticeni a fost montată în zona fostei IRTA (lângă cimitirul „Grădini”), pe conducta principală de apă, folosind căderea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

121

21.06.2013

naturală în perioadele de consum mare. Decăderea industriei locale şi introducerea contorizării individuale a determinat o reducere drastică a consumului de apă, iar cei de la Hidroelectrica au decis să o treacă în conservare. /Evenimentul Regional al Moldovei

Sistemul de alimentare cu apă, extins Autoritățile locale din Tulnici continuă lucrările de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă, până în prezent fiind executate lucrări de refacere şi recalibrare în satul Tulnici. „Am reuşit să finalizăm prima etapă a lucrărilor de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă, ceea ce înseamnă că nu mai sunt probleme cu apa în satul Tulnici. Lucrările vor continua cu etapa a doua, etapă pentru care avem alocate în acest moment 10 miliarde de lei vechi“, a afirmat primarul Valentin Bîznă. Lucrările de extindere şi modernizare a sistemului de alimentare cu apă au demarat în 2012. Valoarea totală a investiției este de peste un milion de euro, iar finanțarea este asigurată de Consiliul Județean Vrancea şi Consiliul Local Tulnici. Lucrările constau în captarea unor izvoare situate în zona Recea, construirea unor rezervoare de mare capacitate, realizarea a 16 kilometri de rețea de aducțiune şi a 15 kilometri de rețea de distribuție, dar şi construirea unei stații de dedurizare şi clorinare a apei potabile. Edilul Valentin Bîznă a declarat că finalizarea acestui proiect reprezintă „cea mai mare realizare a comunității din ultimii 22 de ani“. „Este cea mai mare realizare din comuna noastră din ultimii 22 de ani. Toată lumea din Tulnici plânge după apă, în sensul că nu există deloc sistem de alimentare cu apă în satul Coza, iar în satul Tulnici funcționează o rețea foarte veche, care are un debit foarte mic şi care funcționează doar câteva ore dimineața şi câteva ore seara“, a adăugat primarul Valentin Bîznă. /Monitorul de Vrancea

Teme de mediu Sanitar-veterinarii nu au găsit nereguli la abatorul Avastar, unde Garda de Mediu a aplicat o amendă de 40.000 de leiConcluzia acestui al doilea control a fost că din punct de vedere sanitar-veterinar nu s-au constatat încălcări ale legislaţiei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

122

21.06.2013

Direcția Sanitar Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava a anunțat că a efectuat un control la abatorul Avastar Roşcani, acolo unde cu o zi înainte Garda de Mediu a aplicat o amendă de 40.000 de lei, pe linia de competență a sani-tar-veterinarilor nefiind constatate nereguli. Reamintim, în urma unei sesizări a Monitorului de Suceava, care a înregistrat video marți după-amiază un tractor cu vidanja care descărca ape uzate pe un teren din apropierea abatorului, Garda de Mediu a constatat că deversarea pe un teren natural a fost ilegală, producându-se o poluare a mediului. în mod normal aceste ape uzate de la abator trebuiau să ajungă la stația de epurare a oraşului Liteni, iar reprezentanții abatorului au încercat să se justifice prin faptul că le este foarte greu să ajungă la Liteni, din cauza podului de peste râul Suceava, care nu a mai fost reperat după inundații. De altfel, marți după-amiaza, în zona in care s-au făcut deversările era un miros insuportabil, iar numeroase porțiuni cu iarbă erau uscate, pentru orice persoană imparțială fiind evident că practica celor de la Avastar nu era legală. Revenind la controlul DSVSA Suceava, inspectorii de specialitate au constatat că deşeurile care provin din procesul de tăiere sunt gestionate conform prevederilor legale. Conform unui comunicat al sanitar-veterinarilor, „apele uzate, urina, dejecțiile solide provin din adăpostul de animale pregătite pentru sacrificare şi sunt încadrate în categoria de risc 2, ceea ce înseamnă că pot fi aplicate pe soluri, fără prelucrare". Concluzia controlului DSVSA este următoarea: „Din verificările efectuate la fața locului s-a constatat că nu au fost deversate pe câmp alte deşeuri de origine animală, având în vedere că unitatea are incinerator pro¬priu autorizat sanitar-veterinar. Din punct de vedere sanitar-veterinar nu s-au constatat încălcări ale legislației". Aşadar, Avastar a scăpat cu sancțiunea aplicată de Garda de Mediu Suceava, pe care, după cum a precizat Adriana Iordache, şefa Gărzii de Mediu Suceava, reprezentantul societății şi-a asumat-o fără a avea obiecții. /Monitorul de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

123

21.06.2013

20 iunie 2013Teme similareGara Burdujeni şi mai multe gospodării din Iţcani au fost inundate după furtuna de marţi noapte► pompierii au intervenit la îndepărtarea apei din garajele, demisolurile locuințelor şi curțile a şase gospodării din cartierul Ițcani, precum şi din subsolul jnei scări din cartierul Burdujeni ► parcarea Gării Burdujeni a fost şi ea umplută cu apă, în urma ploii torențiale din noaptea de marți spre miercuri0 ploaie torențială şi a provocată probleme în noaptea de marți spre miercuri în cartierele Ițcani şi Burdujeni ale municipiului Suceava. Din cauza cantității mari de apă pompierii au trebuit să scoată apa cu ajutorul motopompelor din şase gospodării din cartierul Ițcani. Au fost afectate garajele, demisolurile locuințelor şi curțile a patru gospodării de pe strada Alexandru Ioan Ghica şi două de pe strada Liliacului. Pompierii au mai evacuat şi apa care a inundat subsolul unei scări de bloc de locuințe de pe strada Rândunicii din cartierul Burdujeni. în aceeaşi noapte militarii au intervenit pe strada Eroilor din municipiul Suceava unde au îndepărtat un arbore care a căzut peste un autoturism, maşina fiind avariată. în proporție de 15%. Lucrătorii Serviciului pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Suceava au scos apa ce s-ă strâns în parcarea Gării Burdujeni cu ajutorul unei motopoinpe şi a unei autospeciale. /Obiectiv de Suceava

Comisie de evaluare a pagubelor produse de inundaţiile de marţi noaptePloile torențiale din noaptea de marți spre miercuri au creat numeroase probleme în municipiul Suceava, inundând străzile, aducând cantități semnificative de nămol şi pietre pe străzi, înfundând canalele, iar în unele cazuri, afectând chiar şi gospodăriile unor localnici. Primarul Sucevei, Ion Lungu, a precizat că voluntarii din cadrul serviciului de intervenții al primăriei au acționat toată noaptea, cu motopompele, pentru evacuarea apelor acumulate în anumite zone sau la gospodăriile populației. „La 5 dimineața am fost şi eu la Gara Burdujeni, unde era apa până la treptele gării, după ce s-a înfundat şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

124

21.06.2013

canalizarea de acolo. Când am ajuns se lucra deja la desfundarea canalelor şi la scurt timp după aceea apa s-a retras deja. Ploaia a adus foarte multe aluviuni, încât s-a înfundat canalizarea", a precizat şeful municipalității sucevene. Probleme au fost nu doar acolo, ci şi pe Calea Burdujeni, în dreptul Bisericii Sf. Andrei, şi în Burdujeni Sat, pe strada Liliacului, unde a inundat şi câteva gospodării, dar şi în cartierul Ițcani. „Avem oameni în teren, vom face şi o comisie de evaluare a pagubelor produse şi vom încerca să acordăm despăgubiri, acolo unde este nevoie", a adăugat Ion Lungu. /Monitorul de Suceava

Noapte grea pentru pompieriPompierii de la Detaşamentul Suceava au intervenit în noaptea 18/19 iunie a.c, în urma ploilor torențiale şi a descărcărilor electrice, în municipiul reşedință de județ. Zona cea mai afectată a fost cea a cartierului Ițcani, unde militarii au evacuat apa, cu ajutorul motopompelor, din şase gospodării. Au fost afectate garajele, demisolurile locuințelor şi curțile unor gospodării de pe străzile Alexandru loan Ghica (patru intervenții) şi Liliacului (două intervenții). Și în cartierul Burdujeni, pe strada Rândunicii, pompierii au evacuat apa care a inundat subsolul unei scări de bloc de locuințe, iar pe strada Eroilor, au defrişat un arbore ce a căzut pe un autoturism. Maşina a fost avariată în proporție de 15%. La ora 2.08, două autospeciale de la Detaşamentul de pompieri Suceava au inter¬venit pentru localizarea şi lichidarea unui incendiu izbucnit la gospodăria lui Vichente B., de pe strada Mitocului. Flăcările, provocate de un trăsnet, au distrus depozitul de furaje, pe o suprafață de 80 mp, şi aproximativ 4 tone de plante furajere. Incendiul a fost lichidat la ora 5.10. Din fericire, nu s-au înregistrat victime omeneşti. Și militarii de la Garda de Intervenție Șiret au avut o misiune de localizare şi lichidare a unui incendiu, care a izbucnit la ora 1, în gospodăria lui Gheorghe G., din localitatea Cândeşti, județul Botoşani (zonă care intră în arealul de intervenție a pompierilor din Șiret). Tot din cauza trăsnetului, au ars depozitul de furaje, pe o suprafață de 60 mp, şi 10 tone de plante furajere. Intervenția a fost dificilă, din cauza unor butelii (40) depozitate în apropiere. Din fericire, acestea au fost evacuate la timp şi transportate

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

125

21.06.2013

într-o zonă de siguranță. Pompierii sireteni şi-au încheiat misiunea de lichidare a incendiului, fără incidente, la ora 6.50. /Crai Nou

Culmea irigaţiilor: Putna s-a revărsat într-o grădină din GaroafaUn bărbat din Garoafa s-a trezit cu curtea inundata de apa PutneiCurtea unui localnic a fost inundată de apa raului Putna după ce stăvilarul a fost uitat deschisObiceiul localnicilor din Garoafa de a-şi uda grădinile de legume cu apă din raul Putna nu are doar efecte pozitive. Un localnic arăta ieri cu lacrimi în ochi cum toată munca lui a fost acoperită cu apă, după ce canalul de irigare a deversat direct în curtea lui din pricina neglijenței. Bărbatul spune că îngrijea grădina copiilor săi care sunt plecați în străinătate. Doar cu cizmele din cauciuc mai putea circula prin curte din pricina apei care a inundat totul. “Eram plecat la Focşani să plătesc nişte facturi, iar un vecin m-a sunat că am curtea plină de apă. Primăria a dat drumul la apă pentru irigarea grădinilor de legume ale localnicilor şi s-a revărsat. A venit o putnă de apă, unde să se ducă şi apa asta, că nici podețul nu este curățat.”, ne-a spus supărat Costică Potarniche, care a plătit astfel pentru o neglijență. Autoritățile locale au dispus trimiterea a doi angajați ai instituției cu lopeți pentru a decolmata canalele din fața porții. Aceştia arătau cum localnicii au fost dezinteresați să îşi curețe şanțurile de scurgere care facilitează revărsarea apei în curți. Viceprimarul comunei, Laurențiu Diaconu, spune că se confruntă cu astfel de situații în fiecare an. Faptul că unii localnici nu au grijă să pună stavilarul pe canalele de irigare a grădinilor sau să curețe podețele generează astfel de inundații locale. ”Am rezolvat situația, am trimis doi oameni care să decolmateze podețele, am adus şi o pompă de la Primărie pentru a evacua apa din curte. Oamenii trebuie să înțeleagă că avem nevoie de ajutor. Dumnealor trebuie să îşi curețe podețele şi mai ales să nu uite să pună stăvilarul la timp, altfel pot avea parte de inundații”, ne-a spus viceprimarul Diaconu. Oricand în Garoafa pot apărea astfel de probleme. De la intrarea în comună şi pană la ieşire, de o parte şi alta a drumului, canalele colectoare şi podețele sunt înfundate de pămant, vegetație şi gunoaie. /Ziarul de Vrancea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

126

21.06.2013

Lungu susţine că problema mirosurilor de la staţia de epurare va fi rezolvată definitiv după 1 septembrie► primarul a anunțat, ieri, că problema privind mirosul neplăcut care provine de la stația de epurare a municipiului, modernizată cu fonduri europene, a fost soluționată temporar şi va fi rezolvată definitiv după data de 1 septembrieIn raportul anual de activitate prezentat de primar, miercuri, într-o conferință de presă, între problemele cu care municipalitatea s-a confruntat este enumerată şi cea de la stația de epurare, modernizată cu fonduri europene, unde nămolul produs degajă un miros neplăcut şi afectează locuitorii, în spe¬cial pe cei din cartierul Burdujeni. El arată că problema a fost rezolvată tem¬porar, nămolul fiind transportat la groa¬pa de zgură aparținând Termica SA şi menționează că situația va fi rezolvată definitiv după data de 1 septembrie. Stația de epurare a municipiului Suceava a fost modernizată în baza unei finanțări asigurate prin ISPA, în valoare de 13,66 milioane de lei, lucrările fiind făcute de firma spaniolă Dytras. Din cauza nămolului depozitat la stația de epurare, aflată în apropierea unor centre comerciale, în zonă mirosul a fost greu de suportat, iar soluția tem¬porară a fost de depozitare a nămolului la groapa de zgură a Termica unde este neutralizat. Ștefan Groza, directorul general al SC ACET SA Suceava - operatorul regional al serviciilor de apă, canalizare şi epurare, a precizat că nu a primit nicio informare cu privire la intrarea în faliment a societății Dytras. Asta înseamnă că atâta timp cât firma spa¬niolă este în insolvență şi reorganizare, ACET nu poate interveni mai devreme de luna august când trebuia făcute toate probele şi recepția finală. Este puțin probabil că Dytras va remedia defecțiunile, iar din august ACET va putea obține, de la Ministerul Finanțelor, o garanție de bună execuție în sumă de 340 de mii de euro depusă de firma spaniolă la începerea lucrărilor. Asta ar însemna că se poate asigura, măcar parțial, demararea procedurii pentru contractarea lucrărilor care să conducă la rezolvarea cât mai amplă a problemei legată de mirosuri, fiind analizate mai multe soluții tehnice. De asemenea, directorul general al ACET a dat asigurări că se fac în continuare demersuri pentru ca banca spaniolă Banesso să aloce peste 1,3 milioane de euro cât este men¬ționat în scrisoarea de garanție bancară pe care a dat-o celor de la Dytras la începerea lucrărilor. /Obiectiv de Suceava

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

127

21.06.2013

Amendă de 40.000 de lei, aplicată abatorului Avastar, pentru poluarea cu deşeuri împrăştiate pe câmpIn urma sesizării făcute de reporterii Monitorului de Suceava, care au surprins la fața locului, la Roşcani-Liteni, cum un tractor cu vidanja împrăştia pe câmp deşeuri din procesul de tăiere a animalelor, inspectorii Gărzii de Mediu au confirmat gravele nereguli şi au aplicat amenda de 40.000 de lei. Poluarea şi mirosul insuportabil provocate de angajații abatorului Avastar, de la Roşcani-Liteni, care deversau deşeuri provenite din procesul de tăiere pe un câmp din apropierea unității, fapt semnalat de Monitorul de Suceava, gare a înregistrat un tractor cu vidanja care descărca apele uzate, o amestecătură de bucăți de organe şi sânge, nu a rămas nepedepsită pe linie de protecție a mediului. În urma controlului efectuat la sediul unității şi pe câmpul pe care s-au făcut deversările, Garda de Mediu a aplicat o amendă de 40.000 de lei.Pentru ce a fost aplicată amenda de 40.000 de leiComisarul Adriana Iordache, şefa Gărzii de Mediu Suceava, a precizat că în urma anchetei s-a stabilit că apele uzate preepurate provenite de la abator au fost descărcate neconform pe islazul comunal al localității, un teren natural prin care, datorită permeablității, deşeurile au ajuns în apele subterane. Cu alte cuvinte s-a produs o poluare a mediului. Amenda în cuantum de 40.000 de lei a fost aplicată în baza OUG 195/2005, privind protecția mediului. Iordache a mai precizat că reprezentantul Avastar a semnat procesul verbal fără obiecții. Dacă va achita amenda în termen de 48 de ore, administratorul are şansa de a plăti efectiv doar 15.000 de lei, jumătate din sancțiunea minimă prevăzută pentru acest tip de poluare.Cum a încercat un localnic să-i disculpe pe cei de la AvastarMai trebuie amintit că marți după-amiază, când reporterii Monitorului de Suceava şi inspectorii Gărzii de Mediu au constatat situ¬ația de la fața locului, un localnic care a precizat că terenul pe care s-au făcut deversările este al său, în sensul că 1-a arendat de la Primăria Liteni, a încercat să-i disculpe pe cei de la Avastar. „Este pământul meu, arendat de la primărie. Eu am peste 500 de capete şi nu vreau să îmi omor animalele...

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

128

21.06.2013

Eu am cerut ca cei de la abator să aducă îngrăşământ pe teren. Să ştiți că în Germania se cumpără apă cu sânge", a încercat bărbatul să-i convingă pe cei de la Garda de Mediu.Acum verificările comisarilor de mediu s-au îndreptat şi spre el.O afacere în care s-au investit 3,5 milioane de euro, după un incendiu devastatorAbatorul Avastar Roşcani este o afacere demarată în 1992, fiind încă de la început investiția lui Vasile Pleşca. Acesta s-a dezvoltat treptat şi a ajuns în ultimii ani la un ritm de tăiere foarte ridicat, comparabil cu foarte puține din unitățile de profil din județ şi chiar din țară. Momentul de cumpănă a fost 9 martie 2011, când un incendiu pornit de la un scurtcircuit a distrus aproape în totalitate unitatea de tăiere. După aproximativ un an, în februarie 2012, abatorul, ridicat din temelii, a fost redeschis. La inaugurare, Vasile Pleşca a anunțat că a investit în noul abator 3,5 milioane de euro.Direcţia Sanitar Veterinară Suceava, instituţia care nu dă semne că mai existăRămâne de văzut dacă şi alte autorități din domeniu vor face verificări în acest caz. Prima vizată, cu competențe în domeniu, este Direcția Sanitar Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava. In timp ce şeful DSVSA Suceava, Constantin Savu, se ascunde de presă de când a venit la Suceava de la Bucureşti, subalternul său delegat să se ocupe de relațiile cu presa, doctorul Dănuț Corneanu, nu a răspuns ieri toată ziua ia telefon. în aceste condiții nu am putut afla dacă s-a efectuat vreun control la Avastar Roşcani şi eventual ce s-a constatat. /Monitorul de Suceava

19 iunie 2013Teme similareAtenţie unde vă scăldaţi! Cum să nu transformi scăldatul într-o tragedieScafandri pompieri au intervenit în trei situaţii anul acestaEvitați scăldatul în râuri, lacuri, canale de irigații sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenții sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline de plante, pietre şi crengi. Tragediile la scăldat pot fi evitate! Odată cu încălzirea vremii, vrancenii vor căuta să scape de arşița din oraşe şi vor alege să îşi petreacă timpul liber la iarbă verde şi chiar în locurile neamenajate unde se pot scălda. Experiența anilor trecuți arată că apar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

129

21.06.2013

şi cazurile în care persoane tinere sau chiar cu experiență îşi pierd viața la scăldat. Oficialii Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vrancea vin cu o serie de sfaturi pentru a se evita tragediile la scăldat. „Scăldați-vă doar în locuri special amenajate pentru înot şi respectați avertizările privind interzicerea scăldatului, evitați scăldatul în râuri, lacuri, canale de irigații sau alte cursuri de apă unde malurile sunt abrupte, curenții sunt foarte puternici, albiile nămoloase sau pline de plante, pietre, crengi şi trunchiuri de copaci, supravegheați permanent copiii aflați în apă sau în apropierea acesteia, evitați scăldatul în zone în care, anterior, s-au produs incidente, nu intrați în apa rece înfierbântați, după ce ați stat foarte mult timp la soare, evitați scăldatul solitar, fără a avea alte persoane prin apropiere, mai ales dacă nu ştiți să înotați sau nu aveți deprinderile necesare, cel mai indicat este să nu vă aventurați să vă scăldați, dacă nu înotați bine, nu vă aventurați în apă când sunteți în stare de ebrietate, seara târziu sau pe timp de noapte, nu săriți de pe platforme, poduri sau alte construcții, aceste acte de teribilism putând avea consecințe grave”, a transmis lt. Cristina Duță, purtătorul de cuvant al ISU Vrancea. Tragediile s-au ținut lanț în acest an. Aceasta în condițiile în care echipa de scafandri a ISU Vrancea a trebuit să intervină pentru căutarea a trei persoane care şi-au pierdut viața în apele râurilor. /Ziarul de Vrancea

Teme de mediuPoluare şi miros insuportabil, de la deşeurile împrăştiate pe câmp de cel mai modern abator din judeţSe întâmplă la Roşcani-Liteni, unde reporterii Monitorului de Suceava au înregistrat ieri un tractor cu vidanja care împrăştia pe un câmp din apropierea abatorului din localitate deşeuri animaliere, mirosul provocat fiind insuportabil■ La faţa locului a ajuns Garda de Mediu Suceava, care a demarat o anchetăCel mai mare abator din judeţul Suceava, considerat şi cel mai modern, Avastar-Roşcani, din Roşcani-Liteni, refăcut anul trecut după ce un incendiu devastator a distrus vechea unitate, se dovedeşte a fi cel puţin dintr-un punct de vedere foarte departe de normali-tate şi de respectarea legii. Cel puţin asta este concluzia pe care au tras-o reporterii Monitorului de Suceava după ce ieri după-amiază au înregistrat un tractor cu vidanja

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

130

21.06.2013

care împrăştia deşeuri de la abator pe un câmp din apropierea unităţii, lângă două stâne, printre oile care păşteau.Câmp împânzit de mizerie şi un miros insuportabilÎn urma unor sesizări venite de la localnici din Roşcani, ne-am deplasat la faţa locului pentru a verifica dacă într-adevăr deşeurile de la abator se împrăştie pe câmp. Nu ne-a fost deloc greu să ne convingem. Am fotografiat şi înregistrat video un tractor în timp ce descărca deşeurile. Bălegar, sânge, fragmente din intes¬tine, toate au ajuns pe câmp. Şocul cel mai mare a fost când ne-am apropiat de locul în care au fost aruncate resturile rămase de la procesul de tăiere. Imediat, chiar în maşină, ne-a lovit un miros insuportabil. Pe numeroase porţiuni de pe câmp iarba era uscată, iar zonele în care deşeurile erau proaspete bălteau, sânge şi resturi de intestine fiind cât se poate de vizibile. In timp ce ne aflam la faţa locului, la mai puţin de jumătate de oră de la primul transport, tractorul cu vidanja, care îşi făcuse probabil între timp plinul, a ieşit din nou pe poarta abatorului, spre câmp. Şoferul a sesizat însă prezenţa unor necunoscuţi în zonă şi a făcut la un moment dat cale întoarsă.Susţin că împrăştie îngrăşământÎn faţa acestor evidenţe am sesizat imediat Garda de Mediu Suceava. La faţa locului au ajuns doi inspectori, unul dintre aceştia fiind Adriana Iordache, şefa Gărzii de Mediu Suceava. De asemenea, în zonă a apărut foarte repede şi Vasile Pleşca, proprietarul abatorului. Acesta nu a vrut să intre în detalii despre această problemă, delegând unul dintre angajaţi să prezinte toate documentele echipei de control. Personalul unităţii nu a negat că deşeurile au fost deversate pe câmp. Reprezentanţii Avastar au susţinut însă că nu au făcut nimic ilegal şi că nu au făcut decât să împrăştie îngrăşământ.Riscă o amendă între 50.000 şi 100.000 de leiEchipa de control a Gărzii de Mediu a demarat un control la faţa locului, iar astăzi urmează să verifice minuţios actele şi avizele abatorului. Cert este că aceste deversări de deşeuri nu sunt legale, iar în mod normal resturile de la abatorizare ar fi trebuit să ajungă la staţia de epurare din Liteni. De ce nu au ajuns acolo şi de când se întâmplă acest lucru, asta trebuie să stabilească Garda de Mediu Suceava. Adriana Iordache nu a dorit să se pronunţe de aseară cu privire la măsurile care vor fi luate împotriva

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

131

21.06.2013

administratorului abatorului, precizând că astăzi, după ce se vor încheia toate verificările, va fi comunicat rezultatul controlului. Ea a precizat doar că unitatea riscă o amendă cuprinsă între 50.000 şi 100.000 de lei. Un alt aspect care ridică semne de întrebare este dacă nu cumva aceste deversări pun în pericol direct şi sănătatea publică. Este vorba, pe de o parte, de miros, dar şi de poluarea solului de pe care se hrănesc oile de la care ulterior se consumă lapte sau caş. Abator de mare capacitate, reconstruit cu 3,5 milioane de euro, după ce a ars din temeliiAbatorul Avastar-Roşcani este o afacere demarată în 1992, fiind încă de la început investiţia lui Vasile Pleşca. Acesta s-a dezvoltat treptat şi a ajuns în ultimii ani la un ritm de tăiere foarte ridicat, comparabil cu foarte puţine unităţi de profil din judeţ şi chiar din ţară. Momentul de cumpănă a fost 9 martie 2011, când un incendiu pornit de la un scurtcircuit a distrus aproape în totalitate unitatea de tăiere. La vremea respectivă abatorul era unul dintre puţinele cu ştampilă ovală din judeţ, care avea permisiunea de a face comerţ în tot spaţiul european. După aproximativ un an, în februarie 2012, abatorul, ridicat din temelii, a fost redeschis. La inaugurare, Vasile Pleşca a anunţat că a investit în noul abator 3,5 milioane de euro. La inaugurare se preciza că abatorul, care cel puţin pe hârtie corespunde tuturor standardelor europene, are o capacitate de sacrificare de două sute de bovine şi şase sute de porcine zilnic şi înseamnă locuri de muncă pentru peste 50 de oameni. Ieri, Vasile Pleşca a ţinut să precizeze că nici până acum nu a încasat toţi banii din poliţa de asigurare pe care a activat-o în momentul teribilului incendiu. /Monitorul de Suceava

18 iunie 2013Teme ABABani pentru lucrarile hidrologice deja inceputeMinistrului Apelor, Lucia Varga (foto), a anuntat ca se vor aloca fonduri pentru finalizarea lucrarilor incepute si executate in proportie de 80 la suta. “Pâna acum s-a actionat doar la efecte când au venit inundatiile si mai putin la cauze, cum este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

132

21.06.2013

defrisarea masiva. Trebuie sa facem impaduriri, corectare de torenti ca sa tinem apa la munte”, a explicat Lucia Varga. Pentru aceasta, ministerul are un inventar al punctelor critice, rezultat in urma hartilor de hazard, dar si un grafic de investitii si stadiul de realizare a acestora. La nivelul Administratiei Bazinale de Apa (ABA) Siret, care intretine cel mai mare bazin hidrografic din tara, hartile de hazard au fost finalizate deja. Urmeaza elaborarea planului de prevenire, protectie si diminuare a efectelor inundatiilor. Pentru implementarea acest proiect s-a alocat suma de 1,5 milioane de euro, din care 80 la suta este finantare europeana. Hartile de hazard ofera informatii care sunt folosite in caz de inundatii, respectiv intinderea zonei inundate, viteza apei sau adâncimea la viituri. Potrivit unui raport de mediu, lucrarile propuse de ABA Siret pe termen mediu sunt punerea in siguranta a barajului de la priza Trotus, in municipiul Onesti, punerea in siguranta a acumularii Poiana-Uzului, amenajarea Trotusului si afluentilor sai de pe tronsonul Ghimes-Urechesti, amenajarea malului drept al digului pe Siret in dreptul lacurilor de la Galbeni si Racaciuni, amenajari pe pârâul Bahna in zona localitatii Luizi-Calugara, regularizarea pârâului Sucevita si afluentilor sai pe tronsonul aflat in judetul nostru. Printre lucrarile pe termen lung propuse de aceeasi institutie se afla regularizarea pârâului Soci la Pâncesti, regularizarea pârâului Cleja, taierea cotului Siretului la Radomiresti, comuna Letea Veche si Hârlesti, comuna Filipesti, amenajarea Negelului in comuna Magura, regularizarea Tazlaului Sarat in comuna Magiresti, a Cucuietilor in Solont, amenajarea albiei pârâului Limpedea in Hemeiusi. In total, vorbim de sute de obiective de investitii in intreg bazinul hidrografic. Dupa incheierea lucrarilor executate in proportie de 80 la suta, urmeaza alocari de fonduri pentru investitiile care sunt realizate in proportie de 50 la suta, pentru ca intr-un, doi sa fie finalizate. “S-a vorbit despre un principiu, nu despre sume concrete. Ce va pot spune este ca anul aceasta sumele sunt la 9 la suta din totalul necesar lucrarilor, comparativ cu anul trecut”, a declarat Emil Vamanu, directorul ABA Siret. /Desteptarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

133

21.06.2013

Teme similarePloile au făcut ravagii în comunele Doljeşti şi VăleniÎn cele două comune s-au format mai multe viituri care au intrat în casele localnicilor.Ploile de la sfârşitul săptămânii trecute au creat probleme în mai multe comune din zona Romanului. Mai multe locuințe au fost afectate de viituri, zeci de hectare de teren au fost inundate şi mai multe poduri şi podețe au fost afectate de ape. Una din comunele în care ploile au pus mari probleme este comuna Doljeşti. Aici, în satul Buruieneşti, în noaptea de vineri spre sâmbătă a avut loc o rupere de nori care a dus la formarea unei viituri ce s-a revărsat pe străzile satului. “A fost afectat centrul satului şi mai multe drumuri comunale. A fost o rupere de nori care a dus la formarea unei viituri ce a afectat 18 locuințe şi circa 80 de hectare de teren agricol. Viitura nu a durat mult, dar a pus destule probleme. Acum situația a revenit la normal şi urmează să evaluăm pagubele”, a precizat primarul comunei Doljeşti, Iosif Șoican. Sâmbătă, Detaşamentul de Pompieri Roman a intervenit pentru decolmatarea fântânilor din Buruieneşti şi pentru evacuarea apei din gospodăriile afectate. Ploaia a creat probleme şi în comuna Văleni, care a fost lovită pentru a treia oară de inundații, în decurs de două săptămâni. “De data asta, a fost mult mai grav decât la primele două inundații de săptămâna trecută. Au fost probleme în satele David, Moreni, Munteni. Pârâiaşele de pe raza comunei au răbufnit şi au năvălit în curțile oamenilor. Avem zece locuințe afectate, peste 100 de hectare de teren agricol inundat şi 50 de hectare de păşune. De asemenea, avem mai mulți kilometri de drumuri comunale şi județean impracticabile. Apa a mai distrus şi nişte podețe şi un pod”, a declarat primarul comunei Văleni, Ionel Stoleru. Potrivit medicului Dan Morenciu, director executiv al Direcției de Sănătate Publică Neamț, instituția sa a asigurat dezinfecția şi dezinsecția a 205 fântâni afectate de ploile din ultima perioadă şi în 42 de locuințe şi anexe gospodăreşti. /Ziarul de Roma

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

134

21.06.2013

„Blestemul” care a lovit Jariştea: 80% din vii sunt compromise“De cand sunt pe pămant nu am văzut asemenea cădere de grindină”, spune primarul Cătălin Toma u 1.300 de hectare de vie au fost compromise, la începutul anului de îngheț, iar acum de grindină u cum nu au asigurări, fermierii aşteaptă ajutor de la autorități. Zona viticolă Jariştea a fost distrusă de grindină în procent de 80%. Blestemul jăreştenilor a început din ianuarie cand viile din partea de vale a comunei au înghețat. Cei din deal, care s-au bucurat că nu au fost afectați de îngheț, au rămas acum fără vii din cauza grindinei. Bătranii nu îşi aduc aminte de o asemenea calamitate ca în acest an. „Comuna Jariştea are 1.690 de hectare, iar în proporție de 80% este afectată, adică 1.200, 1.300 de hectare”, spune Cătălin Toma, primarul comunei. “E valea plangerii!”Jariştea, una dintre cele mai importante localități viticole ale județului, nu mai are aproape nimic, după ce grindina a distrus viile şi celelalte culturi din comună. Oamenii s-au confruntat cu o adevărată revărsare de furie a naturii: într-o săptămană şi jumătate, două valuri de grindină au lovit localitatea. Prima cădere de „piatră” a fost pe 27 mai, cu cateva săptămani în urmă o altă rafală de grindină a pus la pămant munca gospodarilor. Această a nenorocire a venit după înghețul din iarnă, care a afectat viile aflate în zonele joase. Localnicii din Jariştea sunt acum într-o situație foarte dificilă, pentru că mulți dintre ei îşi caştigă traiul de pe urma viticulturii. O gospodară din zona de deal a comunei, acolo unde grindina a făcut ravagii, îşi plange durerea. Toată munca, dar mai ales banii atat de greu caştigați şi cheltuiți pentru întreținerea viei s-au dus pe apa sambetei. “Vindeam şi eu toamna strugurii ca să am cu ce trăi iarna, că nu am pensie. Să le cer copiilor să muncească pentru mine? Absolut nimic nu mai avem ce recupera, nu ştiu la anul dacă o mai fi bună via”, se tanguie femeia. O vecină completează cu durerea ei tabloul proporțiilor calamității”: “E valea plangerii! Nu avem ce culege, nici la ce ne uita, e bătută 100%”. Acelaşi şoc a fost retrăit şi de autoritățile locale. “Nici eu de cand sunt pe pămant nu am văzut asemenea cădere de grindină. Comuna Jariştea are 1.690 de hectare, iar în proporție de 80% este afectată, adică 1.200, 1.300 de hectare”, ne-a spus primarul Cătălin Toma.Viile din vale au îngheţat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

135

21.06.2013

Coborand dealurile comunei Jariştea se ajunge în viile din vale. Sunt cele care au scăpat de grindină, dar nu de înghețul de la începutul anului. Oamenii povestesc cu durere că au cheltuit în medie 7.000 de lei pentru întreținerea unui hectar de vie şi acum nu au ce culege. “Pentru agricultorii din Jariştea este un an foarte greu. În primul rand am plecat cu stangul de la început. Înghețul a afectat aşa de tare pe unele suprafețe din comună de 100%. Nu mai avem ce vinde, ce să facem, mai răman unul sau doi care au avut noroc, dar noi şi grindină şi îngheț suntem total distruşi”, ne-a spus Constantin Roşu, un fermier din zonă. Grindina a lovit luna aceasta, mai exact pe 5 iunie şi comuna Boloteşti unde cateva sute de hectare de culturi au fost distruse. Autoritățile locale au făcut publice cifrele dezastrului: 400 de hectare de viță-de-vie, 100 de hectare de porumb, 180 de hectare de livadă şi 30 de hectare de legume. Și tot din cauza grindinei cateva hectare de legume din comuna Bilieşti au fost distruse. Autoritățile județene au înaintat solicitări către Ministerul Agriculturii şi Guvern pentru ca viticultorii să fie sprijiniți cu substanțe pentru cicatrizarea rănilor provocate de grindină butucilor de vie. Fără aceste tratamente viile ar putea fi pierdute în anii următori. Pană acum nu s-a primit nici un răspuns de la Bucureşti. /Ziarul de Vrancea

Teme de mediuMinistrul Rovana Plumb participă la Consiliul de Mediu al UEMinistrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, va participa marți, 18 iunie 2013, la reuniunea Consiliului de Mediu al Uniunii Europene, ce se desfăşoară la Luxemburg şi reuneşte miniştri ai mediului din Statele Membre. În cadrul acestei reuniuni, Preşedinția irlandeză a UE va prezenta un raport de progrese privind propunerea de Directivă a Directivei 98/70/CE privind calitatea benzinei şi a motorinei şi de modificare a Directivei 2009/28/CE privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile şi va organiza un schimb de opinii referitoare la legătura dintre Raportul Panelului la nivel înalt al Secretarului General al Națiunilor Unite privind Agenda de Dezvoltare post-2015 şi definirea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Totodată, cu ocazia acestui Consiliu, se intenționează avizarea Concluziilor privind acțiunile ulterioare Conferinței Rio+20 – cadrul pentru Agenda post-2015 şi adoptarea Concluziilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

136

21.06.2013

referitoare la Comunicarea Comisiei privind „O Strategie UE privind adaptarea la efectele schimbărilor climatice”. În marja reuniunii acestui Consiliu, va fi organizat un dejun de lucru în cadrul căruia urmează să fie discutate aspecte referitoare la implementarea Directivei Cadru privind Strategia Marină. /Ziar Piatra Neamț

17 iunie 2013Teme ABABacaul, ”securizat” impotriva inundatiilorBani pentru lucrarile de regularizare a doua paraie care au inundat casele bacauanilor acum trei ani de zile! Fondurile vor veni de la Minsiterul Mediului, iar exproprierile aferente vor incepe peste jumatate de an, conform ministrului delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura. In vara lui 2010, circa 200 de case din Bacau, cartierul CFR, si din comuna Margineni au fost inundate de apele paraielor: Negel si Trebes. Pagubele foarte mari s-au produs din doua motive: lipsa lucarilor de amenajare a cursurilor celor doua paraie si podul Trebes care s-a transformat intr-un baraj in calea apelor umflate. De atunci autoritatile locale au facut demersuri la Directia Apelor Siret Bacau care a solicitat fonduri pentru lucrarile necesare la Administratia Nationala a Apelor si la ministerul de resort. Primaria Bacau nu a stat cu „mainile in san” si a demarat proiectul de reabilitare a Caii Moinesti in care este inclus si podul Trebes. Totusi problema cursurilor neamenajate a celor doua paraie exista in continuare.Lucrarile de regularizare a paraielor: Negel si Trebes sunt pe lista de investitii a Ministerul Mediului, a declarat in Bacau ministrul delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura, Lucia Varga. O problema a constituit-o si lipsa fondurilor pentru efectuarea exproprierilor pe anumite terenuri. Ministerul Mediului aloca nu mai putin de 1,5 milioane de lei pentru realizarea exproprierilor care vor incepe in anul 2014. /Stiri 1 TV

Aproape 3000 ha de culturi agricole , distruse sau afectate partial de grindina sau vijeliiFenomenele meteorologice periculoase din ultima perioadă au făcut stricăciuni importante în 9 localități din județul Suceava, anunță Vasile Schipor, directorul executiv

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

137

21.06.2013

al Direcției Agricole Județene Suceava. Este vorba, după cum precizează oficialul DAJ, despre un estimativ de 2.991 ha de culturi agricole, distruse sau afectate parțial de căderile masive de precipitații, grindină, precum şi de vântul care a bătut cu putere. Astfel, în Cornul Luncii au avut de suferit 650 ha de culturi, în ordine urmând Baia – cu 584 ha, Bălcăuți – 500 ha, Șerbăuți – 420 ha, Rădăşeni – 360 ha, Bogdăneşti – 300 ha, Horodnic de Sus – 100 ha, Mălini – 50 ha şi Forăşti – 26 ha. Ploile, grindina şi vijelia au făcut pagube, în principal, pe 1.268 ha de porumb şi 810 ha de grâu, afectate fiind şi 368 ha de cartofi, 227 ha de ovăz, 146 ha de livezi, 57 ha de rapiță, 31 ha de soia, 22 ha de orz, 20 ha de legume, 19 ha de mazăre şi 3 ha de căpşuni. Cele mai bătute de urgie au fost comunele Conul Luncii, unde culturile au fost calamitate în proporție de 100%, precum şi Horodnic de Sus, cu 70% distrugeri. Șeful Direcției Agricole Județene precizează că procesele-verbale întocmite de specialiştii instituției vor sta la baza despăgubirilor pe care fermierii asigurați ar urma să le primească ulterior. „Agricultorii care nu sunt asigurați vor trebui să se prezinte, cu procesul-verbal de calamitate, la centrele locale APIA de care aparțin, pentru a fi introduşi în baza de date, astfel încât, la controalele din teren, să poată face dovada că respectivele suprafețe nu mai sunt în cultură” subliniază Schipor. El a evidențiat că va face demersuri la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru a vedea în ce măsură agricultorii ar putea beneficia de ajutoare financiare de minimis, aşa cum s-au acordat anul trecut, pentru culturile distruse de secetă. /Crai Nou

Suceava, judeţ bogat în resurse naturale, dar insuficient valorificate„Aceste resurse sunt exploatate şi prelucrate la un nivel mult mai redus față de deceniile anterioare" se arată într-o informare a APM. Județul Suceava dispune de un prețios „rezervor" de resurse naturale neregenerabile şi regenerabile, se poate concluziona din analizarea Raportului privind starea mediului în anul 2012, întocmit de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava.Tehnologiile folosite nu mai afectează factorii de mediu la fel ca anteriorConform sursei citate, în prezent, în județul Suceava există şi sunt exploatate parțial, resurse precum cele ele uraniu, minereuri feroase, minereuri neferoase, minereuri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

138

21.06.2013

nemetalifere şi sare. Astfel, Compania Națională a Uraniului Bucureşti, Sucursala Suceava, extrage minereu de uraniu din sectoarele miniere Crucea şi Botuşana; Florexym Trade Impex Bucureşti exploatează, în carieră, la Mănăila, minereu polimetalic; Sinarom Mining Group, cu punct de lucru în Iacobeni şi în cariera Ulm, din Bazinul Domelor, se ocupă de extracția, prin lucrări de suprafață, a manganului. Pe de altă parte, Salina Cacica, aparținând Companiei Naționale a Sării, extrage şi prepară, prin recristalizare, sare gemă. „Aceste resurse sunt exploatate şi prelucrate la un nivel mult mai redus față de deceniile anterioare, tehnologiile folosite afectând în măsură redusă factorii de mediu de pe teritoriul județului Suceava" se arată în informarea APM. În județ continuă să fie exploatate roci utile din cariere, precum andezitele în Poiana Negri, calcare dolomitice la Pârâul Calului, calcare la Lelici şi Valea Seacă şi serpentinite la-Breaza.Gradul de valorificare a apelor minerale carbogazoase din Bazinul Domelor este de doar circa 9%Județul Suceava are mari rezerve de ape minerale, carbogazoase şi necarbogazoase, renumite prin efectele lor terapeutice. Potrivit datelor APM, în zona cristalino-mezozoică din Depresiunea Domelor, gradul de valorificare a apelor minerale carbogazoase este de doar circa 9%. în Bazinul Domelor, în exploatare sunt zăcămintele de ape minerale Roşu; Dorna Candrenilor; Poiana Negri; Poiana Vinului; Poiana Coşnei, Dealul Floreni; Moara Dracului şi Izvorul Alb (apă plată); Vatra Dornei (ape minerale terapeutice), precum şi cel de la Negreşti. Nu trebuie neglijat faptul că pe teritoriul județului au fost identificate şi resurse de gaze naturale, acestea exploatându-se în zonele Frasin, Todireşti, Valea Moldovei, Comăneşti şi Frătăuți. în ceea ce priveşte resursele regenerabile, cursurile de apă din județ se remarcă prin cantități mări de nisip şi pietriş, exploatate prin balastierele amplasate în albiile minore ale râurilor Suceava, Moldova şi Bistrița, precum şi pe unii dintre afluenții acestora, respectiv Moldovița, Șucevița şi Dorna. Apele stătătoare sunt amenajate în scopul constituirii rezervelor de apă industrială şi potabilă, în scop de apărare împotriva inundațiilor şi piscicultura, cele mai importante acumulări antropice fiind cele 6 lacuri de pe râul Șomuzu Mare. Pădurile constituie o neprețuită bogăție naturală a județului, ocupând 49,2% din suprafața

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

139

21.06.2013

acestuia. O importantă resursă o constituie terenurile agricole, care însumează aproximativ 41% din suprafața totală a județului, suprafața arabilă reprezentând 21% din aceasta din urmă. Caracteristicile solurilor extramontane favorizează, îndeosebi, cultura cartofului, cerealelor păioase, plantelor tehnice şi porumbului. Pe de altă parte, pădurile constituie o neprețuită bogăție naturală a județului Suceava, ocupând 49,2% din suprafața acestuia, respectiv 95,9% din cea a fondul forestier total, care se întinde pe 435.091 de hectare. Nu trebuie uitat faptul că județul dispune şi de un important fond cinegetic, administrat în 71 fonduri de vânătoare şi piscicole, dar şi de cele mai remarcabile pajişti din țară. „In vederea protejării acestui valoros capital natural şi asigurării unei stări favorabile de conservare a habitatelor naturale de importanță regională, națională, dar şi europeană, în ultimii ani s-au făcut paşi importanți pe linia implementării directivelor Uniunii Europene privind conservarea habitatelor şi a biodiversității" se precizează în informarea privind starea mediului în anul 2012, întocmită de APM Suceava. /Crai Nou

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU – IALOMIŢA19 iunie 2013Teme ABAStelnica - cea mai sensibila zona de pe DunareFetesti-Stelnica este cea mai vulnerabila zona pe Dunare, din Romania.Ministrul Apelor si Padurilor a inspectat ieri liniile de aparare de-a lungul localitatilor riverane fluviului si a constatat ca digul de la Fetesti este ineficient, iar eroziunea malului la Stelnica este cat se poate de serioasa. Lucia Varga a precizat in cadrul Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgente ca masurile actuale pot doar aplana efectele viiturii din 16 iunie si ca se impun investitii serioase de consolidare a digurilor si malurilor. Pentru intarirea liniei de aparare a Fetestiului, Consiliul Judetean Ialomita va aloca doua miliarde de lei, iar pentru consolidarea digului Bentu, care protejeaza obiectivele economice din Balta Ialomitei, Guvernul va acorda un sprijin financiar prin Ordonanta de Urgenta. Presedintele Silvian Ciuperca precizeaza ca sprijinul financiar va fi acordat in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

140

21.06.2013

regim de urgenta: Viitura de pe Dunare va ajunge in Ialomita la 7 zile de la intrarea in tara, in jurul datei de 24 iunie, cand autoritatile judetului vor da proba eficientei masurilor de siguranta pe care le-au luat pentru prevenirea inundatiilor, dar mai ales a pierderilor materiale si de vieti omenesti. /Ziare.com, http://www.ziare.com/slobozia/autoritati/stelnica-cea-mai-sensibila-zona-de-pe-dunare-3923577

Teme de mediuBrăila, mai bogată cu 200 ha de pădure* este vorba despre terenuri degradate, ce au fost împădurite prin programul susţinut de Ministerul Mediului * Bărăganu, Surdila Găiseanca, Zăvoaia, Unirea şi Măxineni sunt cele cinci comune brăilene care au intrat în program * au fost plantaţi deja peste 30.000 de puieţi de salcâm, frasin sau gard viu * "Abia după o perioadă de 4-5 ani de la instalarea plantaţiilor se vor resimţi cu adevărat efectele economice şi ecoproductive ale lucrărilor propuse în proiect", apreciază responsabilul coordonator de program, Florin Mija. Programul de îmbunătăţire a calităţii mediului prin împădurirea terenurilor agricole degradate începe să prindă contur la Brăila. Şi asta pentru că, de curând, cinci localităţi de pe raza judeţului, respectiv Bărăganu, Surdila Găiseanca, Zăvoaia, Unirea şi Măxineni au fost "dotate" cu perdele forestiere. Mai bine zis, cu ajutorul fondurilor de mediu accesate de către Consiliul Judeţean, Brăila a intrat practic într-un amplu proces de reconstrucţie ecologică forestieră pe terenuri degradate. Astfel, până la acest moment s-a reuşit plantarea a peste 30.000 de puieţi de salcâm, frasin sau gard viu pe o suprafaţă de 216 ha din judeţ. Asta înseamnă că "abia după o perioadă de 4-5 ani de la instalarea plantaţiilor se vor resimţi cu adevărat efectele economice şi ecoproductive ale lucrărilor propuse în proiect", apreciază responsabilul coordonator de program, Florin Mija. "În urma executării lucrărilor propuse se vor reda circuitului productiv 216 ha de terenuri degradate. Se vor îmbunătăţi condiţiile de mediu prin diminuarea valorilor extreme ale temperaturilor şi secetei din sol, se va obţine masa lemnoasă şi un spor de producţie agricolă pe terenurile limitrofe perimetrului de ameliorare, dar se va asigura şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

141

http://www.ziare.com/slobozia/autoritati/stelnica-cea-mai-sensibila-zona-de-pe-dunare-3923577

http://www.ziare.com/slobozia/autoritati/stelnica-cea-mai-sensibila-zona-de-pe-dunare-3923577

21.06.2013

o mai bună protecţie a terenurilor din zona dig-mal şi o stabilizare a malurilor şi a taluzurilor digului", a explicat vicepreşedintele CJ.Pentru protejarea culturilor forestiere înfiinţate în cele cinci comune brăilene s-au realizat 80 de borne amenajistice şi peste1.000 de bucăţi de gard de sârmă ghimpată. Durata de implementare a proiectului este de 5 ani şi are o valoare de 4.526.098 lei, din care finanţare nerambursabilă 3.869.673 lei. Menţionăm că pe lângă localităţile care au intrat deja în programul derulat de Ministerul Mediului, Consiliul Judeţean Brăila şi-a arătat disponibilitatea de a finanţa din vistieria judeţului extinderea de împăduriri şi în alte unităţi administrativ teritoriale unde sunt necesare astfel de investiţii. Reprezentanţii locali nu ştiu, însă, când va fi demarată şi această procedură şi care vor fi localităţile unde se vor înfiinţa alte perdele forestiere. /Obiectivbr.ro, http://www.obiectivbr.ro/braila-mai-bogata-cu-200-ha-de-padure_id80572

18 iunie 2013Teme ABAProiect de 54 de milioane de euro pentru prevenirea inundaţiilor● Vizat este şi bazinul hidrografic Buzău-IalomiţaÎn contextul în care până ieri după-amiază, râurile Buzău şi Râmnicu Sărat s-au aflat sub incidenţa unui cod galben de inundaţii, Administraţia Naţională Apele Române a primit o veste bună din partea Uniunii Europene: va gestiona un proiect de zeci de milioane de euro pentru prevenirea inundaţiilor. Vizat este şi bazinul hidrografic Buzău-Ialomiţa.Comisia Europeană a aprobat alocarea sumei de 54 milioane de euro în vederea dezvoltării proiectului Watman, potrivit datelor Ministerului Mediului şi Schimbarilor Climatice (MMSC). Beneficiarul proiectului “Watman – Sistem informatic pentru managementul integrat al apei – Faza I” este Administraţia Naţională Apele Române (ANAR), iar investiţia totală se ridică la 63 milioane de euro. Proiectul este finanţat în cadrul Fondului de Coeziune, iar partea de cofinanţare va fi asigurată de către beneficiar. Proiectul contribuie la îndeplinirea obiectivelor POS Mediu, Axa prioritară 5 “Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

142

http://www.obiectivbr.ro/braila-mai-bogata-cu-200-ha-de-padure_id80572

21.06.2013

mai expuse la risc” – domeniul major de intervenţie 1 “Protecţia împotriva inundaţiilor prin dezvoltarea unui management durabil al inundaţiilor, în zonele cele mai vulnerabile” din cele 11 bazine hidrografice, inclusiv bazinul Buzău-Ialomiţa. Astfel, se au în vedere bazinele Someş-Tisa, Crişuri, Mureş, Banat, Jiu, Olt, Argeş-Vedea, Buzău-Ialomiţa, Siret, Prut-Bârlad şi Dobrogea-Litoral. Lucrările, echipamentele şi dotările propuse a fi realizate şi achiziţionate conduc la stabilirea unei baze adecvate de infrastructură la nivel naţional pentru prevenirea inundaţiilor şi atenuarea consecinţelor distructive ale acestora. Implementarea proiectului va avea un impact pozitiv considerabil asupra populaţiei, aproximativ 1,5 milioane de locuitori urmând să beneficieze de protecţie împotriva inundaţiilor în zonele de intervenţie. /STRADA de Buzau, http://www.stradadebuzau.ro/?p=40272

Teme de mediuZiua Internaţională a Dunării Un nou concurs pentru elevi la Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” BrăilaÎn fiecare an, pe 29 iunie, la propunerea ţărilor dunărene şi sub auspiciile Comisiei Internaţionale pentru Protecţia Fluviului Dunărea (ICPDR), serbăm Ziua Internaţională a Dunării. Această zi marchează semnarea Convenţiei privind cooperarea pentru protecţia şi utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, eveniment care a avut loc pe 29 iunie 1994, la Sofia (Bulgaria). Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” împreună cu Cercetaşii României - Centrul Local Brăila organizează un concurs de creaţie plastică dedicat acestui eveniment. Concursul este adresat elevilor din şcolile şi liceele brăilene care trebuie să realizeze o lucrare, pictură, grafică etc. care să aibă ca temă fluviul Dunărea. “Lucrările trebuiesc predate până pe 26 iunie, ora 17.00, la Secţia de împrumut pentru Copii Ludotecă pentru a fi jurizate pe data de 27 iunie şi premiate vineri, 28 iunie, ora 11.00, la sediul Bibliotecii Judeţene «Panait Istrati» Brăila, Piaţa Poligon nr. 4, tel. 0239619590 int 121”, ne-a informat Corina Ciuraru şef serviciu Automatizarea activităţilor. Tehnoredactarea publicaţiilor. Digitizare, Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” Brăila. /Arcasu’de Braila, http://www.arcasu.ro/E.O._Ziua_Internationala_a_Dunarii__id_1371460275.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

143

http://www.arcasu.ro/E.O._Ziua_Internationala_a_Dunarii__id_1371460275.html

http://www.stradadebuzau.ro/?p=40272

21.06.2013

17 iunie 2013Teme ABAPrimăriile din judeţ verificate dacă sunt pregătite să intervină la inundaţii* comisii ale ISU, SGA şi Prefecturii au făcut un tur pe la localitățile riverane Dunării, Siretului şi Buzăului pentru a vedea care este situația stocurilor de materiale contra inundațiilor * rezultatele au fost satisfăcătoare * viitura de pe Dunăre este aşteptată la Brăila peste circa o săptămânăComisii formate din reprezentanți ai Sistemului de Gospodărire a Apelor (SGA), Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) şi Prefecturii Brăila au verificat, pe parcursul zilei de joi, 13 iunie, primăriile localităților situate în apropierea cursurilor de apă de pe raza județului nostru. S-a urmărit situația stocurilor de materiale necesare intervențiilor la inundații - saci, fascine de nuiele, folii de poliester -, precum şi a uneltelor - cazmale, lopeți. "S-a făcut un tur pe la toate Unitățile Administrativ Teritoriale riverane Dunării, Siretului şi Buzăului şi s-a constatat că toate dispun de un stoc minim necesar pentru situațiile de urgență generate de creşterea debitelor. Bineînțeles, pe lângă aceste materiale asigurate de primării, există un stoc suficient de materiale şi la cantoanele administrate de noi", ne-a declarat Adrian Turiac, directorul SGA Brăila. După cum v-am mai informat, unda de viitură de pe Dunăre, care a făcut ravagii în Germania, Austria şi Ungaria, este aşteptată să ajungă pe sectorul brăilean al fluviului în jurul zilei de 25 iunie. Hidrologii prognozează că ne vom confrunta cu un debit de 12.000 metri cubi pe secundă şi cu o cotă situată în jurul valorii de 620 cm. Toate sectoarele de dig, atât cele care apără Insula Mare cât şi cele de pe terasa Brăilei, se vor afla în faza a III-a de apărare, cu apa ajunsă la mai mult de jumătate din înălțimea taluzului. Digurile brăilene s-au mai confruntat cu un debit similar în urmă cu doar câteva săptămâni, în timpul viiturii obişnuite de primăvară, şi au făcut față fără probleme. Conducerea SGA dă asigurări că lucrările de consolidare a digurilor, cu saci cu nisip, fascine şi folii de poliester, executate în luna aprilie a acestui an, îşi vor face

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

144

21.06.2013

datoria şi în timpul noii viituri. /Obiectivbr, http://www.obiectivbr.ro/primariile-din-judet-verificate-daca-sunt-pregatite-sa-intervina-la-inundatii_id80455

Educatie ecologica pentru prevenirea poluarii cu nutrienti la Balta AlbaÎn luna aprilie, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice a organizat în comuna Balta Albă un seminar local în cadrul campaniei de sensibilizare şi conştientizare publică a Proiectului ”Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți”. Evenimentul a avut drept scop comunicarea directă cu cetățenii, informarea şi educare acestora în direcția conştientizării impactului major pe care îl are poluarea cu nutrienți asupra sănătății şi calității vieții. Prin această acțiune se doreşte îmbună¬tățirea practicilor şi comportamentelor individuale, de familie şi instituționale în zonele rurale din țară, în special în comunele desemnate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrați, printre care şi două buzoiene, Balta Albă şi Verneşti, în ceea ce priveşte gestionarea gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere, precum şi combaterea poluării cu nutrienți a apelor şi solului şi crearea premizelor pentru o agricultură durabilă. În intervalul 9-27 iunie 2013 se derulează prima sesiune a proiectului. În cadrul întâlnirii cu cetățenii, experții de mediu au făcut cunoscute cele mai importante informații cu privire la calitatea apei, igiena apei şi sanitație, managementul deşeurilor menajere, managementul gunoiului de grajd, aplicarea îngrăşămintelor şi implicațiile prevederilor directivei nitrați la acordarea subvențiilor pentru fermieri. De asemenea, în cadrul seminarului s-au vizitat câteva gospodării şi s-au efectuat activități de inspecție sanitară a fântânilor fiind testată apa din acestea.Proiect de anvergură naţionalăProiectul se derulează la scară națională şi încearcă, pe un eşantion de 69 de comune din cele 1.963 aflate în zone vulnerabile la nitrați, să rezolve problema concentrației foarte mari aflate în fântânile oamenilor. Până acum, în comuna Balta Albă au fost finalizate două platforme comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd, în localitățile Amara şi Băile. Proiectul „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienți” are ca scop reducerea poluării apei şi solului cu nutrienți prin investiții pentru depozitarea gunoiului de grajd şi informarea publicului pentru păstrarea surselor de apă curate. Campania de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

145

http://www.obiectivbr.ro/primariile-din-judet-verificate-daca-sunt-pregatite-sa-intervina-la-inundatii_id80455

http://www.obiectivbr.ro/primariile-din-judet-verificate-daca-sunt-pregatite-sa-intervina-la-inundatii_id80455

21.06.2013

promovare a proiectului urmăreşte conştientizarea oamenilor la riscul poluării cu nitrați şi responsabilizarea acestora pentru depozitarea deşeurilor animale. În județul Buzău au fost implementate proiecte pentru protejarea mediului, astfel în comuna Balta Albă a fost implementat proiectul „Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere”, în valoare de 924.618 de euro. În comuna Verneşti, în cadrul aceleiaşi campanii, a fost implementat un proiect în valoare de 6.338 de euro pentru plantarea de perdele forestiere de protecție, proiectul fiind finalizat parțial. Tot la Verneşti a mai fost implementat un proiect, „Platforme de depozitare şi gospodărire a gunoiului de grajd şi a deşeurilor menajere”, în valoare de 390.416 de euro la care se adaugă încă 9.700 de euro pentru europubele. În rândul țărilor membre ale Uniunii Europene, România are cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi a solurilor cu nitriți şi nitrați. Prin gestionarea haotică a gunoiului de grajd se ajunge la poluarea apelor şi a solului. Este afectată sănătatea oamenilor, uneori se ajunge chiar la tragedii în rândul nou născuților, cea mai sensibilă categorie de populație. Potrivit normelor în vigoare, din cauza potențialului nociv pe care îl reprezintă, nitrații au fost incluşi în categoria substanțelor toxice din apa potabilă. Limita sanitară maximă admisă pentru nitrați în apa potabilă este de 50 mg/litru, la fel ca în Uniunea Europeană. /Opiniabuzau, http://www.opiniabuzau.ro/index.php/economie/22169-educatie-ecologica-pentru-prevenirea-poluarii-cu-nutrienti-la-balta-alba

Autorităţile ialomiţene, în alertăDigul din zona Bentu ameninţă să cedeze!Ceea ce Independent relata încă din luna aprilie este pe cale să se petreacă. Digul din zona Bentu, aflat la kilometrul 34 al Brațului Borcea, este la un pas de a ceda... Reprezentanții Comitetului Județean pentru Situații de Urgență au declarat «stare de alertă» în zonă. Amenințate de apele Dunării sînt un număr de 20000 de hectare de teren agricol, Autostrada Soarelui, linia de cale ferată Bucureşti-Constanța, precum şi o importantă conductă de transport a produselor petroliere...Obiective economice ameninţate de apeDigul Bentu a fost construit în anii de glorie ai socialismului românesc, în momentul în care, pentru creşterea producției agricole, comuniştii au dat ordin ca Balta Ialomiței să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

146

http://www.opiniabuzau.ro/index.php/economie/22169-educatie-ecologica-pentru-prevenirea-poluarii-cu-nutrienti-la-balta-alba

http://www.opiniabuzau.ro/index.php/economie/22169-educatie-ecologica-pentru-prevenirea-poluarii-cu-nutrienti-la-balta-alba

21.06.2013

fie desecată şi redată agriculturii. Astfel, au fost construiți cei 155 de kilometri de diguri, care protejează de apele Dunării, Balta. Respectivele diguri sînt dispuse de-a lungul Brațului Borcea, dar şi în interiorul Bălții. Deşi ar fi trebuit să reziste vreme de 70 de ani, aceste diguri dau semne de bătrînețe... Aşa se întîmplă la kilometrul 34 al Brațului Borcea, în zona Bentu, unde digul este supus eroziunii apelor Dunării. Impactul apei asupra zonei de protecție a devenit evident în luna aprilie a acestui an, cînd debitele Dunării pe Brațul Borcea au început să crească. Reprezentanții Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, alături de cei ai Sistemului de Gospodărire a Apelor Ialomița, instituția în grija căreia se află acum digurile dunărene după ce au fost administrate de ANIF Ialomița, au găsit o soluție de urgență şi au «îmbrăcat» porțiunea erodată cu material geotextil. În ultimele săptămîni, unda de eroziune s-a propagat. Astfel, de la cei 750 de metri de dig distruşi de ape, acum distanța afectată măsoară peste 1 kilometru. Situația actuală a digului de la Bentu a fost prezentată la sfîrşitul săptămînii trecute în cadrul unei conferințe de presă, susținută la Prefectura Ialomița. «Situația de la Bentu se agravează. Digul continuă să fie erodat... Chiar dacă avem asigurări că debitele mari de pe Dunăre nu ne vor afecta şi pe noi, digul este în pericol de a se rupe!» a declarat în cadrul întîlnirii Constantin Atanasiu, prefectul județului Ialomița. Deşi o fisură a respectivului obiectiv n-ar afecta populația, apele Dunării pun în pericol obiective economice. Vorbim despre o suprafață de peste 20000 de hectare de teren arabil al fermierilor cu terenuri în Balta Ialomița. De asemenea, apele ar putea ajunge pînă la Autostrada Soarelului, pe care digul este perpendicular, sau chiar la linia de cale ferată Bucureşti-Constanța. «Într-adevăr, vorbim doar despre obiective economice, însă trebuie şi acestea protejate...» a mai declarat prefectul Constantin Atanasiu.Lucrări provizorii, necesităţi permanenteSîmbătă, 8 iunie a.c., reprezentanții Administrației Naționale Apele Române au dat publicității un comunicat de presă în care au specificat modul în care se vor desfăşura lucrările de reabilitare a porțiunii de dig din zona Bentu afectată de apele Dunării. Deşi pericolul este iminent, aceste lucrări sînt provizorii. «Se are în vedere dublarea digului existent pe o lungime de 80 m în zona critică cu eroziunile active, avînd următoarele caracteristici: înălțime 4,5 m şi lățime coronament 7-8 m (...). Realizarea unui strat filtru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

147

21.06.2013

pe taluz împotriva evitării antrenării particulelor fine din corpul digului, precum şi realizarea unui strat-filtru, prin postarea unui geo-textil, listat cu saci umplutură cu pământ, în zona afectată. Totodată se va realiza şi lansarea de geocontainere umplute cu pămînt, pentru plombarea cavernelor şi stabilizarea zonei în vederea refacerii secțiunii inițiale» se arată în respectivul comunicat de presă. Reprezentanții Comitetului Județean pentru Situații de Urgență aşteaptă însă ca Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice să finanțeze o serie de lucrări mai ample de protecție a digului erodat de la Bentu. Este vorba despre montarea unor palplanşe metalice de-a lungul zonei afectate, astfel încît digul să nu mai fie supus acțiunii directe a apelor...Digul Bentu, o afacere de milioane de leiDincolo de necesitatea unor lucrări eficiente de protecție, digul Bentu se dovedeşte a fi o afacere extrem de profitabilă. În ultimii 8 ani, milioane de lei provenind din fonduri publice au fost aruncate parcă «pe apa sîmbetei» sub paravanul reabilitării digului erodat. Primele 2 milioane de lei au fost cheltuite în perioada 2005-2007, dată la care la Bentu au fost montați stabilopozi, s-au umplut porțiunile erodate cu pietriş şi s-a lățit digul cu 20 de metri la coronament. Eficiența lucrărilor a fost zero, însă firme precum SC Eldaga SRL sau SC Naco Express SRL au profitat din plin de fondurile alocate de Guvern, în regim de urgență. Mai mult, reabilitarea digului Bentu a ajuns şi pe masa procurorilor din cadrul Direcției Naționale Anticorupție. Totul din cauza unei erori de proiectare, prin care a fost «posibilă» cheltuirea a numai puțin de 4 milioane de lei din alte fonduri guvernamentale. Un banal aviz tehnic ar fi scăzut prețul lucrărilor la doar 700000 de lei... Noile lucrări demarate în urmă cu o săptămînă, care constau în întărirea digului cu pămînt, presupun şi ele cheltuirea a încă unui milion de lei. Numai pentru combustibilul utilajelor vor fi alocate 500000 de lei. Totodată, a fost nevoie de închirierea unui încărcător şi a unui compactor de mare tonaj. Firmele cu care s-a încheiat contractul, SC Consirom SRL şi SC Oyl Company SRL, percep un tarif de 115 lei pe oră, respectiv 150 de lei pe oră. Regimul de lucru este intens... Utilajele sînt puse în funcțiune timp de 12 ore pe zi, preț de o săptămînă.Ultima Oră: Ministrul delegat Lucia Varga a verificat stadiul lucrărilor din zona digului Bentu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

148

21.06.2013

Vizită de lucru în județul Ialomița a Luciei Varga, ministrul delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură. Marți, 11 iunie a.c., alături de oficiali județeni şi locali, Lucia Varga a verificat modul în care se realizează consolidarea digului din zona Bentu. Alături de prefectul județului Ialomița, Constantin Atanasiu, comandantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență Ialomița, Constantin Nae şi primarul municipiului Feteşti, Gheorghe Catrinoiu, ministrul delegat Lucia Varga a inspectat stadiul lucrărilor de consolidare a digului erodat. La finalul vizitei aceasta a făcut declarații publice cu privire la planurile investiționale pe care Ministerul pe care îl conduce le preconizează în zona Bentu. «Vom demara mai multe studii de fezabilitate şi vom încerca să atragem cît mai multe fonduri europene astfel încît să înlăturăm pericolul ca acest dig să cedeze. Recunoaştem faptul că acum intervenim în situație de urgență...» a declarat Lucia Varga. Prezent la vizita de lucru a fost şi Vasile Pintilie, directorul Apelor Române, instituție în grija căreia se află digurile care protejează Balta Ialomiței de apele Dunării. Acesta a precizat faptul că starea celor 155 de kilometri de diguri începe să se degradeze treptat. «Pe aceste diguri sînt 17 puncte nevralgice. Este adevărat, cea mai mare problemă o impune acum digul din această zonă. Însă şi la Giurgeni, de exemplu, avem o problemă din cauza faptului că apa s-a infiltrat pe sub dig, iar gospodăriile oamenilor sînt în pericol...» a declarat Vasile Pintilie. /Independentonline, http://www.independentonline.ro/2013/06/12/Digul-din-zona-Bentu-ameninta-sa-cedeze--8815

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ21 iunie 2013Teme ABAAradul a rămas fără pistă artificială de canotajPista artificială de canotaj care trebuia să fie construită în Arad de firma care a făcut centura în regim de autostradă nu a mai fost realizată, deşi exista o înțelegere în acest sens cu autoritățile locale, primarul Falcă spunând că s-a renunțat la proiect întrucât avizele nu au fost date la timp. În anul 2009, când au început lucrările la centura în regim de autostradă din municipiul Arad, Primăria şi societatea PORR Tehnobau und

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

149

http://www.independentonline.ro/2013/06/12/Digul-din-zona-Bentu-ameninta-sa-cedeze--8815

http://www.independentonline.ro/2013/06/12/Digul-din-zona-Bentu-ameninta-sa-cedeze--8815

21.06.2013

Umwelt AG Viena au semnat o înțelegere prin care firma respectivă se angaja să realizeze, în apropierea şoselei de mare viteză, prima pistă artificială de canotaj din România. Proiectul însă nu s-a mai realizat. Pentru realizarea proiectului, Consiliul Local Arad a adoptat două hotărâri, una în 2009 şi a doua în 2010. Hotârârea din 2009 viza “colaborarea municipiului Arad cu societatea PORR Tehnobau und Umwelt AG Viena, Sucursala Bucureşti, în vederea realizării unei piste de canotaj, de categoria A, precum şi a altor lucrări de interes public”. Prin a doua hotârâre, cea din 2010, se constituia echipa de coordonare a lucrărilor aferente pistei de canotaj. Conform înțelegerilor dintre părți, municipalitatea oferea nisipul şi pământul necesar construirii centurii, pe care firma le-ar fi obținut prin excavări de pe un teren viran situat între cartierul de blocuri Alfa şi Pădurea Ceala, teren traversat de centura rutieră. Astfel, excavările urmau să fie făcute după forma unei piste de canotaj cu opt culoare, cu o lungime de 2,2 kilometri şi o lățime de 130 de metri. Autoritățile locale afirmau la vremea respectivă că ar fi prima pistă artificială de canotaj din România şi cea mai mare din Europa de Est. În acelaşi timp, firma austriacă se obligase să amenajeze terenurile din jurul pistei, să realizeze drumurile de acces şi să consolideze malul drept al râului Mureş, aflat în apropiere. La finalul lucrărilor, firma urma să predea obiectivele realizate în proprietatea publică a municipiului, fără a avea pretenții financiare. Termenul de finalizare a lucrărilor trebuia să fie anul 2011, însă şantierul a fost închis la scurt timp după primele excavări, în 2009, pentru că firma nu obținuse avizul de gospodărire a apelor. Pe parcurs, constructorul centurii a renunțat la demersurile pentru obținerea avizelor, întrucât trecuse de etapele în care avea nevoie de nisip şi pământ pentru construirea şoselei. Primarul din Arad, Gheorghe Falcă, spune acum că s-a renunțat la acest proiect întrucât avizele necesare nu au fost acordate la timp de către Admninistrația Națională Apele Române – Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Arad. “Apele Române nu au eliberat niciodată avizele necesare, astfel că acest proiect a fost abandonat. Firma constructoare avea nevoie de umplutură pentru autostradă, dar dacă aceasta a fost finalizată, evident că nu mai are niciun interes să excaveze şi să facă pista de canotaj”, a declarat, miercuri, pentru Mediafax primarul Aradului. Directorul actual al SGA Arad, Caius Parpală, afirmă că vechea conducerea a instituției a “tergiversat” acordarea avizelor. “A existat o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

150

21.06.2013

tergiversare la eliberarea avizelor de gospodărire a apelor, întemeiată sau nu. Pe când s-a putut ajunge la un compromis, prin găsirea unei soluții tehnice, firma care construia autostrada nu a mai fost interesată”, a afirmat Parpală. Potrivit autorităților locale, PORR Tehnobau und Umwelt AG Viena nu mai are nicio obligație de a duce la sfârşit acest proiect, iar municipalitatea nu a pierdut bani prin nerealizarea pistei. /Mediafax AR și Actualități AR, http://www.actualitati-arad.ro/aradul-a-ramas-fara-pista-artificiala-de-canotaj/

Teme similareZeci de case inundate în urma unei furtuni puternice la Ocna Mureș!Potop asupra oraşului Ocna Mureş , mai multe case şi subsoluri au fost inundate după o ploaie zdravănă de aproximativ 30 de minute . O adevărată rupere de nori, a fost deajuns pentru a aduce prăpădul în din Ocna Mureş şi alte localități invecinate . În jurul orei 18 cerul s-a întunecat brusc şi norii au deversat cantități uriaşe de ape,iar sistemul de evacuare a apelor nu a făcut față la cantitatea mare de apă astfel că pe mai multe străzi peste 40 de curți şi subsoluri de case au fost inundate, iar la Noşlac potopul a făcut pagube însemnate la mai multe gospodării. Autorițățile din Ocna Mureş dar şi din Noşlac sunt acum în stare de alertă şi caută soluții pentru evacuarea apei din curții şi subsoluri. Furtuna puternică a smuls şi acoperişul unui bloc de locuințe din Ocna Mureş. /Monitorul de Alba AB, http://monitorulab.ro/zeci-de-case-inundate-in-urma-unei-furtuni-puternice-la-ocna-mures/

Încep lucrările de aducţiune a apei potabile la Cut, Cîlnic, Şpring, Doştat şi RahăuPreşedintele Consiliului Județean Alba,Ion Dumitrel, a semnat miercuri ordinul de începere a lucrărilor la Sistemul microregional de alimentare cu apă a localităților din Podişul Secaşelor, din județul Alba. Sistemul va aduce apă potabilă din magistrala Alba Iulia – Sebeş la robinetele locuitorilor din comunele Cut, Cîlnic, Șpring, Doşat şi din localitatea Răhău. Investiția, ce presupune montarea de conducte pe o lungime totală de circa 45 de kilometri şi realizarea a 8 gospodării de apă, stații de clorinare, stații de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

151

http://monitorulab.ro/zeci-de-case-inundate-in-urma-unei-furtuni-puternice-la-ocna-mures/

http://monitorulab.ro/zeci-de-case-inundate-in-urma-unei-furtuni-puternice-la-ocna-mures/

http://www.actualitati-arad.ro/aradul-a-ramas-fara-pista-artificiala-de-canotaj/

http://www.actualitati-arad.ro/aradul-a-ramas-fara-pista-artificiala-de-canotaj/

21.06.2013

pompare şi rezervoare de mare capacitate, are o valoare totală de aproape 6 milioane de lei + TVA – bani proveniți din bugetul propriul al Consiliului Județean Alba – şi se aşteaptă să fie finalizată în circa un an. Tot miercuri s-a făcut şi predarea amplasamentului lucrării către constructor. „Este o investiție foarte importantă pentru locuitorii din această zonă, ce le va asigura în permanență apă. Aici au fost mereu probleme cu sursele de apă dar, prin această lucrare, apa de calitate de pe Valea Sebeşului va ajunge şi la locuitorii din aceste localități. Pentru Consiliul Județean Alba aceasta este ultima lucrare de avengură pentru aducțiunea apei, acoperind şi ultima zonă din județ în care nu exista acces la rețeaua principală de apă.” – a declarat Ion Dumitrel, Preşedintele Consiliului Județean Alba. /Informația de Alba AB, http://www.informatiadealba.ro/actualitate/incep-lucrarile-de-aductiune-a-apei-potabile-la-cut-cilnic-spring-dostat-si-rahau/

Apă potabilă mai bună la Sighişoara şi Cristuru Secuiesc cu ajutorul fondurilor europeneLocuitorii din Sighişoara şi Cristuru Secuiesc, precum şi cei din zonele limitrofe, vor beneficia de creşterea calității apei potabile, datorită reabilitării Stațiilor de tratare din aceste localități. Lucrările de reabilitare a Stațiilor de tratare apă potabilă din cele două localități sunt incluse în proiectului privind “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în județul Mureş”, cofinanțat din Fondul de Coeziune, iar în urma finalizării acestora peste 46.000 de consumatorii se vor bucura de apă potabilă mai bună la robinet. "În urma finalizării procedurii de achiziție publică, în data de 19.06.2013, a avut loc la sediul S.C. Compania Aquaserv S.A. din Tîrgu-Mureş, semnarea Contractului de lucrări, având ca obiect „Sighişoara şi Cristuru Secuiesc- Reabilitarea stațiilor de tratare a apei” cu S.C. AEG Tehnology S.R.L.. Autoritatea Contractantă este S.C. Compania Aquaserv S.A. Tîrgu-Mureş", a anunțat furnizorul de apă potabilă. Acesta este cel de-al 8-lea contract de lucrări semnat în cadrul proiectului şi are o durată pentru execuție de 24 de luni de la data începerii, la care se adaugă 12 luni perioada de notificare defecte. Valoarea maximă a proiectului este de 26,086,206.00 lei la care se

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

152

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/incep-lucrarile-de-aductiune-a-apei-potabile-la-cut-cilnic-spring-dostat-si-rahau/

http://www.informatiadealba.ro/actualitate/incep-lucrarile-de-aductiune-a-apei-potabile-la-cut-cilnic-spring-dostat-si-rahau/

21.06.2013

adaugă TVA. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/apa-potabila-mai-buna-la-sighisoara-si-cristuru-secuiesc-cu-ajutorul-fondurilor-europene/Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/apa_potabila_mai_buna_la_sighi_oara_i_cristuru_secuiesc_cu_ajutorul_fondurilor_europene.html

Teme de mediuAqualand nu mai poate să-şi producă energia pentru funcţionareAutorizaţia de mediu emisă de APM Hunedoara pentru Staţia de cogenerare care deserveşte Complexul Aqualand din Deva a fost anulată, prin decizia definitivă şi irevocabilă obţinută în instanţă de un grup de locuitori de pe strada Horea din municipiul Deva. „Potrivit prevederilor O.U.G. 195/2005 privind protecţia mediului şi Ordinului 1798/2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu, funcţionarea Complexului Aqualand nu necesită obţinerea autorizaţiei de mediu. Încetarea activităţii Staţiei de cogenerare, ca urmare a anulării în instanţă a autorizaţiei de mediu, nu implică şi oprirea activităţii Complexului Aqualand, dacă agentul termic necesar este asigurat din alte surse autorizate”, a declarat Georgeta Barabas, directorul APM Hunedoara, într-un comunicat de presă. Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a emis Autorizaţia de mediu nr. HD-329/03.12.2009 pentru activitatea de producţie şi furnizare energie electrică şi producţie energie termică în Staţia de cogenerare a Complexului Aqualand, autorizaţie care a fost anulată de Curtea de Apel Alba Iulia, prin Decizia nr. 6072/2012 din 01.10.2012. Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a transferat, în data de 01.11.2011, Autorizaţia de mediu nr. HD-329/03.12.2009 către SC AQUALAND DEVA SRL, transfer care a fost anulat de Tribunalul Cluj, în data de 16.11.2012, această decizie fiind atacată cu recurs. În final, cetăţenii care au introdus respectiva acţiune au avut câştig de cauză, decizia de anulare a autorizaţiei pentru activitatea de producţie şi furnizare a energiei electrice a complexului fiind definitivă. Încetarea activităţii este executorie de drept, iar continuarea activităţii constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani. Constatarea şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

153

http://www.radiomures.ro/stiri/apa_potabila_mai_buna_la_sighi_oara_i_cristuru_secuiesc_cu_ajutorul_fondurilor_europene.html

http://www.radiomures.ro/stiri/apa_potabila_mai_buna_la_sighi_oara_i_cristuru_secuiesc_cu_ajutorul_fondurilor_europene.html

http://mures.citynews.ro/eveniment/apa-potabila-mai-buna-la-sighisoara-si-cristuru-secuiesc-cu-ajutorul-fondurilor-europene

http://mures.citynews.ro/eveniment/apa-potabila-mai-buna-la-sighisoara-si-cristuru-secuiesc-cu-ajutorul-fondurilor-europene

21.06.2013

cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală. Dar, aşa cum a afirmat directorul Agenţiei de Mediu, complexul Aqualand poate funcţiona, dacă foloseşte energie din alte surse decât cele proprii. Numai că în aceste condiţii, costurile cu energia sunt foarte mari şi nu se ştie dacă municipalitatea deveană le poate suporta. Dar, despre ce se va întâmpla cu Aqualand, vom reveni cu un articol în zilele următoare. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/aqualand-nu-mai-poate-sa-si-produca-energia-pentru-functionare

20 iunie 2013Teme ABALa Veţel se fac lucrări de prevenire a inundaţiilor În acest sens se fac regularizări pe mai multe văi ce traversează comuna situată în apropierea Devei Vremea capricioasă din ultima perioadă a produs numeroase pagube în mai multe regiuni ale ţării, acestea fiind produse de căderile masive de ploi şi de viiturile care le-au urmat. Pe Văile Leşnicului şi Vulcezului. În judeţul nostru nu au existat probleme majore în acest sens, dar mai multe administraţii publice din zona rurală hunedoreană încearcă, prin diferite proiecte, să evite efectele dezastruoase produse de calamităţile naturale. Un astfel de caz îl întâlnim şi în comuna Veţel, localitatea traversată de mai multe văi cu potenţial ridicat de producere de inundaţii. „Astfel de văi traversează satele Veţel, Leşnic şi Herepeia. Noi încercăm, din fonduri proprii, să aplicăm unele măsuri de prevenire de producere a inundaţiilor prin lucrări de regularizare a văilor. Pe Valea Veţelului o bună porţiune este deja regularizată. Pe Valea Vulcezului se lucrează, în prezent, la regularizarea cursului de apă pe o lungime de circa 120 de metri, în zona unde sunt gospodării care au fost afectate la ultimele inundaţii, operaţiunile constând în consolidarea malurilor cu pereţi de beton şi refacerea podurilor de acces spre respectivul perimetru. De asemenea, se execută lucrări de regularizare şi pe Valea Leşnicului, în centrul satului omonim, pe o porţiune de aproximativ 500 de metri. Aici se execută o lucrare diferită , malurile fiind consolidate cu gabioane. Pentru lucrările de pe Valea Vulcezului, de mai mică anvergură, preconizăm ca lucrările să fie finalizate în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

154

http://www.mesagerulhunedorean.ro/aqualand-nu-mai-poate-sa-si-produca-energia-pentru-functionare

http://www.mesagerulhunedorean.ro/aqualand-nu-mai-poate-sa-si-produca-energia-pentru-functionare

21.06.2013

această vară. În schimb, la Valea Leşnicului, unde operaţiunile sunt mai ample, dar şi fondurile limitate, deoarece, aşa cum spuneam şi mai înainte, finanţarea se asigură de la bugetul local, lucrările vor fi terminate în cursul anului viitor. Sperăm ca vremea să nu ne mai joace feste pentru a termina aceste lucrări de regularizare la termenele stabilite. Costul acestor lucrări este de peste 1,1 milioane de lei”, a declarat ioan Henţiu, primarul comunei Veţel. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/la-vetel-se-fac-lucrari-de-prevenire-a-inundatiilor/

Gospodarii din Gorneşti, învăţaţi să depoziteze gunoiul de grajdCampania de conştientizare din cadrul Proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi” s-a încheiat astăzi, la Gorneşti, în judeţul Mureş. Specialişti de mediu au informat gospodarii mureşeni despre cum trebuie depozitat gunoiul de grajd şi cum trebuie gestionate larinele pentru ca acestea să nu afecteze pânza de apă freatică. Conform experţilor, acestea sunt cauzele principale de contaminare cu nitraţi a apei din fântâni. Directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş, Dănuţ Ştefănescu, prezent şi el la discuţii, spune că în judeţ sunt fântâni în care apa nu este potabilă. Aceasta a fost şi concluzia specialiştilor de mediu, veniţi de la Bucureşti, care au testat nivelul de nitraţi din apa fântânilor din Gorneşti. În mai multe cazuri s-au depistat depăşiri ale nivelului admis, adică de 50 de mg de nitraţi într-un litru de apă. Cu toate acestea, oamenii spun că preferă apa din fântână. Experţii se vor întoarce în luna spetembrie în comunele vizitate pentru a ţine şcolarilor, dar şi preşcolarilor, lecţii de educaţie ecologică. Până acum au fost construite în cadrul acestui proiect peste 2 mii de platforme individuale de depozitare a gunoiului de grajd şi 32 de platforme comunale, printre care şi cele de la Gorneşti şi Crăieşti. Proiectul a fost prelungit până în 2015 pentru a se putea face investiţii de acest gen în toate cele 87 de comune participante. /Radio Mureş MS, http://www.radiomures.ro/stiri/gospodarii_din_gorne_ti_inva_a_i_sa_depoziteze_gunoiul_de_grajd.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

155

http://www.radiomures.ro/stiri/gospodarii_din_gorne_ti_inva_a_i_sa_depoziteze_gunoiul_de_grajd.html

http://www.radiomures.ro/stiri/gospodarii_din_gorne_ti_inva_a_i_sa_depoziteze_gunoiul_de_grajd.html

http://zhd.ro/la-vetel-se-fac-lucrari-de-prevenire-a-inundatiilor/

http://zhd.ro/la-vetel-se-fac-lucrari-de-prevenire-a-inundatiilor/

21.06.2013

Teme similareFurtună în zona Ocna Mureş: Timp de oră, grindina şi vântul puternic au răvăşit oraşul şi localităţile aparţinătoareMiercuri, în jurul orei 18.00, o furtună puternică, cu grindină de mărime medie şi vijelie a cuprins oraşul Ocna Mureş şi localităţile aparţinătoare. Oamenii au rămas fără curent electric, străzile au fost inundate şi două maşini au fost avariate de acoperişul unui bloc, ce s-a prăbuşit peste două maşini staţionate. Vremea s-a înrăutăţit “din senin”, la Noşlac fiind înregistrate precipitaţii cu un debit de 45 de litri pe metrul pătrat. La Ocna Mureş, acoperişul blocului nr. 35 de pe strada Nicolae Iorga a fost smuls de vijelie şi aruncat peste două autovehicule parcate. Arterele Horea şi Cloşca, dar şi o porţiune din strada Mihai Viteazul au fost inundate, iar echipele de intervenţie locală au acţionat pentru scoaterea apei din curţile oamenilor. În timpul furtunii, au rămas fără curent electric localităţile Ocna Mureş, Noşlac, Copand, Căptălan, Găbud. În jurul orei 21.00, alimentarea cu energie electrică a fost reluată. Precizăm că miercuri după-amiază, judeţul Alba s-a aflat sub atenţionare Cod galben de furtună şi grindină, în special în zona de munte. /Alba 24 AB, http://alba24.ro/furtuna-in-zona-ocna-mures-timp-de-ora-grindina-si-vantul-puternic-au-ravasit-orasul-si-localitatile-apartinatoare-208940.html

Potop la Ocna Mureș: un acoperiș luat de furtună, zeci de case și pivnițe inundate Doar mai puțin de o jumătate de oră de ploaie, o adevărată rupere de nori, a fost deajuns pentru a aduce necazul în casele a zeci de cetățeni din Ocna Mureş şi Noşlac. Potrivit autorităților, miercuri 19 iunie în jurul orei 18 cerul s-a întunecat brusc şi norii au deversat cantități uriaşe de ape. „În numai o jumătate deoră, potrivit pluviometrului instalat în comuna Noşlac, au căzut peste 45 de litri pe metru pătrat” ne-a declara Silviu Vințeler, primarul oraşului Ocna Mureş. Potrivit lui Vințeler sistemul de evacuare a apelor pluviale a fost depăşit de cantitatea uriaşă de apă astfel că pe strada Horea şi pe strada Cloşca peste 40 de curți şi subsoluri de case au fost inundate. Acesta ne-a mai informat că furtuna stârnită ca din senin a smuls acoperişul unui bloc de locuințe de pe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

156

http://alba24.ro/furtuna-in-zona-ocna-mures-timp-de-ora-grindina-si-vantul-puternic-au-ravasit-orasul-si-localitatile-apartinatoare-208940.html



21.06.2013

str. Nicolae Iorga aruncându-l peste două maşini parcate în apropiere. ”Deocamdată nu ştim pagubele exacte şi se munceşte de zor la evacuarea apelor din subsoluri. În zilele următoare vom face bilanțul exact al pagubelor suferite de populația afectată” ne-a mai declarat primarul Silviu Vințeler. În comuna Noşlac, ploaia a avut o asemenea intensitate încât pe drumul județean apa a atins peste o jumătate de metru în doar câteva zeci de minute. ”Ploaia nu a durat mult, poate vreo 40 sau 45 de minute, dar a avut o asemenea intensitate îmncât pe drumul județean au existat locuri în care nivelul apei a ajuns pa aproape o jumătate de metru” ne-a declarat Dumitru Pop primarul comunei Noşlac. Potrivit primarului Dumitru Pop, în Noşlac apele au inundat 5 case şi subsolurile a altor câteva zeci. ”Din primele evaluări avem 5 case inundate şi câteva zeci de pivnițe inundate. Încă nu ştim care sunt pagubele, aceste urmând să fie evaluate în zilele următoare” ne-a mai declarat primarul Dumitru Pop. Potrivit celor doi primari, la această oră (21.30), sistemul de electricitate e căzut între Ocna Mureş – Noşlac – Căptălan – Găbud. Cetățenii, comitetele pentru situații de urgență şi formațiunile de pompieri voluntari lucrează pentru evacuarea apelor din subsolurile caselor şi pentru decolmatarea rigolelor. /Unirea AB, http://www.ziarulunirea.ro/potop-la-ocna-mures-un-acoperis-luat-de-furtuna-zeci-de-case-si-pivnite-inundate-196596.html

Laszlo Borbely, audiat la DNAFostul ministru al Mediului, Laszlo Borbely, a fost audiat, marţi, la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), în dosarul lui Adrian Mîndroiu - fostul director al AMPOS Mediu, acuzat ca a primit bani şi bunuri de la doi administratori ai unor firme de consultanţă. Avocatul lui Laszlo Borbely, Gheorghiţă Mateuţ, a precizat, pentru Mediafax, ca deputatul a dat o scurta declaraţie privind activitatea din Ministerul Mediului, pe vremea cand era ministru.De asemenea, potrivit lui Mateut, in cazul lui Adrian Mindroiu va fi prezentat materialul de urmarire penala, incepand de miercuri. Adrian Mindroiu, fost director general si director la Autoritatea de Management pentru Programul Operational Sectorial Mediu (AMPOSM), este cercetat pentru patru fapte de trafic de influenta si pentru asociere in vederea savarsirii infractiunii de coruptie, se arata intr-un comunicat de presa al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA).Alaturi de acesta sunt

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

157

http://www.ziarulunirea.ro/potop-la-ocna-mures-un-acoperis-luat-de-furtuna-zeci-de-case-si-pivnite-inundate-196596.html

http://www.ziarulunirea.ro/potop-la-ocna-mures-un-acoperis-luat-de-furtuna-zeci-de-case-si-pivnite-inundate-196596.html

21.06.2013

cercetati Nicolae Frank si Vlad Cristian Goga, administratori ai unor societati de consultanta, acestia fiind acuzati de cumparare de influenta si asociere in vederea savarsirii infractiunii de coruptie. Fostul director general al AMPOS Mediu Adrian Mindroiu si administratorii firmelor de consultanta de la care acesta este acuzat ca ar fi primit bani si bunuri se afla in detentie din 5 aprilie, dupa ce Tribunalul Bucuresti a emis mandate de arestare preventiva pe numele acestora, la cererea procurorilor anticoruptie.Potrivit procurorilor, din noiembrie 2011 si pana in prezent, Adrian Mindroiu a primit in mod repetat bani si bunuri si a acceptat daruri de la reprezentantii firmelor conduse de Nicolae Frank si Vlad Cristian Goga, "pentru a interveni pe langa diferiti functionari din cadrul AMPOSM pentru favorizarea intereselor comerciale ale grupului mentionat, intre care si firma Tahal Consulting Engineering SRL".Reprezentantii firmei Tahal Consulting Engineering SRL si autoritatea de mediu au semnat in 5 aprilie 2011 un contract care avea ca obiect acordarea de asistenta tehnico-economica pentru directiile si birourile de implementare din cadrul unor organisme intermediare apartinand de POSM, legat de proiectele finantate din asistenta financiara nerambursabila, valoarea contractului fiind de 19,94 milioane de lei."Pentru a rezolva problemele legate de ritmicitatea platilor si pentru a obtine sprijinul in adjudecarea unor noi licitatii pe viitor, respectiv 2014-2020, membrii asocierii infractionale au efectuat mai multe acte materiale de cumparare a influentei directorului AMPOSM, Mindroiu Adrian", sustin procurorii DNA.Astfel, in perioada 23-25 noiembrie 2011, Adrian Mindroiu ar fi pretins si primit de la Nicolae Frank, prin intermediar, un ceas de mana. Totodata, in perioada iulie 2012 - aprilie 2013, Mindroiu ar fi primit folosinta gratuita a unui autoturism nou marca BMW X1, xDrive de la Vlad Cristian Goga, colaborator al Tahal Consulting Engineering SRL, in valoarea de 18.027 euro, potrivit procurorilor.Mindroiu ar mai fi cerut de la Goga si Nicolae, in 6 februarie 2013, o excursie de doua saptamani, in octombrie, in insulele Mauritius, pentru el si si sotia sa, care ar fi costat 5.324 de euro, iar in perioada 16-21 februarie 2013, ar fi acceptat de la Goga, direct si indirect, cu titlu de dar, 500 de lei si, respectiv, 600 de lei, au mai aratat procurorii DNA."La data de 6 aprilie 201, doi dintre membrii asocierii infractionale, respectiv Frank Nicolae si Goga Vlad Cristian, la o intalnire la care a participat si

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

158

21.06.2013

Mindroiu Nicolae, s-au pus de acord sa constituie un fond ilicit de minimum 50.000 euro din care sa plateasca necuvenit functionarii de la nivel local care fie creeaza probleme in derularea contractelor cu autoritatile statului, fie trebuie mituiti pentru obtinerea unor astfel de contracte", se mai arata in comunicatul citat.In acest sens, incepand din 21 februarie 2013, Nicolae Frank si Vlad Cristian Goga, impreuna sau separat, s-au intalnit cu un functionar din cadrul unui consiliu judetean pentru a stabili "conditiile de cumparare a influentei acestuia" pe langa alti functionari din CJ sau din cadrul unor furnizori de servicii pe plan local, ca autoritati contractante, astfel ca anumite contracte sa fie atribuite firmelor din grupul condus de cei doi.Procurorii au precizat ca se efectueaza acte de urmarire penala si fata de alte persoane. /Hotnews şi Târgumureşeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/laszlo-borbely-audiat-la-dna.html

Laszlo Borbely a fost audiat la DNA în calitate de martor într-un dosar de trafic de influenţăLaszlo Borbely, fostul ministru al Mediului, a fost audiat, marţi, la Direcţia Naţională Anticorupţie. Acesta a avut calitatea de martor în dosarul lui Adrian Mîndroiu - fostul director al AMPOS Mediu, care este acuzat că a primit bani şi bunuri de la doi administratori ai unor firme de consultanţă. Gheorghiţă Mateuţ, avocatul lui Borbely a declarat că deputatul a dat o scurtă declaraţie privind activitatea din Ministerul Mediului, pe vremea când era ministru. Citat de mediafax.ro, avocatul a precizat că în cazul lui Adrian Mîndroiu va fi prezentat materialul de urmărire penală, începând de miercuri. Adrian Mîndroiu, fost director general şi director la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu (AMPOSM), este cercetat pentru patru fapte de trafic de influenţă şi pentru asociere în vederea săvârşirii infracţiunii de corupţie, se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/laszlo-borbely-fost-audiat-la-dna-calitate-de-martor-intr-un-dosar-de-trafic-de-influent-0

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

159

http://mures.citynews.ro/eveniment/laszlo-borbely-fost-audiat-la-dna-calitate-de-martor-intr-un-dosar-de-trafic-de-influent-0

http://mures.citynews.ro/eveniment/laszlo-borbely-fost-audiat-la-dna-calitate-de-martor-intr-un-dosar-de-trafic-de-influent-0

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/laszlo-borbely-audiat-la-dna.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/laszlo-borbely-audiat-la-dna.html

21.06.2013

Începe reabilitarea stației de epurare SighișoaraSC Compania Aquaserv SA din Târgu Mureş a anunţat, miercuri, semnarea contractului de execuţie pentru reabilitarea staţiilor de tratare a apei din Sighişoara şi Cristuru Secuiesc (judeţul Harghita), parte componentă a proiectului cu finanţare europeană ‘Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş’, în valoare totală de 110,87 milioane de euro. ‘Lucrările de reabilitare a staţiilor de tratare a apei potabile din cele două localităţi sunt incluse în proiectului ‘Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş’, cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar în urma finalizării acestora peste 46.000 de consumatori se vor bucura de apă potabilă mai bună la robinet (…) Acesta este cel de-al 8-lea contract de lucrări semnat în cadrul proiectului şi are o durată de execuţie de 24 de luni de la data începerii, la care se adaugă 12 luni perioada de notificare defecte. Valoarea maximă plătibilă (pe această componentă – n.r.) este de 26,08 milioane de lei la care se adaugă TVA, conform legislaţiei în vigoare’, precizează un comunicat de presă al companiei Aquaserv.Contractul a fost semnat cu SC AEG Technology SRL. Proiectul ‘Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş’ are o perioadă de implementare cuprinsă între anii 2011 şi 2015, iar de acesta vor beneficia aproximativ 300.000 de locuitori din zona de operare Aquaserv. Acest proiect implementat de Operatorul Regional SC Compania Aquaserv SA Târgu Mureş reprezintă cea mai importantă investiţie de până acum din judeţul Mureş, în domeniul infrastructurii de apă potabilă/canalizare. /Agerpres şi Punctul MS, http://punctul.ro/2013/06/19/incepe-reabilitarea-statiei-de-epurare-sighisoara/

Apă potabilă mai bună la Sighişoara şi Cristuru SecuiescLocuitorii din Sighişoara şi Cristuru Secuiesc, precum şi cei din zonele limitrofe, vor beneficia de creşterea calităţii apei potabile, datorită reabilitării Staţiilor de tratare din aceste localităţi. Lucrările de reabilitare a Staţiilor de tratare apă potabilă din cele două localităţi sunt incluse în proiectului privind “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Mureş”, cofinanţat din Fondul de Coeziune, iar în urma finalizării acestora peste 46.000 de consumatorii se vor bucura de apă potabilă mai bună

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

160

http://punctul.ro/2013/06/19/incepe-reabilitarea-statiei-de-epurare-sighisoara/

http://punctul.ro/2013/06/19/incepe-reabilitarea-statiei-de-epurare-sighisoara/

21.06.2013

la robinet. „În urma finalizării procedurii de achiziţie publică miercuri, 19 iunie, a avut loc la sediul SC Compania Aquaserv din Târgu-Mureş, semnarea contractului de lucrări având ca obiect „Sighişoara şi Cristuru Secuiesc- Reabilitarea staţiilor de tratare a apei” cu SC AEG tehnology SRL”, a precizat Törzsök Sándor, şef unitate de implementare a proiectului din cadrul SC Compania Aquaserv Târgu-Mureş. „Acesta este cel de-al optulea contract de lucrări semnat în cadrul proiectului şi are o durată pentru execuţie de 24 de luni de la data începerii, la care se adaugă 12 luni perioada de notificare defecte. Valoarea maximă plătibilă este de 26.086.206 lei la care se adaugă TVA, conform legislaţiei în vigoare”, a completat Törzsök Sándor. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/apa-potabila-mai-buna-la-sighisoara-si-cristuru-secuiesc/

Microhidrocentrale de vânzareCei care vor să investească în producţia de energie hidro acum au ocazia. Hidroelectrica scoate la vânzare prin licitaţie mai multe microhidrocentrale în diferite zone ale ţării. În total sunt scoase la mezat 25 de microhidrocentrale, construite în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş şi Hunedoara. Şapte dintre cele cinci microhidrocentrale sunt în judeţul Hunedoara. Este vorba despre Grupul de active din bazinele râurilor Valea Cracului, Muncel, Valea de Peşti şi Buta, preţul de pornire a licitaţiei este de 14,7 milioane de lei, iar garanţia de participare este de 10 la sută din valoarea grupului de active. Licitaţia este programată să aibă loc în 5 iulie, de la ora 13, pentru grupul de microhidrocentrale din judeţul Hunedoara. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Microhidrocentrale-de-v%C3%A2nzare_12_6975.html

Teme de mediuCu cuţitul la os. Declanşarea procedurii de infringement s-a sincronizat cu inaugurarea investiţiei de la ParoşeniReducerea gradului de poluare a termocentralelor a rămas o chestiune încă nerezolvată în România. Statul român ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai poluante ţări din UE. În ziua în care ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, anunţa cu mare fast demararea investiţiilor la termocentrala Paroşeni, Comisia Europeană notifica România

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

161

http://www.glasul-hd.ro/Microhidrocentrale-de-v%C3%A2nzare_12_6975.html

http://www.zi-de-zi.ro/apa-potabila-mai-buna-la-sighisoara-si-cristuru-secuiesc/

21.06.2013

cu privire la declanşarea procedurii de infringement pentru nerespectarea normelor de mediu în cazul Instalaţiilor Mari de Ardere. La şase ani de la aderarea la Uniunea Europeană, în sectorul energetic din România nu s-a făcut mare lucru pentru reducerea gradului de poluare. În schimb, statul român a cerut derogare privind termenele de conformare la normele de mediu ce trebuie respectate de termocentrale. Odată cu semnarea tratatului de aderare, România s-a angajat şi că va susţine realizarea investiţiilor de mediu în cazul termocentralelor pe cărbune. Anii au trecut, investiţiile s-au lăsat mult aşteptate, deşi multe dintre ele ar fi trebuit să fie finalizate până în 2009. În aceeaşi situaţie se află şi cele două termocentrale din judeţ, Mintia şi Paroşeni. La sfârşitul lunii mai Comisia Europeană notifica Ministerul Mediului cu privire la aplicarea procedurii de infringement din cauza nerespectării normelor de poluare. Printr-o hotărâre de guvern România s-a angajat ca în cazul Instalaţiilor Mari de Ardere, în intervalul 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2015, să nu exploateze instalaţiile mai mult de 20 de mii de ore, în cazul celor care nu s-au conformat termenelor prevăzute în tratatul de aderare. În judeţul Hunedoara sunt cinci astfel de instalaţii, două la Paroşeni şi trei la Mintia. Multe dintre IMA au depăşit de mult orele de exploatare. Este şi cazul termocentralei Paroşeni, care şi-a consumat numărul de ore încă din 2010. Tot de atunci a rămas şi fără autorizaţie de funcţionare, dar a continuat să funcţioneze. La sfârşitul săptămânii trecute, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, inaugura o investiţie de 65 de milioane de euro, la termocentrala Paroşeni. În aceeaşi zi cu tăierea panglicii inaugurale, CEH a fost notificat cu privire la declanşarea procedurii de infringement. Investiţia de la Paroşeni va fi finalizată abia în 2015, iar potrivit legislaţiei, „nota de plată” pentru nerespectarea normelor de mediu impuse de Comisia Europeană va fi plătită de statul român pentru perioada în care termocentrala a funcţionat deşi îşi depăşise orele alocate. Potrivit unor studii, România se clasează pe locul al doilea ca şi grad de poluare într-un clasament al ţărilor europene. Cinci mari termocentrale poluante din Europa sunt în România, una dintre ele fiind termocentrala Mintia. Atât termocentrala de la Paroşeni, cât şi cea de la Mintia ar fi trebuit să realizeze investiţiile de mediu, conform tratatului de aderare la UE, până în 2009. Nu s-a făcut nimic concret până anul acesta, foştii directori bazându-se pe cele 20 de mii de ore de funcţionare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

162

21.06.2013

Abia acum a fost demarată investiţia de la Paroşeni, iar în toamnă urmează să înceapă şi investiţia la termocentrala Mintia. Până atunci, statul român trebuie să explice Comisiei Europene de ce nu s-a conformat normelor de mediu. Directorul CEH, din care fac parte cele două termocentrale, Daniel Andronache, spune că nu-i rost de îngrijorare. „Chiar în ziua când am inaugurat începerea investiţiei, am primit şi notificarea. Noi vom face toate diligenţele ca să fim păsuiţi până terminăm investiţia şi la Paroşeni şi la Mintia”, spune Andronache. /Glasul Hunedoarei HD, http://www.glasul-hd.ro/Cu-cu%C5%A3itul-la-os.-Declan%C5%9Farea-procedurii-de-infringement-s-a-sincronizat-cu-inaugurarea-investi%C5%A3iei-de-la-Paro%C5%9Feni_12_6987.html

19 iunie 2013Teme ABALa Zam, ploaia a lăsat urmePloile de săptămâna trecută şi-au pus amprenta asupra câtorva localități rurale hunedorene. Aşa că acum, primarii numără stricăciunile pe care apa în exces le-a produs şi încearcă să le repare. Nici comuna Zam nu a fost ocolită, satul aparținător, Godineşti, cunoscând furia vremii. „Satul Godineşti a fost lovit de două inundații într-o singură săptămână, făcând probleme localnicilor două pârâuri. Afectat mai e şi un drum comunal, pe o porțiune de circa 500 de metri. De asemenea, în jur de opt hectare agricole neproductive au fost inundate şi ele. Apa a intrat şi într-o gospodărie din zonă şi a făcut ravagii în cazul a 14 fântâni. Acum, se lucrează la decolmatare, pentru că e necesar acest lucru. Nu putem spune că suntem inundați de obicei, aici, chiar de 50 de ani, nemaiexistând astfel de necazuri. A plouat torențial, aceasta este explicația. Însă, am avut, totuşi noroc, că n-a fost mai rău”, a declarat Sorin Nistor, primarul comunei Zam. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/la-zam-ploaia-a-lasat-urme

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

163

http://www.mesagerulhunedorean.ro/la-zam-ploaia-a-lasat-urme

http://www.mesagerulhunedorean.ro/la-zam-ploaia-a-lasat-urme

http://www.glasul-hd.ro/Cu-cu%C5%A3itul-la-os.-Declan%C5%9Farea-procedurii-de-infringement-s-a-sincronizat-cu-inaugurarea-investi%C5%A3iei-de-la-Paro%C5%9Feni_12_6987.html



21.06.2013

Teme similareLaszlo Borbely, audiat la Direcţia Naţională AnticorupţieBorbely susține că a dat declarații în calitate de martor. Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaților, Laszlo Borbely, a fost audiat, marți, la Direcția Națională Anticorupție (DNA), el susținând că a dat declarații în ceea ce îl priveşte pe un fost director general, din cadrul Ministerului Mediului. Borbely a fost suspectat de procurorii DNA, în anul 2011, de două infracțiuni de trafic de influență şi de fals în declarații, însă nu a fost începută urmărirea penală pe numele lui, întrucât Camera Deputaților a dat aviz negativ în acest sens. În luna iulie 2011, ministrul Mediului de la acea vreme, Laszlo Borbely, era suspectat de procurorii DNA că ar fi beneficiat de lucrări de 20.000 de euro pentru amenajarea unui apartament, în schimbul influenței sale în atribuirea unor contracte de lucrări ale Administrației Naționale “Apele Române” către o firmă din Negreşti Oaş. Patronul acestei firme şi un consilier al lui Borbely sunt deja urmăriți penal. /rnews MS, http://rnews.ro/2013/06/18/laszlo-borbely-audiat-la-directia-nationala-anticoruptie/

Megaproiect. 2015- anul în care Hunedoara trebuie să aibă apă STAS la robinete O investiţie de peste 100 de milioane de euro. Europa ne dă banii, dar ne şi cere. Care este filozofia interesului comun. Urmează doi ani de lucrări colosale în infrastructură.Interviu cu Liviu Antal, director executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Aqua Prest Hunedoara. Cu ce se ocupă Aqua Prest? Aqua Prest este o Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) constituită la sfârşitul anului 2008, în baza unei legi speciale 855/2008 şi are ca membri asociaţi Consiliul Judeţean (CJ) Hunedoara şi un număr de 50 de consilii locale din judeţul Hunedoara. Misiunea noastră este ca în această formaţie să realizăm proiecte de investiţii în infrastructură în comun pe care apoi să le predăm, în administrare, operatorului regional de apă Apa Prod SA Deva. Evident aici este vorba de un interes comun, acela al comunităţilor, de a avea servicii de apă şi canalizare moderne la preţuri egale şi competitive. Atât ADI, cât şi operatorul unic de apă, coagulează în activitatea lor suma intereselor fiecărei comunităţi aducând

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

164

http://rnews.ro/2013/06/18/laszlo-borbely-audiat-la-directia-nationala-anticoruptie/

http://rnews.ro/2013/06/18/laszlo-borbely-audiat-la-directia-nationala-anticoruptie/

21.06.2013

proiectul la un numitor comun. Această abordare „la comun” este şi o condiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor de coeziune. Exemplul cel mai concludent este caracterul unitar al preţului garantat de această abordare. Pe toată aria de operare de anul trecut, din 2012, avem preţul unificat. ADI AquaPrest se ocupă şi de monitorizarea acestui contract în ce priveşte Apa Prod, unde operatorul are nişte indicatori economici pe care trebuie să îi respecte. Care sunt beneficiile acestei asocieri? Funcţionarea Asociaţiei este una din condiţiile obligatorii pentru accesarea proiectului denumit sintetic „Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”. Este vorba de o investiţie gigant, cu o valoare eligibilă de 106 milioane de euro. Proiectul se derulează în aglomerările de peste 10 mii de locuitori din judeţ şi anume Deva, Hunedoara, Călan, Haţeg, Simeria şi Brad şi Geoagiu. Scopul proiectului se referă la conformarea cu directivele Uniunii Europene (UE), în ce priveşte transportul şi epurarea apelor uzate, precum şi gradul de conectare al populaţiei din aceste oraşe la reţeaua de apă şi canalizare. Există o directivă europeană prin care România şi-a asumat ca până în 2015 să îndeplinească condiţile specifice. Toate depăşirile STAS-ului la apă după 2015 vor însemna penalizări uriaşe pentru consiliile locale, proprietarele reţelei. Aceste penalităţi pot ajunge la sute de milioane de lei vechi dacă nu îndeplinim acest obiectiv. Ca să îndeplinească obiectivele, UE finanţează aceste proiecte majore. Schema lor de finanţare este următoarea: 88,16 la sută din fondul de coeziune european, 10,84 la sută din bugetul de stat, şi unu la sută din bugetul local. Peste toate astea operatorul plăteşte încă 6,19 la sută contribuţia beneficiarului. După care investiţiile odată recepţionate vor intra în domeniul public. Noi trebuie să înţelegem că toate aceste investiţii nu sunt ale unei societăţi comerciale, sunt ale comunităţilor. Ne dorim ca oamenii să fie conştienţi că prin aceste investiţii creşte şi averea lor personală, pentru că la domeniul public ei sunt în comun proprietari. Mai mult decât atât şi valoarea proprietăţilor într-un oraş unde ai apă şi canal la poartă şi în condiţii bune, creşte.Ce obligaţii ne revin nouă, cetăţenilor, pentru a putea beneficia de confortul adus de aceste investiţii? Datoria cetăţenilor ar fi să trateze serviciile de alimentare cu apă ca orice alt serviciu plătit şi prin faptul că există nişte costuri de funcţionare să înţeleagă să îşi achite obligaţiile contractuale la fel ca în orice alt contract. De asemenea ar ajuta ca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

165

21.06.2013

aceste investiţii să fie exploatate corespunzător şi cu grijă. Aş mai putea să spun să aibă înţelegere în anii care vor urma că iarăşi vor fi lucrări în Deva, pentru a se implementa aceste investiţii. Lucrarea la reţea va afecta toate oraşele prinse în proiect iar finalizarea lui trebuie să se facă până în 2015. Este până la urmă un calcul economic, adică reţelele din toate oraşele au durata de exploatare terminată, sunt depăşite. Deci, trebuie schimbate cu altele noi, conform legislaţiei. În mod normal aceste investiţii ar trebui susţinute din bugetele locale, care bugete locale înseamnă tot banii noştri, ai cetăţenilor. Consiliile locale sau autorităţile locale nu ar putea însă suporta aceste investiţii şi din cauza asta s-au accesat fondurile europene.Tarife la apă. Ca şi parte a acestui proiect este şi o analiză cost-beneficiu care e făcută de un consultant financiar şi este parte a documentaţiei financiare. Prin contractul de delegare cu operatorul s-a adoptat un mecanism de tarifare. S-a luat în considerare şi pragul de suportabilitate al populaţiei dar concret, mecanismul acesta de tarifare e o actualizare cu nivelul inflaţiei, plus o mică creştere. În acest an, ca şi cuantum va fi o modificare de tarif de 47 de bani la apa potabilă şi de 25 de bani la canalizare. Încă nu ştim clar momentul în care se va aplica creşterea de tarif însă va fi vara aceasta. În acest fel, preţul va creşte la 4,10 lei pe metru cub apă şi 1,82 pentru metru cub de canalizare.Programele de investiţii vor continua din 2015 când se vor adresa mai cu seamă şi comunităţilor mai mici. În acest fel, până în 2020 cam toată populaţia va beneficia de o reţea de apă şi canal modernă. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/megaproiect-2015-anul-in-care-hunedoara-trebuie-sa-aiba-apa-stas-la-robinete/

Concursurile Serviciilor voluntare şi private pentru situaţii de urgenţă În perioada 12-14 iunie a.c., Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Horea” al județului Mureş, cu sprijinul Consiliului Județean Mureş, a organizat şi desfăşurat pe pe Aeroclubul Tg.-Mureş etapa județeană a concursurilor profesionale ale Serviciilor Voluntare şi Private pentru Situații de Urgență. Concurenții au parcurs trei probe: pista cu obstacole pe 100 m, ştafeta 4x100 şi dispozitivul de intervenție. În concursul de miercuri, destinat serviciilor private pentru situații de urgență, s-au înscris două echipe. După parcurgerea probelor, câştigătoare a fost echipa SPSU Azomureş urmată de echipa

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

166

http://zhd.ro/megaproiect-2015-anul-in-care-hunedoara-trebuie-sa-aiba-apa-stas-la-robinete/

http://zhd.ro/megaproiect-2015-anul-in-care-hunedoara-trebuie-sa-aiba-apa-stas-la-robinete/

21.06.2013

din cadrul S.C. Kastamonu România S.A. La competiția de joi şi vineri, destinată Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență, s-au înscris 13 echipe, din localitățile Acățari, Chibed, Deda, Eremitu, Ghindari, Grebenişul de Câmpie, Iernut, Luduş, Sângeorgiu de Pădure, Sovata, Vărgata, Voivodeni, Zau de Câmpie. Câştigătoare la acest concurs a fost echipa SVSU Iernut, urmată de echipele SVSU Acățari şi Luduş. Întrecerea a fost una loială, echipajele participante având ocazia să-şi demonstreze nivelul de pregătire şi capacitatea de intervenție în situații de urgență. Toți participanții au fost felicitați de reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Horea” al județului Mureş şi de cei ai Consiliului Județean Mureş, pentru rezultatele obținute, iar câstigătorii au primit cupe, medalii, diplome şi recompense în bani. Mulțumim Consiliului Județean Mureş pentru implicarea tot mai consistentă, în organizarea concursurilor. Echipele câştigătoare vor reprezenta județul la etapa interjudețeană a acestor concursuri care se va desfăşura în luna iulie, in județul Harghita. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70713

Exerciţiu de cooperare, cu forţe şi mijloace în teren, pentru gestionarea unei situaţii de urgenţă generate de accident tehnologicInspectoratul pentru Situații de Urgență "Horea” al județului Mureş desfăşoară un exercitiu de cooperare, cu forte si mijloace in teren, pentru gestionarea unei situații de urgență generate de accident tehnologic la Combinatul de producere a îngrăşămintelor din municipiul Tg.-Mureş. În cadrul acestui exercițiu, care implică testarea planului de urgență internă a combinatului, planul de urgență externă, planul roşu de intervenție al județului, precum şi planurile de cooperare cu celelalte instituții cu funcții de sprijin, vor participa echipaje de pompieri militari, echipaje de salvare şi evacuare a victimelor, de localizare şi stingere a incendiilor, de prima cercetare şi evaluare CBRN, de prim-ajutor calificat şi terapie intensivă mobilă, de intervenție la dezastre colective, suport logistic dar şi echipaje din cadrul structurilor cu funcții de sprijin privind intervenția unitară în situații de urgență. Prin acest exercitiu se urmăreşte verificarea capacității de reacție a componentelor subsistemului local/județean/regional de management al situațiilor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

167

http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70713

21.06.2013

urgență, pentru conducerea acțiunilor de limitare şi înlăturare a efectelor unui accident tehnologic, verificarea modului de anunțare, alertare şi intervenție a structurilor cu atribuții în cazul producerii situațiilor de urgență generate de accident tehnologic, precum şi pregătirea personalului privind modul de conducere, organizare şi intervenție într-o astfel de situație. Situația tactică presupune o creştere necontrolată a parametrilor tehnologici la unele instalații, în urma cărora apare o creştere în debit a cantității de amoniac eliberat în atmosfera. Din primele informații se confirmă existența a două persoane inconştiente şi mai multe victime intoxicate. Norul toxic de amoniac afectează drumul european E – 60, blocându-se circulația în zonă. Pentru rezolvarea situației, specialiştii Inspectoratului pentru Situații de Urgență "Horea” al județului Mureş vor amplasa punctul de comanda mobil, vor instala un post medical avansat, vor lua masuri pentru diminuarea concentratiei amoniacului din norul toxic, cercetarea/salvarea/ evacuarea persoanelor pe directia de propagare a norului toxic, decontaminarea victimelor si a personalului de interventie, acordarea primului ajutor medical. Inspectoratul pentru Situații de Urgență "Horea” al județului Mureş va interveni cu trei autospeciale de lucru cu apă şi spumă, doua autospeciale pentru transport personal şi victime multiple, două ambulanțe SMURD, o autospecială CBRN, autospecială de intervenție la accidente colective, punctul de comandă mobil, autospeciala de suport logistic şi autospeciala grupei operative. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70714/Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/simulare-pentru-situatii-de-urgenta-la-azomures/

Teme de mediuHarghita: mai multe sancţiuni aplicate de Garda de MediuAcestea sunt urmările controalelor planificate sau neplanificate pe care comisarii instituției le-au efectuat. Datele puse la dispoziție de Prefectura Harghita arată că s-au aplicat 9 sancțiuni, atât în ceea ce priveşte respectarea normelor privind poluarea cât şi a biodiversității. Valoarea totală a sancțiunilor aplicate se ridică la 95 de mii de lei. Potrivit sursei citate, cea mai delicată problemă cu care se confruntă Comisariatul Județean Harghita al Gărzii de Mediu este numărul scăzut de angajați, motiv pentru care este foarte dificilă desfăşurarea activității de inspecție şi control. /Radio Mureș HR,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

168

http://www.zi-de-zi.ro/simulare-pentru-situatii-de-urgenta-la-azomures/


21.06.2013

http://www.radiomures.ro/stiri/harghita_mai_multe_sanc_iuni_aplicate_de_garda_de_mediu.html

Elevii Școlii generale Singidava au învățat să-și protejeze mediul înconjurător, prin intermediul proiectului “Școala mea verde”Elevii şcolii generale „Singidava” au învățat practic, săptămânile trecute ce înseamnă să protejezi mediul înconjurător. Prin intermediul proiectului “Școala mea Verde”, coordonat de echipa celui mai mare proiect de implicare sociala din Romania – ”Let’s Do It, România!”, copiii au participat la activități de ecologizare, prezentări, desene.Proiectul s- desfăşurat în 3 etape. În prima profesorii unitatii de invatamant au avut misiunea de a prezenta elevilor ce inseamna ecologia şi protecția mediului. Aceste prezentări vau avut loc la orele de dirigenție într-un mod cât mai creativ, capabil să atragă atenția elevilor în sensul protejării mediului înconjurător. Cea de-a doua –desfăşurarea activităților de colectare selectivă a deşeurilor. În această perioada deşeurile care au fost colectate sunt plastic, aluminiu, sticlă, hârtie, carton, baterii, corpuri de iluminat, DEEE (deseuri electronice, electrice şi electrocasnice) stricate/ ieşite din uz (ex.: frigider, casetofon), ulei. Cea de-a treia etapa, ultima din concurs, s-a desfăşurat în perioada 10-14.06.2013 şi a implicat activități de educare cu privire la ecologia şi protecția mediului în rândul părinților şi a comunității, prin întâlniri în diverse spații din localitate.În cursa pentru marele premiu au fost acceptate peste 90 de scoli gimnaziale şi licee din România, Școala Singidava fiind singura scoala din orasul Cugir implicată în proiect. In prima etapă Școala Singidava a desfăşurat foarte multe activități, au fost implicati mulți profesori şi aproape toți elevii şcolii. Activitățile preferate ale elevilor mici au fost cele educative, activități unde au învățat cum se reciclează produsele şi cum pot refolosi un obiect deja uzat, un obiect nefolositor. De asemenea şi cei mici şi-au exprimat viziunea lor despre natură prin desen, picturile au fost prezentate în fața şcolii. Toți elevii au fost încântați de ideea de a-şi desena şcoala „verde”. Nu doar desenul a fost punctul forte al elevilor. În această săptămână, ei au fost puşi să facă diverse compuneri cu tema Natura, cele mai reuşite creații fiind adunate într-o revistă denumită simbolic „Hai despre natură să vorbim”. Atât cei mici cât şi elevii mai mari au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

169



21.06.2013

făcut studii de cercetare pe tema poluării apei, studii ce s-au concretizat în realizarea unor portofolii. Elevilor de ciclu gimnazial le-au fost prezentate diferite materiale cu şi despre Ecologie, Deşeuri, reciclare, Poluare, etc. şi apoi au fost puşi să facă fie afişe cu mesajele lor anti-poluare, fie prezentări pe teme ecologice. O parte din elevi au ecologizat curtea şcolii şi au plantat puieți şi flori în spațiul verde aflat la intrarea în şcoală. Toate aceste activități i-au încântat pe elevi, care au promis să devină pro-natura şi să lupte pentru ecologizarea şcolii şi a oraşului. Aşadar, prin activitățile desfăşurate pe tema protejării mediului înconjurător, elevii au învățat practic ce înseamnă „ecologie“. După aceste lecții elevii şi-au au venit cu propunerile de a transforma şcoala în care învață, într-o şcoală verde. Astfel, ei au propus creearea unui parc în fața şcolii pentru a-şi putea mânca pachetul de acasă, înlocuirea țiglei cu panouri solare pentru a economisii energia, crearea unui „colț verde” în fiecare sală de clasă, unde să existe plante puse în ghivece făcute din pet-uri, plantarea mai multor puieți împrejurul şcolii, izolarea termică a şcolii cu plante curgătoare, crearea unei terase deschise în locul acoperişului sau înlocuirea tuturor obiectelor create din materiale toxice. In cea de-a doua etapa s-a reusit cu ajutorul elevilor şi a comunității, strângerea a peste 900 de kg de deşeu de hartie, peste 50 de monitoare şi aparate electrice, 50 kg de baterii uzate şi peste 50 kg de pet/uri de plastic.In ultima etapă, după ce elevii au fost educați în spiritul educației ecologice în prima etapă a proiectului, s-a hotărât la nivelul şcolii, implicarea copiilor în promovarea acestui spirit în rândul comunității cugirene. Astfel, profesorii alături de echipa implicată în proiect au realizat un material informativ şi fost creată o mică broşură pe care elevii au distribuit-o locuitorilor oraşului Cugir. Nu doar că au distribuit-o, dar au şi purtat discuții cu aceştia despre ecologie, protejarea mediului, poluare, deşeuri şi au cerut în acelaşi timp sugestii despre cum poate deveni oraşul Cugir, un oraş mai curat, mai iubitor de natură şi şcoala Singidava o şcoală verde. Comunitatea, deşi mică, a fost foarte receptivă şi a lăudat caracterul interdisciplinar al proiectului, dând numeroase sugestii. S-au distribuit peste 500 de broşuri în oraş, în cele mai vizitate locuri, elevii, cât şi comunitatea, declarându-se foarte mulțumiți de acțiunea întreprinsă. Sugestii au venit şi din partea părinților şi a comunității. Astfel, unii au spus că pentru a face comunitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

170

21.06.2013

să respecte natura ar fi nevoie în primul rând de mai multă educație şi disciplină. Regulile ar trebui respectate de către toți cetățenii, iar cei care le încalcă ar trebui amendați. Comunitatea a observat fenomenul defrişării şi a criticat lipsa de implicare a organelor abilitate pentru a lua măsurile de cuviință. Pe de altă parte, s-a propus ca măcar o dată pe an, primăria în colaborare cu şcolile din oraş să iasă în pădure şi în oraş pentru a face curățenie generală şi să planteze copaci. De asemenea alții au spus că este necesar ca fiecare părinte să vorbească copiilor, încă de la o vârstă fragedă despre cum pot să aducă beneficii naturii. Părinții, au propus spre exemplu, un set de reguli care ar trebui să existe şi care pot fi implementate la nivelul fiecărei case şi respectate de către toți membrii familiei: oprirea electrocasnicelor atunci când ele nu sunt folosite, stingerea becurilor atunci când lumina lor nu mai este utilă, scoaterea din priza a calculatorului, veiozei şi chiar a televizorului din camera pentru a evita efectele negative ale radiațiilor asupra somnului si odihnei. Duşul şi robinetele trebuie oprite astfel incât să nu se mai scurgă picături mici de apă. De asemenea, copilul trebuie învățat încă de mic să nu arunce tot felul de substanțe în chiuvetă pentru a nu înfunda conductele şi a nu polua apa. Pe de altă parte, sugestiile părinților/ comunității cu privire la cum poate deveni şcoala Singidava o Școala verde aceştia au propus în primul rând mai multe spații verzi în şcoală sau măcar un spațiu verde special amenajat unde elevii să poată mânca. Apoi, ar trebui plantați mai mulți copaci atât în curtea şcolii cât şi în spațiile de lângă şcoală. Elevii ar trebui implicați mai des în acțiuni de voluntariat, acțiuni prin care să adopte o atitudine eco. Ar trebui să se facă mai multe plimbări prin parc, ieşiri la picnic, activitățile sportive să se facă în aer liber, întrucât toate acestea îl pot învăța pe copil mai multe despre natură şi despre măsurile pe care le poate lua pentru păstrarea curățeniei şi protejarea mediului împotriva poluării. Prin toate aceste, şcoală noastră poate deveni o şcoală ”eco”, o şcoală verde. /Alba 24 AB, http://cugir.alba24.ro/elevii-scolii-generale-singidava-au-invatat-sa-si-protejeze-mediul-inconjurator-prin-intermediul-proiectului-scoala-mea-verde-150315.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

171

http://cugir.alba24.ro/elevii-scolii-generale-singidava-au-invatat-sa-si-protejeze-mediul-inconjurator-prin-intermediul-proiectului-scoala-mea-verde-150315.html



21.06.2013

18 iunie 2013Teme similareSimulare: Accident tehnologic la AzomureşAccident tehnologic pe platforma de producere a îngrăşămintelor pentru agricultură din cadrul combinatului Azomureş. Este vorba despre un exercițiu pe care conducerea combinatului îl va pune în scenă, făcând parte din planul intern de prevenire a accidentelor tehnologice şi de supraveghere continuă a instalațiilor de pe platforma Azomureş. În acest exercițiu vor interveni forțe şi mijloace în teren pentru gestionarea unei situații de urgență generată. Exercițiul urmăreşte şi testarea Planului de Acțiune Extern, astfel că vor participa toate forțele ce ar putea interveni în cazul unui eveniment real. Simularea este programată să înceapă la ora 11.00, în data de 18 iunie şi va presupune punerea în funcțiune a sirenelor de avertizare pentru situații de urgență. /CityNews MS, http://mures.citynews.ro/eveniment/simulare-accident-tehnologic-la-azomures-1244872 /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/simulare_de_accident_tehnologic_maine_la_combinatul_azomure_.html

Simulare pentru situaţii de urgenţă la AzomureşPe platforma combinatului Azomureş se va desfăşura în 18 iunie, un exercițiu cu forțe şi mijloace în teren pentru gestionarea unei situații de urgență generată de un accident tehnologic pe platforma de producere a îngrăşămintelor pentru agricultură.“Exercițiul urmăreşte şi testarea Planului de Acțiune Extern, astfel că vor participa toate forțele ce ar putea interveni în cazul unui eveniment real. Exercițiul face parte din planul intern de prevenire a accidentelor tehnologice şi de supraveghere continuă a instalațiilor de pe platforma Azomureş”, a precizat Ovidiu Maior, PR Manager Azomureş SA. În cadrul exercițiului ce implică testarea planului de urgență internă a combinatului, planul de urgență externă, planul roşu de intervenție al județului, precum şi planurile de cooperare cu celelalte instituții cu funcții de sprijin, vor participa echipaje de pompieri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

172


http://www.radiomures.ro/stiri/simulare_de_accident_tehnologic_maine_la_combinatul_azomure_.html

http://www.radiomures.ro/stiri/simulare_de_accident_tehnologic_maine_la_combinatul_azomure_.html

http://mures.citynews.ro/eveniment/simulare-accident-tehnologic-la-azomures-1244872

http://mures.citynews.ro/eveniment/simulare-accident-tehnologic-la-azomures-1244872

21.06.2013

militari, echipaje de salvare şi evacuare a victimelor, de localizare şi stingere a incendiilor, de primă cercetare şi evaluare CBRN, de prim ajutor calificat şi terapie intensivă mobilă, de intervenție la dezastre colective, suport logistic dar şi echipaje din cadrul structurilor cu funcții de sprijin privind intervenția unitară în situații de urgență. Astfel se urmăreşte verificarea capacității de reacție a componentelor subsistemului de management al situațiilor de urgență în cazul unui accident tehnologic, precum şi pregătirea personalului privind modul de conducere, organizare şi intervenție într-o astfel de situație. /Zi de Zi MS, http://www.zi-de-zi.ro/simulare-pentru-situatii-de-urgenta-la-azomures/

800 de proprietari de păduri din ariile naturale protejate aşteaptă să li se facă dreptateMarius Paşcan, senator în Colegiul 1 Tîrgu Mureş, a adresat luni, 17 iunie 2013, ministrului Apelor şi Pădurilor, Lucia Ana Varga, interpelarea cu titlul „800 de proprietari de păduri din ariile naturale protejate aşteaptă să li se facă dreptate”.„Vă readuc aminte că v-am transmis Interpelarea nr. 350/02.04 2013 cu privire la situația tensionată, reclamată de proprietarii de păduri din ariile naturale protejate din județul Mureş, la care nu ați binevoit să-mi răspundeți în termenul prevăzut legal. Pe această cale, vă informez că numărul petiționarilor care mi s-au adresat inițial a crescut de la 300 la 800 de proprietari de păduri din comunele Stânceni, Lunca Bradului, Răstolița şi Deda. Aceştia reclamă că proprietățile lor, atât intravilane cât şi extravilane, au fost incluse, fără o înştiințare prealabilă şi fără consultarea sau acordul lor, în incinta şi administrarea ,,Parcului Natural Defileul Mureşului Superior”, arie naturală protejată administrată de S.C. Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni SA”, se arată în document. În interpelare, Marius Paşcan, aduce la cunoştința doamnei ministru faptul că acest parc natural a fost înființat în anul 2007, în baza H.G. nr. 1143/18 septembrie 2007, hotărâre adoptată în temeiul O.U.G. nr. 57/2007, care prevede la art. 12, al. 1 că ,,în momentul primirii documentației necesare instituirii de arie naturală protejată, autoritățile competente pentru protecția mediului să înştiințeze deținătorii şi administratorii de terenuri şi să inițieze consultări cu toți factorii interesați”, prevedere absolut discutabilă din moment de peste 70% dintre

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

173



21.06.2013

deținătorii de terenuri şi păduri în Defileul Mureşului Superior nici nu ştiu de acest parc natural. Cu atât mai mult, petiționarilor li se raliază şi Primăriile şi Consiliile locale din comunele Lunca Bradului, Răstolița şi Deda, primării care au întocmit liste cu cetățenii ale căror drepturi au fost încălcate prin abuzurile administratorului parcului natural, respectiv SC Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni S.A.„Petiționarii în cauză susțin că situația este extrem de tensionată, prin faptul că le este încălcat dreptul de proprietate, fiindu-le totodată prejudiciate folosința, utilizarea şi valorificarea proprietăților, în condițiile în care ocolul silvic anterior menționat pretinde o serie de avize şi taxe nelegale, materializând o serie de însemne specifice cu vopsea roşie şi albă pe proprietățile lor, fără cunoştința sau acordul acestora.Doamnă ministru, în situația în care ministerul pe care îl conduceți nu este capabil să răspundă interpelării unui senator în termenul prevăzut legal, fie e vorba de neputință, fie de rea-credință. Vă rog să aveți în vedere că în situații similare, majoritatea statelor europene acordă compensații cetățenilor confruntați cu astfel de probleme. Poate că vă permiteți să ignorați un senator pentru că face parte din opoziție, însă, de fapt, ignorați petițiile a peste 800 de mureşeni şi o situație cât se poate de încordată şi care se deteriorează în continuare generând conflictualități care pot scăpa de sub orice control. Revoltați de dezinteresul instituțiilor statului şi disperați, unii dintre petiționari susțin că răbdarea lor a ajuns la limită şi dacă problemele lor vor fi în continuare desconsiderate, îşi vor face singuri dreptate. În cazul în care veți continua să ignorați prezentul demers, mă văd nevoit să mă adresez primului-ministru şi organelor abilitate legal pentru vă determina să vă faceți o datorie elementară, subsumată principiului administrativ (şi imperativului legal – Legea 544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public) al transparenței şi responsabilității în funcția publică”, se mai precizează în textul interpelării. /Târgumureșeanul MS, http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/800-de-proprietari-de-paduri-din-ariile-naturale-protejate-asteapta-sa-li-se-faca-dreptate.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

174

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/800-de-proprietari-de-paduri-din-ariile-naturale-protejate-asteapta-sa-li-se-faca-dreptate.html

http://www.tirgumureseanul.ro/detali-stire/lista/home/articol/800-de-proprietari-de-paduri-din-ariile-naturale-protejate-asteapta-sa-li-se-faca-dreptate.html

21.06.2013

Variante de finanţare pentru Termocentrala MintiaPrefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu, a declarat, ieri, că investiţiile de modernizare ale Grupului 4 şi de desulfurare la grupurile 3 şi 4 de la Electrocentrale Mintia ar trebui să înceapă în această toamnă, dacă lucrurile merg bine cu investitorii din China. „Se lucrează la caietul de sarcini, pentru această investiţie. Avem trei variante de finanţare, obţinerea unui credit furnizor de la Compania de Electricitate din China, credit ce ar fi acordat pentru o perioadă de 20 de ani cu o dobândă de 2 la sută; realizarea unui parteneriat public privat cu o societate chineză şi Compania de Electricitate din China să devină acţionar al Termocentralei Mintia, prin cumpărarea unui număr de acţiuni. Totodată, în condiţiile în care vor începe şi lucrările la instalaţia de desulfurare la Termocentrala Mintia, în momentul finalizării acestor lucrări, Complexul Energetic Hunedoara se va alinia normelor de mediu impuse de Uniunea Europeană. În acest sens, Ministerul Economiei a dat termen anul 2014 pentru găsirea soluţiilor, astfel încât să se poată îndeplini condiţiile tehnice şi de mediu impuse”, a declarat prefectul de Hunedoara. Sorin Vasilescu susţine că o posibilă variantă pentru ca termocentralele să reziste pe piaţa liberă a energiei o constituie adoptarea de către Parlamentul României a unei legi privind holdingul. Astfel, Complexul Energetic Hunedoara ar urma să facă parte dintr-un holding împreună cu Porţile de Fier 1 şi 2. /Mesagerul Hunedorean HD, http://www.mesagerulhunedorean.ro/variante-de-finantare-pentru-termocentrala-mintia

Teme de mediuDefilare pro mediuÎn fiecare an, în data de 5 iunie se marchează Ziua Mondială a Mediului, modalitate prin care Organizația Națiunilor Unite atrage atenția asupra problemelor de mediu. La Târnăveni, elevii Școlii Gimnaziale ,,Traian” şi ai Colegiului Tehnic Târnăveni au marcat acest eveniment printr-o defilare în centrul oraşului ce a avut drept scop atragerea atenției asupra problemelor mediului. Elevii au pornit din fața Școlii Gimnaziale ,,Traian” şi s-au oprit la Colegiul Tehnic, iar apoi, însoțiți de alaiul liceenilor, au revenit la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

175

http://www.mesagerulhunedorean.ro/variante-de-finantare-pentru-termocentrala-mintia

http://www.mesagerulhunedorean.ro/variante-de-finantare-pentru-termocentrala-mintia

21.06.2013

Gimnaziul ,,Traian”. Pe parcursul alaiului copiii au împărțit pliante trecătorilor. De asemenea, tot pentru a marca această zi, elevii Școlii Gimnaziale ,,Vasile Moldovan” au împărțit floricele realizate din hârtie. Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă un binevenit semnal şi un îndemn de a acționa unitar pentru salvarea patrimoniului nostru natural pe care avem datoria de a-l lăsa nealterat generațiilor viitoare. /Punctul MS, http://punctul.ro/2013/06/17/defilare-pro-mediu/

Lecțiile Școlii de biodiversitate au luat sfârșit, dar activitățile continuă și în perioada vacanțeiSeria de cinci lecții din cadrul proiectului “Școala de biodiversitate. Păsări, fluturi şi plante rare la poalele Retezatului”, desfăşurat în comuna Sălaşu de Sus, pe teritoriul Geoparcului Dinozaurilor Țara Hațegului, a luat sfârşit. Iniţial, proiectul s-a adresat unui grup de 100 de elevi de la şcolile din Sălaşu de Sus şi Sântămăria Orlea, împărţiţi în grupe de lucru de câte 20 de elevi. Interesul pentru lecţiile în natură a fost însă atât de mare, încât la fiecare lecţie au fost mai mult de 50 de participanţi, copii şi adulţi, nu numai din cele două comune, ci şi din Haţeg, de la Petroşani şi chiar din Deva. În total, în bancile şcolii în aer liber amenajate în Fâneţele cu Narcise au luat loc aproximativ 250 de elevi mari şi mici, cu toţii interesaţi de natură . Ei s-au întâlnit timp de cinci săptămâni,în fiecare sâmbătă, pentru a afla detalii despre geografia zonei şi plantele rare care au rezistat în Ţara Haţegului din cele mai vechi timpuri, dar şi despre fluturi, păsări şi strămoşii acestora, dinozaurii pitici. Toate lecțiile au fost interactive, astfel ca toți participanții să înțeleagă cât mai bine fiecare temă pusă în discuție. Aceştia au avut posibilitatea să observe cum arată o bombă vulcanică, să analizeze cu lupa sau la microscop plantele, au văzut cum se face o hrănitoare pentru fluturi, au aflat detalii despre reptile, dar şi despre păsări de pradă şi modul în care acestea pot fi recunoscute chiar şi atunci când se află în zbor. Dorin Cărăbeț, Ionuț Cernău, Paul Lăpădat şi Forrai Antal, de la Asociația pentru Șoimărit şi Protecția Păsărilor de Pradă Peregrinus, Cristian Ciobanu şi Constantin Vulc, de la Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului şi Marcela Balazs de la Muzeul Civilizației Dacice şi Romane din Deva s-au numărat printre lectorii care le-au oferit participanților o mulțime de informații inedite despre biodiversitatea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

176

http://punctul.ro/2013/06/17/defilare-pro-mediu/

21.06.2013

zonei. Pentru ca lecțiile să nu fie prea istovitoare, copiii au fost implicați în diverse activități recreative constând în desene pe asfalt, realizarea unei diorame a Fânețelor cu Narcise, locul de desfăşurare a proiectului, acțiuni de ecologizare şi au luat parte la diverse jocuri, concursuri. Cea care s-a ocupat de buna desfăşurare a acestor activităţi a fost Adina Popa, coordonatorul întregului proiect. Pe perioada vacanţei de vară, proiectul continuă cu pregătirea a 10 ghizi juniori pentru biodiversitate, selectaţi dintre cei mai activi participanţi la cele cinci lecţii ale Şcolii de la Fâneţele cu Narcise. De asemenea, pe durata vacanței, toţi copiii implicaţi în proiect sunt invitați să participe la un concurs pe tema biodiversității, putând să se înscrie la una din cele patru secțiuni: fotografie, desen, text scris şi promovare a biodiversității pe internet. Proiectul se va încheia în luna septembrie cu o festivitate de premiere care se va desfăşura la Muzeul Civilizației Dacice şi Romane Deva. ”Școala de biodiversitate. Păsări, fluturi şi plante rare la poalele Retezatului” este un proiect educațional derulat de Asociația pentru Șoimărit şi Protecția Păsărilor de Pradă Pregrinus în parteneriat cu Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului, Muzeul Civilizației Dacice şi Romane Deva, Primăria Sălaşu de Sus, Școala primară Sălaşu de Sus şi Școala Generală Sântămăria Orlea şi finanțat de Mol România şi Fundația pentru Parteneriat. /HunedoaraMea.ro HD, http://www.hunedoaramea.ro/article/lec%C8%9Biile-%C8%99colii-de-biodiversitate-au-luat-sf%C3%A2r%C8%99it-dar-activit%C4%83%C8%9Bile-continu%C4%83-%C8%99i-%C3%AEn-perioada-v

Paradox românesc: O afacere cu deşeuri a eşuat în ţara sufocată de gunoaie Fabrica de sortare a deşeurilor de la Orăştie şi-a încetat activitatea. De jur-împrejurul halelor stau tone de gunoaie pe care doar muştele (roiuri-roiuri) le mai „reciclează”. În incinta fabricii totul pare pustiu, abandonat. O motocositoare se aude înfundat în zumzetul muştelor. Ultimul muncitor tunde gazonul. Fabrica de sortare a deşeurilor de la Orăştie a fost inaugurată la data de 17 octombrie 2011, în prezenţa prefectului Attila Dezsi şi a autorităţilor locale. (A fost şi primarul Gheorghe Ile din Vulcan să vadă „minunea”). Era un eveniment semnificativ în viaţa municipiului Orăştie. O firmă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

177

http://www.hunedoaramea.ro/article/lec%C8%9Biile-%C8%99colii-de-biodiversitate-au-luat-sf%C3%A2r%C8%99it-dar-activit%C4%83%C8%9Bile-continu%C4%83-%C8%99i-%C3%AEn-perioada-v



21.06.2013

irlandeză cu bună reputaţie internaţională investea patru milioane de euro într-o afacere profitabilă, o activitate care ne ajuta să scăpăm de gunoaie. Capacitatea de procesare a deşeurilor a fost apreciată la 200.000 tone pe an. În fabrică şi-au găsit un loc de muncă 125 de salariaţi. După nici doi ani, patronatul a pus lacătul. Muncitorii au fost trimişi în şomaj. La fabrică au mai rămas câţiva angajaţi la birouri şi la întreţinere. Sever şi nu prea. În curte şi prin hale sunt cam patru mii de tone de deşeuri neprocesate. Zac la voia întâmplării de peste trei săptămâni. Gunoiul fermentează şi împrăştie un miros înţepător. Nu atât de nesuferit şi de puternic ca cel de la crescătoria de proci din vecinătate. În schimb, la categoria „muşte” fabrică bate „porcăria”. Bogdan Sever, comisarul şef al Gărzi de Mediu Hunedoara a fost sesizat să intervină încă din luna aprilie. „Am făcut un control acolo în aprilie – mai. Firma a fost sancţionată pentru depozitele necontrolate din afara incintei. Amenda a fost de câteva sute de milioane de lei vechi pentru că la noi amenzile sunt mari – dar, ştiţi, nu am voie să vă spun suma. Aveau deşeuri şi în curte, deşi nu aveau voie să lucreze pe stoc. Au avut un termen de conformare scurt de câteva zile”, spune Bogdan Sever, comisarul şef al Gărzii de Mediu Hunedoara. Curăţenie cu de-a sila. Primarul municipiului Orăştie, Ovidiu Bălan, e conştient că gunoaiele de la fabrică au devenit o mare problemă pentru zonă. „În momentul în care au sistat activitatea nu au sistat şi primirea de deşeuri şi s-au strâns foarte multe acolo. Noi am încercat să rezolvăm situaţia printr-o intermediere cu operatorul de la groapa de gunoi în sensul că aceste deşeuri să poată fi duse de acolo, urmând să fie facturate către firma în cauză”, spune Bălan. Primarul a mai precizat că deşeurile vor fi ridicate în 2-3 zile, dar termenul este excesiv de optimist, având în vedere volumul de gunoi ce trebuie cărat de la fabrică. /Ziarul Hunedoreanului HD, http://zhd.ro/paradoxul-romanesc-o-afacere-cu-deseuri-a-esuat-in-tara-sufocata-de-gunoaie/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

178

http://zhd.ro/paradoxul-romanesc-o-afacere-cu-deseuri-a-esuat-in-tara-sufocata-de-gunoaie/

http://zhd.ro/paradoxul-romanesc-o-afacere-cu-deseuri-a-esuat-in-tara-sufocata-de-gunoaie/

21.06.2013

17 iunie 2013Teme ABAAtenţionare hidrologică de cod galben pe DunăreAutoritățile monitorizează situația de pe Dunăre, pentru care este în vigoare o atenționare hidrologică de cod galben. Specialiştii avertizează că în următoarele zile debitul fluviului şi nivelul apei vor creşte peste cotele de atenție pe sectorul în aval de Porțile de Fier. Ei spun, însă, că unda de viitură care se apropie de țara noastră nu va pune probleme, deşi valorile de debit vor depăşi media normală pentru luna iunie. Luni se aşteaptă debitul maxim la intrarea Dunării în țară, urmând ca de marți acesta să scadă constant. /Radio Mureș MS, http://www.radiomures.ro/stiri/aten_ionare_hidrologica_de_cod_galben_pe_dunare.html

Teme similareÎncep lucrările la pasarela peste râul MureșLucrările la pasarela pietonală peste râul Mureş, care va fi realizată în zona Ștrandului Neptun din Arad, vor începe în această lună. Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, a spus că, săptămâna viitoare, joi, se va face predarea amplasamentului pe care urmează să fie construită pasarela, urmând ca apoi constructorul să facă organizarea de şantier. Durata lucrărilor este de 15 luni, începând de la data atribuirii contractului. Contractul pentru realizarea pasarelei pietonale şi pentru biciclişti este în valoare de 10.371.179 de lei (aproximativ 2,3 milioane euro) şi a fost atribuit firmei arădene Tehnodomus SA, în urma unei licitații publice. Pasarela care va face legătura dintre centrul oraşului şi ştrand va fi amplasată la aproximativ 25 de metri în amonte de podul de pontoane existent în zona parcului „Mihai Eminescu“. Soluția aleasă este o pasarelă pietonală şi pentru biciclişti, hobanată cu doi piloni, care, din considerente estetice, sunt înclinați cu 5 grade spre albia Mureşului. Lungimea totală a structurii este de 210,25 m, fiind realizată din 3 deschideri de 33,3 m, 125,9 m şi 51 m. Structura podului urmează să fie susținută deasupra albiei de câte două cabluri, iar pasarela va fi iluminată prin intermediul unor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

179

http://www.radiomures.ro/stiri/aten_ionare_hidrologica_de_cod_galben_pe_dunare.html

http://www.radiomures.ro/stiri/aten_ionare_hidrologica_de_cod_galben_pe_dunare.html

21.06.2013

stâlpi ornamentali dotați cu surse de iluminat tip economic şi va fi protejată împotriva trăznetului printr-o instalație specifică. /Actualități AR, http://www.actualitati-arad.ro/incep-lucrarile-la-pasarela-peste-raul-mures/

Serviciile de voluntari pentru situaţii de urgenţă, în concursStart la etapa județeană a concursurilor profesionale ale serviciilor voluntare pentru situații de urgență. Zeci de pompieri voluntari mureşeni s-au întrecut joi, la Aeroclubul din Târgu Mureş, în mai multe probe de foc pentru a da piept mai departe cu echipe din cadrul Regiunii 7 Centru în cadrul etapei interjudețene. La această competiție s-au înscris 13 echipe ale Serviciilor Voluntare pentru Situații de Urgență de pe raza județului Mureş. Concursul este organizat de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Horea” al județului Mureş cu sprijinul Consiliului Județean Mureş. Participanții s-au înfruntat în trei probe de concurs - pista cu obstacole pe 100 m, ştafeta 4X100 şi dispozitivul de intervenție. Echipa câştigătoare va participa la etapa interjudețeană, care se va desfăşura în județul Harghita, în cursul lunii iulie. Echipele clasate pe primele locuri vor primi cupe, diplome, medalii şi premii în bani, acordate de Consiliul Județean Mureş. /TV Mureș, http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detaliieveniment/article/pompierii-voluntari-in-concurs.html

Teme de mediuRomânia, pe locul al treilea in UE privind rezervele de gaze de şist!Conform unui raport al SUA, România are rezerve de gaze de şist echivalente consumului pe 100 de ani. Rezervele de gaze de şist ale României ar fi, potrivit sursei citate, de 1.444 miliarde de metri cubi, în condițiile in care rezervele dovedite de gaze se plasează la 113 miliarde metri cubi, iar consumul anual este de aproximativ 14 miliarde de metri cubi. Astfel, agenția guvernamentală americană estimează că România are rezerve de gaze de şist recuperabile tehnic (nedescoperite, care ar putea fi accesate cu tehnologia existentă) de 1.444 miliarde metri cubi. România se plasează pe locul al treilea in UE privind rezervele de gaze de şist, după Polonia (4.190 miliarde metri cubi) şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

180

http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detaliieveniment/article/pompierii-voluntari-in-concurs.html

http://www.tvmures.ro/stiri-locale/eveniment/detaliieveniment/article/pompierii-voluntari-in-concurs.html

http://www.actualitati-arad.ro/incep-lucrarile-la-pasarela-peste-raul-mures/

http://www.actualitati-arad.ro/incep-lucrarile-la-pasarela-peste-raul-mures/

21.06.2013

Franța (3.879 miliarde metri cubi), potrivit raportului. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70643

Natura 2000 în regiunea Centru – opţiunea verde pentru bunăstare Centrul Național pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) şi Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice au organizat joi, la Braşov, seminarul "Natura 2000 – opțiunea verde pentru bunăstarea României", un eveniment de informare dedicat organizațiilor, publicului şi presei din regiunea de dezvoltare Centru, realizat în cadrul campaniei naționale de conştientizare InfoNatura2000. Au susținut prezentări: Radu Vădineanu (CNDD), despre activitățile campaniei şi studiul sociologic realizat la nivel național în ianuarie 2012 privind rețeaua Natura 2000, Viorel Marean (Agenția pentru Protecția Mediului Braşov), despre experiența reglementării rețelei de situri Natura 2000, Mihaela Nechifor (WWF România), despre proiectul "Pentru Natură şi Comunități Locale - Bazele unui management integrat Natura 2000 în zona Hârtibaciu-Târnava Mare-Olt", Laura Istrate (Fundația ProPark), despre proiectul "Manageri eficienți pentru o Rețea Natura 2000 eficientă" şi Atena Groza, expert în biodiversitate, despre oportunități şi constrângeri în siturile Natura 2000. Participanții au primit trei volume realizate în premieră: "Albumul Natura 2000 în România", "Catalogul habitatelor, speciilor şi siturilor Natura 2000 în România" şi "Agenda Natura 2000 pentru anii 2013-2014". La seminar au participat reprezentanți ai Agențiilor de Protecție a Mediului, Comisariatelor teritoriale ale Gărzii de Mediu, Consiliilor Județene, Agențiilor de Dezvoltare Regională, Direcțiilor Silvice, Direcțiilor Agricole, Apele Române–direcțiile teritoriale, Camerelor de comerț, Institutelor de cercetare şi Universităților, ONG-uri, custozi/administratori de situri Natura 2000 şi mass-media din județele Braşov, Sibiu, Alba, Mureş, Covasna şi Harghita. În perioada 28 mai – 27 iunie se desfăşoară opt seminare regionale privind importanța conservării biodiversității prin rețeaua Natura 2000. "Rolul acestor evenimente este informarea publicului asupra caracteristicilor şi a beneficiilor oferite de rețeaua Natura 2000. Scopul principal al rețelei este de a găsi soluții pentru a permite desfăşurarea activităților economice «prietenoase cu mediul» simultan cu protecția biodiversității şi nu de a interzice activitățile umane, libera circulație a persoanelor sau

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

181


21.06.2013

de a limita dreptul la proprietate. Siturile Natura 2000 oferă oportunitatea desfăşurării de activități ecoturistice, păşunat şi cosit cu moderație, dezvoltarea agriculturii ecologice, ceea ce creşte valoarea produselor locale, dezvoltarea meşteşugurilor tradiționale", a precizat Roxana Mazilu, coordonator comunicare şi relații publice în cadrul CNDD. În România au fost declarate, până în prezent, 530 de situri Natura 2000. Proiectul cu titlul InfoNatura 2000 - "Campanie națională de conştientizare privind importanța conservării Biodiversității prin Rețeaua Natura 2000 în România" este co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) prin Programul Operațional Sectorial Mediu – Axa prioritară 4 "Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecția Naturii". Durata proiectului este de 36 de luni, între 14 decembrie 2010 şi 31 decembrie 2013. /Monitorul de Mediaș SB, http://www.monitoruldemedias.ro/2013/06/natura-2000-in-regiunea-centru-optiunea.html

17 iunie, Ziua Mondială pentru Combaterea DeşertificăriiZiua Mondială împotriva deşertificării marchează pe 17 iunie, adoptarea in 1994 a Convenției Națiunilor Unite asupra luptei împotriva deşertificării şi a secetei, care a intrat în vigoare în 1996. Din surse ONU, deşertificarea afectează mai mult de 1,2 miliarde de oameni din China, India şi Pakistan, Asia Centrală, Orientul Mijlociu, precum şi o mare parte din Africa şi America de Sud (Argentina, Chile şi Brazilia). În anul 2000, 70% dintre pământurile aride fuseseră afectate, aproximativ 3,6 miliarde de hectare. 110 dintre țările care adăpostesc două treimi din populațiile cele mai sărace ale lumii sunt amenințate. Numai pentru continentul african, pierderile legate de degradarea pământurilor sunt estimate la 42 de miliarde de dolari pe an, a susținut federația SOS Sahel. Deşertificarea în Africa riscă, de asemenea, ca până în anul 2025, 65 de milioane de africani să fie obligați să caute refugiu în Occident, confirmă ministrul algerian al Amenajării Teritoriului Cherif Rahmani. După un studiu al Băncii Mondiale, de la 10 la 12 miliarde de dolari pe an, timp de zece ani ar fi necesari pentru refacerea fertilității pământurilor. Cu ocazia Zilei Mondiale a luptei împotriva deşertificării, numeroase

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

182

http://www.monitoruldemedias.ro/2013/06/natura-2000-in-regiunea-centru-optiunea.html

http://www.monitoruldemedias.ro/2013/06/natura-2000-in-regiunea-centru-optiunea.html

21.06.2013

evenimente vor fi organizate în toată lumea, pentru sensibilizarea țărilor ăi promovarea inițiativelor. /Cuvântul Liber MS, http://www.cuvantul-liber.ro/articol.asp?ID=70705

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI19 iunie 2013Teme ABAAngajaţii ABA Crişuri, fotbalişti de ocazie în scop caritabil Stadionul FC Bihor a găzduit în weekend "Cupa de fotbal ABA Crişuri", un concurs care a scos la mişcare aproape 100 de angajaţi ai Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri. Împărţiţi în 8 echipe, aceştia au jucat 16 meciuri de fotbal în mai bine de 4 ore.La final, câştigători s-au dovedit reprezentanţii sediului central ABA Crişuri, urmaţi de cei de la Sistemul Hidrotehnic Crişul Alb, iar pe locul trei de reprezentanţii Sistemului Hidrotehnic Barcău. Scopul campionatului a fost de a strânge fonduri pentru susţinerea proiectului "Împreună, dăm o nouă faţă spitalului", prin care Asociaţia "Amia, suflet de copil" îşi propune renovarea saloanelor pentru copii din Spitalul TBC Oradea. "Nu mai puţin de 160 de colegi au răspuns apelului umanitar şi am reuşit să colectăm suma de 1755 de lei, sumă pe care o vom dona asociaţiei "Amia suflet de copil". Astfel de acţiuni sunt bine venite întrucât oferă angajaţilor posibilitatea de a socializa constructiv. După ce au dat dovada de spirit de echipă în perioada de ape mari, colegii au demonstrat, încă o dată că, spiritul de chipă este esenţial în orice activitate. Îi felicit pentru efortul depus", a declarat Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crişuri. /eBIHOREANUL, http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/angajatii-aba-crisuri-fotbalisti-de-ocazie-in-scop-caritabil-108807.html

A.B.A Crisuri, bani pentru spitalul TBCPrima ediţie a competiţiei sportive „Cupa de fotbal A.B.A Crişuri”a fost câştigată sediului central A.B.A Crişuri; pe locul secund s-au clasat reprezentanţii Sistemului Hidrotehnic Crişul Alb, iar pe locul trei reprezentanţii S.H. Barcău. Scopul competiţiei a fost acela de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

183

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/angajatii-aba-crisuri-fotbalisti-de-ocazie-in-scop-caritabil-108807.html

http://www.ebihoreanul.ro/stiri/ultima-or-31-1-19/angajatii-aba-crisuri-fotbalisti-de-ocazie-in-scop-caritabil-108807.html


21.06.2013

a strânge fonduri în vederea susţinerii proiectului social „Împreună, dăm o nouă faţă spitalului”... Proiectul este derulat de Asociaţia „Amia suflet de copil” şi îşi propune renovarea saloanelor pentru copii din Spitalul TBC Oradea. „Nu mai puţin de 160 de colegi au răspuns apelului umanitar şi am reuşit să colectăm suma de 1.755 de lei, sumă pe care o vom dona asociaţiei „Amia suflet de copil”. Astfel de acţiuni sunt bine venite întrucât oferă angajaţilor posibilitatea de a socializa constructiv. După ce au dat dovada de spirirt de echipă în perioada de ape mari, colegii au demonstrat, încă o dată că, spiritul de chipă este esenţial în orice activitate. Îi felicit pentru efortul depus şi sunt convins că, la umrătoarele ediţii vom fi tot mai buni” a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crişuri. /INFORMATIA DE BIHOR, http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8406-aba-criuri-bani-pentru-spitalul-tbc.html

Competitie sportiva cu scop caritabilLa sfârşitul săptămânii trecute, pe Stadionul Iuliu Bodola a avut loc competiţia sportivă „Cupa de fotbal ABA Crişuri”. Competiţia a reunit opt echipe formate din angajaţii ABA Crişuri. Mai bine de patru ore, aproape 100 de fotbalişti au disputat 16 meciuri. Câştigătorii primei ediţii au fost reprezentanţii sediului central A.B.A Crişuri, pe locul secund s-au clasat reprezentanţii Sistemului Hidrotehnic Crişul Alb, iar pe locul trei reprezentanţii Sistemului Hidrotehnic Barcău. De asemenea, festivitatea de premiere a avut şi cel mai bun portar şi golgheter. Scopul acestei copetiţii a fost acela de a strânge fonduri în vederea susţinerii proiectului social: „Împreună, dăm o nouă faţă spitalului”. Acest proiect este derulat de Asociaţia „Amia suflet de copil” şi îşi propune renovarea saloanelor pentru copii din Spitalul TBC Oradea. „Nu mai puţin de 160 de colegi au răspuns apelului umanitar şi am reuşit să colectăm suma de 1.755 de lei, sumă pe care o vom dona asociaţiei «Amia suflet de copil»”, a declarat Dumitru Voloşeniuc, director ABA Crişuri. Proiectul social se desfăşoară în perioada 24 iunie-15 iulie, şi îşi propune să zugrăvească saloanele şi să picteze pe pereţi personaje din basme astfel încât cei mici să aibe parte de încăperi mai vesele. /JURNAL BIHOREAN, http://www.bihon.ro/competitie-sportiva-cu-scop-caritabil/1303171

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

184

http://www.bihon.ro/competitie-sportiva-cu-scop-caritabil/1303171

http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8406-aba-criuri-bani-pentru-spitalul-tbc.html

http://www.informatiadebihor.ro/actualitate/8406-aba-criuri-bani-pentru-spitalul-tbc.html

21.06.2013

Fotbal pentru caritateÎn acest sfârşit de săptămână a avut loc competiţia sportivă „Cupa de fotbal A.B.A Crişuri”. Competiţia s-a desfăşurat pe stadionul F.C.Bihor şi a reunit 8 echipe formate din angajaţii A.B.A Crişuri. Mai bine de 4 ore, aproape 100 de fotbalişti au disputat 16 meciuri. Căştigătorii primei ediţii au fost reprezentanţii sediului central A.B.A Crişuri, pe locul secund s-au clasat reprezentanţii Sistemului Hidrotehnic Crişul Alb, iar pe locul trei, reprezentanţii Sistemului Hidrotehnic Barcău. De asemenea, festivitatea de premiere a avut şi cel mai bun portar şi golgeter. Scopul acestei competiţii a fost acela de a strânge fonduri în vederea susţinerii proiectului social „Împreună, dăm o nouă faţă spitalului”. Acest proiect este derulat de Asociaţia „Amia suflet de copil” şi işi propune renovarea saloanelor pentru copii din Spitalul TBC Oradea. „Nu mai puţin de 160 de colegi au răspuns apelului umanitar şi am reuşit să colectăm suma de 1755 de lei, sumă pe care o vom dona asociaţiei „Amia suflet de copil”. Astfel de acţiuni sunt bine venite, întrucât oferă angajaţilor posibilitatea de a socializa constructiv. După ce au dat dovada de spirirt de echipă în perioada de ape mari, colegii au demonstrat, încă o dată că, spiritul de echipă este esenţial în orice activitate. Îi felicit pentru efortul depus şi sunt convins că, la următoarele ediţii vom fi tot mai buni”, a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crişuri. Proiectul social se desfăşoară în perioada 24 iunie-15 iulie, şi îşi propune să zugrăvească saloanele şi să picteze pe pereţi personaje din basme astfel încât cei mici să aibă parte de încăperi mai vesele. /CRIS TV, http://www.cristv.ro/2013/06/fotbal-pentru-caritate

ADMINISTRAȚIA BAZINALĂ DE APĂ PRUT – BÂRLAD

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

185

http://www.cristv.ro/2013/06/fotbal-pentru-caritate

http://www.cristv.ro/2013/06/fotbal-pentru-caritate

21.06.2013

17 iunie 2013Teme ABASefii de consilii judeţene din judeţele Moldovei se întâlnesc pentru realizarea ”Hărţilor de Hazard şi de Risc la inundaţii”Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va organiza, vineri, ora 10,00, şedinţa Comitetului de Bazin Prut – Bârlad. La eveniment participă presedinţi ale Consiliilor Judeţene Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi , primari din spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, reprezentanţi ai Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi ONG-uri.Tema principală dezbătută va fi realizarea ”Hărţilor de Hazard şi de Risc la inundaţtii”. Realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activităţilor socio-economice. Hărţile de hazard şi de risc la inundaţii pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localităţilor, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcţie de aceste zone. Prin finalizarea hărtilor de hazard şi de risc la inundaţii se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundaţii. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundaţii, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât cresterea gradului de constientizare a procedurilor în situaţii de urgenţă cât şi promovarea implementării măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor. ”Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundaţii. Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 – “Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major de intervenţie 1 – “Protecţia împotriva inundaţiilor”. Valoarea totală a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat”, a declarat Dan Buruiană, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Bazinale de Apă Prut-Bârlad. /Moldovanews.ro,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

186

21.06.2013

http://moldovanews.ro/135579/administratie/sefii-de-consilii-judetene-din-judetele-moldovei-se-intalnesc-pentru-realizarea-%E2%80%9Dhartilor-de-hazard-si-de-risc-la-inundatii%E2%80%9D/

Localitățile situate în bazinul hidrografic Prut – Bârlad vor beneficia de hărți de risc împotriva inundațiilorLocalitățile situate în bazinul hidrografic Prut-Bârlad vor beneficia de hărți de hazard şi de risc la inundații, care vor reprezentata un sprijin important în ceea ce priveşte măsurile pe care autoritățile locale trebuie să le ia pentru evitarea pagubelor produse de revărsarea cursurilor de apă care le traversează. În cadrul şedinței Comitetului de Bazin Prut- Bârlad, desfăşurată vineri, 14 iunie, la Iaşi, membrilor acestui organism le-a fost prezentată strategia privind utilizarea hărților de hazard şi de risc la inundații, lucrări întocmite de firma Top Ram Project SRL, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană şi Guvernul României. ”Hărțile de hazard şi cele de risc la inundații reprezintă o sursă importantă de informații necesară comunităților, pentru identificarea riscurilor la inundații, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea ți reevaluarea acestora în vederea reducerii efectelor inundațiilor. Hărțile de hazard la inundații cuprins zonele geografice susceptibile de a fi inundate. Harta de risc natural la inundații cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone: zone în care se impune instituirea interdicției de amplasare a construcțiilor definitive, unde frecvența inundațiilor, adâncimea apei, viteza acesteia şi durata inundațiilor fac din acestea o cale de scurgere a apelor mari, respectiv zone construite care prezintă risc major la inundații, zona care urmează să fie apărate prin măsuri structurale şi nestructurale, conform strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu şi lung”, a declarat Corneliu Crețu, directorul general al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad. Potrivit acestuia, realizarea hărților de hazard la inundații facilitează actualizarea Planurilor de apărare a localităților împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic Prut-Bârlad, cu impact benefic asupra activităților socio-economice. Tot în cadrul şedinței Comitetului de Bazin Prut – Bârlad a fost prezentat şi planul de amenajare a bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, fiind analizate şi ulterior aprobate şi listele lucrărilor reactualizate. De asemenea,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

187




21.06.2013

membrii Comitetului de Bazin Prut – Bârlad l-a reconfirmat în funcția de preşedinte al acestui organism pe preşedintele Consiliului Județean (CJ) Iaşi, Cristian Adomniței. În funcția de vicepreşedinte al Comitetului de Bazin Prut – Bârlad a fost reconfirmat Corneliu Crețu, directorul general al Administrației Bazinele de Apă Prut – Bârlad. Printre membrii acestui organism se numără, prefectul județului Botoşani, preşedinții CJ Botoşani, Vaslui şi Galați, primarii municipiilor Vaslui şi Tecuci, precum şi directorii generali ai SC ApaVital SA Iaşi, Agenției de Protecție a Mediului (APM) Iaşi şi, respectiv, Direcției de Sănătate Publică (DSP) Iaşi. /InfoIS.ro, http://infois.ro/?p=5999

Moldova fara inundatii"Moldova fara inundatii - o perspectiva mai buna". Sub acest generic, sefii administratiilor locale din judetele amplasate de-a lungul raului Prut s-au reunit la Iasi, la sedinta Comitetului de bazin Prut - Barlad. Totul pentru a pune la punct ultimele detalii referitoare la intocmirea hartilor de hazard si de risc la inundatii. Cu ajutorul hartilor de hazard si de risc la inundatii, edilii vor sti dinainte bunurile pe care trebuie sa le protejeze in cazul unor viituri.Corneliu Cretu, director Adm. Bazinala Prut-Barlad: Ce punem noi la dispozitie ajuta foarte mult in stabilirea eventual a masurilor si a pagubelor care pot fi produse o estimare bineinteles a pagubelor care pot fi produse din inundatii. Consiliile judetene, care trebuie sa intocmeasca hartile de risc, au dat asigurari ca acestea sunt in lucru. Asta cu atat mai mult cu cat in 2010, in judetul Botosani au fost inregistrate pagube uriase din cauza inundatiilor.Costica Macaleti, prefect Botosani: Administratia bazinala va gasi resursele sa executam o lucrare nepermanenta la Dorohoi, pe paraul Intors. Legat de Prut, am avut inundatii foarte mari la Radauti Prut, aproape de intrarea Prutului in tara, in coada lacului de la Stanca Costesti. Trebuie avuta o atitudine mai severa asupra autorizatiilor de case, locuinte in zonele inundabile. La randul lor, oficialii din Vaslui au promis ca documentele vor fi realizate in termenul stabilit.Vasile Mihalache, vicepresedinte CJ Vaslui: La ora actuala judetul Vaslui s-a confruntat cu inundatii in urma ultimelor ploi cazute. Nu putem sa ne plangem cumva ca a iesit

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

188

http://infois.ro/?p=5999

21.06.2013

Barladul din matca, sau Prutul ne-a inundat dar sunt cateva mii de hectare care au avut de suferit din cauza ultimelor ploi. Consiliul Judetean gandeste un plan de actiune avand in vedere toate aceste suprafete .Hartile de risc si de harzard la inundatii trebuie finalizate pana in luna decembrie. Cu ajutorul lor, oamenii care locuiesc in zone predispuse la a fi inundate vor fi anuntati din timp de riscuri pentru a-si putea salva macar o parte din bunuri. /Tele M, http://www.telem.ro/telem/local/69345-video-moldova-fara-inundatii.html

Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad”, analizat la IașiAdministraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad organizeaza azi la Iaşi şedinţa Comitetului de Bazin Prut – Bârlad. La sedința Comitetului de Bazin participă presedinți ale Consiliilor Județene Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galați , primari din spațiul hidrografic Prut-Bârlad, reprezentanți ai Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi ONG-uri.Tema principală dezbătută va fi realizarea ”Hărților de Hazard şi de Risc la inundaţii”.Realizarea hărților de hazard şi de risc la inundații va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activităților socio-economice. Hărțile de hazard şi de risc la inundații pot ajuta la planificarea şi dezvoltarea localităților, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcție de aceste zone. Prin finalizarea harţilor de hazard şi de risc la inundații se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundații. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundații, campaniile de conştientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât creşterea gradului de conştientizare a procedurilor în situații de urgență cât şi promovarea implementării măsurilor de protecție împotriva inundațiilor. Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundații. Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

189

http://www.telem.ro/telem/local/69345-video-moldova-fara-inundatii.html

21.06.2013

POS Mediu. Valoarea totală a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat. /Agro-Tv.ro, http://www.agro-tv.ro/proiectul-harti-de-hazard-si-de-risc-la-inundatii-in-bazinul-hidrografic-prut-barlad-analizat-la-iasi/

Precipitaţiile din ultimele zile continuă să producă pagube în judeţStarea vremii din această săptămână a dat mari bătăi de cap ieşenilor. La nivelul judeţului s-au înregistrat pagube de milioane de lei, au fost avariate drumuri, podeţe, locuinţe şi terenuri. În plus, două persoane sunt date dispărute de patru zile, iar alta a murit. Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din comuna Fântânele şi oraşul Podu Iloaiei au raportat o serie de pagube provocate de precipitaţii şi scurgeri de pe versanţi, care au avut loc marţi. Astfel, în comuna Fântânele au fost afectate cinci podeţe şi 300 de metri de drum comunal, iar în Podu Iloaiei o suprafaţă de 42 de hectare de păşune.Comitetele locale pentru situaţii de urgenţă din comunele Răducăneni şi Holboca au raportat pagube produse miercuri, 12 iunie. În localitatea Bohotin precipitaţiile abundente au generat scurgeri de pe versanţi în urma cărora un bărbat de 67 de ani şi-a pierdut viaţa. În aceeaşi localitate au fost afectate zece podeţe, 400 hectare de teren arabil, 20 de hectare de păşune şi 500 metri de drum naţional. Comitetul local pentru situaţii de urgenţă Holboca a comunicat că pe data de 12 iunie, intensificări ale vântului au provocat defecţiuni la reţeaua electrică din localitatea Orzeni. Doi stâlpi au fost rupţi, iar patru familii au rămas fără energie electrică. Furnizarea energiei electrice a fost reluată în seara zilei de 12 iunie. „Toate datele prezentate au fost trimise de la nivelul comitetelor locale pentru situaţii de urgenţă. Echipe formate din reprezentanţi ai mai multor instituţii vor verifica fiecare situaţie raportată de comitetele locale pentru situaţii de urgenţă şi vor stabili în ce proporţie au fost avariate obiectivele“, a declarat Felix Guzgă, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Iaşi.Hărţi de hazard și de risc la inundaţiiÎn această dimineaţă, Administraţia Bazinală de Apă Prut-Bârlad va organiza o nouă şedinţă aComitetului de Bazin Prut – Bârlad. Tema principală dezbătută va fi realizarea „Hărților de Hazard şi de Risc la inundații“. La acest eveniment vor participa preşedinți

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

190

http://www.agro-tv.ro/proiectul-harti-de-hazard-si-de-risc-la-inundatii-in-bazinul-hidrografic-prut-barlad-analizat-la-iasi/

http://www.agro-tv.ro/proiectul-harti-de-hazard-si-de-risc-la-inundatii-in-bazinul-hidrografic-prut-barlad-analizat-la-iasi/

21.06.2013

ale consiliilor județene din Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galați, primari din spațiul hidrografic Prut-Bârlad, reprezentanți ai Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi ONG-uri. Realizarea acestui proiect va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic Prut-Bârlad, având astfel un impact benefic major asupra activităților socio-economice. Hărțile de hazard şi de risc la inundații pot ajuta la planificarea si dezvoltarea localităților, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcție de aceste zone. Prin finalizarea acestor hărţi se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundații. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundații, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât cresterea gradului de constientizare a procedurilor în situații de urgență cât şi promovarea implementării măsurilor de protecție împotriva inundațiilor. Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundații. Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad“ a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 – „Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc“, Domeniul major de intervenţie 1 – „Protecţia împotriva inundaţiilor“. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 25 milioane de lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat. /Flacara Iasului, http://flacaraiasului.info/ro/mai2013/1/6446/Precipita%C5%A3iile-din-ultimele-zile-continu%C4%83-s%C4%83-produc%C4%83-pagube-%C3%AEn-jude%C5%A3.htm

Iesenii vor afla care sunt zonele predispuse la inundatii Astazi a fost prezentat proiectul "Harti de hazard si de risc la inundatii in bazinul hidrografic Prut -Barlad". Proiectul este finantat prin POS - Mediu, valoarea totala a acestuia fiind de 25 de milioane de lei. Durata proiectului a fost de 16 luni, fiind realizate masuratori topografice pe 68 de rauri din bazinul hidrografic Prut - Barlad, masuratori topo - geodezice, o analiza morfologica si hidrologica pentru o suprafata de peste

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

191

http://flacaraiasului.info/ro/mai2013/1/6446/Precipita%C5%A3iile-din-ultimele-zile-continu%C4%83-s%C4%83-produc%C4%83-pagube-%C3%AEn-jude%C5%A3.htm

http://flacaraiasului.info/ro/mai2013/1/6446/Precipita%C5%A3iile-din-ultimele-zile-continu%C4%83-s%C4%83-produc%C4%83-pagube-%C3%AEn-jude%C5%A3.htm

21.06.2013

22.000 de kilometri patrati si modelare hidraulica a unei retele hidrografice de circa 3.000 de kilometri. Realizarea hartilor de hazard si de risc la inundatii vor facilita actualizarea planului de aparare impotriva inundatiilor in spatiul hidrografic Prut - Barlad. Pana la finalul anului, autoritatile locale vor stabili cu precizie zonele care prezinta cel mai mare grad de risc la inundatii si masurile ce pot fi luate in aceste situatii, in urma rezultatelor obtinute prin masuratori. /Buna Ziua Iasi, http://www.bzi.ro/iesenii-vor-afla-care-sunt-zonele-predispuse-la-inundatii-update-foto-video-371102

Localitățile situate în bazinul hidrografic Prut – Bârlad vor beneficia de hărți de risc împotriva inundațiilorLocalitățile situate în bazinul hidrografic Prut-Bârlad vor beneficia de hărți de hazard şi de risc la inundații, care vor reprezentata un sprijin important în ceea ce priveşte măsurile pe care autoritățile locale trebuie să le ia pentru evitarea pagubelor produse de revărsarea cursurilor de apă care le traversează. În cadrul şedinței Comitetului de Bazin Prut- Bârlad, care a avut loc, ieri, la Iaşi , membrilor acestui organism le-a fost prezentată strategia privind utilizarea hărților de hazard şi de risc la inundații, lucrări întocmite de firma Top Ram Project SRL, în cadrul unui proiect finanțat de Uniunea Europeană şi Guvernul României. ”Hărțile de hazard şi cele de risc la inundații reprezintă o sursă importantă de informații necesară comunităților, pentru identificarea riscurilor la inundații, analiza şi evaluarea lor, tratarea, monitorizarea ți reevaluarea acestora în vederea reducerii efectelor inundațiilor. Hărțile de hazard la inundații cuprins zonele geografice susceptibile de a fi inundate. Harta de risc natural la inundații cuprinde, în principal, delimitarea următoarelor zone: zone în care s eimpune instituirea interdicției de amplasare a construcțiilor definitive, unde frecvența inundațiilor, adâncimea apei, viteza acesteia şi durata inundațiilor fac din acestea o cale de scurgere a apelor mari, respectiv zone construite care prezintă risc majorar la inundații, zona care urmează să fie apărate prin măsuri structurale şi nestructurale, confor strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu şi lung”, a declarat Corneliu Crețu, directorul general al Administrației Bazinale de Apă Prut – Bârlad. Potrivit acestuia,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

192

http://www.bzi.ro/iesenii-vor-afla-care-sunt-zonele-predispuse-la-inundatii-update-foto-video-371102

http://www.bzi.ro/iesenii-vor-afla-care-sunt-zonele-predispuse-la-inundatii-update-foto-video-371102

21.06.2013

realizarea hărților de hazard la inundații facilitează actualizarea Planurilor de apărare a localităților împotriva inundațiilor în spațiul hidrografic Prut-Bârlad, cu impact benefic asupra activităților socio-economice. Tot în cadrul şedinței Comitetului de Bazin Prut – Bârlad a fost prezentat şi planul de amenajare a bazinelor hidrografice Prut şi Bârlad, fiind analizate şi ulterior aprobate şi listele lucrărilor reactualizate. De asemenea, membrii Comitetului de Bazin Prut – Bârlad l-a reconfirmnat în funcția de preşedinte al acestui organism pe preşedintele Consiliului Județean (CJ) Iaşi, Cristian Adomniței. În funcția de vicepreşedinte al Comitetului de Bazin Prut – Bârlad a fost reconfirmat Corneliu Crețu, directorul general al Administrației Bazinele de Apă Prut – Bârlad. Printre membrii acestui organism se numără, prefectul județului Botoşani, preşedinții CJ Botoşani, Vaslui şi Galați, primarii municipiilor Vaslui şi Tecuci, precum şi directorii generali ai SC ApaVital SA Iaşi, Agenției de Protecție a Mediului (APM) Iaşi şi, respectiv, Direcției de Sănătate Publică (DSP) Iaşi. /24de ore, http://24-ore.ro/?p=1999

Analiza stadiului hărţilor de risc la inundaţii pentru Lunca PrutuluiAstăzi, Administraţia Bazinală de Apă (ABA) Prut-Bârlad se întruneşte pentru a discuta despre realizarea „Hărţilor de Hazard şi de Risc la inundaţii”, la dezbateri participând şi presedinţii Consiliilor Judeţene Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, primari ai unor localităţi din bazinul hidrografic Prut-Bârlad, reprezentanţi ai Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi ONG-uri de protecţia mediului. Realizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii va facilita actualizarea Planului de apărare împotriva inundaţiilor în spaţiul hidrografic Prut-Bârlad. Aceste hărţi sunt utile şi la planificarea dezvoltării localităţilor din zonele riverane cursurilor de apă, prin identificarea zonelor cu risc ridicat şi amplasarea proiectelor de dezvoltare în funcţie de aceste zone.„Prin finalizarea hărţilor de hazard şi de risc la inundaţii se promovează o puternică conştientizare a riscului real la inundaţii. Astfel se pot identifica cu exactitate şi rapiditate zonele critice doar printr-o interogare rapidă a bazei de date. Prin identificarea obiectivelor cu risc la inundaţii, campaniile de constientizare pot fi folositoare în caz de risc maxim. Se are în vedere atât creşterea gradului de conştientizare a procedurilor în situaţii de urgenţă, cât şi promovarea implementării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

193

http://24-ore.ro/?p=1999

21.06.2013

măsurilor de protecţie împotriva inundaţiilor. Utilizarea modelelor hidraulice calibrate şi actualizarea permanentă a bazei de date va permite luarea deciziilor în timp real în managementul riscului la inundaţii”, se spune în comunicatul semnat de purtătorul de cuvânt al ABA Prut-Bârlad, Dan Buruiană. Proiectul „Hărţi de hazard şi de risc la inundaţii în bazinul hidrografic Prut-Bârlad” a beneficiat de finanţare de la Uniunea Europeană, prin POS Mediu, în cadrul AXEI PRIORITARE 5 – „Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”, Domeniul major de intervenţie 1 – „Protecţia împotriva inundaţiilor”. Valoarea totală a proiectului a fost de 25.367.640,00 lei (fără TVA), din care 80% reprezintă finanţare europeană şi 20% cofinanţare de la bugetul de stat. /Presagalati.ro, http://www.presagalati.ro/analiza-stadiului-hartilor-de-risc-la-inundatii-pentru-lunca-prutului/36466.html

Iesenii vor afla care sunt zonele predispuse la inundatii Ieri, a fost prezentat proiectul european privind reducerea riscului inundatiilor in bazinul hidrografic Prut-Barlad. "Realizarea hartilor de hazard si de risc la inundatii" presupune realizarea planului de aparare împotriva inundatiilor în toate comunele din sase judete din Moldova. Valoarea totala a proiectului a fost de 25 de milioane de lei, 80 la suta reprezentand finantarea europeana si 20 la suta cofinantare de la bugetul de stat. Pana la finalul anului, autoritatile locale vor stabili cu precizie zonele care prezinta cel mai mare grad de risc la inundatii si masurile ce pot fi luate in aceste situatii. Astfel, hartile vor fi puse la dispozitia autoritatilor locale din judet, care pe baza informatiilor obtinute, vor elabora hartile de risc in cazul revarsarii cursurilor de apa. In urma unei analize hidrologice cu ajutorul hartilor, specialistii sustin ca in cazul in care peste 1.000 de ani, va fi o viitura in zona bazinului Tansa-Belcesti, barajul se va rupe, fiind inundate caselor celor care locuiesc in aceasta zona. Tot peste 1.000 de ani, daca in orasul Dorohoi, din Botosani, va fi o viitura care va dura 14 ore, iar debitul apei va fi de 400 metri cubi pe secunda, cartierele situate la intrarea in Iasi vor fi inundate. "In anul 2006 s-a elaborat un plan de amenajare a tuturor bazinelor hidrografice din tara, in baza caruia au fost promovate o serie deproiecte, astfel incat sa fie elaborate hartile de hazard si risc la inundatii. Hartile sunt in sarcina noastra, pe care le putem pune la dispozitia consiliilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

194

http://www.presagalati.ro/analiza-stadiului-hartilor-de-risc-la-inundatii-pentru-lunca-prutului/36466.html

http://www.presagalati.ro/analiza-stadiului-hartilor-de-risc-la-inundatii-pentru-lunca-prutului/36466.html

21.06.2013

judetene ce au stabilit ca pana la data de 31 decembrie, sa se realizeze hartile de risc pentru fiecare localitate. Inundatiile din aceste zile au fost provocate de revarsarile de pe versanti, nefiind depasite cotele de atentie de pe raurile din judet", a declarat Corneliu Cretu, director al Administratiei Bazinale de Apa Prut-Barlad. /Buna Ziua Iasi, http://www.bzi.ro/iesenii-vor-afla-care-sunt-zonele-predispuse-la-inundatii-foto-video-371257

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT21 iunie 2013Teme ABACanalul Bega –mândria Timişoarei – poate reface legătura cu Europa Centrală şi de Vest Are lungimea de 44 kilometri numai pe teritoriul ţării noastre până la graniţa cu Serbia şi a reprezentat cândva mândria Timişoarei. Lungimea pe teritoriul ţării vecine este de 72 de kilometri. Adesea era comparat cu râul Sena, care taie centrul Parisului. Canalul Bega a devenit atât de cunoscut la nivel naţional, încât atunci când este utilizată expresia “oraşul de pe Bega”, imediat omul ştie că e vorba de Timişoara.Begheiul făcea legătura cu Europa Centrală şi de VestCândva, vapoarele circulau pe aici până în Germania. Din păcate, regimul comunist a ignorat acest canal în totalitate, iar rezultatul s-a văzut. Grosimea mâlului de pe fundul apei ajunsese până la 1 metru, iar adâncimea pe unele locuri era extrem de mică, în afara oraşului. Astfel, Administraţia Bazinală de Ape Banat (ABAB) Timişoara, Primăria Timişoara şi organizaţii ale societăţii civile încearcă să-i redea importanţa turistică şi de agrement de altădată şi organizează anual Festivalului Bega Bulevard. Şenalul Bega a fost primul canal navigabil construit în România şi, acum, poate fi din nou navigabil. Titu Bojin, fostul director ABAB, actualmente preşedintele Consiliului Judeţean Timiş, a subliniat că pentru majoritatea timişorenilor, râul Bega a însemnat un mic titlu de glorie şi, chiar dacă nu era unul dintre râurile interioare de o deosebită importanţă, avea o calitate unică – era singurul navigabil, iar Timişoara avea port. Transportul de pasageri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

195

http://www.bzi.ro/iesenii-vor-afla-care-sunt-zonele-predispuse-la-inundatii-foto-video-371257

http://www.bzi.ro/iesenii-vor-afla-care-sunt-zonele-predispuse-la-inundatii-foto-video-371257

21.06.2013

pe apă decurgea atât de bine, încât a cunoscut un vârf de până la 500.000 de pasageri, în anul 1944. Bega făcea legătură cu Europa Centrală şi de Vest, iar mărfurile grele puteau fi transportate până la Rotterdam.Titu Bojin: “E un vis vechi al meu şi al timişorenilor”Mai mult, ABAB Timişoara, în colaborare cu Primăria Timişoara, va da posibilitatea timişorenilor să utilizeze şi Canalul Bega pentru deplasările de zi cu zi prin oraş. Şase vaporaşe vor circula pe Bega şi vor îmbunătăţi transportul în comun. Ele vor avea zece staţii, de-a lungul canalului. În plus, vor fi amenajate şi piste de biciclete. Locul e ideal pentru asemenea deplasări. Nu circulă maşini şi nu există nici poluare. La construirea pistelor va contribui şi Consiliul Judeţean Timiş. Numai pe partea de vest a ţării, Şenalul Bega are lungimea de 44 de kilometri, până la graniţa cu Serbia şi a reprezentat cândva mândria Timişoarei. Conform istoricilor, primul care a demarat canalizarea Begăi a fost generalul de cavalerie Claudius Florimund Mercy, numit guvernatorul Banatului Timişean, la recomandarea prinţului Eugeniu de Savoya. Construirea canalului a început de lângă Făget, până în apropiere de Timişoara. În noiembrie 1732, circula deja primul vapor până la Pancevo, dar din cauza dificultăţilor de navigare, în special a numeroaselor praguri de nisip, traseul a fost abandonat. Izvoarele istorice mai susţin că, în perioada 1735 - 1754, s-a construit o nouă variantă de canal, mai la sud, între Timişoara şi Klek. Noul traseu a fost mult mai drept şi favorabil navigaţiei. Prin intermediul canalului, Timişoara a beneficiat, până la construirea căii ferate (1957), de singura cale de legătură cu Europa Centrală şi de Vest, astfel încât mărfurile grele puteau fi transportate până la Rotterdam. După 1967, navele de pasageri au fost retrase. La 1 octombrie 2008, în prezenţa tuturor autorităţilor locale, au început lucrările de decolmatare şi ecologizare a Canalului Bega, pornind de la Uzina Hidroelectrică Timişoara până la frontiera cu Serbia, pe o lungime de 44 de km, pentru ca Şenalul Bega să redevină, în sfârşit, navigabil. “E un vis mai vechi al meu şi al timişorenilor”, a spus atunci Titu Bojin.Din apă au fost scoşi 700.000 de metri cubi de mâlPentru ecologizarea Canalului Bega, pe sectorul Timişoara – frontieră Serbia, s-a dragat pe o distanţă de aproximativ 44 de km, în scopul refacerii secţiunii iniţiale a acestuia, respectiv o secţiune trapezoidală, cu lăţimea bazei de 15 m, taluze variabile, adâncimea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

196

21.06.2013

apei 2,5 - 4 m, cu diguri pe ambele maluri şi s-au evacuat din albie aproximativ 700.000 mc de nămoluri şi material solid, care a fost depozitat corespunzător normelor actuale de protecţia mediului, în 5 depozite ecologice, în care s-a asigurat o perfectă şi sigură izolare faţă de mediul înconjurător. La această dată, lucrările privind dragarea Canalului Bega şi depunerea materialului rezultat în depozite ecologice sunt finalizate. Sorina Neaga, PR ABAB Timişoara, a spus că pe râul navigabil au fost realizate, în timp, două noduri hidrotehnice (Sânmihaiu Român şi Sânmartinu Maghiar), având ca scop menţinerea unor nivele controlate, pentru asigurarea navigaţiei pe canal (iniţial pentru vase de 500 de tone), pentru asigurarea nivelelor la prizele de apă ale consumatorilor care prelevă apă din canal, cât şi pentru alte folosinţe din oraşul Timişoara (agrement, evacuarea sistemelor de canalizare etc.). În acest moment, navigaţia este întreruptă din cauza stării avansate de degradare a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român. În anul 2011, au fost începute şi realizate lucrări la investiţia „Punerea în siguranţă a Nodului Hidrotehnic Sânmihaiu Român, judeţul Timiş” etapa I - “Lucrări pentru devierea apei prin ecluză, pentru punerea la uscat a barajului stăvilar”, etapă finanţată prin Banca Mondială. În continuare, se întreprind măsuri privind promovarea etapei a II-a, care să cuprindă realizarea tuturor lucrărilor necesare pentru punerea în siguranţă a barajului şi reabilitării ecluzei. În acest sens, s-a solicitat reactualizarea studiului de fezabilitate şi introducerea proiectului în lista de investiţii a Administraţiei Bazinale de Apă Banat pentru anul 2013. /ZIUA DE VEST, http://ziuadevest.ro/actualitate/40202-canalul-bega-mandria-timioarei--poate-reface-legtura-cu-europa-central-i-de-vest.html

17 iunie 2013Teme ABALacul barajului Breazova va fi golitREŞIŢA – În perioada 17 iunie – 15 august, lacul de acumulare Breazova va fi golit pentru demararea unor lucrări de retehnologizare a barajului. Conform reprezentanţilor CEZ România, proprietarii instalaţiei, lucrările presupun înlocuirea celor două conducte de golire de fund, a vanelor de siguranţă şi a celor de serviciu, precum şi instalarea unui

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

197

http://ziuadevest.ro/actualitate/40202-canalul-bega-mandria-timioarei--poate-reface-legtura-cu-europa-central-i-de-vest.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/40202-canalul-bega-mandria-timioarei--poate-reface-legtura-cu-europa-central-i-de-vest.html

21.06.2013

sistem de acţionare electrică a vanelor de serviciu şi a unui sistem de măsurare a nivelului apei din baraj a debitelor evacuate prin vanele de serviciu şi pentru comanda acestora. CEZ estimează că pentru înlocuirea vanelor de siguranţă vor fi necesare zece zile, urmând ca la finalizarea acestei lucrări barajul să fie reumplut pe cale naturală, dar şi prin aflux suplimentar de apă din lacul Gozna, situat în amonte. Apa va fi evacuată în râul Bârzava şi, ulterior, în lacul Secu. Barajul şi acumularea Breazova (Văliug), amplasate pe râul Bârzava în aval de comuna Văliug, au fost puse în funcţiune în anul 1909. Lacul de acumulare are un volum de aproape 1 milion mc, iar barajul este construit din zidărie de piatră. /CAON, http://www.caon.ro/lacul-barajului-breazova-va-fi-golit/1302773

Cod Galben de inundaţii pe Dunăre. Aerul cald TROPICAL se simte puternic în Câmpia de VestConform ANM, pe Dunăre, duminică intră în vigoare un cod galben de inundaţii. În Câmpia de Vest şi în Câmpia Română, valorile termice vor atinge şi pragul de 35 de grade pe seama invaziei aerului fierbinte tropical venit din nordul Africii.Dunărea va fi sub atenţionare de cod galben între localităţile Gruia şi Zimnicea, sector pe care este îndiguită, din 16 până pe 23 iunie, urmând ca debitul maxim la intrarea în ţară să fie de 10.600 de metri cubi pe secundă, pe 17 iunie. Se instituie cod galben (faza I de apărare) pe Dunăre, pe sectorul Gruia – Zimnicea (judeţele Mehedinţi, Dolj, Olt şi Teleorman), şi se va menţine depăşită cota de atenţie la Isaccea (judeţul Tulcea), începând cu data de 16 iunie, ora 6.00, şi până pe 23 iunie, ora 18.00, potrivit unei atenţionări emise de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor (INHGA).Încălzire puternicăÎn acest weekend s-a intrat într-un proces brusc de încălzire. Încălzirea este pusă pe seama invaziei aerului cald tropical nord-african peste întreaga jumătate de sud a continentului. Astfel, după cum arată hărţile de tendinţă a maselor de aer, se poate observa cum nuanţele de roşu intens ce reprezintă aerul fierbinte tropical vor imbrăca întreaga ţară. Ca urmare, valorile termice maxime se vor apropia sau chiar vor atinge pragul de caniculă (35 de grade considerat pentru România) îndeosebi în Câmpia de Vest şi in Campia Romana. Fenomenele asociate instabilitatii atmosferice sunt tot mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

198

http://www.caon.ro/lacul-barajului-breazova-va-fi-golit/1302773

21.06.2013

putine, urmand sa mai avem parte de cateva ploi de vara, in special in zonele inalte de relief si numai in orele dupa-amiezelor. (sursa: realitatea.net) /NEWS TIMISOARA, http://www.newstimisoara.ro/stiri/cod-galben-de-inundatii-pe-dunare-aerul-cald-tropical-se-simte-puternic-in-campia-de-vest

Hidrologii spun ca viitura ce se apropie de Romania nu va crea problemeSituatia pe Dunare, in Caras-Severin, este in continuare monitorizata. Viitura se apropie de Romania si se estoimeaza ca maine va fi atins un debit maxim de 10.600 m/sec , la Bazias, cu 4000 mc mai mult decat media lunii iunie. Hidrologii dau asigurari ca cel putin in amonte de barajul de la Portile de Fier , unda nu va crea nici o problema. /RADIO RESITA, http://www.radioresita.ro/ro_ro/hidrologii-spun-ca-viitura-ce-se-apropie-de-romania-nu-va-crea-probleme-1313

Teme de mediuCercetasii timisoreni au curatat Padurea Verde de gunoaieCercetaşii Centrului Local „Licos” Timişoara au ieşit astăzi la iarbă verde. Nu au mers în mijlocul naturii pentru a se recrea sau la picnic, ci pentru a strânge gunoaiele lăsate în urmă de adulții care îşi petrec weekend-urile la Pădurea Verde. Înarmați cu mănuşi şi saci de gunoi, cincisprezece cercetaşi ai Centrului Local „Licos” Timişoara au mers în această dimineață la Pădurea Verde, pentru o acțiune de ecologizare. Micuții au strâns opt saci de deşeuri lăsate în urmă de cei care se recreează în zonă, dar uită să strângă după ei. “Participă 15 copii, adică o patrulă de temerari şi una de lupişori. Am strâns aproximativ 8 saci şi o maşină de spălat. Am găsit gunoaie, pet-uri, bucăți de ziduri, cărămizi, haine vechi, de toate. O să vină cei de la Retim să le ia”, a declarat Cătălin Păcurar, coordonatorul acțiunii. Micuții ştiu de pe acum cât de importantă este protejarea mediulului înconjurător şi nu se dau în lături de la muncă.“E important să curățăm pădurea ca să fie curat”, ne-a spus Raul, unul dintre cercetaşi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

199

http://www.radioresita.ro/ro_ro/hidrologii-spun-ca-viitura-ce-se-apropie-de-romania-nu-va-crea-probleme-1313

http://www.radioresita.ro/ro_ro/hidrologii-spun-ca-viitura-ce-se-apropie-de-romania-nu-va-crea-probleme-1313

http://www.newstimisoara.ro/stiri/cod-galben-de-inundatii-pe-dunare-aerul-cald-tropical-se-simte-puternic-in-campia-de-vest

http://www.newstimisoara.ro/stiri/cod-galben-de-inundatii-pe-dunare-aerul-cald-tropical-se-simte-puternic-in-campia-de-vest

21.06.2013

Acțiunea face parte dintr-un proiect mai amplu, „Centenarul Cercetăşiei”, care marchează 100 de ani de activitate ai Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României. Centrul local din Timişoara este unul dintre cele 48 de centre locale, care numără 40 de cercetaşi împărțiți în mai multe patrule: lupişori, temerari şi exploratori. Cercetaşii promovează respectarea şi cunoaşterea naturii, dezvoltarea spiritului de echipă şi a individului. /TION, http://www.tion.ro/cercetasii-timisoreni-au-curatat-padurea-verde-de-gunoaie/1302711

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT19 – 21 iunie 2013Teme ABAÎn scopul realizării celui de-al doilea Plan de Management al Bazinului Hidrografic Olt, Calendarul privind activităţile de participare a publicului La nivelul Uniunii Europene au fost promovate instrumente legislative pentru protecţia şi managementul durabil al resurselor de apă. Dintre acestea, o importanţă deosebită o are Directiva Cadru Apa 2000/60/EC, care asigură cadrul necesar gospodăririi durabile a apei, ceea ce presupune gestiunea cantitativă şi calitativă a apelor, având ca scop atingerea „stării bune” a apelor. Implementarea Directivei Cadru Apa 2000/60/CE în România reprezintă un proces în continuă desfăşurare. Primul Plan Naţional de Management – sinteza celor 11 Planuri de Management ale Bazinelor/Spaţiilor Hidrografice a fost publicat în decembrie 2009. iar în martie 2010 a fost raportat către Comisia Europeană. După derularea procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA), Planul de Management al bazinului hidrografic Olt a primit avizul de mediu şi a fost aprobat prin HG nr. 80/2011 pentru aprobarea Planului naţional de management aferent porţiunii din bazinul hidrografic internaţional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, publicat în Monitorul Oficial nr. 265 din 14 aprilie 2011. În anul 2012 s-a realizat raportul privind stadiul implementării programelor de măsuri stabilite în cadrul primului Plan de Management al bazinului hidrografic Olt, raport transmis către Comisia Europeană în decembrie 2012. În acord cu art.14 al Directivei

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

200

http://www.tion.ro/cercetasii-timisoreni-au-curatat-padurea-verde-de-gunoaie/1302711

http://www.tion.ro/cercetasii-timisoreni-au-curatat-padurea-verde-de-gunoaie/1302711

21.06.2013

Cadru Apă, fiecare stat membru trebuie să publice calendarul şi programul de lucru privind activităţile de participare a publicului în scopul realizării celui de-al doilea Plan de Management, cu cel puţin trei ani înaintea finalizării acestuia. Documentul mai sus amintit a fost publicat pe website-ul Administraţiei Naţionale „Apele Române” şi al Administraţiei Bazinale de Apă Olt, în data de 21 decembrie 2012. Succesul acestei Directive se bazează pe o strânsă cooperare şi pe acţiuni coerente la nivelul Comunităţii, a statelor membre şi la nivel bazinal, precum şi pe informarea, consultarea şi participarea publicului, inclusiv a utilizatorilor de apă. A.N. „Apele Române” doreşte să atragă atenţia tuturor celor interesaţi asupra principalelor termene şi activităţi ce se vor derula în vederea elaborării Planului de Management pentru perioada 2015-2021, astfel încât factorii interesaţi şi publicul larg să participe activ în cadrul etapelor de informare şi consultare şi să contribuie la procesul de îmbunătăţire a Planurilor de Management pe baza observaţiilor sau comentariilor primite din partea acestora. /Viata Valcii, http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/16147-in-scopul-realizrii-celui-de-al-doilea-plan-de-management-al-bazinului-hidrografic-olt-calendarul-privind-activitile-de-participare-a-publicului-.html

Inundaţii în Harghita!O ploaie torenţială căzută în zona montană din Harghita a dus la formarea unei viituri şi la ieşirea din matcă a pârâului Homorodul Mic, care a inundat mai multe case şi anexe gospodăreşti din localitatea Căpâlniţa. Potrivit ISU Harghita, au fost inundate 16 case, 31 de anexe gospodăreşti, zece hectare de păşune şi apele au afectat 5 km de drum comunal şi 2 kilometri de drum forestier. Judeţul Harghita s-a aflat astăzi sub Cod Portocaliu de ploi abundente şi vijelii care a fost instituit pe raza a 19 localităţi,printre care şi Căpâlniţa. /Radio Mureş HR, http://www.radiomures.ro/stiri/inunda_ii_in_harghita.html

Inundaţii aseară în Harghita din cauza pârâului Homorodul MicO ploaie torenţială căzută în zona montană din Harghita a dus, aseară, la formarea unei viituri şi la ieşirea din matcă a pârâului Homorodul Mic. Acesta a inundat mai multe case

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

201

http://www.radiomures.ro/stiri/inunda_ii_in_harghita.html

http://www.viatavalcii.ro/index.php/component/content/article/45-univers-valcean/16147-in-scopul-realizrii-celui-de-al-doilea-plan-de-management-al-bazinului-hidrografic-olt-calendarul-privind-activitile-de-participare-a-publicului-.html



21.06.2013

şi anexe gospoodăreşti din localitatea Căpâlniţa. Potrivit ISU Harghita, au fost inundate 35 de case şi 65 de anexe gospodăreşti, zece hectare de păşune şi apele au afectat 9 km de drum comunal şi 2 kilometri de drum forestier. De asemenea, au fost inundate şi 9 pivniţe în oraşul Vlăhiţa, ştrandul din oraş, fiind afectată şi o porţiune de drum judeţean. Judeţul Harghita s-a aflat ieri sub Cod Portocaliu de ploi abundente şi vijelii care a fost instituit pe raza a 19 localităţi, printre care şi Căpâlniţa şi Vlăhiţa. /Radio Mureş HR, http://www.radiomures.ro/stiri/inunda_ii_aseara_in_harghita_din_cauza_paraului_homorodul_mic.html

17 iunie 2013Teme similarePloile torenţile au lăsat fără electricitate peste 45.000 de vâlceni şi au afectat infrastructura din 6 localităţiPrefectul județului Vâlcea, Mircea Nadolu, a constituit recent Comandamentul operațional județean pentru gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomenele hidro-meteorologice periculoase din perioada 10 iunie - 13 iunie 2013. Pentru punerea în aplicare a măsurilor stabilite prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 701/6 iunie 2013, prefectul Mircea Nadolu a dispus constituirea acestui organism în structura căruia se regăsesc reprezentanți ai instituțiilor cu atribuții în gestionarea acestor situații, respectiv: Instituția Prefectului, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea, Inspectoratul Județean de Poliție Vâlcea, Inspectoratul Județean de Jandarmi Vâlcea, Secția Drumuri Naționale Vâlcea, Regia Județeană de Drumuri şi Poduri Vâlcea, Administrația Bazinală de Apă Olt, Sistemul de Gospodărire a Apelor Vâlcea, CEZ - Managementul Activelor şi Dezvoltare Vâlcea, Direcția de Sănătate Publică Vâlcea şi SC Apavil SA. Activitatea acestui comandament este coordonată de către prefectul județului şi condusă operativ de către inspectorul şef al Inspectoratului Județean pentru Situații de Urgență Vâlcea. Rolul acestui organism este acela de a asigura desfăşurarea, în condiții de normalitate, a activității economico-sociale la nivelul județului Vâlcea în perioadele caracterizate prin fenomene meteorologice periculoase (cod galben, cod portocaliu, cod roşu), de menținere a rețelei de drumuri naționale, județene şi comunale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

202

http://www.radiomures.ro/stiri/inunda_ii_aseara_in_harghita_din_cauza_paraului_homorodul_mic.html

http://www.radiomures.ro/stiri/inunda_ii_aseara_in_harghita_din_cauza_paraului_homorodul_mic.html

21.06.2013

într-o stare de viabilitate corespunzătoare, precum şi de protecție a persoanelor aflate în situații de necesitate. Totodată, prin acest comandament operațional se asigură şi se menține o legatură permanentă cu grupa operativă organizată la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, atât pentru comunicarea evenimentelor deosebite cât şi pentru activarea, atunci când situația o impune, a unor forțe suplimentare de sprijin şi intervenție disponibile la nivel național. Comandamentul județean operațional asigură şi funcția de comunicare cu comitetele locale pentru situații de urgență organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale (municipii, oraşe, comune), dispunându-se o serie de măsuri specifice de prevenire şi atenuare a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase. În intervalul 10 iunie - 13 iunie 2013 au căzut precipitații sub formă de aversă de ploaie, însemnate cantitativ, însoțite de intensificări ale vântului, generând scurgeri de pe versanți cu antrenarea de material aluvionar. Cele mai importante cantități de precipitații s-au înregistrat la stațiile hidrometrice: Berislăveşti - 38,4 l/mp), Milcoiu - 37,6 l/mp, Sălătruc - 28,9 l/mp, Valea lui Stan - 26 l/mp, Govora - 26 l/mp, Băile Olăneşti - 16,6 l/mp, Cornet - 16,4 l/mp. Pe fondul acestor fenomene meteorologice periculoase (rafale de vânt şi precipitații abundente), pe raza județului Vâlcea s-au produs mai multe evenimente deosebite, respectiv: 22 localități nealimentate cu energie electrică (Drăgăşani, Mitrofani, Glăvile, Pesceana, Băbeni, Amărăşti, Cernişoara, Ioneşti, Olanu, Drăgoeşti, Galicea, Horezu, Măldăreşti, Oteşani, Popeşti, Slătioara, Buneşti, Mihăeşti, Frânceşti, Scundu), cu 305 PT-uri, fiind afectați un număr de 45.763 consumatori. Echipele CEZ deplasate la fața locului au intervenit operativ pentru rezolvarea defecțiunilor menționate.Comuna Nicolae Bălcescu a înregistrat cele mai mari distrugeriDe asemenea, ploile au mai produs distrugeri în următoarele localități: (comuna Perişani): platforma drumului sătesc Valea Dosului, distrusă pe o lungime de cca. 50 ml; un podeț tubular peste pârâul Cald, colmatat în totalitate; platforma drumului comunal DC 5 Perişani - Mlăceni, distrusă pe o lungime de circa 200 ml; culeea stângă a podului pe drumul județean DJ 703 M, afectată; podul peste pârâul Băiaşu colmatat în proporție de circa 70%; (oraşul Băbeni): acoperiş bloc I2, strada Aleea Liceului, avariat de rafalele de vânt în proporție de 30%, care, prin cădere, a afectat şi un autoturism; acoperiş bloc

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

203

21.06.2013

P6, strada Aleea Liceului, avariat de rafalele de vânt în proporție de circa 25%; copac căzut pe strada Parcului, blocând circulația pe ambele benzi de circulație; copac căzut peste o casă veche nelocuită, pe strada Ariei, nr. 13; (comuna Drăgoeşti): afectarea platformei drumurilor săteşti Picătura, „La Lei”, „La Maria”, „La Bondreciu”, „La Gogorică”, Olăreasca, „La Stăvăreşti”, Bucieci, Florel, Bostinaru, „La Robiți’, pe o lungime totală de 1,6 km; canale colmatate cu aluviuni pe o lungime de cca. 1,7 km; gabioane distruse pe pârâul Geamăna pe o lungime de 40 ml; terenuri curți construcții inundate fără afectarea locuințelor - două gospodării; terenuri agricole inundate pe o lungime de 4 ha; platformă drum județean DJ 678, afectat pe o lungime de circa 40 ml; (comuna Nicolae Bălcescu): 3,7 km apărări maluri în punctele Dosu Râului - Pleşoiu, Comanca, La Rudari, La Radău, Stoluja şi Rizescu; 8 fântâni inundate; 300 ml rețeaua de telefonie, pct. „Corbii din Vale”; 1,5 km rețeaua electrică afectată (stâlpi înclinați); 20 ha teren arabil cereale şi legume afectate de grindină; sectoare de drumuri comunale afectate, circulația desfăşurându-se cu dificultate în satele Corbii Vale, Dosu Râului, Pleşoiu, Buneşti, Gîltofani, Băneşti, Șerbăneşti, Linia Hanului, Valea Bălcească, Măngureni, Valea Viei; 4 podețe afectate, în punctele: „La Chelaru”, „Nicolescu”, „Valea Bălcească”, „Pârâul Unguroaicei; (comuna Roeşti): platforma drumului sătesc Băjenari, km 0+358 a fost distrusă pe o o lățime de 1 şi lungime de circa 30 ml; sectoare de drumuri comunale şi săteşti afectate în satele Băiaşa, Râpa Cărămizii, Cueni, Frasina şi Bărbărigeni; (comuna Stoileşti): în satul Izvorul Rece, apele pârâului Stăneasca au afectat calea de acces situată prin albia minoră a acestui pârâu, precum şi platforma drumului în mai multe sectoare, pe o lungime totală de 4,5 km. Menționăm că la această oră, din dispoziția prefectului Mircea Nadolu, în calitate de Preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Vâlcea, în localitățile afectate, sunt deplasate comisii de specialişti din cadrul acestui organism, pentru evaluarea situației şi dispunerea măsurilor ce se impun. /Ziarul de Valcea, http://www.ziaruldevalcea.ro/Ploile-torentile-au-lasat-fara.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

204

http://www.ziaruldevalcea.ro/Ploile-torentile-au-lasat-fara.html

http://www.ziaruldevalcea.ro/Ploile-torentile-au-lasat-fara.html

21.06.2013

SC Hidroelectrica SA va scoate la vânzare trei microhidrocentrale din Vâlcea„Dr. ing. în hidroenergetică“, Daniel Băviță, le va hotărî soarta:SC Hidroelectrica SA va scoate la vânzare trei microhidrocentrale din VâlceaHidroelectrica a demarat procesul de vânzare, într-o primă etapă, a unui lot de 88 de Centrale Hidroelectrice de Mică Putere (CHEMP), prin licitație publică cu strigare, în conformitate cu prevederile strategiei în domeniul CHEMP-urilor, aprobată prin Hotărârea Adunării Generale a Acționarilor nr. 34/13 martie 2013. Procesul de vânzare se va desfăşura în etape, începând cu luna iunie 2013, prin metode transparente şi competitive, cu respectarea legislației române în vigoare. Din județul Vâlcea vor fi vândute trei astfel de centrale hidroelectrice de mică putere: Horezu 1 pe râul Bistricioara (putere instalată de 30 kW), Horezu 2 pe râul Bistricioara (1.000 kW) şi Vlădeşti pe râul Olăneşti (1.000 kW). În cazul în care persoană fizică sau juridică interesata comunică în scris agentului economic că doreşte să întocmească un raport propriu de expertizare a activelor, SC Hidroelectrica SA îi va asigura accesul liber la toate datele şi informațiile de natură tehnică, economică, juridică şi de mediu privind activelor supuse vânzării. Persoanele fizice sau juridice interesate vor avea acces la datele şi informațiile de natură tehnică, economică, de mediu şi juridică privind activele supuse vânzării, în următoarele condiții: depunerea unei scrisori de intenție pentru cumpărarea activelor; înaintarea unei cereri, în scris, de solicitare a accesului la datele şi informațiile privind activele; semnarea angajamentului de confidențialitate la sediul SC Hidroelectrica SA; achitarea contravalorii dosarului de prezentare. Neacceptarea şi nesemnarea acordului de confidențialitate conform termenilor şi condițiilor prezentate de SC Hidroelectrica SA conduce la imposibilitatea accesului persoanelor fizice sau juridice interesate la datele şi informațiile privind activul sau a achiziționării dosarului de prezentare. Valoarea garanției de participare este de 10% din prețul de pornire. /Ziarul de Valcea, http://www.ziaruldevalcea.ro/SC-Hidroelectrica-SA-va-scoate-la.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

205

http://www.ziaruldevalcea.ro/SC-Hidroelectrica-SA-va-scoate-la.html

21.06.2013

Ultimul scăldat pentru un tânăr din Hălchiu Un grup de tineri din Hălchiu s-a dus azi în Dumbrăvița, la scăldat. Din păcate, pentru unul dintre ei, a fost ultimul scăldat. E vorba de un tânăr în vârstă de 27 de ani care, după cum au spus prietenii, ştia să înoate. El a intrat în lac, alături de o fată, de 20 de ani. La un moment dat, cei de pe margine au auzit strigătele disperate ale tinerei, şi ea la un pas de a fi înghițită de apă. A fost salvată de prieteni şi adusă la mal. Din păcate, tânărul a dispărut...Au fost chemate ajutoare prin serviciul 112. „La fața locului s-a deplasat un echipaj ISU, dotat cu barcă pneumatică, în ajutorul căruia a venit şi un scafandru. Din nefericire, după câteva căutări, victima a fost scoasă la suprafață, însă aceasta decedase”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Braşov. lt. Ciprian Sfreja. După ce i s-a acordat primul ajutor, fata a fost transportată la spital, pentru investigații medicale amănunțite. Poliția a demarat o anchetă, pentru a stabili împrejurările tragicului eveniment. /Transilvania Expres, http://www.mytex.ro/fapt-divers/update-brasov-ultimul-scaldat-pentru-un-tanar-din-halchiu_355226.php

Făgărăşenii vor bea apă cu „gust european” peste doi aniRețeaua de apă din municipiu are o vechime de peste 50 de ani, iar unele conducte sunt din azbociment, un material interzis de Uniunea Europeană.Primarul Sibiului Klaus Iohannis (foto centru-dreapta) a fost prezent la finele săptămânii trecute la Făgăraş unde a semnat alături de edili un contract în valoare de 43,49 de milioane de lei, în vederea modernizării şi extinderii rețelelor de apă şi canal din municipiu. Primarul Iohannis este preşedintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Sibiu din care face parte şi Făgăraşul, asociație care a obținut fondurile europene cu care se fac lucrările de apă şi canal. Cea mai mare parte a rețelei de distribuție a apei din Făgăraş are o vechime de peste 50 de ani, iar unele conducte sunt din azbociment, interzise în Uniunea Europeană, fiindcă reprezintă un real pericol pentru sănătate. În total, cu aceşti bani, vor fi reabilitați 28,4 km de conductă de alimentare cu apă şi se va realiza o extindere de 3,6 km a rețelei. În ceea ce priveşte canalizarea vor fi refăcuți 25,5 de km de rețea şi se va realiza o extindere de 8,6 km. „În urmă cu cinci ani semnam

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

206

http://www.mytex.ro/fapt-divers/update-brasov-ultimul-scaldat-pentru-un-tanar-din-halchiu_355226.php

http://www.mytex.ro/fapt-divers/update-brasov-ultimul-scaldat-pentru-un-tanar-din-halchiu_355226.php

21.06.2013

primele hotărâri de Consiliu Local în vederea intrării în Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Sibiu şi demarării acestui proiect de modernizare a rețelelor de apă şi canal”, a precizat primarul Sorin Mănduc (foto centru-stanga). Lucrările vor dura 22 de luni, astfel că peste aproximativ doi ani, făgărăşenii vor avea o rețea modernă de apă şi canalizare. „Semnarea contractului este un pas extrem de important fiind dată amploarea lucrărilor şi faptul că Făgăraşul este ca mărime al doilea după Sibiu. Acesta este un exemplu de cum rezolvăm noi problemele regionale prin dezvoltarea unor proiecte regionale. Sunt mulțumit că am inclus Făgăraşul în acest proiect şi ne dorim să fim aproape de Braşov şi după ce trecem de această competiție a regionalizării, cânt probabil vom avea proiecte comune şi mai mari”, a spus Iohannis. Programul de investiții cofinanțat prin POS Mediu pentru Făgăraş este mult mai amplu şi include reabilitarea captării şi a aducțiunilor de apă (4,2 milioane de euro), precum şi construcția unei stații moderne de epurare, investiție estimată la 5 milioane de euro. „Derularea acestui contract este un motiv în plus că dăm dovadă de cooperare la nivel microregional nu doar prin vorbe, ci şi prin fapte”, a explicat Mihai Pascu (foto stânga), vicepreşedintele CJ Braşov. /Buna Ziua Brasov, http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=86206

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

207

http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=86206

http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=86206

cu presa/2013/IUNIE/Revista... · Web viewAurelia Cristea avertizează că România are nevoie de o...

Documents

Transcript of cu presa/2013/IUNIE/Revista... · Web viewAurelia Cristea avertizează că România are nevoie de o...