cu presa/2013/FEBRUARIE... · Web viewVreau sa-i reamintesc domnului Alin Paunel Tise ca in...

04.02.2013

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI2-4 februarie 2013

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

04.02.2013

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................5

Teme ANAR..................................................................................................................6"Apele Române": Cheltuielile de personal din raportul Curţii de Conturi, efectuate legal..............................................................................................................................6"Apele Române": Cheltuielile de personal din raportul Curţii de Conturi, efectuate legal..............................................................................................................................8Microhidrocentrala Anieş, închisă de Garda de Mediu.............................................11GNM a efectuat controale la microhidrocentralele din judeţele Cluj şi Bistriţa Năsăud................................................................................................................................... 11Teme similare.............................................................................................................12"Interesate de privatizarea Oltchim: PCC şi MFC Commodities"................................12Hidroelectrica a vândut energie de circa 16 milioane de euro...................................14Ziua Zonelor Umede, sarbătorită şi în România.........................................................152 februarie, Ziua Internaţională a Zonelor Umede – WWF-România trage un semnal de alarmă...................................................................................................................16Potential dezastru ecologic pe Arieş !........................................................................17Primăria Sanmartin (Bihor) se împotriveşte gazelor de şist......................................18Prefectul Vrancei caută soluţii pentru combaterea braconajului...............................19Ziua Mondială a Zonelor Umede................................................................................19Teme de mediu...........................................................................................................21Program de educatie ecologica pentru elevii clujeni.................................................21Proiect de ecologizare a Dunării, derulat la Brăila.....................................................22Un alt “preţ” al gazelor de şist: cutremurele..............................................................23Baia Mare: Conservarea biodiversităţii din Defileul Lăpuşului...................................28Management defectuos la verificarea achiziţiilor publice pentru fonduri UE............29În picioare pentru Delta Dunării.................................................................................33

PRESA LOCALĂ............................................................................................................36ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIU.............................................................36

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

04.02.2013

Teme ABA...................................................................................................................37ABA Jiu subliniază importanţa „Zilei Mondiale a Zonelor Umede“............................37ABA Jiu subliniază importanța „Zilei Mondiale a Zonelor Umede”............................38Administrația Bazinală de Apă Jiu subliniază importanța „Zilei Mondiale a Zonelor Umede”......................................................................................................................40„Ziua Mondială a Zonelor Umede".............................................................................41Elevii de la Liceul „Charles Laugier” au marcat Ziua Zonelor Umede la Muzeul Olteniei...................................................................................................................... 43

ADMINISTRAŢIA BAZINALA DE APĂ DOBROGEA-LITORAL........................43Teme ABA...................................................................................................................432 februarie - Ziua Mondială a Zonelor Umede...........................................................43Primăria Constanţa iese la înaintare cu un nou PUZ al staţiunii Mamaia...................44Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită pe 2 februarie.....................................472 februarie - Ziua Mondiala a Zonelor Umede...........................................................48

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI..................................................49Teme ABA...................................................................................................................49Ecologism la vârstă fragedă. Elevii din Beiuş au învățat mai multe despre Zonele Umede....................................................................................................................... 49Micii ecologişti beiuşeni atrag atenţia - Nu distrugeţi zonele umede!.......................51Au serbat Ziua Zonelor Umede..................................................................................52Teme de mediu...........................................................................................................53Băile Felix, un nou pericol!.........................................................................................53Exploatarea gazelor de şist în Bihor, începuturi.........................................................54

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISA..........................................54Teme ABA...................................................................................................................542 februarie 2013 - Ziua Mondială a Zonelor Umede..................................................54Turismul după garduri................................................................................................55Interventie pe Craica – Podeţ decolmatat de pompierii militari şi angajaţi ai Primariei Baia Mare...................................................................................................................57

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

04.02.2013

După ani de zile în care s-au închis ochii, o microhidrocentrală din judeţ este închisă................................................................................................................................... 58Politicienii aruncă praf de pistă în ochii clujenilor.....................................................59Microhidrocentrala din Defileul Lăpuşului ar fi un dezastru ecologic pentru zona, în opinia ecologistilor.....................................................................................................63Teme de mediu...........................................................................................................65Urbana îşi termină contractul cu municipalitatea după prelungiri succesive...........65Special - Deşeuri şi Bani - Istoria unui calvar de 63 de milioane de euro: sistemul de gestionare a deşeurilor din Maramureş.....................................................................68

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞ....................................................76Teme ABA...................................................................................................................762 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede............................................................76Ziua Mondială a Zonelor Umede va fi sărbătorită de copii timp de o săptămână......77Ziua Mondială a Zonelor Umede sărbătorită în 2 februarie.......................................772 februarie - “Ziua Mondială a Zonelor Umede”........................................................78Teme similare.............................................................................................................79APM Arad marchează Ziua Mondială a Zonelor Umede.............................................79Ziua zonelor umede...................................................................................................80

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................80Teme ABA...................................................................................................................80Pentru un viitor durabil, zonele umede menţin planeta sănătoasă..........................802 Februarie -Ziua Mondială a Zonelor Umede............................................................82Teme similare.............................................................................................................83Staţiunea Buziaş, în pericol din cauza exploatării gazelor de şist...............................83Teme de mediu...........................................................................................................86Primariile Timişoara şi Munchen, Aquatim şi Retim vor colabora în domeniul managementului deşeurilor.......................................................................................86

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................86Teme ABA...................................................................................................................86Lucrările realizate de ABA Olt stabilizează situaţia de la Muereasca.........................86

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

04.02.2013

Teme similare.............................................................................................................87Ionel Dragu caută fonduri pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă din Măldăreşti.................................................................................................87„Dacă nu primim şapte miliarde de la Guvern, pentru stoparea alunecărilor de teren, 600 de locuitori din satul Dianu vor rămâne izolaţi”..................................................88

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU- IALOMIŢA.............................88Teme ABA...................................................................................................................89Două şcoli buzoiene, partenere la proiectul de educaţie ecologică “Zonele umede şi oamenii”.....................................................................................................................89Teme de mediu...........................................................................................................91Proiect de ecologizare a Dunării, derulat la Brăila.....................................................91

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

04.02.2013

Teme ANAR"Apele Române": Cheltuielile de personal din raportul Curţii de Conturi, efectuate legal Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) precizează, cu privire la "cheltuielile de personal presupuse ilegale, menționate în raportul Curții de Conturi", că acestea au fost făcute "cu respectarea prevederilor legale şi a contractului colectiv de muncă în vigoare". "În ceea ce privesc cheltuielile de personal presupuse ilegale, menționate în raportul Curții de Conturi, ANAR consideră că acestea au fost efectuate cu respectarea prevederilor legale şi a contractului colectiv de muncă existent, aflat în vigoare", afirmă instituția, într-un punct de vedere remis MEDIAFAX, vineri seară. ANAR menționează, în acelaşi context, că nu beneficiază de venituri de la bugetul statului, aşa cum sunt stabilite prin Legea anuală a bugetului pentru cheltuielile de personal şi cele necesare funcționării administrative. "Toate cheltuielile efectuate în aceste scopuri au fost susținute prin efort propriu, din venituri proprii, generate de mecanismul economic specific gospodăririi apelor. Totodată, legislația specifică instituției noastre dispune ca salarizarea personalului ANAR să fie realizată în temeiul contractului colectiv de muncă aplicabil, angajații ANAR nefiind funcționari publici. Prin urmare, constatările Curții de Conturi sunt nefondate şi ilegale, legislația invocată de acestă instituție în sprijinul constatărilor sale fiind inaplicabilă ANAR", arată ANAR. ANAR mai precizează că, plecând de la acestă premisă, a înaintat contestație atât Curții de Conturi, cât şi instanțelor judecătoreşti competente, procedurile judiciare fiind în curs de desfăşurare. "Pe de altă parte, cu privire la presupusele suplimentări ale investițiilor, decontarea acestora a fost aprobată inclusiv de ordonatorul principal de credite. Cu toate acestea, ANAR a înaintat, de asemenea, documentele necesare recuperării sumelor de la constructorii contractați, instanța judecătorească urmând a se pronunța cu privire la justețea solicitării ANAR, şi, implicit, constatărilor Curții de Conturi a României", mai susține sursa citată. Curtea de Conturi arată, în raportul pe 2011, că Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) a achitat în anul menționat drepturi salariale fără temei legal în valoare totală de 164,99 de milioane de lei, având abateri şi la unele investiții. Astfel, la nivelul ANAR, inclusiv la administrațiile bazinale de apă subordonate acesteia, nu au fost respectate prevederile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

04.02.2013

legale privitoare la efectuarea cheltuielilor de personal, cu efecte asupra bugetului general consolidat în sumă estimativă de 164.990.000 de lei, potrivit raportului. Cele mai mari sume, arată Curtea de Conturi, au provenit din neaplicarea măsurilor de reducere cu 25 la sută a cuantumului brut al salariilor în perioada iulie - decembrie 2010, cu impact asupra anului 2011, respectiv de 67,69 de milioane de lei, achitarea unor drepturi de natură salarială fără temei legal-reprezentând spor de fidelitate de până la 15 la sută din salariul de bază şi indemnizații de şedință pentru membrii comitetului de direcție, precum şi acordarea unor premii cu ocazia zilei de 8 Martie, a Zilei Mondiale a Apei şi a unor premii de Crăciun (47,9 milioane de lei) şi achitarea în cursul anului 2011, contrar prevederilor legale, a unor drepturi de natură salarială reprezentând premiul anual pe anul 2010, prima de vacanță şi indemnizații la ieşirea la pensie, în sumă estimativă de 34,37 milioane de lei, potrivit raportului pe 2011, adoptat în decembrie 2012. În plus, ANAR a făcut achiziții publice de autoturisme şi mobilier fără respectarea interdicției prevăzute de OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009, în valoare estimativă de 801.000 de lei şi a atribuit lucrări suplimentare de execuție pentru investiția "Amenajări spații închiriate pentru birourile Administrației Naționale Apele Române", fără respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice, pe care le-a plătit cu 121.000 de lei, se mai arată în document. Curtea de Conturi mai consemnează la ANAR şi o majorare de 2,9 milioane de lei a valorii devizelor generale de investiții, fără respectarea prevederilor legale, întrucât nu a fost elaborată şi aprobată o procedură privind modul de actualizare a acestor devize. La obiectivul de investiții "Lucrări de protecție şi consolidare a falezei pentru zona Olimp Nord, jud. Constanța", au fost efectuate plăți nejustificate, ca urmare a suplimentării nefundamentate a valorii lucrărilor de investiții, în sumă estimativă de 567.000 de lei. De asemenea, ANAR a achiziționat de la Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor o serie de studii pentru care au fost emise şi achitate facturi în sumă totală de 4,31 de milioane de lei, fără aplicarea procedurilor prevăzute de legislația referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică şi fără a se încheia un contract de achiziție publică. Totodată, în situațiile financiare şi în balanța de verificare sunt evidențiate creanțe în sumă de 20,49 milioane de lei, reprezentând facturi emise de ANAR către diverşi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

04.02.2013

beneficiari, în perioada 2002 -2009, pentru care "nu s-au făcut toate demersurile în vederea recuperării debitului", se mai arată în raport. Tot la "Apele Române", arată Curtea de Conturi, nu sunt reflectate real şi exact în balanțele de verificare, în bilanțul contabil şi în contul de profit şi pierdere operațiuni financiar-contabile în sumă estimativă de 136,87 de milioane de lei, reprezentând tranzacții economice pentru care nu se cunoaşte momentul efectuării şi nu există documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate. Potrivit anexei nr. 12 la HG nr. 1705/2006, inventarul bunurilor aparținând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Mediului prin ANAR, prezintă o valoare totală de 7,27 miliarde de lei, dar în situațiile financiare anuale, fondul bunurilor din domeniului public al statului este evidențiat la valoarea de 25,4 miliarde de lei, existând o diferență nejustificată de peste 18 miliarde de lei, mai arată Curtea de Conturi. /Mediafax, http://www.mediafax.ro/economic/apele-romane-cheltuielile-de-personal-din-raportul-curtii-de-conturi-efectuate-legal-10538651

"Apele Române": Cheltuielile de personal din raportul Curţii de Conturi, efectuate legalAdministrația Națională "Apele Române" (ANAR) precizează, cu privire la "cheltuielile de personal presupuse ilegale, menționate în raportul Curții de Conturi", că acestea au fost făcute "cu respectarea prevederilor legale şi a contractului colectiv de muncă în vigoare". "În ceea ce privesc cheltuielile de personal presupuse ilegale, menționate în raportul Curții de Conturi, ANAR consideră că acestea au fost efectuate cu respectarea prevederilor legale şi a contractului colectiv de muncă existent, aflat în vigoare", afirmă instituția, într-un punct de vedere remis vineri seară. ANAR menționează, în acelaşi context, că nu beneficiază de venituri de la bugetul statului, aşa cum sunt stabilite prin Legea anuală a bugetului pentru cheltuielile de personal şi cele necesare funcționării administrative. "Toate cheltuielile efectuate în aceste scopuri au fost susținute prin efort propriu, din venituri proprii, generate de mecanismul economic specific gospodăririi apelor. Totodată, legislația specifică instituției noastre dispune ca salarizarea personalului ANAR să fie realizată în temeiul contractului colectiv de muncă aplicabil,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

http://www.mediafax.ro/economic/apele-romane-cheltuielile-de-personal-din-raportul-curtii-de-conturi-efectuate-legal-10538651

http://www.mediafax.ro/economic/apele-romane-cheltuielile-de-personal-din-raportul-curtii-de-conturi-efectuate-legal-10538651

04.02.2013

angajații ANAR nefiind funcționari publici. Prin urmare, constatările Curții de Conturi sunt nefondate şi ilegale, legislația invocată de acestă instituție în sprijinul constatărilor sale fiind inaplicabilă ANAR", arată ANAR. ANAR mai precizează că, plecând de la acestă premisă, a înaintat contestație atât Curții de Conturi, cât şi instanțelor judecătoreşti competente, procedurile judiciare fiind în curs de desfăşurare. "Pe de altă parte, cu privire la presupusele suplimentări ale investițiilor, decontarea acestora a fost aprobată inclusiv de ordonatorul principal de credite. Cu toate acestea, ANAR a înaintat, de asemenea, documentele necesare recuperării sumelor de la constructorii contractați, instanța judecătorească urmând a se pronunța cu privire la justețea solicitării ANAR, şi, implicit, constatărilor Curții de Conturi a României", mai susține sursa citată. Curtea de Conturi arată, în raportul pe 2011, că Administrația Națională "Apele Române" (ANAR) a achitat în anul menționat drepturi salariale fără temei legal în valoare totală de 164,99 de milioane de lei, având abateri şi la unele investiții. Astfel, la nivelul ANAR, inclusiv la administrațiile bazinale de apă subordonate acesteia, nu au fost respectate prevederile legale privitoare la efectuarea cheltuielilor de personal, cu efecte asupra bugetului general consolidat în sumă estimativă de 164.990.000 de lei, potrivit raportului. Cele mai mari sume, arată Curtea de Conturi, au provenit din neaplicarea măsurilor de reducere cu 25 la sută a cuantumului brut al salariilor în perioada iulie - decembrie 2010, cu impact asupra anului 2011, respectiv de 67,69 de milioane de lei, achitarea unor drepturi de natură salarială fără temei legal-reprezentând spor de fidelitate de până la 15 la sută din salariul de bază şi indemnizații de şedință pentru membrii comitetului de direcție, precum şi acordarea unor premii cu ocazia zilei de 8 Martie, a Zilei Mondiale a Apei şi a unor premii de Crăciun (47,9 milioane de lei) şi achitarea în cursul anului 2011, contrar prevederilor legale, a unor drepturi de natură salarială reprezentând premiul anual pe anul 2010, prima de vacanță şi indemnizații la ieşirea la pensie, în sumă estimativă de 34,37 milioane de lei, potrivit raportului pe 2011, adoptat în decembrie 2012. În plus, ANAR a făcut achiziții publice de autoturisme şi mobilier fără respectarea interdicției prevăzute de OUG 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009, în valoare estimativă de 801.000 de lei şi a atribuit lucrări suplimentare de execuție pentru investiția "Amenajări spații închiriate pentru birourile Administrației Naționale

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

04.02.2013

Apele Române", fără respectarea prevederilor legale privind achizițiile publice, pe care le-a plătit cu 121.000 de lei, se mai arată în document. Curtea de Conturi mai consemnează la ANAR şi o majorare de 2,9 milioane de lei a valorii devizelor generale de investiții, fără respectarea prevederilor legale, întrucât nu a fost elaborată şi aprobată o procedură privind modul de actualizare a acestor devize. La obiectivul de investiții "Lucrări de protecție şi consolidare a falezei pentru zona Olimp Nord, jud. Constanța", au fost efectuate plăți nejustificate, ca urmare a suplimentării nefundamentate a valorii lucrărilor de investiții, în sumă estimativă de 567.000 de lei. De asemenea, ANAR a achiziționat de la Institutul Național de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor o serie de studii pentru care au fost emise şi achitate facturi în sumă totală de 4,31 de milioane de lei, fără aplicarea procedurilor prevăzute de legislația referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică şi fără a se încheia un contract de achiziție publică. Totodată, în situațiile financiare şi în balanța de verificare sunt evidențiate creanțe în sumă de 20,49 milioane de lei, reprezentând facturi emise de ANAR către diverşi beneficiari, în perioada 2002 -2009, pentru care "nu s-au făcut toate demersurile în vederea recuperării debitului", se mai arată în raport. Tot la "Apele Române", arată Curtea de Conturi, nu sunt reflectate real şi exact în balanțele de verificare, în bilanțul contabil şi în contul de profit şi pierdere operațiuni financiar-contabile în sumă estimativă de 136,87 de milioane de lei, reprezentând tranzacții economice pentru care nu se cunoaşte momentul efectuării şi nu există documentele care au stat la baza înregistrării în contabilitate. Potrivit anexei nr. 12 la HG nr. 1705/2006, inventarul bunurilor aparținând domeniului public al statului, aflate în administrarea Ministerului Mediului prin ANAR, prezintă o valoare totală de 7,27 miliarde de lei, dar în situațiile financiare anuale, fondul bunurilor din domeniului public al statului este evidențiat la valoarea de 25,4 miliarde de lei, existând o diferență nejustificată de peste 18 miliarde de lei, mai arată Curtea de Conturi. /Money.ro, http://www.money.ro/apele-romane--cheltuielile-de-personal-din-raportul-curtii-de-conturi--efectuate-legal_1239659.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

http://www.money.ro/apele-romane--cheltuielile-de-personal-din-raportul-curtii-de-conturi--efectuate-legal_1239659.html

http://www.money.ro/apele-romane--cheltuielile-de-personal-din-raportul-curtii-de-conturi--efectuate-legal_1239659.html

04.02.2013

Microhidrocentrala Anieş, închisă de Garda de MediuProprietarul unei microhidrocentrale din Anies a fost amendat cu 60.000 de lei de Garda de Mediu Bistrita-Nasaud intrucat nu a putut dovedi ca detine autorizatie de mediu pentru functionarea ei. Mai mult, comisarii au decis chiar inchiderea acesteia.Publicat in 04 februarie, 2013 cu Nici un comentariu Potrivit unui comunicat al Garzii de Mediu, neregula a fost descoperita in timpul controlului efectuat de comisarii Garzii de Mediu la Microhidrocentrala Anies. Administratorul obiectivului (S.C. Elerex S.R.L Maieru – Bistrita Nasaud) nu a prezentat actele de reglementare solicitate de reprezentantii Garzii, respectiv autorizatia de mediu si autorizatia de gospodarire a apelor. Comisarii i-au dat un termen, pana la sfarsitul lunii trecute, sa transmita copiile conform cu originalul ale autorizatiei de mediu si autorizatiei de gospodarire a apelor, la sediul GNM-CJ Bihor. Intrucat, pana la termenul stabilit, societatea a transmis doar o copie a autorizatiei de gospodarire a apelor, neputand, astfel, dovedi ca detine autorizatia de mediu pentru functionarea obiectivului, comisarii Garzii au sanctionat SC. Elerex SRL cu amenda contraventionala de 60.000 lei si au dispus sistarea activitatii Microhidrocentralei Anies pana la eliberarea documentelor necesare functionarii. In perioada 21-25.01.2013, comisarii GNM din cadrul Comisariarului General au efectuat o serie actiuni de control la amenajarile hidroenergetice din judetele Cluj si Bistrita Nasaud. Cu ocazia acestor controale, in urma verificarilor din teren, comisarii GNM au identificat situatii in care operatorii economici au incalcat legislatia de mediu in vigoare. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/microhidrocentrala-anies/

GNM a efectuat controale la microhidrocentralele din judeţele Cluj şi Bistriţa NăsăudComisarii Garzii Nationale de Mediu (GNM) au efectuat o serie actiuni de control la amenajarile hidroenergetice din judetele Cluj si Bistrita Nasaud, in urma carora au identificat incalcari ale legislatiei de mediu in vigoare, se arata intr-un comunicat de presa remis redactiei. In urma celor constatate, comisarii GNM au sanctionat operatorii economici cu amenzi contraventionala in cuantum de 40.000 lei, respectiv 60.000 lei si au dispus sistarea activitatii Microhidrocentralei Anies (Bistrita Nasaud) pana la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

http://www.ecomagazin.ro/microhidrocentrala-anies/

04.02.2013

eliberarea tuturor documentelor necesare functionarii. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/controale-la-microhidrocentrale/

Teme similare"Interesate de privatizarea Oltchim: PCC şi MFC Commodities"Wojciech Zaremba - unul dintre administratorii speciali ai combinatului . Ajutor de salvare şi garanții de stat prin Eximbank pentru repornirea combinatului. Compania germană PCC şi MFC Commodities SUA (filiala Austria) şi-au exprimat interesul pentru viitoarea privatizare a Oltchim Râmnicu Vâlcea, ne-a declarat Gheorghe Piperea, partener în cadrul Rominsolv, administrator judiciar al combinatului, alături de BDO Business Restructuring. PCC este acționarul minoritar al Oltchim, cu peste 30% din capitalul social, iar MFC Commodities este un creditor al societății.Potrivit unor surse din combinatul vâlcean, traderul MFC Commodities are o relație contractuală veche cu Oltchim şi ar avea de recuperat datorii de circa 40 milioane euro. MFC Commodities s-ar fi oferit să crediteze Oltchim cu această sumă, pentru repornirea capacităților de producție, printr-un împrumut pe care traderul putea să-l ia de la Erste Bank, mai afirmă sursele noastre. Constantin Roibu, fostul director general al Oltchim, ar fi declinat oferta. Ziarul BURSA a relatat, în exclusivitate, săptămâna trecută, că omul de afaceri Ştefan Vuza, care a participat, în septembrie, prin Aisa Invest şi Chimcomplex Borzeşti, la licitația pentru vânzarea pachetului majoritar de acțiuni al Oltchim, este în continuare interesat de preluarea combinatului vâlcean. Domnul Vuza ne-a declarat: "În decembrie, după instalarea noului Guvern, am trimis premierului Victor Ponta o scrisoare de interes pentru privatizarea Oltchim. În ianuarie, am avut mai multe discuții la Ministerul Economiei. Sunt în continuare interesat de privatizarea Oltchim, dacă societatea va fi curățată de datorii, de firme căpuşă şi dacă va fi restructurată cu succes. Nu cred că vom vedea, mai devreme de un an, rezultate concrete în procesul insolvenței, care sper să fie finalizat cu o reorganizare şi nu cu un faliment". Avocatul Piperea ne-a precizat că a participat, vineri, la Ministerul Economiei, la o întâlnire a ministrului Varujan Vosganian cu furnizorii şi finanțatorii Oltchim, dar şi cu PCC: "În urma întâlnirii, a fost agreat ca Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC în România, să fie unul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

http://www.ecomagazin.ro/controale-la-microhidrocentrale/

04.02.2013

dintre administratorii speciali ai Oltchim. Celălalt administrator special va fi desemnat de Ministerul Economiei. După cum ştiți, PCC şi-a exprimat dorința de a fi implicat în administrarea combinatului în perioada insolvenței". "Cred că este bine ca unul dintre administratorii speciali să fie reprezentant al PCC pentru că nu vom avea surprize din partea acționarului minoritar. PCC va sprijini procesul reorganizării inclusiv cu furnizarea de materie primă şi va sprijini demersul autorităților române de a obține acordul Comisiei Europene pentru ajutorul de stat care urmează să fie acordat Oltchim". Administratorul judiciar al Olchim ne-a explicat că băncile susțin reorganizarea combinatului şi că sprijinul statului va consta într-un ajutor de salvare de circa 20 milioane euro şi acordarea unor scrisori de garanție bancară emise de Eximbank pentru credite de 25 milioane euro. Astfel, va fi asigurat capitalul de lucru pentru repornirea Oltchim la întreaga capacitate. Notificarea ajutorului de stat pentru Oltchim nu a fost transmisă până la această dată, existând încă discuții şi schimb de informații între Consiliul Concurenței şi Comisia Europeană pentru definitivarea documentelor. Gheorghe Piperea ne-a mai declarat că a avut discuții cu furnizorii de utilități pentru Oltchim, pe care i-a asigurat că îşi vor putea recupera datoriile, legislația permițând plata cu prioritate a acestor creanțe. Oltchim va beneficia de toate utilitățile în perioada insolvenței. Combinatul SC Oltchim SA îşi va plăti factura curentă din producție proprie, arată un comunicat al Ministerului Economiei.PCC s-a angajat să furnizeze materia primă necesară funcționării în bune condiții a combinatului şi să sprijine inițiativa ministerială, inclusiv făcând lobby la Bruxelles. Creditorii Oltchim, în special băncile comerciale, s-au declarat de acord pentru această soluție, dorind să fie parte la întregul proces de salvare a combinatului. De asemenea, avocatul Teodor Cuzino, reprezentant al companiei MFC, creditor la Oltchim, a menționat că această companie ar putea deveni un investitor strategic în acest caz. Tot vineri, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a avut discuții cu conducerea Consiliului Concurenței, în cadrul cărora au fost trecute în revistă procedurile şi paşii de urmat pentru îndeplinirea condițiilor cerute de către Comisia Europeană în vederea acordării unui ajutor de stat pentru Oltchim în valoare de 20 de milioane de euro. Ministrul Vosganian intenționează, împreună cu reprezentanți ai investitorilor relevanți la Oltchim, să se deplaseze la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

04.02.2013

Comisia Europeană pentru a avea discuții pe acest subiect cu vicepreşedintele CE, Joaquin Almunia. /Bursa, http://www.bursa.ro/avocatul-piperea-interesate-de-privatizarea-oltchim-pcc-si-mfc-commodities-196853&s=companii_afaceri&articol=196853.html/Agerpres, http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/173449-Ministerul-Economiei-Intrarea-in-insolventa-a-Oltchim-ar-putea-urma-calea-Parlamentului-pentru-o-decizie-politica.html

Hidroelectrica a vândut energie de circa 16 milioane de euro Hidroelectrica a vândut, vineri, pe piața PCCB administrată de OPCOM, nouă pachete de câte 38.400 MWh. Suma totală obținută de companie în urma acestor tranzacții este de 69,4 milioane lei (în jur de 16 milioane de euro). Prețurile de vânzare variază între 200 de lei/MWh şi 202,8 lei/MWh. Companiile care au achiziționat energie de la Hidroelectrica sunt Enel Energie, Enel Energie Muntenia şi Electrica Furnizare. Prețul de pornire al licitațiilor a fost de 200 de lei/MWh. Perioada de livrare este februarie - decembrie 2013. Odată cu încheierea tranzacțiilor de vineri, numărul contractelor realizate de Hidroelectrica pe bursa de energie administrată de OPCOM a ajuns la 61, totalizând o cantitate de 2.444.465 MWh, în valoare de 569.518.972 lei (126 milioane euro), la un preț mediu de 224,8 lei/MWh. De la deschiderea insolvenței, compania a realizat, pe piața concurențială, venituri cu circa 51 milioane euro mai mari decât dacă ar fi vândut aceeaşi cantitate de energie direct către traderi, cu prețul de 130 lei/MWh. Astăzi sunt programate alte nouă licitații ale Hidroelectrica pe PCCB pentru vânzarea unor pachete identice cu cele de vineri. /Bursa, http://www.bursa.ro/companii-afaceri/hidroelectrica-a-vandut-energie-de-circa-16-milioane-de-euro-196868&articol=196868&key=MjAxMy0wMi0wNCAxIDdiZDZiOTVmOGRjYjY5ZDhlNzQ5MzgzMjFlMTFiNDgx.html/Green Report, http://www.green-report.ro/hidroelectrica-sparge-gheata-pe-opcom/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

http://www.green-report.ro/hidroelectrica-sparge-gheata-pe-opcom/

http://www.bursa.ro/companii-afaceri/hidroelectrica-a-vandut-energie-de-circa-16-milioane-de-euro-196868&articol=196868&key=MjAxMy0wMi0wNCAxIDdiZDZiOTVmOGRjYjY5ZDhlNzQ5MzgzMjFlMTFiNDgx.html



http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/173449-Ministerul-Economiei-Intrarea-in-insolventa-a-Oltchim-ar-putea-urma-calea-Parlamentului-pentru-o-decizie-politica.html



http://www.bursa.ro/avocatul-piperea-interesate-de-privatizarea-oltchim-pcc-si-mfc-commodities-196853&s=companii_afaceri&articol=196853.html



04.02.2013

Ziua Zonelor Umede, sarbătorită şi în RomâniaZiua de 2 februarie a fost stabilita ca zi mondiala a Zonelor Umede prin Conventia asupra zonelor umede de importanta internationala, semnata la Ramsar, in Iran, in 1971. Conventia a fost ratificata si de tara noastra, prin Legea nr. 5/1991, care marcheaza de atunci, anual, acest eveniment. In Romania, exista 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala ce reprezinta trei la suta din suprafata tarii. Ziua Mondiala a Zonelor Umede a fost marcată miercuri, 30 ianuarie, la Cinema Elvira Popescu din Bucuresti, prin prezentarea, de catre Asociatia Salvati Dunarea si Delta, in parteneriat cu Institutul Francez, a premierei documentarului „Delta Dunarii–paradisul aproape pierdut!”. In Romania, exista 89 de zone umede, fiind identificate, de asemenea, 44 de zone de importanta avifaunistica, cu o suprafata totala ce reprezinta trei la suta din suprafata tarii. Din acestea, 12 sunt inscrise pe Lista Ramsar, si anume Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Insula Mica a Brailei, Parcul Natural Portile de Fier, Parcul Natural Comana, Lunca Mureşului, Tinovul Poiana Stampei, Complexul Piscicol Dumbravita, Lacul Techirghiol, Lacul Bistret, Confluenta Olt – Dunare, Lacul Iezer Calaraşi şi Balta Suhaia (ultimele 4 zone umede fiind inregistrate in anul 2012)”, potrivit Ministerului Mediului. Tema sub care se organizeaza in acest an activitatile in cadrul Zilei Mondiale a Zonelor Umede este: Zonele Umede şi Managementul Apelor, cu sloganul: Zonele Umede au Grija de Ape. Tema se inscrie in contextul Anului International de Cooperare in Domeniul Apei, Conventia Ramsar colaborand cu Programul International UNESCO privind Hidrologia. /Green Report, http://www.green-report.ro/ziua-zonelor-umede-sarbatorita-si-de-romania/

2 februarie, Ziua Internaţională a Zonelor Umede – WWF-România trage un semnal de alarmă2 februarie este Ziua Internationala a Zonelor Umede, ocazie pentru WWF-Romania sa traga un semnal de alarma in legatura cu rolul pe care acest tip de zone il ocupa in viata noastra de zi cu zi si solutiile pe care autoritatile din Romania ar trebui sa le aplice, in beneficiul comunitatilor locale si al mediului inconjurator.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

http://www.green-report.ro/ziua-zonelor-umede-sarbatorita-si-de-romania/

http://www.green-report.ro/ziua-zonelor-umede-sarbatorita-si-de-romania/

04.02.2013

Refacem zonele umede, cream oportunitati pentru oameni Inca din anii `90, WWF lucreaza in comunitatile din lungul Dunarii si din Delta Dunarii, prin proiecte si activitati care urmaresc refacerea si conservarea zonelor umede, afectate de procesul de asanare, din perioada comunismului. Un studiu WWF arata ca exista aproximativ 800.000 ha de lunca potrivite pentru reconstructie ecologica in bazinul Dunarii, de-a lungul fluviului si al principalilor afluenti. Reconstructia este vitala, avand in vedere ca reprezinta legaturile dintre fluviu si zonele inundabile, reducand astfel riscurile majore de inundatii in zonele locuite si aducand beneficii economiei locale- pescuit, turism, purificarea apei. Mahmudia, judetul Tulcea, si aria protejata Blahnita, judetul Mehedinti sunt doua dintre zonele in care WWF si-a propus sa readuca natura si resursele mai aproape de oameni. La Mahmudia a fost demarat, in anul 2011, un proiect bazat pe lucrari de reconstructie ecologica si transformarea unui teren agricol neproductiv in zona inundabila, care sa permita revigorarea zonei. La Blahnita, alaturi de Societatea Ornitologica Romana, WWF va construi un plan de management pentru o mai buna gestiune a zonelor umede dintr-o arie protejata Natura 2000. WWF-Romania sarbatoreste Ziua Zonelor umede alaturi de Clubul Cormoranului . De Ziua Zonelor Umede, WWF-Romania s-a aflat in comunitatile din Gircov, Giuvarasti si Ursa, judetul Olt, unde a infiintat, in urma cu 3 ani, Clubului Cormoranului. Clubul reuneste cateva zeci de copiii din cele 3 sate, care fac cunostinta, cu ajutorul specialistilor organizatiei, cu necunoscutele naturii inconjuratoare. De Ziua Zonelor Umede, membrii Clubului au avut parte de o lectie interactiva sustinuta de specialistii WWF, au observat ruta de migratie a ratei rosii si a cormoranului mic, ambele fiind specii protejate care cuibaresc in preajma satelor lor. Clubul Cormoranului a fost creat in cadrul proiectului Life+ „Conservarea Transfrontiera a cormoranului mic si ratei rosii in zone cheie din Romania si Bulgaria” sau, pe scurt, Frontiere Verzi (Green Borders), demarat in ianuarie 2009. WWF-Romania, in parteneriat cu Agentia pentru Protectia Mediului Teleorman, Agentia pentru Protectia Mediului Olt si Societatea Ornitologica Romana, si-au propus, prin proiect, asigurarea conditiilor de viata propice celor doua specii de pasari, prin refacerea zonelor de reproducere a acestora, ambele fiind protejate la nivel european.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

04.02.2013

„De-a lungul celor patru ani de proiect, am realizat o serie de lucrari de reconstructie ecologica in zona de confluenta Olt-Dunare, care au urmarit refacerea zonelor umede secate in perioada comunista. In urma activitatilor de monitorizare din ultimul an, am observat imbunatatiri, Balta Geraiului transformandu-se intr-o zona umeda autentica, cu numeroase specii de pasari si insecte care populeaza zona.” , a declarat Cristian Tetelea, Coordonator Departament Ape Dulci, WWF-Romania. Zonele umede de pe teritoriul Romaniei, zone de importanta mondiala In iulie 2012, Romania a gazduit Conferinta COP11 Ramsar, impreuna cu WWF in calitate de partener. Conferinta a fost un prilej pentru identificarea si desemnarea a patru noi situri Ramsar: Confluenta Olt-Dunare (466.23 km2), Lacul Bistret (274.82 km2), Lacul Iezer-Calarasi (50 km2) si Lacul Suhaia (195.9 km2). Pe termen scurt si mediu, proiectele WWF se vor concentra, in continuare, pe refacerea zonelor umede din lungul Dunarii si din delta, prin proiecte proprii, alaturi de comunitatile locale, dar si prin demersuri in preajma autoritatilor, pentru implementarea unui plan de reconstructie ecologica la nivel national. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/refacerea-zonelor-umede/

Potential dezastru ecologic pe Arieş !Un cititor al ziarului online TurdaNews atrage atentia asupra unor activitati din zona fostelor Uzine Chimice, care ar putea conduce la un pericol privind mediul. “Am remarcat in ultimele zile niste indiviz, cel mai probabil de etnie rroma, sapand dupa fier, in spatele fostelor Uzine Chimice, in bazinul de decantare al slamului. Au dezgropat si au aruncat pe malul Ariesului cativa metri cubi de pamant contaminat cu baza DDT si chiar bulgari din aceasta substanta periculoasa. In aer se simte un usor miros specific in zona strazilor Panait Cerna-Cheii. Va rog spre binele mediului si tuturor sa alertati autoritatile de protectie a mediului, considerandu-va o sursa credibila si de luat in considerare, in situatia de fata”, ne-a transmis cititorul nostru. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/potential-dezastru-ecologic-pe-aries/

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

http://www.ecomagazin.ro/potential-dezastru-ecologic-pe-aries/

http://www.ecomagazin.ro/refacerea-zonelor-umede/

http://www.ecomagazin.ro/refacerea-zonelor-umede/

04.02.2013

Primăria Sanmartin (Bihor) se împotriveşte gazelor de şistPrimaria Sanmartin spune ca a aflat doar prin presa, anul trecut, despre faptul ca zona Felix a fost concesionata de catre Agentia Minerala de Resurse Minerale, pentru explorarea si exploatarea zacamantului din subteran. E vorba, desigur, despre gazele de sist. Si este vorba despre aceeasi companie canadiana East West Petroleum catre care s-a concesionat si perimetrele de la Tria si Tulca. Cu precizarea ca pentru concesionarea acestor doua perimetre Guvernul si-a dat deja acordul, in luna decembrie!Memorandum catre Guvern Primarul Lucian Popus si viceprimarul Nicolae Leuce se tem ca urmeaza la rand perimetrul de exploatare a zacamantului din Felix – 1 Mai. Cum premierul Ponta este, mai nou, fanul gazelor de sist, temerea celor doi edili este pe deplin indreptatita.Popus si Leuce stiu ca daca Guvernul va trece peste vrerea localnicilor si va aproba concesiunea perimetrului Felix, se pune cruce turismului balnear din jurul Oradiei. Din pacate, Cabinetul Ponta a aratat o lipsa de transparenta ingrijoratoare, aproband deja inceperea lucrarilor in judetul Bihor, la Tria si Tulca, fara a se consulta cu niciun factor decident din judet.Luni, Primaria Sanmartin intentioneaza sa transmita un memorandum catre Guvern, prin care sa instiinteze Palatul Victoria ca locuitorii comunei nu doresc sa vada sonde pentru exploatarea gazelor de sist. Aceste sonde sunt, categoric, incompatibile cu turismul din Baile Felix si Baile 1 Mai. De aceea, in aceste zile, Primaria Sanmartin a dat drumul la o campanie de strangere de semnaturi anti-gaze de sist.Joi, presedintele Consiliului Judetean Bihor, Cornel Popa (PNL), parea debusolat in fata atitudinii Guvernului USL. Popa spune ca nimeni din Guvern nu l-a consultat, inainte sa se aprobe concesionarea perimetrelor de la Tria si Tulca, prin Hotarare de Guvern.Exemplul occidental Exploatarea gazelor de sist, prin tehnica fractionarii hidraulice, implica riscuri majore de mediu, precum si asupra sanatatii oamenilor. Exista pericolul real al infiltrarii gazelor in panza freatica, iar in cazul perimetrului de la Felix, implicit contaminarea pungii de apa geotermala. De asemenea, s-a demonstrat ca acest gen de exploatatii pot genera cutremure, asa cum s-a intampla in Statele Unite, unde in state precum Ohio s-a dispus suspendarea exploatarii gazelor de sist. Mai multe state europene au interzis sau au restrictionat exploatarea gazelor de sist: Franta, Marea Britanie, landul german Westfalia – Renania de Nord, Danemarca, Olanda si chiar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

04.02.2013

Bulgaria. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/primaria-sanmartin-bihor-se-impotriveste-gazelor-de-sist/

Prefectul Vrancei caută soluţii pentru combaterea braconajuluiPrefectul judetului Vrancea, Catalin Kanty Popescu, a participat astazi, 31 ianuarie 2013, la cel de al III -lea seminar organizat de Situl NATURA 2000 ROSCI0208 Putna-Vrancea cu reprezentantii si administratorii padurilor si fondurilor de vanatoare, in vederea conservarii patrimoniului natural. Discutiile au fost axate pe modul de gestionare a resurselor naturale: padure, fauna si alte produse accesorii. Tot in cadrul seminarului s-a discutat si despre adoptarea unor tehnici si tehnologii la conditiile de protectie a habitatelor si speciilor de interes conservativ , evaluarea si actiunile de vanatoare la speciile de interes cinegetic, combaterea braconajului si schimbarea conceptiei de a privi padurea doar din punct de vedere economic.Actiunea s-a desfasurat in satul Lepsa, comuna Tulnici. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/prefectul-vrancei-cauta-solutii-pentru-combaterea-braconajului/

Ziua Mondială a Zonelor UmedeRomânia sărbătoreşte, sâmbătă, Ziua Mondială a Zonelor Umede, eveniment care marchează semnarea, în anul 1971, a Convenției de la Ramsar, Iran, ratificată de România prin Legea 5/1991, tema din acest an a aniversării fiind “Zonele umede şi Managementul Apelor”. Calendarul de acțiuni organizate de către agențiile regionale de protecție a mediului, dar şi de Administrația Rezervației Biosferei “Delta Dunării” /ARBDD/ cuprinde evenimente de sensibilizare a publicului asupra valorilor şi beneficiilor aduse de zonele umede. Astfel, programul ARBDD include activități de educație pentru mediu adresate elevilor şi cadrelor didactice din unitățile de învățământ ale municipiului Tulcea (la sediul ARBDD, acțiune în colaborare cu Primăria municipiului Tulcea prin Centrul de Informare şi Educare în Managementul Deşeurilor Tulcea) şi din perimetrul RBDD (la Centrul de Informare şi Educație ecologică Sulina, în colaborare cu Liceul teoretic “Jean Bart” şi la Şcoala Crişan, în coordonarea Centrului de Informare şi Educație ecologică Crişan). În derularea programului se va utiliza setul de materiale (afiş,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

http://www.ecomagazin.ro/primaria-sanmartin-bihor-se-impotriveste-gazelor-de-sist/

http://www.ecomagazin.ro/primaria-sanmartin-bihor-se-impotriveste-gazelor-de-sist/

04.02.2013

materiale de decupat, banda desenată, broşură informativă) transmis de către Secretariatul Ramsar, materiale traduse şi adaptate de către ARBDD. Cunoscută sub denumirea de Convenția Ramsar, tratatul internațional parafat în urmă cu peste patru decenii are drept obiectiv major conservarea biodiversității şi a resurselor zonelor umede şi constituie un real instrument care promovează dezvoltarea durabilă. În anul 2012, în perioada 6-13 iulie, România a găzduit la Bucureşti cea de-a 11-a Conferință a Părților (COP11) semnatare ale Convenției zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, cunoscută şi sub numele Convenția Ramsar. Evenimentul a reunit la Bucureşti 895 de participanți din 143 țări, precum şi organizații internaționale (UNESCO, CMS, WWF, IUCN, Wetlands International, BirdLife International etc.). Pe durata conferinței, România a propus şi i-au fost aprobate pentru lista Ramsar patru noi zone umede de importanță internațională, ce acoperă în total 943,6 km pătrați: Lacul Bistreț, Confluența Olt-Dunăre, Lacul Iezer (Călăraşi) şi Balta Suhaia.Datele oficiale relevă faptul că, în prezent, România are declarate ca zone umede de importanță internațională, incluse pe lista Ramsar, următoarele areale: Delta Dunării (580.000 ha), Insula Mică a Brăilei (17.586 ha), Lunca Mureşului (17.166 ha), Lacul Techirghiol (1.462 ha), Complexul piscicol Dumbrăvița (413,5 ha), Parcul Natural Porțile de Fier (115.665,8 ha), Parcul Natural Comana (24.963 ha) şi Tinovul Poiana Stampei (640,20 ha). Desemnarea unei zone umede drept sit Ramsar este o recunoaştere a importanței acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiințifică şi a rolului lor multiplu în menținerea calității mediului prin controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea țărmurilor şi protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menținerea biodiversității. Zonele umede reprezintă întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marina, relatează Agerpres. /Puterea, http://www.puterea.ro/articol/ziua_mondiala_a_zonelor_umede

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

http://www.puterea.ro/articol/ziua_mondiala_a_zonelor_umede

04.02.2013

Teme de mediuProgram de educatie ecologica pentru elevii clujeniEcotic si Junior Achievement Romania organizeaza in perioada 28 ianuarie – 30 aprilie, in institutiile de invatamant cu clasele I – VIII din orasele Bucuresti, Iasi, Cluj, Timisoara, Bacau si Ploiesti, programul national ”ECO Educatia”. Derulat cu sprijinul Ministerului Mediului si Schimbarilor Climatice, Ministerului Educatiei Nationale si Garzii Nationale de Mediu, ECO Educatia este un program de dezvoltare a atitudinii responsabile a elevilor si cadrelor didactice fata de deseuri, in special fata de deseurile de echipamente electrice si electronice (DEEE) si deseurile de baterii si acumulatori (DB/A). Activitatile din cadrul programului vizeaza atat latura informativ-educativa cat si componenta practica, aceea de colectare selectiva a deseurilor de baterii si acumulatori, in containerele puse la dispozitie de Ecotic Bat. In perioada 28 ianuarie – 8 februarie, profesorii coordonatori care doresc sa intre in acest program trebuie sa trimita catre organizatori o solicitare in acest sens, activitatile se vor desfasura in perioada 13 februarie – 22 martie, urmand ca in perioada 1-5 aprilie organizatorii sa anunte clasa castigatoare in Programul ECO Educatia. Cererile pot fi trimise pe adresa [email protected] si / sau pe fax la nr 021.332.32.38 in perioada mentionata mai sus. Solicitarea de participare trebuie sa fie avizata de conducerea scolii prin semnatura si stampila. Clasa care va reusi sa colecteze cea mai mare cantitate de deseuri de baterii si acumulatori si care va avea activitatea cea mai intensa in program va beneficia de o vizita la o uzina de reciclare din Romania unde va putea urmari intreg procesul de reciclare a deseurilor de echipamente electrice. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/program-de-educatie-ecologica-pentru-elevii-clujeni/

Proiect de ecologizare a Dunării, derulat la Brăila“Crestem in spiritul Dunarii !” a fost implementat, in perioada septembrie 2012- februarie 2013, de Asociatia Clubul de turism “Proilavia” Braila * 25 de tineri din Braila si comuna Chiscani au participat ca voluntari la actiuni de ecologizare a malului Dunarii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

http://www.ecomagazin.ro/program-de-educatie-ecologica-pentru-elevii-clujeni/

04.02.2013

Asociatia Clubul de turism “Proilavia” Braila a prezentat, la sfarsitul saptamanii trecute, rezultatele proiectului “Crestem in spiritul Dunarii!”, derulat in perioada septembrie 2012- februarie 2013. Scopul acestui proiect a fost cresterea implicarii a 25 de tineri din municipiul Braila si din comuna Chiscani, in calitate de voluntari activi in probleme de mediu. La conferinta de final au fost prezentate materiale cu toate activitatile desfasurate, constand in ecologizarea malului Dunarii in Braila si Chiscani, campania de informare si constientizare privind protejarea arealului Dunarii, vizite in scoli, distribuirea de brosuri informative, workshopuri tematice, vizite de lucru si documentare, traininguri nonformale, concepere materiale de promovare si diseminare. Tinerii au primit certificatele Youthpass, care atesta dobandirea competentelor prin participarea la aceste actiuni. Rezultatele proiectului finantat de Comisia Europeana sunt diseminate la multe organizatii din bazinul Dunarii, din Germania pana in Ucraina, institutii publice, rezervatii naturale pe Dunare, primarii ale oraselor riverane, asociatii, scoli, facultati, institute de cercetare, publicatii si reviste cu specific dunarean. “Am primit feed-back, incurajari si aprecieri de la multe persoane si institutii, printre care amintim guvernatorul Administratiei rezervatiei biosferei Delta Dunarii, Edward Bratfanov si Harald Kutzenberger, secretar general al International Association for Danube Research”, a declarat Gabriel Lala, presedintele Asociatiei Clubul de turism “Proilavia” Braila. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/proiect-de-ecologizare-a-dunarii-derulat-la-braila/

Un alt “preţ” al gazelor de şist: cutremureleContinuăm dosarul gazului de şist cu altă filă care face trimitere la unul dintre pericolele secundare trecute până acum sub tăcere: cutremurele determinate de aplicarea tehnologiei de fracturare hidraulică. În ciuda lobby-ul agresiv al companiilor miniere, legătura între fraking şi cutremure a fost atestată de cercetători a căror probitate nu poate fi pusă la îndoială; vorbim aici de reprezentanți ai armatei SUA şi ai Comisiei de mediu al aceluiaşi stat. Şi cum SUA are o vastă experiență în aceste domeniu… poate ar trebui să învățam şi noi din aceasta.Apocalipsa anunţată!

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

http://www.ecomagazin.ro/proiect-de-ecologizare-a-dunarii-derulat-la-braila/

http://www.ecomagazin.ro/proiect-de-ecologizare-a-dunarii-derulat-la-braila/

04.02.2013

Una dintre consecințele “colaterale” ale forajului şi exploatării gazelor de şist prin metode fracturării hidraulice este cea a apariției în zona de exploatare a unor seisme, de regulă de intensitate redusă, dar cu o frecvență direct proporțională cu cea a procesului tehnologic. Deşi companiile petroliere fac eforturi disperate pentru a ascunde acest aspect, protestele locuitorilor speriați de succesiunea de cutremure au forțat autoritățile ca, de cele mai multe ori, să ia atitudine. Iată, în continuare, doar o scurtă selecție a câtorva cazuri care au ținut pagina de gardă a publicațiilor din întreaga lume la vremea respectivă: , epicentrele celor două cutremure au fost localizate în apropierea site-ului de la Preese Hall. Aceeaşi sursă confirmă că aparatura montată după apariția primului seism a relevat faptul că cel de al doilea a avut aceleaşi caracteristice cu primul ceea ce sugerează o cauză comună: procesul de fraking folosit pentru exploatarea gazului de şist.- 3 iunie 2011: “Gazul de şist: un foraj la originea unui cutremur?”. Primul site britanic de foraj de gaz de şist a fost închis ca urmare a succesiunii a două cutremure în luna aprilie şi mai a anului 2006. Conform coordonatorului Centrului de studii geologice britanice, Brian Baptie- 2 ianuarie 2012: “Un nou cutremur neaşteptat a forțat autoritățile statului Ohio să închidă un puț de extracție de gaz de şist”. Cutremurul cu magnitudinea de 4,3 grade înregistrat în regiunea Youngstown a obligat autoritățile să stopeze forajul la un puț de gaz de şist, unde se utiliza tehnica fracturării hidraulice.Regiunea a cunoscut o ciudată serie de mici cutremure de la debutul exploatării şi deşi James Zehringer, responsabilul Resurselor naturale, a explicat că nici o persoană nu a putut aduce dovezi menite a face legătura între seisme şi activitatea extractivă, acesta a decis să fie prudent, luând decizia de a suspenda activitatea de exploatare. Trebuie subliniat că regiunea nu a înregistrat niciodată cutremure până când compania “Northstar Disposal Services” nu s-a instalat în Youngstown şi a început extracția gazului de şist prin metoda fracturării hidraulice. Pe teritoriul statului Ohio funcționează peste 200 de astfel de puțuri care utilizează aceiaşi tehnologie pentru extracția gazului de şist.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

04.02.2013

- 20 ianuarie 2012: “Explorarea gazului de şist face să tremure solul” Potrivit unui raport publicat de către experții europeni forajele realizate în partea de nord a Angliei (Lancashire) pentru a detecta gaze naturale sunt, probabil, la originea cutremurelor de magnitudini 2.3 şi 1,5 (pe scara Richter) care au fost observate în regiune. “Este foarte probabil ca operațiunile de fraking să provoace reacțiile seismice observate, datorită unei combinații de factori legați de natura geologică a sitului şi presiunea apei injectate” precizau experții europeni.- 18 aprilie 2012: “Cutremure legate de fracturarea hidraulică” – Conform studiilor efectuate de experții americani şi cei britanic, fracturarea hidraulică poate declanşa cutremure de pământ. Studiul american realizat de un organism guvernamental raporta o creştere “remarcabilă” a cutremurelor de pământ în zona centrală a SUA, după 2001, ca rezultantă “cvasicertă” a producției de gaze şi petrol. La rândul său, raportul britanic concluziona că seismele din NE Angliei au fost determinate de fracturarea hidraulică utilizată de compania britanică Cuadrilla Resources pentru forarea puțurilor de explorare a gazului de şist.- 13 decembrie 2012: “Marea Britanie vrea să redemareze explorarea prin fracturare hidraulică”. Ministerul Energiei a autorizat reluarea explorării gazelor de şist prin metoda fraking-ului cu mențiunea că acestea se vor efectua sub un control strict pentru a se evita potențiale cutremure. Decizia premierului britanic David Cameroun are la bază evoluția a prețului gazelor în SUA unde, sub presiunea ofertei de gaze rezultate în urma explotării gazelor de şist, prețul acestora s-a corectat drastic.Ultimul risc cunoscut?Dacă ar fi să dăm crezare studiilor ştiințifice realizate, cutremurele de pământ conexe exploatării gazelor de şist sunt “ultimul” risc cunoscut şi legat direct de acest proces tehnologic.În ciuda studiilor efectuate, lobby-ul petrolier şi gazeifer continuă să se bată pentru cauza lui, declarând că bătălia lor este în interesul general şi, mai ales, pentru reducerea dependenței energetice. Şi asta în timp ce cutremurele de pământ sunt semnalate din ce în ce mai des în zonele în care se efectuează explorării sau extracții ale gazelor de şist, şi nu mai pot fi numite simple coincidențe geologice. Este de ajuns să aducem în discuție ultimul cutremur de pământ de 5,6 grade care a debusolat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

04.02.2013

Oklahoma, aflat în centrul unei puternice zone extractive de gaz de şist. Pentru numeroşi observatori aceste cutremure de pământ nu fac altceva decât să demonstreze riscul seismic rezultat din tehnologia fracturării hidraulice. Dacă până în 2010 (anul în care a început exploatarea gazului de şist în zona Oklahoma) au fost înregistrate 50 de cutremure, numai în 2010 au fost înregistrate nu mai puțin de 1.047 seisme! Datele au fost confirmate de două instituții care nu pot fi acuzate de apartenența la un grup ecologist: Armata SUA şi Centrul de Supraveghere a Mişcării Seismice a SUA. Mai mult, cele două organisme guvernamentale au recunoscut legătura de cauzalitate între creşterea îngrijorătoare a activității seismice şi exploatarea gazului de şist. O corecție de care, până acum, nimeni nu a vorbit în România. Pericolul planetarDacă facem abstracție de terifiantul documentar “Gasland” al americanului Josh Fox, cel realizat în regia polonezului Lech Kowalski, “Boala gazului de şist” a fost în măsură să-l facă pe preşedintele francez, în prima sa conferința de presă de la Elysee, să afirme că “veți chiar îngroziți de ancheta care face paralelă între Pennsylvania, “Arabia Saudită”, a gazului de şist în Statele Unite şi Polonia, considerată “Kuweit”-ul Europei”. Şi, într-adevăr, pentru cei care au posibilitatea să urmărească documentarele vor fi şocați de primele imagini ale unor vaci pline de plăgi şi de dovezile oferite de un fermier american, nevoit să-şi părăsească locuința pentru a-şi salva familia. După cum spunea acesta, în Tennessee “toate simptomele au dispărut.” În varianta poloneză, locul imaginilor bucolice cu iarba verde şi pâraie cristaline este luat de primele camioane sosite pentru a inspecta solul înainte de foraj ca urmare a acordului executivului polonez de a face primele evaluări. În scurt timp, apa cristalină este înlocuită de o apă tulbure, maronie, pe care nici oamenii şi nici animalele nu o pot consuma. În compensație, compania petrolieră oferă animale de plus fermierilor care se unesc pentru a lupta împotriva colosului petrolier. O bătălie care pare pierdută din start ținând cont de istoria recentă a companiei care, într-o situație similară, a mobilizat nu mai puțin de 500 de avocați pentru a apăra interesele companiei. Dincolo de polemica indusă de documentarul respectiv, trebuie luată în calcul însă realitatea imediată. În timp ce

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

04.02.2013

Europa se pregăteşte să legifereze exploatarea gazului de şist datorită pericolelor de mediu în acest gen de exploatații, Polonia îşi multiplică eforturile în această direcție.Şi asta în ciuda eforturilor (încă timide) a ecologiştilor de a stopa procesul de extracția a gazelor de şist. Referindu-se la debutul explotării din Brodnica, aflată câțiva kilometri de Varşovia, o regiune recunoscută din punct de vedere turistic, Tomasz Derkowski, care o fondat o asociație pentru protecția acestui areal, atrăgea atenția că exemplele americane ar trebui să fie suficiente ca semnal de alamă pentru oricine. “Este suficientă o pană de curent. Forajul este în imediata apropiere a lacului Skarlinski care alimentează alte lacuri din regiune. Dacă lacul Skarlinski va fi poluat, întreaga regiune va avea aceeaşi soartă” sublinia acesta. În plus, procesul de fracturare hidraulică implică folosirea unor imense cantități de apă, iar regiunea Brodnica suferă frecvent, în perioada estivală, din cauza secetei ceea ce suplimentează temerile locuitorilor că într-o astfel de eventualitate nu vor mai avea apa necesară, aceasta fiind consumată în procesul de fraking. Oricum, situația de la Brodnica nu este singulară, deoarece Polonia este liderul european în domeniul cercetărilor în domeniul gazului de şist. Motivația autorităților de la Varşovia ține de necesitatea asigurării independenței energetice a țării. motiv pentru care a fost alocat un fond de peste 10 miliarde de euro destinat investigațiilor gazeifere.Şi totul se bazează pe un studiu american, Agenția Americană pentru Energia (AIA) susținând că Polonia “stă” pe un rezervor de aproximativ 300 miliarde mc de gaz, ceea ce ar asigura independența energetică a țării în următorii 300 de ani. Chiar dacă aceste cifre sunt incorecte, nebunia de la Varşovia a început să-şi arate efectul economic: Gazprom a redus prețul gazelor naturale livrate Poloniei cu 15%.Valsul bulgar cu gazul de şistÎn față protestelor ecologiştilor, Sofia a fost forțată ca în ultima lună a anului trecut să retragă autorizația acordată grupului Chevron pentru exploatarea gazelor de şist. Prima reacție: ecologiştii au fost manipulați de cei de la Gazprom… Istoricul explorării gazului de şist în țara vecină este destul de încurcat şi ezitant. Cu un an în urmă, executivul de la Sofia era vehement criticat pentru că a permis grupului petrolier Chevron să exploreze zăcământul de şist din apropiere de Novi Pazar, în NE-ul țării. În afara impactului de mediu discuțiile s-au concentrat pe condițiile în care a fost realizată tranzacția,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

04.02.2013

catalogată de presa bulgară ca fiind “secretă şi opacă”. Mobilizarea generală determinată de campaniile de presă au obligat deputații să se pronunțe în această chestiune. Mii de ecologişti şi rezidenții din zonele vizate au mărşăluit pe străzile Sofiei până când autoritățile au retras autorizația acordată celor de la Chevron. O mişcare care îl face pe premierul bulgar Boiko Borissov să constate cu regret: “Parlamentul a luat o decizie suverană. Eu plec, dar când generațiile viitoare vor întreba de ce suntem încă dependenți de Rusia şi de ce plătim gazul nostru de cinci ori mai scump decât americanii, vreau să ştie cine este responsabil “. Până a se ajunge însă la retragerea autorizației de exploatare, timp de un an de zile, mişcările ecologiste au manifestat permanent împotriva proiectului respectiv. Prima victorie majoră a mişcării protestatare a fost marcată pe 14 ianuarie, când mii de bulgari au manifestat în toate capitalele europene împotriva împotriva explorării şi exploatării gazului de şist. Miile de tineri care au manifestat în centrul Sofiei şi care purtau afişe de genul: “Nu gazului de şist, da naturii!”, “Pleacă Chevron!” s-au oprit în fața Parlamentului bulgar scandând “Victorie!” Manifestări similare au fost înregistrate în regiunea agricolă Dobroudja (unde era prevăzută demararea forajelor), la Varna, Bourgas, Plovdiv şi Plevna. La finalul manifestațiilor, liderii organizației ecologiste “Fracking Free Bulgaria” anunțau că au obținut de la preşedintele Parlamentului bulgar, Tsetska Tsatcheva, promisiunea unui moratoriu pe tema tehnicii de fracturare hidraulică folosită în exploatarea gazelor de şist. Un moratoriu care a fost adoptat ulterior şi care a avut ca rezultantă rezilierea autorizației acordată grupului Chevron. /Financiarul, http://www.financiarul.ro/2013/02/04/un-alt-pret-al-gazelor-de-sist-cutremurele/

Baia Mare: Conservarea biodiversităţii din Defileul LăpuşuluiProiectul „Natura, Traditie, Aventura – promovarea turismului in Defileul Lapusului”, derulat de Consiliul Judetean Maramures, se apropie de final. Campania de promovare a zonei va continua insa cu Olimpiada Defileul Lapusului dar si cu alte proiecte care prevad conservarea biodiversitatii din zona. Ideea s-a nascut ca urmare a intocmirii unei baze de date ce atesta pentru prima data existenta pescarusului albastru in Defileul Lapusului. „Este o specie foarte rara si pe cale de disparitie. Astfel, intentionam sa transformam

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

http://www.financiarul.ro/2013/02/04/un-alt-pret-al-gazelor-de-sist-cutremurele/

04.02.2013

pescarusul albastru intr-o marca a acestui areal, in ideea de a atentiona asupra faptului ca in Defileul Lapusului exista o rezervatie naturala, o arie protejata cu specii rare.”, a punctat Delia Ruzsa, managerul proiectului. Responsabilii proiectului au anuntat astazi ca implementarea lui se apropie de final. Pana la aceasta data, a fost realizate cu succes o serie de evenimente de promovare precum: Tabara Foto, Expozitia de Fotografie de la Constanta, Olimpiada Defileul Lapusului, participarea la Targul de Turism al Romaniei, in cadrul caruia s-a organizat o “Seara Lapusana” si Expozitia de Fotografie de la Bucuresti, realizarea unor filme documentare despre potentialul turistic al zonei si a unor albume foto. „Toate evenimentele organizate in cadrul proiectului au avut o nota de creativitate si originalitate. Ne bucuram ca am reusit sa mentinem aceasta nota pe tot parcursul implementarii. Am ajuns aproape de finalul proiectului. Tot ce ne mai ramane de facut e o campanie de promovare si distribuire a materialelor promotionale realizate si lansarea site-ului oficial de promovare a Defileului.”, a mai declarat Delia Ruza. /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/baia-mare-conservarea-biodiversitatii-din-defileul-lapusului/

Management defectuos la verificarea achiziţiilor publice pentru fonduri UEAutoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a efectuat, în 2011, un număr de 76 de misiuni de audit asupra procesului de atragere a fondurilor europene nerambursabile, fiind auditate peste 1.500 de proiecte/contracte/măsuri finanțate din bani comunitari, în sfera auditului fiind cuprinse peste 800 de entități publice şi private. Potrivit Raportului, printre altele, au fost identificate o serie de deficiențe şi slăbiciuni la nivelul sistemului de management şi control instituit pentru derularea şi verificarea achizițiilor publice, derulate în vederea atragerii de fonduri structurale şi de coeziune. Deficiențele identificate au fost confirmate ulterior de misiunile de audit efectuate de Comisia Europeană. Acestea au concluzionat că verificările de management privind achizițiile publice nu sunt întotdeauna efectuate în mod corespunzător, susținând că avem nevoie de îmbunătățiri substanțiale, în principal la nivelul a 3 programe operaționale: Mediu, Creşterea Competitivității Economice şi Dezvoltare Regională. În acest context, Comisia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

http://www.ecomagazin.ro/baia-mare-conservarea-biodiversitatii-din-defileul-lapusului/

http://www.ecomagazin.ro/baia-mare-conservarea-biodiversitatii-din-defileul-lapusului/

04.02.2013

Europeană a solicitat autorităților române adoptarea de măsuri corective. Una dintre măsurile importante a vizat evaluarea conformității şi funcționării mecanismului ex-ante şi ex-post al achizițiilor publice la nivelul Autorității Naționale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) şi la nivelul Unității pentru Coordonarea şi Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP), ca urmare a integrării formale a acestora în cadrul sistemului de management şi control. Principalele deficiențe identificate la nivelul ANRMAP în ceea ce priveşte verificările ex-ante asupra documentațiilor de atribuire au vizat formularea unor observații cu caracter neunitar sau neclar, precum şi introducerea în SEAP a unor documentații asupra cărora s-au formulat observații, fără asigurarea că acestea au fost în final remediate. La verificările ex-post, s-a constatat includerea în Planul de control a unor acțiuni de verificare, fără a avea la bază o analiză care să justifice alegerea unei proceduri de atribuire în detrimentul alteia. Printre principalele deficiențe identificate la nivelul UCVAP s-a numărat şi aplicarea neunitară a procedurilor de lucru de către echipele de observatori din cadrul comisiilor de evaluare. Autoritatea de Audit a inclus misiuni suplimentare de audit, asigurându-se că ANRMAP şi UCVAP, din punct de vedere legal, au fost responsabilizate corespunzător în procesul de verificare ex-ante şi ex-post al achizițiilor publice şi au fost integrate (formal) în sistemele de management şi control. În vederea emiterii unei concluzii consolidate în ceea ce priveşte modul în care autoritățile de management au procedat la reverificarea procedurilor de achiziție publică, Autoritatea de Audit a verificat 357 de proceduri, aferente unor contracte cu o valoare de 671 milioane de euro. În urma acestor verificări, a aplicat corecții financiare în cuantum de 52 milioane de euro, reprezentând un procent de aproximativ 8% din valoarea contractelor verificate. Amintim că rambursarea banilor europeni pentru proiectele desfăşurate prin patru programe operaționale (POS Transport, PO Regional, POS Creşterea Competitivității Economice şi POS Mediu) a fost întreruptă în luna iulie 2012, plățile pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) fiind sistate încă din februarie. Acesta din urmă se află într-o etapă de pre-suspendare, în urma depistării unor nereguli efectuate în cadrul procesului de accesare a banilor europeni. Ţara noastră riscă să înapoieze către CE finanțările europene în multe dintre cele 150 de proiecte prioritare

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

04.02.2013

pe fonduri structurale şi de coeziune (care totalizează circa 13,7 miliarde euro), în condițiile în care gradul de execuție la majoritatea dintre acestea este de 5-20%, a atras atenția Leonard Orban, la finalul mandatului său de ministru al Afacerilor Europene. Domnia sa a avertizat că, la sfârşitul anului 2015, Comisia Europeană va retrage finanțările acordate proiectelor pe fonduri structurale şi de coeziune nefinalizate până atunci, indiferent dacă gradul de execuție este de 5% sau de 95%, dând ca exemplu, în primul rând, proiectele din domeniul transporturilor şi în special pe cele derulate de CFR. POS-Mediu În cadrul Programului Operaţional Sectorial Mediu (POS-Mediu), au fost constatate deficienţe atât la nivelul Autorităţii de Management, cât şi la nivelul Organismelor Intermediare. Acestea vizează, printre altele, evaluarea şi selecţia unor proiecte de asistenţă tehnică; verificările de management privind procedurile de achiziţie publică ale beneficiarilor finali; procedurile de lucru şi listele de verificare aferente achiziţiilor publice, identificarea neregulilor, completarea registrului de nereguli şi cel al debitorilor; sfera verificărilor de management. În domeniul achiziţiilor publice, au fost constatate abateri de la prevederile legislaţiei comunitare şi/sau naţionale pentru contracte cu o valoare totală de peste 157,6 milioane de euro, pentru care Autoritatea de Audit a aplicat corecţii financiare în valoare totală de circa 8 milioane de euro, impactul financiar al acestor corecţii în cheltuielile declarate în anul 2011 fiind de aproximativ 2,5 milioane de euro.POS-TransportÎn cadrul auditului referitor la funcționarea sistemului de management şi control al Programul Operațional Sectorial Transport (POST), la nivelul Autorității de Management au fost constatate aspecte privind realizarea unor verificări de management incomplete în cazul procedurilor de achiziție publică şi neefectuarea verificărilor privind rezonabilitatea valorilor cuprinse în bugetele orientative din contractele/deciziile de finanțare ale beneficiarilor. Potrivit Raportului, mecanismul de constatare a neregulilor, stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli şi recuperarea acestora, implementat la nivelul POS-Transport, este greoi şi nu oferă asigurări cu privire la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

04.02.2013

respectarea termenelor de emitere a proceselor verbale de constatare. În domeniul achizițiilor publice au fost constatate abateri pentru contracte cu o valoare totală de 241,8 milioane de euro, pentru care Autoritatea de Audit a aplicat corecții financiare în valoare totală de peste 12 milioane de euro, impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2011 al acestor corecții fiind de 1,8 milioane de euro. PORDeficiențele depistate la derularea Programului Operațional Regional (POR) au privit efectuarea verificărilor de management atât la nivelul Autorității de Management, cât şi la nivelul Organismelor Intermediare care au identificat doar parțial neregulile din sfera achizițiilor publice. În acest segment, au fost constatate abateri de la prevederile legislației comunitare şi/sau naționale pentru contracte cu o valoare totală de 187,38 milioane de euro, Autoritatea de Audit aplicând corecții financiare în valoare totală de 22,9 milioane de euro, impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2011 al acestor corecții fiind de 4,5 milioane de euro.POS CCE Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice (POS CCE) a prezentat şi el nereguli, acestea constând, printre altele, în procedurile de achiziție publică, precum şi în întârzieri majore în procesul de verificare şi aprobare la plată a cererilor de rambursare. Totodată, s-a constatat lipsa revizuirii procedurilor specifice în vederea eliminării suprapunerii controalelor realizate în etapa de verificare adminis-trativă a cererilor de rambursare. La nivelul Organismelor Intermediare, au fost identificate deficiențe privind modul de delegare a anumitor atribuții fără o analiză clară şi concisă a activității desfăşurate de Organismul Intermediar, înregistrarea de întârzieri în evaluarea şi contractarea cererilor de finanțare depuse în cadrul anumitor apeluri de proiecte, precum şi înregistrarea unei erori sistematice ca urmare a utilizării unui curs valutar mai mare decât cel corect. În domeniul achizițiilor publice, au fost constatate abateri cu o valoare totală de 3 milioane de euro, pentru care Autoritatea de Audit a aplicat corecții financiare în valoare totală de 2,67 milioane de euro, impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2011 fiind de 1,7 milioane de euro. * POS DRU

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

04.02.2013

Principalele deficiențe constatate în cadrul Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) au vizat verificările de management care nu s-au efectuat într-o manieră corespunzătoare din cauza întârzierilor în realizarea misiunilor de verificare la fața locului, nerespectării cadrului procedural în ceea ce priveşte reconcilierile şi transmiterea către ACP a informațiilor privind debitele. Au fost identificate deficiențe şi în ceea ce priveşte procesul de evaluare şi selecție a cererilor de finanțare, principalele cauze fiind soluționarea cu întârziere a contestațiilor depuse în cazul unor proiecte de grant, aprobarea condiționată a unor proiecte, întârzieri în încheierea contractelor de finanțare. În domeniul achizițiilor publice au fost constatate abateri de la prevederile legislației comunitare şi/sau naționale pentru contracte cu o valoare totală de peste 2 milioane de euro, pentru care Autoritatea de Audit a aplicat corecții financiare în valoare totală de 358.000 euro, impactul financiar al acestora în De asemenea, au fost identificate nereguli rezultate din decontarea unor cheltuieli neeligibile în sumă totală de 1,9 milioane de euro, astfel încât valoarea totală a neregulilor cu impact financiar în cheltuielile aferente anului 2011 a fost de 2 milioane de euro. * PODCA În derularea Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) au fost identificate deficiențe cu privire la verificările de management ce nu au fost realizate corespunzător din cauza efectuării parțiale a misiunilor de control la fața locului, nerealizării corespunzătoare a verificărilor administrative ale cererilor de rambursare datorate fluctuației ridicate şi gradului de încărcare cu sarcini a personalului. În domeniul achizițiilor publice, au fost constatate abateri de la prevederile legislației în cazul unor contracte cu o valoare totală de 4,8 milioane de euro, pentru care Autoritatea de Audit a aplicat corecții financiare în valoare totală de 1 milion de euro, impactul financiar în cheltuielile declarate în anul 2011 al acestor corecții fiind de 574.000 euro. * POAT Principalele constatări la Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) au vizat nerespectarea planificării lunare a acțiunilor de verificare la fața locului, precum şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

04.02.2013

întârzierile în actualizarea organigramei şi a regulamentului de organizare şi funcționare. Valoarea neregulilor cu impact financiar în cheltuielile anului 2011 rezultată în urma acțiunilor de audit a fost de 84.000 de euro. /Bursa, http://www.bursa.ro/raport-terifiant-al-curtii-de-conturi-2011-management-defectuos-la-verificarea-achizitiilor-publi...&s=companii_afaceri&articol=196855.html

În picioare pentru Delta DunăriiPeste 200 de oameni au participat pe 30 ianuarie, la cinema Elvira Popescu din Bucuresti la premiera filmului documentar “Delta Dunarii -paradisul aproape pierdut” lansat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta cu ocazia Zilei Internationale a Zonelor Umede. Sala a fost neincapatoare pentru publicul care a participat la proiectie si la dezbaterea care a urmat acesteia, alaturi de: Ivan Patzaichin, Edward Bratfanof (Guvernator al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii), Eugen Petrescu (Societatea Ornitologica Romana) si echipa de productie de la Mediana Communication. Discutia a fost moderata de Liviu Mihaiu, presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta. Mesajul pe care Asociatia doreste sa-l transmita prin acest documentar este ca biodiversitatea nu reprezinta un lux, ci o necesitate, iar continuarea degradarii Deltei ne va lasa mai saraci decat ne putem permite. Filmul face parte din proiectul “Delta Dunarii – Paradisul aproape pierdut” implementat de Asociatia Salvati Dunarea si Delta in parteneriat cu Administratia Biosferei Delta Dunarii, cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala prin Programul Operational Sectorial Mediu. Alaturi de alte 65 de minidocumentare despre specii periclitate din Delta Dunarii, el are rolul de a informa si ridica nivelul de constientizare cu privire la protejarea biodiversitatii Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Filmul nareaza tragedia Deltei singura delte declarata rezervatie a biosferei de catre UNESCO: impactul negativ al activitatii umane din perioada comunista – desecarile si indiguirile pentru obtinerea de teren agricol au perturbat profund echilibrul ecologic al zonei, dar si pe cel social. “Delta le-a fost luata oamenilor” (Ivan Patzaichin). Comunitatile de pescari au intrat in planul de industrializare, regulile si cutumele care le-au oranduit de secole s-au pierdut intr-un timp prea scurt ca sa permita mentinerea calitatii vietii. Ca urmare, problemele sociale cu care se confrunta aceasta zona in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

http://www.bursa.ro/raport-terifiant-al-curtii-de-conturi-2011-management-defectuos-la-verificarea-achizitiilor-publi...&s=companii_afaceri&articol=196855.html



04.02.2013

momentul de fata – depopulare, imbatranire, sunt un indicator pentru situatia in declin a mediului natural, respectiv pierderea biodiversitatii. Solutiile exista dar intarzie sa vina. De exemplu, desi necesitatea renaturarii zonelor indiguite si desecate in perioada comunista a fost afirmata in numeroase randuri de autoritatile responsabile, reconstructia ecologica nu este o realitate nici pana in prezent. In plus, presiunile pentru extinderea terenurilor agricole nu sunt, din pacate, de domeniul trecutului. “Delta Dunarii are pe teritoriul ei, ca zone strict protejate, doar 50 600 ha din 550 000 ha iar ca zone economice 306 000 ha . In mod normal, aceasta titulatura, de nu are ce sa caute intr-o rezervatie de patrimoniu mondial. Desi este considerata o zona prioritara de reconstructie ecologica, desi este inclusa intr-un plan de management pentru conservarea biodiversitatii, totusi s-au renaturat doar 15 000 ha”.(Liviu Mihaiu, Presedintele Salvati Dunarea si Delta) In cadrul discutiei ce a urmat proiectiei, acentul a fost pus pe necesitatea educatiei. Guvernatorul Deltei, Edward Bratfanof, a mentionat necesitatea schimbarii atitudinii fata de mediul inconjurator, de la localnici la turisti si autoritati publice punctand totodata necesitatea asigurarii liniilor de finantare directionate pentru campanii de educare si informare. Ornitologul Eugen Petrescu a subliniat ca lipsa personalului corespunzator pregatit din cadrul Administratiei Biosferei Delta Dunarii este un alt factor care contribuie la degradarea zonei. Ivan Patzaichin a facut apel la bun-simt, aratand ca trebuie construita o alternativa pentru localnicii Deltei, o alternativa sustenabila care sa-i castige nu care sa le impuna. Iliuta Goean, operator turism si fotograf, a dat exemplul turistilor straini care vin foarte informati, ei fiind principalii “consumatori” de turism responsabil. Documentarul va fi disponibil in curand pe DVD si online pe canalul Youtube al Salvati Dunarea si Delta . Despre zonele umede de importanta internationala din Romania si Conventia Ramsar In fiecare an sarbatorim Ziua Internationala a Zonelor Umede pe 2 februarie, data care marcheaza semnarea in 1971 a Conventiei asupra zonelor umede (Conventia Ramsar). Tratatul interguvernamental a intrat in vigoare in Romania in 1991, cand Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscuta ca zona umeda de importanta internationala, mai ales ca habitat al pasarilor de apa. Romania are in prezent 12 situri desemnate prin Conventia Ramsar ca zone umede de importanta internationala, cu o suprafata totala de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

04.02.2013

923.597 ha, dintre care mentionam si Insula Mica a Brailei, Parcul Natural Comana, Parcul Natural Portile de Fier. Zonele umede (intinderi de balti, mlastini, turbarii, de ape natural sau artificiale, permanente sau temporare) pun la dispozitia oamenilor, in mod gratuit, un numar insemnat de servicii si produse, de exemplu, hrana, intretinerea calitatii apei prin filtrarea poluantilor, controlul inundatiilor, reducerea eroziunii, retinerea carbonului, functii recreative, culturale si stiintifice iar lista poate continua. Aceste zone sunt ecosisteme foarte productive, iar motorul lor este biodiversitatea. Identitatea, traditiile si bunastarea comunitatilor locale care traiesc in zonele umede sunt in directa legatura cu calitatea mediului inconjurator. Misiunea Conventiei Ramsar este conservarea si folosirea inteleapta a zonelor umede prin actiuni locale, regionale si nationale si cooperare internationala – o contributie care sa duca la dezvoltarea lor sustenabila in intreaga lume. In Romania, 2 cele mai importante zone incluse in Conventia Ramsar sunt Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei. Delta Dunarii este o zona fluviala formata din grinduri nisipoase si lacuri cu vegetatie bogata, zone de tranzitie cu lacuri deschise, plauri si hasmacuri, si o zona marina dominata de dune si complexe marine costiere. Zona este bogata in flora si fauna. Rezervatia este un important habitat pentru pasarile de apa. Specifica zonei este populatia de cormorani si pelicani. Populatia localitatilor raspandite de-a lungul Deltei are legaturi culturale specifice ecosistemului deltaic. Activitatile traditionale sunt pescuitul, agricultura in ferme mici si turismul.Despre Asociatia Salvati Dunarea si DeltaAsociatia Salvati Dunarea si Delta este o organizatie neguvernamentala de protectia mediului, care s-a impus in cei opt ani de activitate prin actiuni sustinute de advocacy pe probleme ecologice si a demonstrat prin rezultate concrete ca poate oferi solutii pentru marile provocari cu care se confrunta Delta Dunarii. De asemenea, asociatia are o activitate sustinuta si in domenii conexe protectiei mediului, avand in portofoliu proiecte care vizeaza dezvoltarea durabila, dezvoltare comunitara locala, managementul deseurilor, economie sociala si dezvoltarea resurselor umane, managementul apelor, campanii de informare si constientizare cu privire la protejarea mediului, antreprenoriat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

04.02.2013

social etc. (www.salvatidelta.ro). /Eco Magazin, http://www.ecomagazin.ro/in-picioare-pentru-delta-dunarii/

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ JIUTeme ABAABA Jiu subliniază importanţa „Zilei Mondiale a Zonelor Umede“La 25 ianuarie 1991, România a aderat la Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Prin aceasta, s-au creat premisele menținerii caracterului ecologic şi gestionării sustenabile a acestor zone cu o valoare faunistică şi floristică inestimabilă. Tema din acest an sub egida căreia se desfăşoară Ziua Mondială a Zonelor Umede - „Zonele umede şi gestionarea apei“ - reflectă interdependența dintre apă şi zonele umede precum şi rolul cheie pe care îl joacă aceste zone, dar reprezintă şi o bună oportunitate de subliniere a beneficiilor pe care aceste ecosisteme le pun în slujba societății umane şi de a întreprinde acțiuni de conştientizare a publicului larg asupra valorilor şi beneficiilor zonelor umede şi a Convenției Ramsar. În contextul devizei acestui eveniment pentru anul 2013, Administratia Bazinală de Apă Jiu a început, încă de joi - 31 ianuarie 2013 desfăşurarea a diverse activități în unitățile de învățământ partenere. Astfel, specialiştii ABA Jiu au fost prezenţi la Şcoala Generală nr. 29 N.Romanescu unde au dezbătut, împreună cu elevii din clasele I-VIII de la EcoŞcoală, tema „Importanţa zonelor umede pentru activitatea gospodăririi apelor“. Totodată, elevii au realizat o expoziție – colaj de desene ce evidențiau Zonele Umede şi importanța acestora. În zilele următoare, specialiştii ABA Jiu vor susține lecții deschise de educație ecologică la Şcoala nr. 12 „Decebal“ Craiova şi Şcoala cu clasele I-VIII „Marin Sorescu“ Bulzeşti, mizând pe faptul că tinerii vor conştientiza efectele unui comportament iresponsabil față de zonele umede şi mediul înconjurător şi vor lua atitudine atunci când vor sesiza un astfel de comportament.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

http://www.ecomagazin.ro/in-picioare-pentru-delta-dunarii/

http://www.ecomagazin.ro/in-picioare-pentru-delta-dunarii/

http://www.salvatidelta.ro/

04.02.2013

Convenția, cunoscută şi sub numele de „Convenția Ramsar“, este un tratat interguvernamental care asigură cadrul de acțiune la nivel național şi internațional, în vederea conservării şi utilizării raționale a zonelor umede şi a resurselor acestora. Tratatul a fost adoptat în 2 februarie 1971 în oraşul iranian Ramsar şi a intrat în vigoare în 1975, fiind singurul tratat global de mediu care se ocupă de un ecosistem special, iar țările membre ale Convenției acoperă toate regiunile geografice ale planetei. Membrii Ramsar s-au angajat să desemneze zonele umede potrivite pentru Lista zonelor umede de importanță internațională ("Lista Ramsar") şi să asigure gospodărirea lor eficientă, să conlucreze în direcția utilizării raționale a tuturor zonelor umede prin intermediul utilizării unor politici adecvate, a legislației, acțiunilor de management şi educație publică, precum şi să coopereze la nivel internațional cu privire la zonele umede transfrontaliere, sisteme partajate de zone umede, specii comune şi proiecte de dezvoltare care pot afecta zonele umede. La nivelul întregii țări există un număr de opt situri Ramsar recunoscute, acoperind o suprafață de 824.897 ha, cel mai mare fiind Delta Dunării - 647.000 ha. Cele opt situri Ramsar sunt: Parcul Natural Comana (25.10.2011- Giurgiu), Delta Dunării (21.05.1991- Tulcea), Complexul Piscicol Dumbrăvița (02.02.2006 –Transilvania), Parcul Natural Porțile de Fier (18.01.2011-Caraş Severin), Lacul Techirghiol (23.03.2006- Constanța), Lunca Mureşului (02.02.2006 –Arad), Tinovul Poiana Stampei (25.10.2011 -Suceava ) şi Insula Mică a Brăilei (15.06.2001 –Brăila). /Indiscret, http://www.indiscret.ro/articol-aba-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede

ABA Jiu subliniază importanţa „Zilei Mondiale a Zonelor Umede”La 25 ianuarie 1991 România a aderat la Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Prin aceasta, s-au creat premisele menținerii caracterului ecologic şi gestionării sustenabile a acestor zone cu o valoare faunistică şi floristică inestimabilă. Tema din acest an sub egida căreia se desfăşoară Ziua Mondială a Zonelor Umede, “Zonele umede şi gestionarea apei” reflectă interdependența dintre apă şi zonele umede precum şi rolul – cheie pe care îl joacă aceste zone, dar reprezintă şi o bună oportunitate de subliniere a beneficiilor pe care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

http://www.indiscret.ro/articol-aba-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede

http://www.indiscret.ro/articol-aba-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede

04.02.2013

aceste ecosisteme le pun în slujba societății umane şi de a întreprinde acțiuni de conştientizare a publicului larg asupra valorilor şi beneficiilor zonelor umede şi a Convenției Ramsar. În contextul devizei acestui eveniment pentru anul 2013, Administratia Bazinală de Apă Jiu a început, încă de ieri, 31 ianuarie 2013, desfăşurarea a diverse activități în unitățile de învățământ partenere. Astfel, specialiştii A.B.A Jiu au fost prezenți, ieri, la Şcoala Generală nr. 29 N. Romanescu unde au dezbătut împreună cu elevii din clasele I-VIII de la EcoŞcoala tema “Importanța zonelor umede pentru activitatea gospodăririi apelor”. Totodata, elevii au realizat o expozitie – colaj de desene ce evidențiau Zonele Umede şi importanța acestora. În zilele următoare specialiştii A.B.A Jiu vor susține lecții deschise de educație ecologică la Şcoala nr. 12 “Decebal” Craiovaşi Şcoala cu clasele I-VIII “Marin Sorescu” Bulzeşti mizând pe faptul că tinerii vor conştientiza efectele unui comportament iresponsabil față de zonele umede şi mediul înconjurător şi vor lua atitudine atunci când vor sesiza un astfel de comportament. Convenția, cunoscută şi sub numele de „Convenția Ramsar”, este un tratat interguvernamental care asigură cadrul de acțiune la nivel național şi internațional, în vederea conservării şi utilizării raționale a zonelor umede şi a resurselor acestora. Tratatul a fost adoptat în 2 februarie 1971 în oraşul iranian Ramsar şi a intrat în vigoare în 1975, fiind singurul tratat global de mediu care se ocupă de un ecosistem special, iar țările membre ale Convenției acoperă toate regiunile geografice ale planetei. Membrii Ramsar s-au angajat să desemneze zonele umede potrivite pentru Lista zonelor umede de importanță internațională (“Lista Ramsar”) şi să asigure gospodărirea lor eficientă, să conlucreze în direcția utilizării raționale a tuturor zonelor umede prin intermediul utilizării unor politici adecvate, a legislației, acțiunilor de management şi educație publică, precum şi să coopereze la nivel internațional cu privire la zonele umede transfrontaliere, sisteme partajate de zone umede, specii comune şi proiecte de dezvoltare care pot afecta zonele umede. La nivelul întregii țări există un număr de 8 situri Ramsar recunoscute, acoperind o suprafață de 824.897 ha, cel mai mare fiind Delta Dunării – 647.000 ha. Cele 8 situri ramsar sunt: Parcul Natural Comana (25.10.2011-Giurgiu), Delta Dunării (21.05.1991- Tulcea), Complexul Piscicol Dumbrăvița (02.02.2006 –Transilvania), Parcul Natural Porțile de Fier (18.01.2011-Caraş Severin),

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

04.02.2013

Lacul Techirghiol (23.03.2006-Constanța), Lunca Mureşului (02.02.2006 –Arad), Tinovul Poiana Stampei (25.10.2011 -Suceava ) şi Insula Mică a Brăilei (15.06.2001 –Brăila). /OlteniaPress, http://www.olteniapress.ro/2013/02/comunicat-de-presa-aba-jiu-subliniaza-importanta-%e2%80%9ezilei-mondiale-a-zonelor-umede/

Administraţia Bazinală de Apă Jiu subliniază importanţa „Zilei Mondiale a Zonelor Umede” La 25 ianuarie 1991 România a aderat la Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Prin aceasta, s-au creat premisele menținerii caracterului ecologic şi gestionării sustenabile a acestor zone cu o valoare faunistică şi floristică inestimabilă. Tema din acest an sub egida căreia se desfăşoară Ziua Mondială a Zonelor Umede, “Zonele umede şi gestionarea apei” reflectă interdependența dintre apă şi zonele umede precum şi rolul – cheie pe care îl joacă aceste zone, dar reprezintă şi o bună oportunitate de subliniere a beneficiilor pe care aceste ecosisteme le pun în slujba societății umane şi de a întreprinde acțiuni de conştientizare a publicului larg asupra valorilor şi beneficiilor zonelor umede şi a Convenției Ramsar. În contextul devizei acestui eveniment pentru anul 2013, Administratia Bazinală de Apă Jiu a început, încă de ieri, 31 ianuarie 2013, desfăşurarea a diverse activități în unitățile de învățământ partenere. Astfel, specialiştii A.B.A Jiu au fost prezenți, ieri, la Şcoala Generală nr. 29 N. Romanescu unde au dezbătut împreună cu elevii din clasele I-VIII de la EcoŞcoala tema “Importanța zonelor umede pentru activitatea gospodăririi apelor”. Totodata, elevii au realizat o expozitie – colaj de desene ce evidențiau Zonele Umede şi importanța acestora. În zilele următoare specialiştii A.B.A Jiu vor susține lecții deschise de educație ecologică la Şcoala nr. 12 “Decebal” Craiova şi Şcoala cu clasele I-VIII “Marin Sorescu” Bulzeşti mizând pe faptul că tinerii vor conştientiza efectele unui comportament iresponsabil față de zonele umede şi mediul înconjurător şi vor lua atitudine atunci când vor sesiza un astfel de comportament.Convenția, cunoscută şi sub numele de „Convenția Ramsar”, este un tratat interguvernamental care asigură cadrul de acțiune la nivel național şi internațional, în vederea conservării şi utilizării raționale a zonelor umede şi a resurselor acestora.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

http://www.olteniapress.ro/2013/02/comunicat-de-presa-aba-jiu-subliniaza-importanta-%E2%80%9Ezilei-mondiale-a-zonelor-umede/

http://www.olteniapress.ro/2013/02/comunicat-de-presa-aba-jiu-subliniaza-importanta-%E2%80%9Ezilei-mondiale-a-zonelor-umede/

04.02.2013

Tratatul a fost adoptat în 2 februarie 1971 în oraşul iranian Ramsar şi a intrat în vigoare în 1975, fiind singurul tratat global de mediu care se ocupă de un ecosistem special, iar țările membre ale Convenției acoperă toate regiunile geografice ale planetei.Membrii Ramsar s-au angajat să desemneze zonele umede potrivite pentru Lista zonelor umede de importanță internațională (“Lista Ramsar”) şi să asigure gospodărirea lor eficientă, să conlucreze în direcția utilizării raționale a tuturor zonelor umede prin intermediul utilizării unor politici adecvate, a legislației, acțiunilor de management şi educație publică, precum şi să coopereze la nivel internațional cu privire la zonele umede transfrontaliere, sisteme partajate de zone umede, specii comune şi proiecte de dezvoltare care pot afecta zonele umede. La nivelul întregii țări există un număr de 8 situri Ramsar recunoscute, acoperind o suprafață de 824.897 ha, cel mai mare fiind Delta Dunării – 647.000 ha. Cele 8 situri ramsar sunt: Parcul Natural Comana (25.10.2011- Giurgiu), Delta Dunării (21.05.1991- Tulcea), Complexul Piscicol Dumbrăvița (02.02.2006 –Transilvania), Parcul Natural Porțile de Fier (18.01.2011-Caraş Severin), Lacul Techirghiol (23.03.2006- Constanța), Lunca Mureşului (02.02.2006 –Arad), Tinovul Poiana Stampei (25.10.2011 -Suceava ) şi Insula Mică a Brăilei (15.06.2001 –Brăila). /Craiovaforum, http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/administratia-bazinala-de-apa-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede.htm/Oltenaşul, http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede/

„Ziua Mondială a Zonelor Umede"Administraţia Bazinală de Apă Jiu subliniază importanţa „Zilei Mondiale a Zonelor Umede". La 25 ianuarie 1991 România a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice. Prin aceasta, s-au creat premisele menținerii caracterului ecologic şi gestionării sustenabile a acestor zone cu o valoare faunistică şi floristică inestimabilă. Tema din acest an sub egida căreia se desfăşoară Ziua Mondială a Zonelor Umede, “Zonele umede şi gestionarea apei” reflectă interdependența dintre apă şi zonele umede precum şi rolul – cheie pe care îl joacă

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede/

http://www.oltenasul.ro/aba-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede/

http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/administratia-bazinala-de-apa-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede.htm

http://www.craiovaforum.ro/stiri/craiova-oltenia/administratia-bazinala-de-apa-jiu-subliniaza-importanta-zilei-mondiale-a-zonelor-umede.htm

04.02.2013

aceste zone, dar reprezintă şi o bună oportunitate de subliniere a beneficiilor pe care aceste ecosisteme le pun în slujba societății umane şi de a întreprinde acțiuni de conştientizare a publicului larg asupra valorilor şi beneficiilor zonelor umede şi a Convenției Ramsar. În contextul devizei acestui eveniment pentru anul 2013, Administratia Bazinală de Apă Jiu a început, încă de ieri, 31 ianuarie 2013, desfăşurarea a diverse activități în unitățile de învățământ partenere. Astfel, specialiştii A.B.A Jiu au fost prezenți, ieri, la Şcoala Generală nr. 29 N. Romanescu unde au dezbătut împreună cu elevii din clasele I-VIII de la EcoŞcoala tema “Importanța zonelor umede pentru activitatea gospodăririi apelor”. Totodata, elevii au realizat o expozitie – colaj de desene ce evidențiau Zonele Umede şi importanța acestora. În zilele următoare specialiştii A.B.A Jiu vor susține lecții deschise de educație ecologică la Şcoala nr. 12 “Decebal” Craiova şi Şcoala cu clasele I-VIII “Marin Sorescu” Bulzeşti mizând pe faptul că tinerii vor conştientiza efectele unui comportament iresponsabil față de zonele umede şi mediul înconjurător şi vor lua atitudine atunci când vor sesiza un astfel de comportament. Convenția, cunoscută şi sub numele de „Convenția Ramsar", este un tratat interguvernamental care asigură cadrul de acțiune la nivel național şi internațional, în vederea conservării şi utilizării raționale a zonelor umede şi a resurselor acestora. Tratatul a fost adoptat în 2 februarie 1971 în oraşul iranian Ramsar şi a intrat în vigoare în 1975, fiind singurul tratat global de mediu care se ocupă de un ecosistem special, iar țările membre ale Convenției acoperă toate regiunile geografice ale planetei. Membrii Ramsar s-au angajat să desemneze zonele umede potrivite pentru Lista zonelor umede de importanță internațională ("Lista Ramsar") şi să asigure gospodărirea lor eficientă, să conlucreze în direcția utilizării raționale a tuturor zonelor umede prin intermediul utilizării unor politici adecvate, a legislației, acțiunilor de management şi educație publică, precum şi să coopereze la nivel internațional cu privire la zonele umede transfrontaliere, sisteme partajate de zone umede, specii comune şi proiecte de dezvoltare care pot afecta zonele umede. La nivelul întregii țări există un număr de 8 situri Ramsar recunoscute, acoperind o suprafață de 824.897 ha, cel mai mare fiind Delta Dunării - 647.000 ha. Cele 8 situri ramsar sunt: Parcul Natural Comana (25.10.2011- Giurgiu), Delta Dunării (21.05.1991- Tulcea), Complexul Piscicol

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

04.02.2013

Dumbrăvița (02.02.2006 –Transilvania), Parcul Natural Porțile de Fier (18.01.2011-Caraş Severin), Lacul Techirghiol (23.03.2006- Constanța), Lunca Mureşului (02.02.2006 –Arad), Tinovul Poiana Stampei (25.10.2011 -Suceava ) şi Insula Mică a Brăilei (15.06.2001 –Brăila). /Lupa

Elevii de la Liceul „Charles Laugier” au marcat Ziua Zonelor Umede la Muzeul Olteniei Elevii din patru clase ale Liceului „Charles Laugier” au prezentat o serie de comunicări şi eseuri cu mesaje ecologice pe tema „Zonele Umede – O lume de descoperit”. Manifestarea, înscrisă în activitățile cultural – educative realizatede Muzeul Olteniei în parteneriat cu instituțiile de învățământ,a fost coordonată de muzeograful Dr. Olivia Cioboiu şi Prof. Dr. Mirela Enculescu. „Am realizat această sesiune de comunicări ştiințifice pentru a trage încă un semnal de alarmă asupra pericolelor ce pândesc zonele umede dacă cetățenii nu fac nimic să le protejeze. Dorim să le mulțumim pentru sprijin şi colaborare doamnelor directoare ale liceului Iuliana Gheorghe şi Ludmila Panea dar şi Muzeului Olteniei”, a spus Mirela Enculescu. Elevii au fost bucuroşi că au putut să dea o mână de ajutor mediului înconjurător chiar dacă a fost doar printr-o sesiune de conştientizare. Ei îşi doresc ca cei prezenți la manifestare dar nu numai să înțeleagă importanța protejării acestor zone şi săparticipe activ în acest domeniu. /Lupa

ADMINISTRAŢIA BAZINALA DE APĂ DOBROGEA-LITORALTeme ABA2 februarie - Ziua Mondială a Zonelor UmedeÎn fiecare an, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede. Bazinul hidrografic Dobrogea Litoral are în componență trei din cele cinci situri Ramsar existente în România: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei şi Aria Protejată Lacul Techirghiol. Convenția asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acțiunilor naționale şi cooperării

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

04.02.2013

internaționale pentru conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent, există 150 de părți contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importanță internațională, având o suprafață totală de 145 milioane de hectare. De la aderarea României (1991) şi până în prezent, cinci regiuni din țară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervația Biosferei „Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța) (1996). Bazinul hidrografic Dobrogea Litoral deține trei astfel de zone: Rezervația Biosferei „Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei şi Lacul Techirghiol. Desemnarea unei zone umede ca site Ramsar este o recunoaştere a importanței acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiințifică şi a rolului lor multiplu în menținerea calității mediului prin controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea țărmurilor şi protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menținerea biodiversității. Ţările semnatare ale Convenției trebuie să țină cont de angajamentele luate pe plan internațional, privind conservarea şi gestionarea rațională a acestor zone. Zonele umede reprezintă întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină. Ceea ce îşi propune Convenția Ramsar este de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar, pe de altă parte, constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă. /Cuget Liber, http://www.cugetliber.ro/stiri-social-2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-162844

Primăria Constanţa iese la înaintare cu un nou PUZ al staţiunii MamaiaDe la anularea în instanță - printr-o sentință definitivă, irevocabilă şi executorie - a planului urbanistic zonal (PUZ) al stațiunii Mamaia, nu s-a mai auzit mare lucru despre acest PUZ. La momentul respectiv, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului explica

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-162844

http://www.cugetliber.ro/stiri-social-2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-162844

04.02.2013

faptul că „PUZ-ul nu avea, aşa cum cere legislația în vigoare, nici avizele MDRT, Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației şi Internelor, ale Serviciului Român de Informații şi ale Direcției Apelor Dobrogea Litoral şi nici nu deținea procesul verbal de delimitare a zonei costiere". MDRT menționa, de asemenea, că PUZ-ul stațiunii Mamaia „a fost întocmit fără respectarea legii şi a decis anularea hotărârii Consiliului Local prin care PUZ-ul fusese aprobat". PUZ nou, miniştri noi Recent, Primăria municipiului Constanța a postat pe site-ul său un memoriu general privind reactualizarea PUZ-ului stațiunii Mamaia - modificare HCLM nr. 285 din 18 mai 2007. Documentul este prezentat pe site-ul instituției ca fiind „de interes" şi este, cel mai probabil, în dezbatere. Este vorba, aşa cum prevede documentul, despre actualizarea planului urbanistic zonal preliminar al stațiunii Mamaia, PUZ al cărui beneficiar este Primăria Constanța şi care a fost proiectat, deloc surprinzător, de S.C. Kalinia Proiect SRL. Va fi interesant de urmărit care va fi traseul noului PUZ al stațiunii, având în vedere faptul că actualii miniştri sunt USL şi, deci, este de aşteptat ca toate avizele să fie favorabile administrației publice locale. În memoriu este specificat că obiectivele generale ale documentației cuprind, conform temei de proiectare: a) variante de petrecere a timpului liber - „port de ambarcațiuni şi sporturi nautice - debarcader de ambarcațiuni - în zona pasarelei pietonale existente, practicarea diferitelor sporturi, parcuri tematice, distracții de noapte, oportunități de cumpărături, excursii, realizarea unui heliport, baze de agrement, facilități balneare", b) locuințe secundare - „asigurarea unei populații permanente", c) dezvoltare insulară - „recuperarea terenului din mare - insule şi lagune", d) crearea unui nou centru al stațiunii în zona Cazino Mamaia - „recuperarea terenului din mare, amplasarea unei marine la 200 m în largul mării, amplasarea unor accente verticale P + 20-22 E cu funcțiuni diverse: centru de divertisment şi retail, centru de conferințe, hoteluri, apartamente de vacanță, amenajarea unui port pentru ambarcațiuni, amenajarea falezei spre mare, amenajarea de parcaje, e) construirea de noi hoteluri de patru şi cinci stele, f) crearea unor complexe turistice - clădiri de P+12-15E, cu accente verticale P+20-22E, g) amenajarea de parcaje.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

04.02.2013

Încadrarea în localitate şi... aglomerarea urbană Amplasată în nordul municipiului Constanța, stațiunea Mamaia se împarte, potrivit PUZ-ului, în cinci zone mari: zona A aferentă stațiunii Mamaia are o suprafață de 74,25 ha şi este delimitată, la nord, de sediul Mamaia S.A. Şi restaurantul Central, la sud - de canalul de legătură între Lacul Tăbăcărie şi Marea Neagră, la vest - de bulevardul Mamaia, iar la est - de plajă şi de Marea Neagră, zona B aferentă stațiunii Mamaia, în suprafață de 26,25 ha, delimitată, la nord de zona D, la sud - de bulevardul Aurel Vlaicu, la vest - de lacul Siutghiol, la est - bulevardul Mamaia, zona C - în suprafață de 54,78 ha, delimitată la nord de zona Mamaia Nord, la sud - Hotel Histria şi Hotel Palm Beach, la vest - de bulevardul Mamaia, iar la est - de plajă şi Marea Neagră, zona D, în suprafață de 26,41 ha, delimitată, la nord, de Mamaia Nord, la sud - de zona B, la vest - de lacul Siutghiol, la est - de bulevardul Mamaia şi zona Mamaia Nord, de 26,05 ha, delimitată în partea de nord de limita teritorial administrativă a oraşului Năvodari, la sud - de zona C, la vest - de şoseaua Mamaia-Năvodari, la est de plajă şi Marea Neagră. Trebuie amintit că, la momentul suspendării PUZ-ului Mamaia de către Inspectoratul de Stat în Construcții (aflat atunci în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, condus de Elena Udrea), fostul ministru al Turismului, Elena Udrea, susținea că în Mamaia „s-a construit destul", s-a construit haotic şi că, pe viitor, autoritățile trebuie să fie extrem de atente la regimul de înălțime şi la gradul de ocupare al terenului. Udrea explica atunci că tocmai aceste aspecte au determinat Ministerul Turismului să nu dea aviz pentru PUZ-ul stațiunii. În plus, Elena Udrea sublinia, la momentul respectiv, că „stațiunea Mamaia trebuie încă să ofere turiştilor posibilitatea de relaxare" şi că „nu trebuie să fie o aglomerare urbană". Fosta şefă a MDRT mai preciza că, dacă în Mamaia se va construi în acelaşi ritm de până atunci, turiştii nu vor mai putea nici măcar să se scalde în mare. Udrea spunea însă că PUZ-ului i se por aduce mai multe modificări, astfel încât viziunea administrației Mazăre şi cea a ministerului să se suprapună. Ce dorinţe va îndeplini noul PUZ al staţiunii Interesant, în acest memoriu general, se menționează că „în ultimii ani au apărut inițiative şi investiții particulare ce contribuie la modernizarea stațiunii, calitatea produselor şi serviciilor şi extinderea facilităților recreative şi de petrecere a timpului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

04.02.2013

liber". Pentru că am menționat inițiativele şi investițiile private, este oportun să amintim o astfel de inițiativă, datând încă din 2008. este vorba despre intenția firmei Five Holding de a ridica un hotel de 21 de etaje. Societatea a depus, în 2008, documentația pentru obținerea avizelor de mediu. Hotelul de 21 de etaje ar fi trebuit să aibă trei subsoluri, parter, mezanin şi, bineînețeles, 21 de niveluri. Potrivit documentației de mediu depuse în 2008, „exteriorul volumului sugerează velele unei ambarcațiuni, iar cea interioară, la nivelul apartamentelor, compartimentarea cabinelor unui yacht". Vreme de câțiva ani, în absența unui PUZ, construcțiile din Mamaia au fost blocate, iar planurile unor investitori au stat practic pe loc. Dorințele acestora ar putea să se concretizeze odată cu un nou plan de urbanism zonal care să nu contravină intereselor lor. Cine va veghea însă asupra spațiilor verzi, mai exact asupra posibilei schimbări a destinației acestora? Cine va fi atent la o eventuală modificare, peste noapte, a unor reguli de urbanism? /Ziua de Constanţa, http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/administratie-locala/primaria-constanta-iese-la-inaintare-cu-un-nou-puz-al-statiunii-mamaia-documente-78732.html

Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită pe 2 februarieÎn fiecare an, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral sărbătoreşte Ziua Mondială a Zonelor Umede. Bazinul hidrografic Dobrogea Litoral are în componența trei din cele cinci situri Ramsar existente în România: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei şi Aria Protejată Lacul Techirghiol. Convenția asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acțiunilor naționale şi cooperării internaționale pentru conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părți contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importață internațională, având o suprafață totală de 145 milione de hectare. De la aderarea României (1991) şi până în prezent cinci regiuni din țară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervația Biosferei Delta Dunării (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța) (1996). Bazinul hidrografic Dobrogea Litoral detine 3

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/administratie-locala/primaria-constanta-iese-la-inaintare-cu-un-nou-puz-al-statiunii-mamaia-documente-78732.html

http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/administratie-locala/primaria-constanta-iese-la-inaintare-cu-un-nou-puz-al-statiunii-mamaia-documente-78732.html

04.02.2013

astfel de zone: Rezervația Biosferei Delta Dunării, Balta Mică a Brăilei si Lacul Techirghiol. Desemnarea unei zone umede ca site Ramsar este o recunoaştere a importanței acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiințifică şi a rolului lor multiplu în menținerea calității mediului prin controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea țărmurilor şi protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menținerea biodiversității. Ţările semnatare ale Convenției trebuie să țină cont de angajamentele luate pe plan internațional, privind conservarea şi gestionarea rațională a acestor zone. Menționăm că zonele umede reprezintă intinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sarată, inclusiv întinderi de apă marină. Ceea ce îşi propune Convenția Ramsar este de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice, iar, pe de altă parte, constituie cele mai importante resurse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi recreativă. /Replica, http://www.replicaonline.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-pe-2-februarie-100906/

2 februarie - Ziua Mondiala a Zonelor UmedeIn fiecare an, Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral sarbatoreste Ziua Mondiala a Zonelor Umede. Bazinul hidrografic Dobrogea Litoral are in componenta trei din cele cinci situri Ramsar existente in Romania: Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Balta Mica a Brailei si Aria Protejata Lacul Techirghiol. Convenția asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acțiunilor naționale şi cooperării internaționale pentru conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părți contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importață internațională, având o suprafață totală de 145 milione de hectare. De la aderarea României (1991) şi până în prezent cinci regiuni din țară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervația Biosferei "Delta Dunării" (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăvița

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

http://www.replicaonline.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-pe-2-februarie-100906/

http://www.replicaonline.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-pe-2-februarie-100906/

04.02.2013

(jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanța) (1996). Bazinul hidrografic Dobrogea Litoral detine 3 astfel de zone: Rezervația Biosferei "Delta Dunării", Balta Mică a Brăilei si Lacul Techirghiol Desemnarea unei zone umede ca site Ramsar este o recunoaştere a importanței acestor zone ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiințifică şi a rolului lor multiplu în menținerea calității mediului prin controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea țărmurilor şi protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților şi sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei, menținerea biodiversității. Ţările semnatare ale Convenției trebuie să țină cont de angajamentele luate pe plan internațional, privind conservarea şi gestionarea rațională a acestor zone. Informatii suplimentare: Zonele umede reprezinta intinderile de balti, mlastini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este statatoare sau curgatoare, dulce sau sarata, inclusiv intinderi de apa marina. Ceea ce isi propune Conventia Ramsar este de a conserva zonele umede, fauna si flora care servesc ca habitat al pasarilor acvatice, iar, pe de alta parte, constituie cele mai importante resurse de valoare economica, naturala, stiintifica si recreativa. /Ziua de Constanţa,

http://www.ziuaconstanta.ro/rubrici/administratia-nationala-apele-romane-comunicate/2-februarie--ziua-mondiala-a-zonelor-umede-29573.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ CRIŞURI Teme ABAEcologism la vârstă fragedă. Elevii din Beiuş au învăţat mai multe despre Zonele UmedeLa sfârşitul săptămânii, mai exact vineri, 1 februarie 2013, ecologiştii de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Beiuş au participat la o dezbatere organizată de A.B.A Crişuri pe tema: „Zonele umede şi managementul apelor”. Dezbaterea a avut loc în laboratorul de Protecția Mediului din cadrul Clubului şi a reunit peste 40 de elevi şi cadre didactice. Micii ecologişti care, în cele din urmă s-au dovedit mari ecologişti, şi-au prezentat

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

http://www.oradeapress.ro/2013/02/ecologism-la-varsta-frageda-elevii-din-beius-au-invatat-mai-multe-despre-zonele-umede/

http://www.oradeapress.ro/2013/02/ecologism-la-varsta-frageda-elevii-din-beius-au-invatat-mai-multe-despre-zonele-umede/



04.02.2013

materialele lucrate special pentru Ziua Zonele Umede. Individual sau în echipă, cu desene sau caricaturi, cu poezie sau texte din enciclopedie, fiecare ecologist a dorit să transmită un mesaj clar: „Nu distrugeți zonele umede căci ele reprezință mediul propice de supraviețuire şi dezvoltare pentru numeroase specii de plante, păsări şi animale.”a declarant Kovacs Cezar, elev in clasa a IV-a. Reprezentanții A.B.A Crişuri au moderat dezbaterea şi le-au furnizat participanților informații despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel ecologiştii din Beiuş au aflat că în România exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internațional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este Delta Dunării. În Bazinul Hidrografic Crişuri, deşi nu au fost identificate zone umede, există zone protejate pentru habitate sau specii unde apa este un factor important. Suprafața acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în defileul râurilor Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.„Elevii ar trebui încurajaţi să participe la astfel de acţiuni!”Primul Registru al Zonelor Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conținea 14 zone protejate în bazinul Crişuri, din care, 9 zone erau în județul Bihor. În prezent, ABA Crişuri a identificat 32 de zone protejate în bazin, din care, în județul Bihor se regăsesc 26 astfel de zone.În urma studiilor efectuate pe teren au fost identificate 7 specii prioritare şi 17 tipuri de habitate prioritare. Printre speciile prioritare din bazinul Crişuri amintim: ursul brun (ursus arctos), lupul (canis lupus), broasca de pământ brună (pelobates fuscus), fluturele țestos (nymphalis vaualbum), fluturele omidei-urs (callimorpha quadripunctata), racul de ponoare (austropotamobius torrentium) şi clopoțelul (campanulla serrata) . „In bazinul Hidrografic Crişuri, din totalul de 32 de zone protejate pentru protecția habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa, un numar de 26 de zone au custozi sau administratori.”a declarat Dumitru Voloşeniuc, director A.B.A Crisuri. Zonele umede contribuie la menținerea calității mediului prin rolul lor multiplu: controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenția nutrienților şi sedimentelor precum şi atenuarea schimbărilor climatice. „Clubul Copiilor şi Elevilor Beiuş organizeaza periodic acțiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protecția

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

04.02.2013

mediului însă, din păcate, de cele mai multe ori elevii nu sunt încurajați să participe. Prin parteneriatele cu instituțiile publice dorim să îi sprijinim pe cei care se implică în mod activ în protejarea mediului. Acțiunea dedicată Zonele Umede a fost un foarte bun prilej, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, de a cunoaşte mai în amănunt bogățiile naturale ale zonei în care locuiesc.”a declarat Florica Gabor, profesor coordonator Centru de Protecția Mediului. La finalul dezbaterii, cu ajutorul echipamentelor din laboratorul de calitatea apei, ecologiştii au avut ocazia să analizeze organismele mici care se găsesc în cursurile de apă din bazinul hidrografic Crişuri. Fiecare participant a fost răsplătit cu broşuri, cărți, orare şi pixuri. / Oradea Press, http://www.oradeapress.ro/2013/02/ecologism-la-varsta-frageda-elevii-din-beius-au-invatat-mai-multe-despre-zonele-umede

Micii ecologişti beiuşeni atrag atenţia - Nu distrugeţi zonele umede!La sfârşitul săptămânii trecute, ecologiştii de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Beiuş au participat la o dezbatere organizată de A.B.A Crişuri cu tema "Zonele umede şi managementul apelor", eveniment care a reunit peste 40 de elevi şi cadre didactice.Micii ecologişti şi-au prezentat materialele lucrate special pentru Ziua Zonele Umede. Individual sau în echipă, cu desene sau caricaturi, cu poezie sau texte din enciclopedie, fiecare ecologist a dorit să transmită un mesaj clar. "Nu distrugeți zonele umede, căci ele reprezintă mediul propice de supraviețuire şi dezvoltare pentru numeroase specii de plante, păsări şi animale", a declarat Cezar Kovacs, elev în clasa a IV-a. Reprezentanții A.B.A Crişuri au moderat dezbaterea şi le-au furnizat participanților informații despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel, ecologiştii din Beiuş au aflat că, în România, există 89 de zone umede recunoscute la nivel internațional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este DeIta Dunării. În Bazinul Hidrografic Crişuri, deşi nu au fost identificate zone umede, există zone protejate pentru habitate sau specii unde apa este un factor important. Suprafața acestor zone este de aproape 2.500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa, precum şi în defileul râurilor Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb. Primul Registru al Zonelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

http://www.oradeapress.ro/2013/02/ecologism-la-varsta-frageda-elevii-din-beius-au-invatat-mai-multe-despre-zonele-umede

http://www.oradeapress.ro/2013/02/ecologism-la-varsta-frageda-elevii-din-beius-au-invatat-mai-multe-despre-zonele-umede

04.02.2013

Protejate a fost întocmit în anul 2005 şi conținea 14 zone protejate în bazinul Crişuri, din care, nouă zone erau în județul Bihor. În prezent, ABA Crişuri a identificat 32 de zone protejate în bazin, din care, în județul Bihor se regăsesc 26 astfel de zone. Clubul Copiilor şi Elevilor Beiuş organizează periodic acțiuni de voluntariat sau centre de studiu pentru protecția mediului, însă, din păcate, de cele mai multe ori elevii nu sunt încurajați să participe. "Acțiunea dedicată Zonelor Umede a fost un foarte bun prilej, atât pentru cei mici, cât şi pentru cei mari, de a cunoaşte mai în amănunt bogățiile naturale ale zonei în care locuiesc", a precizat Florica Gabor, profesor coordonator centru de Protecția Mediului. La finalul dezbaterii, cu ajutorul echipamentelor din laboratorul de calitatea apei, ecologiştii au avut ocazia să analizeze organismele mici care se găsesc în cursurile de apă din bazinul hidrografic Crişuri. Fiecare participant a fost răsplătit cu broşuri, cărți, orare şi pixuri. / Crişana, http://www.crisana.ro/stiri/invatamant-17/micii-ecologisti-beiuseni-atrag-atentia-nu-distrugeti-zonele-umede--133118.html

Au serbat Ziua Zonelor UmedeIn fiecare an, pe data de 2 februarie, peste 160 de țări sărbătoresc Ziua Mondială a Zonelor Umede. Vineri ecologiştii de la Clubul Copiilor şi Elevilor din Beiuş au participat la o dezbatere organizată de ABA Crişuri pe tema„Zonele umede şi managementul apelor”. Dezbaterea a avut loc în laboratorul de Protecția Mediului din cadrul Clubului şi a reunit peste 40 de elevi şi cadre didactice. Mici ecologişti care, în cele din urmă sau dovedit mari ecologişti, şi-au prezentat materialele lucrate special pentru Ziua Zonele Umede. Individual sau în echipă, cu desene sau caricaturi, cu poezie sau texte din enciclopedie, fiecare ecologist a dorit să transmită un mesaj clar şi anume: „Nu distrugeți zonele umede căci ele reprezință mediul propice de supraviețuire şi dezvoltare pentru numeroase specii de plante, păsări şi animale” a declarat Cezar Kovacs, elev în clasa a IV-a.Îndrumați. Reprezentanţii ABA Crişuri au moderat dezbaterea şi le-au furnizat participanţilor informaţii despre zonele protejate din bazinul hidrografic Crişuri. Astfel ecologiştii din Beiuş au aflat că în Roânia exista 89 de zone umede recunoscute la nivel internațional, iar cea mai mare zonă umedă din Europa este Delta Dunării. În Bazinul Hidrografic Crişuri, deşi nu au fost identificate zone umede,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

http://www.crisana.ro/stiri/invatamant-17/micii-ecologisti-beiuseni-atrag-atentia-nu-distrugeti-zonele-umede--133118.html

http://www.crisana.ro/stiri/invatamant-17/micii-ecologisti-beiuseni-atrag-atentia-nu-distrugeti-zonele-umede--133118.html

04.02.2013

există zone protejate pentru habitate sau specii unde apa este un factor important. Suprafața acestor zone este de aproape 2500 kmp, reprezentând 16,8% din suprafata bazinului hidrografic Crişuri. O mare parte a acestor zone protejate este situată în perimetrul Parcului Natural Apuseni, a Parcului Natural Cefa precum şi în defileul râurilor Crişul Repede, Crişul Negru şi Crişul Alb.„În bazinul Hidrografic Crişuri, din totalul de 32 de zone protejate pentru protecția habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa, un numar de 26 de zone au custozi sau administratori” a declarat Dumitru Voloşeniuc, directorul ABA Crisuri.La finalul dezbaterii, cu ajutorul echipamentelor din laboratorul de calitatea apei, ecologiştii au avut ocazia să analizeze organismele mici care se găsesc în cursurile de apă din bazinul hidrografic Crişuri. Fiecare participant a fost răsplătit cu broşuri, cărți, orare şi pixuri. / Jurnal Bihorean, http://www.bihon.ro/au-serbat-ziua-zonelor-umede/1242442

Teme de mediuBăile Felix, un nou pericol!După Tulca şi Tria, Guvenul va da undă verde prospecțiunilor pentru exploatarea gazelor de şist şi pentru localitățile bihorene Voivozi şi Sânmartin, respectiv în cunoscuta stațiune Băile Felix! „Pentru comuna Sânmartin, pentru Băile Felix, ar însemna un dezastru atât din punct de vedere al ecosistemului, cât şi din punctul de vedere al investițiilor realizate aici”, spune Lucian Popuş, primarul localității! „Exploatarea gazelor de şist e contestată şi la noi în țară, tocmai datorită riscurilor pe care le presupune metoda fracționării hidraulice, cu riscurile de contaminare a agliferelor. Iar aici la Băile Felix vorbim de rezerva de apă geotermală, care ar putea fi compromisă”, explică muzeograful Radu Huza. /Informaţia de Bihor, http://www.informatiadebihor.ro/ancheta/7724-bile-felix-un-nou-pericol.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

http://www.informatiadebihor.ro/ancheta/7724-bile-felix-un-nou-pericol.html

http://www.informatiadebihor.ro/ancheta/7724-bile-felix-un-nou-pericol.html

http://www.bihon.ro/au-serbat-ziua-zonelor-umede/1242442

04.02.2013

Exploatarea gazelor de şist în Bihor, începuturi...Companiile ce caută resurse de hidrocarburi neconvenţionale, cum sunt controversatele gaze de şist, se apucă de treabă în Bihor. În luna decembrie a anului trecut, Guvernul Ponta a aprobat două acorduri de concesiune între Agenţia Naţională de Resurse Minerale (ANRM) şi două companii străine, pentru explorare-dezvoltare-exploatare în Bihor. Fără nicio dezbatere publică în prealabil. Ca urmare, bihorenii nu au decât să se supuna deciziilor impuse de la Bucureşti! / Informaţia de Bihor, http://www.informatiadebihor.ro/opinii/7721-exploatarea-gazelor-de-ist-in-bihor-inceputuri.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEŞ-TISATeme ABA2 februarie 2013 - Ziua Mondială a Zonelor Umede Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa organizează în perioada 1-8 februarie 2013 o serie de activităţi de informare şi de conştientizare privind importanţa pe care o au zonele umede, ca resurse de mare valoare economică, naturală, ştiinţifică, ecoturistică şi culturală. Sunt implicaţi 175 de copii de la 4 unităţi de învăţământ din Cluj-Napoca: Liceul Teoretic 'Onisifor Ghibu', Liceul 'János Zsigmond', Şcoala 'Alexandru Vaida-Voevod' şi Colegiul Național 'George Coşbuc'. Activitățile vizează: familiarizarea copiilor cu domeniul gospodăririi apelor, aflarea unor curiozități (resurse de apă, beneficii şi funcții ale zonelor umede), inițierea unor metode de observare şi experimentare în ceea ce priveşte ecosistemele din mediul acvatic. Manifestările marchează Ziua Mondială a Zonelor Umede, sărbătorită anual în data de 2 februarie. Sărbătoarea datează din anul 1971, când a fost adoptată la Ramsar, în Iran, 'Convenția asupra Zonelor Umede de Importanță Internațională, în special ca habitat pentru păsările acvatice'. Acest tratat interguvernamental asigură cadrul cooperării internaționale pentru conservarea şi utilizarea rațională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În acest an, tematica este 'Zonele umede şi gestionarea apei', slogan care reflectă interdependența dintre apă şi zonele umede, precum şi rolul-cheie pe care îl joacă acestea în menținerea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

http://www.informatiadebihor.ro/opinii/7721-exploatarea-gazelor-de-ist-in-bihor-inceputuri.html



04.02.2013

calității mediului prin controlul inundațiilor şi al eroziunilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, stabilizarea țărmurilor şi protecția împotriva furtunilor, retenția nutrienților şi a sedimentelor, atenuarea schimbărilor climatice, purificarea apei şi menținerea biodiversității. De la aderarea României (1991) şi până în prezent, cinci regiuni din țară au fost desemnate situri Ramsar: Rezervația Biosferei 'Delta Dunării', Balta Mică a Brăilei, Parcul Natural Lunca Mureşului, Complexul Piscicol Dumbrăvița şi Lacul Techirghiol. În spațiul hidrografic Someş-Tisa nu sunt desemnate zone umede de importanță internațională, conform Convenției Ramsar. Există, însă, zone umede în cadrul ariilor destinate protecției habitatelor şi a speciilor, unde apa este un factor important: rezervații naturale, situri Natura 2000, monumente ale naturii şi arii de interes local. Aceste arii sunt cuprinse în Registrul zonelor protejate, care se actualizează anual de către specialiştii Administrației Bazinale de Apă Someş-Tisa. /Agerpres,http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/173258-Comunicat-de-pres-Administraia-Bazinal-de-Ap-SomeTisa.html

Turismul după garduri Cea mai frumoasă zonă din Călimani – Colibița este la un pas de a deveni stațiune. Situat la intrarea în Munții Călimani, lacul este o oază de linişte pentru toți cei care îşi petrec aici câteva zile. Pentru a păstra liniştea, cei peste 300 de proprietari de vile şi cabane din zonă au îngrădit accesul turiştilor şi al locanicilor la lac. Toate drumurile care duceau până la lac au fost blocate... Ba mai mult, proprietarii şi-au extins gardurile până în lac pentru ca nimeni să nu intre în zonă. Conform legii, o porțiune de cinci metri de la luciul de apă este a statului român şi acolo ar putea avea acces şi turiştii. Autoritățile locale din Bistrița-Bârgăului, comună de care ține Colibița, dar şi administratorii fondului piscicol întâmpină serioase probleme cu proprietarii de cabane situate pe malul lacului care nu permit nimănui accesul la apă. Se plâng pescarii şi turiştii care ar vrea să ajungă la apă şi autoritățile sunt serios îngrijorate mai ales că în curând, Colibița va deveni stațiune montană balneo-climaterică „cu acte în regulă”. Cei care ar trebui să rezolve această problemă – Apele Române ridică în umeri, nu vor să dea nicio declaraţie, însă au promis „că vor analiza situaţia”. „Ne dezavantajează extrem de mult acest lucru. Am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/173258-Comunicat-de-pres-Administraia-Bazinal-de-Ap-SomeTisa.html

http://www.agerpres.ro/media/index.php/comunicate/item/173258-Comunicat-de-pres-Administraia-Bazinal-de-Ap-SomeTisa.html

04.02.2013

încercat să facem o colaborare cu Apele Române, să facem un parteneriat public – privat pentru că vrem să dezvoltăm zona Colibița. Cei care au vile şi proprietăți în jurul lacului sunt proprietari de drept pe teren, dar de la cota 800 – la 005 terenul este în administrarea Apelor Române. Întrucât şi-au îngrădit proprietățile şi nu permit accesul la apă, noi nu putem depune proiecte, nu putem intra în zonele de acces. Drumurile de acces la lac au fost împrejmuite aproape în totalitate, deşi sunt prinse în domeniul public al comunei. Vă trebui să găsim o soluție şi să le deschidem. Trebuie deschis accesul pentru pescari, pentru turism...” , a declarat pentru Bistrițeanul.ro primarul din Bistrița-Bârgăului, Vasile Laba. Administratorii fondului piscicol din lacul de acumulare, construit în anii 1977-1991 cu scop hidroenergetic, sunt supărați că pescarii nu au acces la apă deşi acesta are o suprafață de 270 ha şi nu pot astfel să încaseze bani pentru administrarea acestuia. „Ne afectează şi pe noi această situație întrucât Ocolul Silvic administrează fondul piscicol. Am instituit o taxă pentru pescari însă am o sumedenie de reclamații de la aceştia că eu le iau taxă de vizitare a lacului Colibița ori ei nu pot ajunge la lac, drumurile de acces fiind în proporție de 80 la sută blocate de către cetățenii care au cumpărat vile sau terenuri în jurul lacului. Trebuie să luăm măsuri cu voia sau fără voia cetățenilor... Cei care au proprietăți acolo se tem de gălăgie şi mizerii, dar pe de altă parte sunt şi oamenii care nu au proprietăți acolo şi care şi ei vor să ajungă la lac să pescuiască, să facă un picnic. Avem un proiect în derulare pentru instalarea unor măsuțe de picnic. Pe această fâşie care înseamnă cota de expropiere 800 până la 805 sunt proprietari cei de la Apele Române. Lacul nu ajunge la cota 800, este undeva mai jos 780 – 790- de metri, depinde de cât este de plin... Şi atunci, această porțiune, este publică. Aici cetățenii trebuie să se poată plimba, să stea la pescuit, să iasă la picnic...” , explică Dan Ţacăl – şeful Ocolului Silvic Bistrița- Bârgăului. Lacul a fost construit pe locul vechiului sat care a fost strămutat. Acum sătenii nu mai pot ajunge la lac ca altădată... „Când locuiam noi aici, unde e lacul, aveam drumuri de acces la apă. Eram proprietari. Acuma suntem nişte venetici rămaşi... Când vrem să ajungem la lac trebuie să cerem aprobare la unele persoane. Turişii trebuie să cotizeze undeva, la cabane să aibă acces la lac...”, ne spune trist un localnic. Dintre cele cinci drumuri de acces spre lac doar unul mai este funcțional. În plus, un singur proprietar de complex turistic le permite accesul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

04.02.2013

oamenilor la apă fără restricții. Problema este că turiştii care ajung la apă se pot plimba doar pe faleza de 400 de metri amenajată de omul de afaceri, neputând să treacă mai departe şi se plimbe şi în jurul lacului deoarece ... e îngrădit. „Nu am îngrădit accesul la lac şi nici nu o voi face pentru că vrem ca zona să se dezvolte, să vină turişti. Probabil că va exista un confict între primărie şi proprietari pentru că toți privații vor să aibă intimitate în zona de acces la lac şi poate că dacă oamenii ar fi un pic mai grijulii şi cu mai mult interes pentru ordine, lumea va fi mai deschisă...”, a declarat Vasile Coruțiu, proprietarul unui complex turistic situat pe malul lacului. Majoritatea celorlalți proprietari de teren sau cabane situate pe malul lacului nu vor însă să le permită accesul turiştilor pe proprietăți şi amenință chiar că vor acționa în instanță primăria dacă îi va obliga să îşi mute gardurile. Singurii care pot lua măsuri în acest caz sunt deocamdată administratorii lacului – Apele Române, însă aceştia nu vor să ofere nicio explicație pe această temă, refuzând să dea interviuri. Totuşi, au promis că vor analiza situația, vor face un raport şi apoi ni-l vor comunica „în termenul legal”. Pentru dezvoltarea acestei zone, autoritățile locale au obținut deja o finanțare de 2,85 milioane de euro, dar dacă nu vor ajunge la o înțelegere cu proprietarii vilelor riscă să piardă toate finanțările./Bistriţeanul, http://www.bistriteanul.ro/turismul-dupa-garduri-1359890842046.html

Interventie pe Craica – Podeţ decolmatat de pompierii militari şi angajaţi ai Primariei Baia MarePe telefonul unic de apeluri de urgenta, 112 s-a primit un apel in care a fost semnalata colmatarea unui podet amplasat pe paraul Craica, din cartierul Vasile Alecsandri din Baia Mare. Subprefectul Pamfil Bercean a fost anuntat despre situatia de urgenta aparuta si a solicitat deplasarea la fata locului a pompierilor militari. De asemenea, despre posibilitatea iesirii din matca a paraului a fost informat si primarul Municipiului Baia Mare, Catalin Chereches, care a dispus deplasarea, in zona, a angajatilor din subordine, cu atributii specifice de interventie din cadrul Comandamentului local pentru situatii de urgenta. Echipele de interventie au constatat ca precipitatiile sub forma de ploaie au contribuit la cresterea debitului si nivelului paraului Craica. Apa a colectat din amonte

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

http://www.bistriteanul.ro/turismul-dupa-garduri-1359890842046.html

04.02.2013

deseurile aruncate pe maluri (materiale din plastic, materiale textile, material lemnos, cartoane, lazi etc) si le-a transportat in dreptul podetului, care a fost colmatat. S-a intervenit operativ de catre pompierii militari si angajati ai Primariei Baia Mare (administrator municipiu, inspectori de protectie civila), angajati ai societatii Vital Baia Mare si pompieri militari care au reusit sa decolmateze podetul si sa asigure scurgerea apei in albie. Nu au fost inundate gospodarii sau anexe amplasate pe malul stang al paraului. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/78227/INTERVENTIE-PE-CRAICA-Podet-decolmatat-de-pompierii-militari-si-angajati-ai-Primariei-Baia-Mare-/Informatia Zilei, http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/inundatii-in-zona-craica/CityNews, http://maramures.citynews.ro/eveniment/interventii-isu-probleme-din-cauza-ploilor-la-baia-mare-si-tg-lapus-1232845

După ani de zile în care s-au închis ochii, o microhidrocentrală din judeţ este închisă Ani de zile Garda Județeană de Mediu a închis ochii la neregulile hidrocentralelor din județ, sancționând dezastrul produs cu sume infime, de ochii mass-media şi a cetățenilor. Zilele trecute a fost în control Garda Națională de Mediu care a dispus închiderea unei microhidrocentrale din zona Anieş. Inspectorii Gărzii de Mediu au găsit probleme la o microhidrocentrală din zona Anieş, administratorul acesteia neprezentând autorizaţia de mediu şi cea de gospodărire a apelor reprezentanţilor instituţiei. Aceştia i-au dat termen administratorului câteva zile să trimită copiile autorizațiilor solicitate, însă acesta nu a putut demonstra că deține autorizație de mediu pentru funcționarea microhidrocentralei. Comisarii Gărzii Naționale de Mediu au sancționat societatea comercială cu amendă în valoare de 60.000 de lei şi au dispus sistarea activității Microhidrocentralei Anieş până la eliberarea documentelor necesare funcționării. Microhidrocentralele contruite în ultimii ani în județ au creat nemulțumire în rândul ecologiştilor, dar şi al pescarilor, care susțin că multe dintre ele au dus la dispariția a peste 50% din peşti ./Bistrita 24, http://www.bistrita24.ro/articole/Dupa-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

http://www.bistrita24.ro/articole/Dupa-ani-de-zile-in-care-s-au-inchis-ochii--o-microhidrocentrala-din-judet-este-inchisa--20535.html#.UQ9

http://maramures.citynews.ro/eveniment/interventii-isu-probleme-din-cauza-ploilor-la-baia-mare-si-tg-lapus-1232845

http://maramures.citynews.ro/eveniment/interventii-isu-probleme-din-cauza-ploilor-la-baia-mare-si-tg-lapus-1232845

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/inundatii-in-zona-craica

http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/inundatii-in-zona-craica

http://www.emaramures.ro/stiri/78227/INTERVENTIE-PE-CRAICA-Podet-decolmatat-de-pompierii-militari-si-angajati-ai-Primariei-Baia-Mare-

http://www.emaramures.ro/stiri/78227/INTERVENTIE-PE-CRAICA-Podet-decolmatat-de-pompierii-militari-si-angajati-ai-Primariei-Baia-Mare-

04.02.2013

ani-de-zile-in-care-s-au-inchis-ochii--o-microhidrocentrala-din-judet-este-inchisa--20535.html#.UQ9/Timp Online, http://www.timponline.ro/

Politicienii aruncă praf de pistă în ochii clujenilorRecentul scandal iscat in jurul faptului ca viitoarea pista a aeroportului clujean ”ciocneste” centura Valcele - Apahida a fost dezvaluit de Gazeta de Cluj in 2010, iar reprezentantii Consiliului Judetean Cluj de atunci nu au parut surprinsi de acest lucru. Inca de la stadiul de idee, proiectul pistei de 3.500 de metri a parut nerealizabil, dar a fost “coafat” pentru ca societatile care construiesc pista, si care erau favorite inca de dinaintea deschiderii ofertelor, sa castige un ban cinstit, iar datorita efectului domino sa castige si “ceilalti” un ban la fel de cinstit. In momentul de fata sunt lansate acuzatii de incompetenta intre senatorul PDL Alin Tise, fost presedinte al Consiliului Judetean Cluj, si Horia Uioreanu, fost deputat PNL, actual presedinte al CJ Cluj. La mijloc este prins Aeroportul International Cluj Napoca si directorul aeroportului, David Ciceo. Miza acestui scandal este proiectul noii piste de 3.500 de metri, un proiect nerealizabil si ingramadit intre ultimele case din cartierul Someseni, centura Valcele Apahida si cursul raului Somes. In 2010, Gazeta de Cluj prezenta faptul ca pista de 3.500 de metri a aeroportului nu se poate construi din cauza faptului ca se intretaie cu una dintre centurile Clujului ( http://www.gazetadecluj.ro/citeste/4340-iptana-accidenteaza-centura-valcele-apahida ). La data respectiva, oficialii CJ Cluj, institutia care administreaza aeroportul clujean, spuneau ca probleme s-ar putea sa apara daca vor ateriza “avioane mai mari”, insa motivul pentru care s-au investit bani in constructia acestei piste este tocmai acesta: sa permita avioanelor de marfa de mare tonaj sa aterizeze si la Cluj, nu doar la Bucuresti. La data respectiva, nici un oficial nu a luat atitudine in urma aparitiei articolului respectiv, lucru lesne de inteles daca e sa ne gandim asupra faptului ca administratiile Clujului erau guvernate de o singura culoare politica. Insa acum, cand la conducerea CJ Cluj a ajuns liberalul Horia Uioreanu, subiectul a fost resuscitat si au aparut o serie de rezolvari care cu siguranta nu se vor putea concretiza. Pe langa faptul ca, deja, proiectul de deviere a cursului raului Somes este o

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

http://www.timponline.ro/



04.02.2013

investitie pe care multi specialisti o considera utopica, au aparut diverse optiuni pentru ca pista sa nu mai “accidenteze” centura: semafor pentru autovehiculele care tranziteaza centura, “ingroparea” portiunii de centura intr-un tunel, spargerea centurii si mutarea ei pentru a face loc pistei, ori extinderea pistei spre oras. In momentul de fata se lucreaza la prima portiune din acest proiect, anume pista de 2.100 de metri, urmand ca etapa urmatoare sa se deruleze in anii care vor urma. Din aceste motive, chiar daca reprezentantii institutiilor clujene isi disputa intre ei gasirea unei solutii de compromis, pista de 3.500 de metri nu se va putea construi si pe aeroportul clujean nu va putea ateriza, la capacitate maxima, nicio aeronava de mare tonaj de tipul Boeing 747.Chibitii de pe marginePe marginea acestui proiect care capata tente vinetii, politicienii clujeni se imbrancesc si se acuza unul pe altul. Adevarata miza este acapararea capitalului de imagine, pozitiv sau negativ, si nu gasirea sau remedierea unei solutii. Pe de o parte, Horia Uioreanu il acuza “spumos” pe predecesorul lui, Alin Tise. "Domnul senator (Alin Tise, fostul presedinte al Consiliului Judetean, n. red.) sustine ca nu a avut nici un fel de responsabilitate in elaborarea proiectului de dezvoltare a Aeroportului, toate documentele fiind gestionate de conducerea Aeroportului. Mai mult chiar, el mai afirma ca, in realitate, "construirea pistei de 3.500 m nu e influentata / afectata in nici un fel de construirea centurii, asa cum eronat se sustine in spatiul public", dandu-se victima. Vreau sa-i reamintesc domnului Alin Paunel Tise ca in octombrie 2010 a solicitat doamnei Anca Boagiu, ministrul Transporturilor la acea data, in scris, sprijin "cu emiterea unui aviz favorabil" pentru "Planul Urbanistic Zonal - Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului Cluj Napoca si dezvoltare servicii in zonele aferente. Demersul ex-presedintelui CJ Cluj venea ca urmare a unei adrese remisa de CNADNR care isi declina competenta in ceea ce priveste avizarea acestui PUZ in favoarea Ministerului Transporturilor. Dupa mai multe reprize de corespondenta, Ministerul a avizat PUZ aferent primei etape de construire a pistei, respectiv la 2.100 m, cu precizarea ca la momentul demararii proiectului pentru restul de 1.400 m sa se revina cu solutii care sa nu afecteze centura ocolitoare. In acest context, nu pot sa nu ma intreb daca dl Alin Paunel Tise are memorie scurta sau prefera sa paseze responsabilitati”,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

04.02.2013

spune Uioreanu prin intermediul unui comunicat. De partea cealalta, Alin Tise iti apara “copilul” spunand ca proiectul este sanatos si realizabil. "In niciun fel pista nu se intersecteaza cu centura. Informatia ca centura e taiata de pista e eronata, de la finele pistei pana la centura sunt peste 200 de metri". Dupa cum intra si cateva case in zona opusa; deci nu exista niciun impediment pentru a se finaliza pista", spune Alin Tise. In acelasi timp, seful DRDP, Eugen Cecan, se “scapa” si declara ca pista nu va fi de 3.500 de metri, ci de 3.000 de metri, fara ca “vaduvirea” de jumatate de kilometru din lungimea pistei sa fie vreun impediment pentru un avion de mare tonaj."Probabil vom merge pe varianta unei piste de 3.300-3.400 m, care sa nu interfereze nici cu Centura Valcele - Apahida, nici cu zona de case. Cei de la Iptana spuneau ca o pista de 3.000 m suporta un Beoeing 747 incarcat in proportie de 90%", a declarat aseara, la REALITATEA FM Cluj, directorul DRDP, Eugen Cecan. Mai rezervat in declaratii, directorul Aeroportului International Cluj Napoca, David Ciceo, spune ca nu trebuie sa ne grabim si ca aflarea unei solutii nu este stringenta.Cine a facut ca pista sa intre-n drumIn 2009, Consiliul Judetean Cluj a inaintat catre Ministerul Transportului si Infrastructurii proiectul de redimensionare a pistei Aeroportului International Cluj Napoca la 3.500 de metri. Documentatia a fost aprobata de oficialii ministerului iar proiectul a primit fonduri europene iar CJ Cluj a scos la licitatie acest proiect valoarea estimata a proiectului ridicandu-se intre 60.000.000 si 120.000.000 de euro, fara TVA.. Proiectul noii piste a fost facut de SC Iptana SA, iar conform sefului de proiect al acestei lucrari, Radu Zus, autoritatile au fost instiintate de faptul ca centura orasului se construieste peste spatiul pe care il va ocupa aeroportul dupa extinderea pistei. Zus a declarat in trecut ca i-a instiintat pe directorul aeroportului, David Ciceo, si pe vicepresedintele CJ Cluj, Radu Bica, despre faptul ca centura de Est intra in spatiul aeroportului.„Eu astept raspuns acum de la directorul aeroportului, David Ciceo, si de la vicepresedintele CJ, Radu Bica (fostul vicepresedinte al CJ Cluj, n.red.), sa imi spuna ce se intampla cu devierea centurii Est, care taie pista in doua”, declara in urma cu circa doi ani seful de proiect al Iptana, Radu Zus. El a mai sustinea ca pentru a face loc pistei, ocolitoarea de Est va trebui sa isi modifice traseul pe o suprafata de circa 1,5 kilometri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

04.02.2013

(deviere scurta - n.r.) sau 2,5 kilometri (deviere lunga - n.r.). Potrivit lui Zus, suprafata deviata va genera si lungimea pistei. “Daca nu optam deloc pentru devierea Somesului, pista va fi redusa la 3.000 de metri intre praguri. Singura problema este cea a banilor”, a declarat Zus in urma cu circa doi ani.Cine ia bani de la pistaPatronul Iptana, societatea care a trasat pista aeroportului clujean, este Cornel Martincu. Iptana a proiectat traseul Autostrazii Transilvania si pista aeroportului clujean. Martincu face parte din grupul oamenilor de afaceri care sprijina PSD-ul, creditandu-l, in special, pe fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Sorin Bota. Martincu, chiar daca este bucurestean, a infiintat la Cluj firma Inframed SRL, prin care a incheiat mai multe contracte de consultanta cu Bechtel. In Inframed, Martincu s-a asociat cu Ela Staicu, reprezentanta secretarului de stat Bota in cadrul altor afaceri./Gazeta de Cluj, http://www.gazetadecluj.ro/citeste/8473-politicienii-arunca-praf-de-pista-in-ochii-clujenilor

Microhidrocentrala din Defileul Lăpuşului ar fi un dezastru ecologic pentru zona, în opinia ecologistilorDefileul Lapusului, una dintre cele mai impresionante structuri naturale de acest fel din Romania, ar putea fi distrus din nesabuinta oamenilor. O firma spaniola, aflata in cautare de resurse energetice ieftine, are in plan sa construiasca o microhidrocentrala in defileu, in zona podului de la Buteasa. Intentia a fost facuta publica in urma cu aproximativ doi ani, dar nici custodele sitului natural care figureaza ca arie protejata, nici organizatiile ecologiste nu au vociferat chiar daca proiectul presupune sapaturi, detonari, montari de conducte uriase de transport, adica lucrari de constructii care vor afecta puternic zona. Despre realizarea microhidrocentralei s-a vorbit inca din 2011. In prezent, investitorul face demersuri pentru obtinerea avizelor de la Ministerul Mediului, pentru ca Defileul Lapusului face parte din Sit Natura 2000. Aproximativ 20 de milioane de euro ar costa proiectul, insa beneficiile ar fi rapide, pentru ca nu sunt costuri mari de productie, iar piata este asigurata, statul fiind obligat sa preia energia produsa. Oficialii Primariei Somcuta Mare s-au aratat interesati sa intre in parteneriat cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

http://www.gazetadecluj.ro/citeste/8473-politicienii-arunca-praf-de-pista-in-ochii-clujenilor

http://www.gazetadecluj.ro/citeste/8473-politicienii-arunca-praf-de-pista-in-ochii-clujenilor

04.02.2013

firma spaniola, astfel incat a demarat negocieri cu investitorii straini. ”Chiar la ultima sedinta de Consiliu Local din 2012 am discutat despre acest proiect si am decis ca noi sa nu obstructionam investitia. Noi ii sprijinim, am facut o analiza a stadiului in care ne aflam si am decis sa ii sprijinim ca sa avansam cu acest proiect cat mai repede”, a declarat Florin Talpos, primarul din Somcuta Mare. Ecologistii se tem ca zona, promovata din punct de vedere turistic inclusiv din fonduri europene uriase, va fi transformata intr-o uzina producatoare de energie verde, la fel cum s-a intamplat pe alte cursuri de apa din Maramures. Chiar Consiliul Judetean Maramures, care a dat un aviz de principiu pentru cosntructia microhidrocentralei, a coordonat un proiect european in valoare de aproximativ 1 milion de lei al carui scop consta in promovarea Defileului Lapuslui si a posibilitatilor de turism din acesta zona. ”In momentul in care se fac amenajari pe cursurile de apa, raul isi schimba modul de curgere si acele meandre pe care le formeaza in momentul de fata raul Lapus ar putea sa dispara” , a declarat Delia Ruzsa, managerul de proiect din Consiliul Judetean. Unii biologi au aratat ca prin avizarea si construirea microhidrocentralelor se faciliteaza o crima ecologica, biodiversitatea raurilor fiind amenintata. Acestia au semnalat ca in momentul in care constructiile sunt amplasate pe cursul apei, vietatile sunt condamnate la moarte. ”Se produce un dezastru ecologic prin intreruperea cursurilor de apa in diferite sectoare ale lor si asta inseamna ca nu mai exista o continuitate a proceselor biologice, nu mai poate sa fie o deplasare a pestilor, spre exemplu. Apar aceste bariere si asta afecteaza aceste zone care isi pierd incetul cu incetul caracterul lor natural”, a spus sigheteanul Peter Lengyel, secretar stiintific UNESCO Pro Natura. Un exemplu al modului in care microhidrocentralele afecteaza raurile se afla in muntii Fagaras, unde mai multe rauri au fost distruse ca urmare a exploatarii hidroenergetice. Dovezile asupra impactului negativ asupra naturii sunt tot mai numeroase, dar in lipsa popularizarii lor lumea minimalizeaza pericolele. ”Eu am certitudinea ca daca este sa se dea aprobare si daca se va realiza aceasta investitie, se va face in asa fel incat efectele asupra mediului sa fie minimale. Nu cred ca exista tehnologie care sa nu produca efecte mai mari sau mai mici, dar sper sa fie aplicate tehnologii atat de constructie cat si de exploatare care sa aiba efect minimal asupra a ceea ce inseamna raul Lapus in totalitate”, a spus Delia

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

04.02.2013

Ruzsa. In ultima perioada, avize de mediu pentru microhidrocentrale au fost eliberate chiar si pentru zone protejate, iar acest lucru nu este vazut cu ochi buni de catre asociatiile de mediu din tara. Aproximativ 40 de ong-uri din toata tara, inclusiv din Maramures, s-au alaturat unui demers prin care se cere oprirea tuturor acestor lucrari controversate. ”Este o agresare a zonelor care sunt desemnate ca fiind arii protejate, dar protectia se rezuma la declaratii frumoase. Practic, ce se intampla in ele este agresarea lor, distrugerea lor”, a spus Lengyel. Aria naturala protejata Defileul Lapusului este constituita din cursul mijlociu al raului Lapus intre localitatea Groape, apartinand orasului Targu Lapus, si confluenta cu raul Cavnic, avand lungimea de 25 de km. /EMaramures,http://www.emaramures.ro/stiri/78191/PROIECT-CONTROVERSAT-Microhidrocentrala-din-Defileul-Lapusului-ar-fi-un-dezastru-ecologic-pentru-zona-in-opinia-ecologistilor

Teme de mediuUrbana îşi termină contractul cu municipalitatea după prelungiri succesiveUrbana este una dintre societatile care a capusat timp de mai bine de 5 ani bugetul municipalitatii bistritene. Odata cu deschiderea noii gropi de gunoi de la Tarpiu, Urbana isi termina socotelile cu municipalitatea si s-ar putea sa dea afara mai bine de 200 de angajati, conform unor surse din mediul politic. Acest lucru ar crea un dezastru social, iar viceprimarul George Avram, responsabil de proiect, s-a gandit sa sarbatoreasca printr-un concediu. Intre timp, bistritenii vor plati mai mult pentru ridicarea deseurilor. Contractul cu Urbana a expirat in iulie 2011, insa municipalitatea il prelungeste.Lucrarile par destul de avansate la centrul de la Tarpiu, desi pe rolul Curtii de Apel Cluj se afla un proces care ar putea schimba situatia operatorului. Chiar primarul Ovidiu Cretu a recunoscut ca gunoaiele pot fi depozitate din luna februarie direct la Tarpiu, desi depozitul a fost predat de o lunga perioada de timp. Intre timp, 15 masini MAN noi au fost achizitionate de administratia judeteana si puse la dispozitia viitoarei companii care se va ocupa de depozit. Momentan operatorul este Vitalia Servicii pentru Tratarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

http://www.emaramures.ro/stiri/78191/PROIECT-CONTROVERSAT-Microhidrocentrala-din-Defileul-Lapusului-ar-fi-un-dezastru-ecologic-pentru-zona-in-opinia-ecologistilor



04.02.2013

Deseurilor SA, societate care se crede sefa peste un proiect finantat din bani publici. Oficialii companiei chiar sustin in gura mare "depozitul de la Tarpiu este al nostru", fara sa cunoasca procedura de achizitie publica prin care au trecut si faptul ca fondurile pe care le primesc sunt de la toti contribuabilii. O sursa din apropierea Primariei Bistrita ne-a declarat ca societatea Rosal, detinuta de omul de afaceri Silviu Prigoana, ar fi incercat sa isi ofere serviciile gratuit municipalitatii, insa acestia nu aveau cum sa le faca pe plac pentru ca aveau deja un contract cu Urbana. Pana la urma oficialii primariei bistritene au trebuit sa il refuze pe Silviu Prigoana, dar s-ar putea ca in urma procedurii de licitatie ca strazile din Bistrita sa fie curatate cu masinarii moderne. Primarul George Avram a recunoscut pentru Gazeta de Bistrita ca nu cunoaste exact situatia contractului cu Urbana, desi el se ocupa de managementul deseurilor in municipiu si de aceasta procedura de achizitii. El a recunoscut ca este in concediu si la volan si ca nu mai poate vorbi, insa a declarat ca respectivul contract cu Urbana va expira cand centrul de deseuri va fi finalizat. Urbana se ocupa de salubrizarea orasului, in urma unui contract castigat cu cinci ani in urma, in timpul mandatului lui Vasile Moldovan, scria un articol din 2011 din Gazeta de Bistrita. La expirarea acestui contract, Primaria Bistrita a prelungit intelegerea si a dat Urbanei mana libera la transportul gunoaielor si la salubrizare. Si a tot prelungit-o. Conform documentelor, autoritatile locale pot prelungi intelegerea cu jumatate din perioada contractuala, respectiv inca doi ani si jumatate. Contractul, prelungit si in 2010La fel s-a intamplat in 2010 cand municipalitatea a decis sa majoreze perioada cu inca un an, fara a organiza licitatie in acest sens, doar pe baza intelegerii anterioare. In iunie se preconizeaza inca o prelungire pana la data finalizarii depozitului de la Tarpiu, data la care se reia licitatia pentru transportul deseurilor.Micile smenuri s-au facut in conformitate cu legeaDe-a lungul timpului, Urbana a beneficiat de mici ajutoare din partea municipalitatii, cum ar fi prelungirea contractului incheiat in urma cu cinci ani sau majorarea tarifului la gunoi si maturat stradal, in baza unor calcule ulterioare. George Avram se dezice de orice combinatie in acest sens, chiar daca a detinut o pozitie cheie in cadrul societatii, inainte de a detine fotoliul de viceprimar. „Cu Urbana, toate lucrurile decurg conform

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

04.02.2013

contractului. Nu poate fi vorba de nicio intelegere cu usile inchise, toate sunt in conformitate cu legea, cu girul Consiliului Local. Majorarea tarifului este prevazuta prin contract, odata cu rata inflatiei”, sustine Avram. Liberalii din Consiliul Local s-au impotrivit de fiecare data cresterii tarifului si se declara mirati de profitul la care a ajuns Urbana in ultimii ani, de pe urma acestui contract incheiat cu municipalitatea.Scumpirile Urbana, perfect legaleDirectorul societatii Urbana, Mariana Oprea, considera ca scumpirile sunt perfect legale, conform contractului incheiat in 2005, care prevede o indexare anuala, odata cu rata inflatiei. „Tarifele pe care le practicam nu sunt exagerate si situatia este sub control. Lucrurile stau mult mai bine fata de preluarea contractului. Intr-adevar au fost discutii pe parcurs, pentru ca primaria a redus platile cu 25 la suta la finalul anului, dar cantitatea de gunoi a crescut, a crescut TVA-ul, pretul carburantului si suprafetele. De aici rezulta si cresterile pe care le resimte fiecare cetatean. Pentru a echilibra lucrurile, noi am venit si cu unele facilitati, pentru persoanele cu handicap, pentru pensionari sau familiile care au minor in intretinere”, sustine Mariana Oprea.Urbana poate pierde contractul cu primaria. Consiliul Judetean intra la butoaneDupa finalizarea proiectului de gestionare a deseurilor, estimata in toamna acestui an, gestionarea si transportul deseurilor va intra in subordinea Consiliului Judetean, motiv pentru care Urbana va pierde contractul cu primaria. Totusi, reprezentantii firmei se vor prezenta la licitatie, in speranta unui nou contract finantat din bani publici. In cazul in care nu se arunca in lupta concerne mari, care sa blocheze calea firmelor locale, Urbana si Codrisor. Asta se poate intampla printr-o mica smecherie contractuala, care sa impuna o cifra de afaceri foarte mare, nerealizabila pentru firmele mici. Tocmai acesta este motivul pentru care societatea de salubrizare ar putea fi indepartata de la butoane si fraiele sa fie preluate de o alta firma, din afara, firma pentru care s-ar crea conditii de participare. Este un scenariu probabil, prevazut de directorul Urbana.Firma de salubrizare bistriteana se dezvolta si intentioneaza sa achizitioneze inca un utilaj de curatat strazile, mult mai eficient decat curatatul manual. Investitia cea mare s-a axat pe realizarea unei statii de sortare a deseurilor, investitie estimata la un milion de euro. Proiectul finantat din fonduri europene a intrat in impas, din cauza unui aviz de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

04.02.2013

mediu. Daca s-ar realiza aceasta investitie, pretul gunoiului ar fi in scadere, implicit factura. Asta deoarece depozitarea ar scadea semnificativ, iar gunoiul rezultat din sortare ar fi refolosit sau vandut catre terti.Ramane partea de curatenie generala, care va fi scoasa la licitatie de Primaria Bistrita.Gunoiul Bistritei, ochit de baietii desteptiDupa finalizarea contractului cu Urbana, gunoiul Bistritei va fi licitat de Consiliul Judetean, in calitate de gestionar al proiectului integrat de gestionare a deseurilor, finantat din fonduri europene. In anul 2006, suma platita societatii de salubrizare de Primaria Bistrita a fost de 1,9 milioane lei, iar in 2010 a ajuns la 5 milioane lei.Deputatul PDL Silviu Prigoana intentiona sa intre pe piata serviciilor de salubritate, dar intentia nu s-a mai materializat si Urbana a beneficiat de intelegerea cu primaria, mai bine de cinci ani. Conducerea firmei de salubrizare bistritene considera ca acel contractul incheiat intre primarie si Urbana in 2005 nu a fost unul echitabil, deoarece suprafetele erau mult mai mari in realitate. Abia dupa o masurare in teren s-a ajuns la concluzia ca sumele primariei nu sunt reale. Tocmai din acest motiv, Urbana a efectuat masuratorile in teren si a propus administratiei locale ajustarea tarifelor. In plus de asta s-a constatat o crestere a cantitatii lunare de gunoi pe cap de locuitor. In consecinta s-a cerut o majorare a taxei cu 35 la suta. Liberalii s-au opus din rasputeri si solicita concurenta pe acest segment, respectiv mai multe firme care sa se ocupe de curatatul strazilor sau de transportul gunoiului din Bistrita. Majorarea tarifului cu rata inflatiei este o prevedere contractuala, de care Consiliul Local va lua act la urmatoarea sedinta de ordinara. Aceasta manevra a avut loc in urma cu doua luni, insa atunci au lipsit doua voturi. Administratorii Urbana sunt decisi sa dea in judecata municipalitatea daca scumpirea propusa nu trece de votul consilierilor, mai ales ca acest lucru este prevazut clar de contractul existent. Pana acum, toate cheltuielile au crescut, odata cu majorarea salariului minim al angajatilor a fost suportat din profitul companiei, care nu avea parghii legale sa creasca pretul, fara acceptul Consiliului Local.Suntem curiosi ce se va intampla cu acei peste 200 de oameni care vor fi dati afara de contractul cu municipalitatea si daca cineva ii va ajuta... /Gazeta de Bistriţa,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

66

04.02.2013

http://www.gazetadebistrita.ro/citeste/5580-urbana-isi-termina-contractul-cu-municipalitatea-dupa-prelungiri-succesive

Special - Deşeuri şi Bani - Istoria unui calvar de 63 de milioane de euro: sistemul de gestionare a deşeurilor din MaramureşO investitie extrem de importanta pentru Maramures treneaza de opt ani, fiind tot in stadiul de… hartii. In timp, proiectul a fost schimbat, locul constructiei a fost modificat de peste zece ori, judetul a fost condus de trei presedinti de Consiliu Judetean, iar din bugetul Maramuresului s-au cheltuit mai bine de 1,5 milioane de euro. Un calvar, recunoaste primul presedinte al forului judean in mandatul caruia a demarat proiectul. Proiectul, care acum e mai aproape decat oricand de aprobare, a crescut ca o gogoasa financiara, ajungand de la 50 de milioane de euro la aproape 63 de milioane de euro. La acest munte de bani va cotiza fiecare maramuresean, nota de plata din bugetul judetului urmand sa se ridice la 17,5 milioane de euro. E drept, din banii acestia se vor intoarce in visteria judetului 11 milioane de euro, nota de plata neta fiind 6,4 milioane de euro. Un mizilic in comparatie cu valoarea totala a proiectului, sustin cei care conduc judetul. Pentru ca n-avem acesti bani, ii vom imprumuta de la o institutie financiara, urmand sa-i returnam cu dobanda.Pentru a stii cum si din ce motive s-a ajuns in aceasta situatie, trebuie sa aflam istoria sistemului de management integrat al deseurilor din Maramures, o poveste de 63 de milioane de euro, din care cea mai mare parte se va investi in Legalau, un loc din apropierea padurii din satul Sarbi - comuna Farcasa. Totul a inceput in toamna anului 2004. „Prin octombrie-noiembrie 2004, in primele luni de mandat ca presedinte CJ, am reusit sa-i conving pe cei care erau atunci conducerea Ministerului Mediului ca Maramuresul trebuie inclus pe lista judetelor unui proiect pilot care, pe fonduri de preaderare (ISPA), urma sa finalizeze studii de fezabilitate in ceea ce priveste gestiunea integrata a deseurilor. In 2005 am fost inclusi in acest proiect si de acolo a inceput calvarul acestei aplicatii care s-a lungit extrem de mult, din pacate”, si-a amintit Marinel Kovacs, fost presedinte al CJ Maramures. Cum a ajuns Maramuresul, un judet de regula ignorat de la impartirea banilor din pusculita statului, sa fie inclus pe lista de finantare a sistemelor integrate de gestionare a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

67



04.02.2013

deseurilor, chiar cu doua centre? „In aceasta strategie nationala, fiecare judet avea prevazut un depozit ecologic. Maramuresul era o exceptie, fiind prevazut cu doua depozite finale, cum se numau atunci, datorita configuratiei geografice”, a explicat Kovacs. Inrolarea “abonatului public” Primul pas in implemntarea proiectului a fost numirea unui proiectant care a facut studiul de fezabilitate pentru toate judetele-pilot. Firma a fost platita, conform unor surse din Consiliul Judetean Maramures, cu peste 600.000 de euro, insa judetul a renuntat la ea, considerand ca mai mult ne-a incurcat decat ne-a ajutat, iar fostul sef al institutiei nu se sfiieste sa afirme ca aceasta facea parte din grupul abonatilor la bugetul de stat. La momentul respectiv, insa, nimeni nu a spus nimic. „Studiul a fost platit de Ministerul Mediului, acesta facand licitatia, selectand firma - era, de fapt, un consortiu format din trei firme, majoritar fiind Intergrup. Ei au dus acest proiect pana la nivelul unui masterplan”, a declarat Emil Marinescu, vicepresedintele CJ Maramures, desemnat sa reprezinte judetul in acest proiect. „Am sesizat lucrul asta inca de atunci: avem firme abonate sub forma de consultanti la toate nivelele: fie la primarii, unde vesnic aceeasi firma de consultanta face proiecte, fie la nivelul CJ (aici e mai complicat un pic, dar de foarte multe ori sunt aceiasi consultanti care vin si se ofera sa faca ei totul) si la ministere. Asa a fost si-n cazul nostru. Acel consultant, ales in 2006, a taraganat-o extrem de mult si a fost nevoie,pe final, sa se rezilieze contractul cu ei si sa se gaseasca alt consultant care sa finalizeze lucrarea”, a conformat Marinel Kovacs, fostul presedinte al CJ Maramures. Decat doua, mai “bine” unu Fie din cauza proiectantului-consultant, fie din cauza factorilor de decizie din Consiliul Judetean, Maramuresul n-a profitat de oportunitatea si derogarea oferita de Ministerul Mediului. Pentru ca sefii judetului nu au fost in stare sa gaseasca un loc de amplasament in zona de nord, s-a ajuns la o solutie de compromis si, dupa ce s-au zbatut sa convinga asupra necesitatii finantarii a doua centre de management al deseurilor, s-au rugat la minister sa le permita modificarea proiectului si sa faca macar unul.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

68

04.02.2013

„Avand in vedere dificultatile enorme pentru gasirea celor doua locatii pentru depozite, s-a ajuns la varianta ca e posibil sa fie un singur depozit final si mai multe statii de transfer. E o problema care n-ar fi trebuit sa se intample, dar cauza principala o reprezinta modul in care autoritatile locale n-au inteles importanta acestui proiect, desi institutional s-au facut pasii necesari inca din 2007, cand s-a creat Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri”, a mentionat Kovacs. Renuntarea la centrul de management din zona de nord a Maramuresului a fost primul mare esec al proiectului de gestionare ecologica a deseurilor din judet.Vicepresedintele Emil Marinescu, insarcinat cu gasirea locurilor in care se pot construi cele doua centre de management, isi reaminteste cauzele: la Viseu de Sus nu au primit avizul de la Apele Romane (locul identificat fiind intr-o zona cu potential inundabil), la Calinesti, desi consiliul local a aprobat investitia, s-a renuntat la presiunile localnicilor, la Rozavlea s-a renuntat sa presiunea cetatenilor din comunele limitrofe, la Petrova nu s-a gasit o suprafata de teren suficienta, ca si in zona Giulesti - Oncesti. „Problemele mari au fost in special cele din zona nordica, ba pentru ca terenurile puse la dispozitie de autoritatile locale au fost in zone inundabile, ba in zone din situl Natura 2000. Am avut probleme si pentru ca studiile geo-topo vizau grohotis, zona stancoasa, zona cu posibile alunecari de teren sau zona argiloasa”, a precizat Marinescu. Disperati, cei din Consiliul Judetean au cerut Ministerului Mediului sa le aprobe modificarea proiectului cu un singur centru. Pana cand au primit aprobarea, contractul cu firma de proiectare selectata de minister a expirat. S-a organizat o noua licitatie, a fost selectata o noua firma de proiectare si consultanta, din Timisoara, insa de data aceasta banii pentru modificarea proiectului au fost platiti din bugetul judetului. Alte cheltuieli neprevazute Problemele au continuat cu gasirea unui loc de amplasare al centrului de management al deseurilor din zona sudica. Dupa ce locul era detectat, CJ Maramures cheltuia pentru studii geo, topo, intalniri de convingere a localnicilor, deplasari in strainatate cu grupuri de cetateni pentru ca acestia sa se convinga ca un centru de management al deseurilor nu are nimic in comun cu o groapa de gunoi. In pofida investitiilor, nimeni nu vroia sa locuiasca intr-o comuna sau oras cu centru de gestionare a deseurilor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

69

04.02.2013

„Din pacate au fost foarte multe lucruri aicea care au mers prost. Au fost incercari in cel putin 10 localitati, daca nu 15, in diverse zone. Au fost situatii, cum a fost la Somcuta unde doua HCL luate pentru aprobarea amplasamentului, in dezbaterea publica s-a renuntat la amplasament pentru ca oamenii influentati de factori politici s-au impotrivit. La fel a fost la Bocicoiu Mare. A fost o situatie incredibila, desi CJ a facut eforturi sa duca consilieri 10-15 din Somcuta, Bocicoiu Mare, Rozavlea, sa vada depozitele din Ungaria”, a recunoscut Kovacs. Si vicepresedintele Marinescu a rememorat esecurile din zona sudica a judetului: „Prima incercare a fost facuta in Arinis. Am avut probleme cu cetatenii. Urmatoarea la Somcuta, de asemenea au fost probleme - le-au creat populatia roma de acolo, desi centrul de management era proiectat la 2,2 kilometri de ultima casa, iar groapa de deseuri a orasului Somcuta e la aproximativ 700 de metri. Am incercat in zona Remetea, dar acolo erau 7-8 hectare de stufarisuri care erau sub protectia sistemului silvic, asa ca am venit la Recea”. Incapabili sa-si impuna autoritatea in fata comunitatilor locale intr-un proiect ce este implementat in cele mai dezvoltate state europene, singura solutie pe care au gasit-o cei de la Consiliul Judetean a fost sa cumpere un teren si sa construiasca acolo statia centrala. Acesta era in apropiere de satele Ariesul de Padure si Coltau, pe raza comunei Recea. S-au purtat negocieri timp de jumatate de an si s-a alocat din bugetul judetului 700.000 de euro. „Nu stiu cum s-o caracterizez... ca fiind o ratare... Sigur e un lucru, la vremea respectiva era o realizare, un succes, pentru ca era pentru prima data cand reuseam sa facem concret ceea ce ni se cerea: sa avem un amplasament. Acolo au fost alte probleme: s-a schimbat intre timp legislatia - trebuia sa fie o alta distanta pana la prima gospodarie. A fost si o... neconcordanta. Nu stiu, personalul tehnic nu a apreciat corect la vremea respectiva distanta si n-a informat corect, cel putin pe mine nu m-a informat foarte corect legat de faptul ca ar putea sa fie o problema”, sustine fostul presedinte al CJ Maramures. Pe langa plata terenului, pentru imbunarea localnicilor, din bugetul public s-au alocat bani si pentru asflatarea unor ulite. Insa totul a fost inutil. O noua ratare a obiectivului. Cineva gresise. De platit am platit noi, toti. „A picat acel amplasament pe o problema tehnica si, probabil, a fost si o neatentie din partea celor care... fie consultantul, care trebuia sa verifice foarte atent, pentru ca el superviza totul, fie responsabilul tehnic din

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

70

04.02.2013

Consiliul Judetean. Valorile care s-au investit pentru a putea a avea niste amplasamente sunt mici comparativ cu ceea ce inseamna proiectul in sine”, e convins Marinel Kovacs. Un alt teren pe care administratia judeteana l-a cumparat pentru implementarea proiectului a fost cel pe care e groapa de gunoi din Sighetu Marmatiei, unde se va construi o statie de transfer. Desi acesta apartinea unei institutii de stat, CFR, si nu putea fi folosit la nimic fiind plin de gunoaie, CJ nu a reusit sa-i convinga pe cei din Ministerul Transportului sa le cedeze terenul cu titlu gratuit si au platit 300.000 de euro. Daca adaugam la cheltuieli neprevazute si studiile tehnice si excursiile cu scop informativ in Ungaria, suma totala cheltuita din bugetul judetului depasete 1,5 milioane de euro. Cat a costat „Solutia Farcasa” In pofida cheltuielilor, Maramuresul se indrepta cu pasi repezi spre ultima zi in care putea depune un proiect care trebuia sa mentioneze locul amplasarii centrului de management al deseurilor. Salvarea a venit inaintea Craciunului din 2010, din Farcasa. Strans de termenul final, presedintele CJ Maramures a acceptat sa sprijine financiar mai multe lucrari din comuna, al caror cuantum il recunoaste astazi primarul Ioan Stegeran. Insa administratia judetului rasufla usurata. Dupa aproape cinci ani aveau un loc pentru centrul de management al deseurilor, in Legalau, o zona de langa padurea satului Sarbi. „Cand am vazut ca acest proiect este pe punctul de a se opri si nu mai exista posibilitate sa se poata demara altul pe fonduri europene, eu identificat in comuna trei potentiale locatii si am vorbit cu presedintele CJ de atunci, Mircea Man, si a spus ca poate sa sprijine comuna cu circa 3 milioane de euro sa putem finaliza cateva proiecte. Am facut o analiza cu consilierii si am zis: „Dom'le, proiectele care le avem in derulare se finalizeaza in 10 ani, asa in pasul melcului, cum merg la noi treburile, si am zis daca le putem face in doi ani e un castig pentru comunitate. Deci am mers pe cuvantul lor si datele au ramas aceleasi si cu actuala conducere a CJ. Stiti cum a fost? Noi am facut sedinta de aprobare a amplasamentului marti, ca joi trebuie sa fie la Bucuresti si sa spuna daca au locatia. Am fost pe ultima suta de metri!”, spune Ioan Stegeran, primarul din Farcasa. Oficialii CJ Maramures admit negocierile cu administratia comunei Farcasa. „Ne-am luat angajamentul ferm de a automatiza 100% sistemul de sortare si asa a

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

71

04.02.2013

crescut valoarea proiectului de la 38 de milioane de euro la peste 50 de milioane de euro. De asemenea, ne-am angajat sa construim un drum de centura a localitatii, sa nu afecteze populatia nici macar la transportul deseurilor acolo, si am promis sa modificam si cantitatile de deseuri care urmau sa ajunga la centrul din Farcasa, prin construirea unui centru de sortare si pe nord, la Sighet”, a confirmat Marinescu. Drumul suplimentar proiectului, dar si automatizarea totala a centrului de management a deseurilor, au fost conditiile administratiei publice din Farcasa care au crescut valoarea proiectului. Pentru ca aceste cheltuieli nu sunt eligibile, adica nu sunt decontat de principalul finantator, care este Uniunea Europeana, banii trebuie platiti din visteria judetului. „Din aceste conditii pe care noi le-am pus coordonatorului acestui proiect, valoarea a crescut cu circa 20 de milioane de euro”, a precizat primarul din Farcasa. Pe langa cheltuielile implementarii proiectului, administratia judeteana mai trebuie sa plateasca, asa cum a promis administratiei locale, finalizarea unor proiecte ale comunei. „Noi avem drumuri comunale si acolo pot sa ne ajute, avem primaria si o scoala in constructie, strazi de refacut... Toate vor fi stipulate in protocolul de predare-primire a amplasamentului. Eu cred in cuvantul care mi l-au dat. Nu trebuie sa mi-i dea toti banii odata, ci esalonat...”, a mentionat primarul Stegeran. Desi cateva zeci de localnici se lupta in instanta pentru anularea deciziei care permite construirea centrului de management al deseurilor la Legalau, in Farcasa, primarul comunei sustine ca zbaterile sunt inutile si ca investitia va fi ecologica si ca va genera profituri mari in bugetul local, dand exemplul Bistritei, unde acesta este estimat la 300.000 de lei pe an. Sistemul si modul sau de functionare Pe langa centrul complet automatizat de management al deseurilor din Sarbi (format dintr-un depozit ecologic, o statie de tratare mecano-biologica, o statie de sortare si o instalatie de epurare), sistemul din Maramures prevede construirea unui drum de acces de 5 kilometri, care ocoleste toate localitatile din comuna Farcasa, statii de sortare si de transfer, precum si un centru pentru depozitarea deseurilor voluminoase la Sighetu Marmatiei, o statie de transfer la Moisei, o statie de transfer si un centru de depozitare a deseurilor voluminoase la Targu Lapus, centre de colectare a deseurilor voluminoase

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

72

04.02.2013

in orasele Borsa, Viseu, Baia Mare, Somcuta si Seini. De asemenea, gropile de gunoi din Borsa, Seini si Targu Lapus se vor ecologiza, iar cele din Baia Mare, Sighetu Marmatiei si Viseu de Sus se vor inchide. Prin proiectul de 63 de milioane de euro, se vor mai cumpara camioane de mare tonaj, containere pentru transferul deseurilor si recipienti de colectare. Cat despre bani, in varianta simplificata, 38 de milioane de euro vin din bugetul UE, 7 milioane de euro din bugetul de stat, vine de la UE si 18,7 milioane de euro trebuie sa-i puna judetul, din aceasta suma 11 milioane de euro reprezinta cota de TVA care va fi rambursata, cheltuiala neta a judetului fiind de 6,4 milioane de euro. Insa cum va functiona unul dintre cele mai costisitoare sisteme de management intergat al deseurilor din Romania, cel din Maramures? Pana la receptia finala a constructiilor si utilajelor, de implementarea proiectului raspunde un departament al CJ, apoi acesta va fi preluat de Agentia de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri, din care fiecare oras si comuna are cate un reprezentant, acesta fiind primarul localitatii. Aceasta asociatie va selecta prin licitatie internationala un operator, o firma sau un consortiu, care va deveni unic operator in judet - de exemplu, in Ungaria, peste 50% sunt operatori din Germania. Practic, daca acum in tot judetul Maramures serviciul de salubrizare este efectuat de 8 firme private si 8 servicii publice, dupa darea in folosinta a sistemului va exista una singura. Adica se va crea un nou monopol. Autoritatile ne linistesc insa, spunand ca agentia din care fac parte toti primarii judetului vor supraveghea operatorul monoplist. Numai ca acelasi lucru se intampla, de pilda, la apa-canal, iar nemultumirile maramuresenilor nu sunt putine. Pentru maramureseni, cel mai important pas consta in stabilirea pretului pentru servciul de salubrizare. Oficialii CJ estimeaza ca, daca acum pretul pe tona de deseuri este in medie 139 de lei in Maramures, dupa ce sistemul va fi functional aceasta este posibil sa creasca putin, insa doar in localitatile urbane, insa consiliile locale pot decide subventionarea partiala a pretului. In plus, pe sistemul faraonic al saracului fermecat de lucrurile scumpe, sistemul de management integrat al deseurilor din Maramures a fost proiectat la o capacitate mai mare decat nevoile judetului Emil Marinescu: „Sistemul duce pana la 500.000 de tone, deci mult peste cantitatea de deseuri generate in judet”), iar o sursa suplimentara de venit pentru operator poate fi realizata prin eventuale contractepentru depozitarea deseurilor cu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

73

04.02.2013

comunitati din afara judetului, fapt care ar putea duce la o reducere a preturilor platite de catre maramureseni. Insa totul depinde de abilitatea Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara pe deseuri din Maramures, adica de primarii din judet./EMaramures, http://www.emaramures.ro/stiri/78261/SPECIAL-DESEURI-SI-BANI-Istoria-unui-calvar-de-63-de-milioane-de-euro-sistemul-de-gestionare-a-deseurilor-din-Maramures-

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREŞTeme ABA2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor UmedeAnul 2013, a fost desemnat ca An Internațional ONU pentru Cooperare în domeniul Apei, iar tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede 2013 este „Zonele umede şi Managementul Apelor”. La nivelul țării au fost identificate un număr de 89 de zone umede, precum şi 44 de zone de importanță avifaunistică. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării. Pe raza de activitate a Sistemului de Gospodărirea Apelor Arad – Administraţia Bazinală de Apă Mureş cea mai importantă zonă umedă o reprezintă Parcul Natural Lunca Mureşului. În perioada 01.02.2013 - 08.02.2013, se vor desfăşura: vizite, acţiuni educative cu preşcolari şi elevi, în grădiniţe, în care să se pună accentul asupra importanţei pe care o are apa, precum cât şi necesitatea conservării şi păstrării ei curate. Proiectul propus are rol de informare, educare şi conştientizare a opiniei publice pentru păstrarea apelor curate, protejarea şi ocrotirea mediului natural, implicarea în acțiuni de igienizare a mediului înconjurător bazate pe voluntariat. Activitățile vor fi coordonate şi prezentate de specialişti, într-un limbaj accesibil publicului larg. Program de activităţi pentru sărbătorirea Zilei Mondiale a Zonelor Umede desfăşurate în perioada 01 februarie – 08 februarie 2013:01.02.2013 – Vizită la Parcul Natural Lunca Mureşului04.02.2013 – 08.02.2013- Expoziție de desene realizate de preşcolarii Grădiniței PP 19 „Piticot” Arad. „Să păstrăm apele curate!”

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

74

http://www.emaramures.ro/stiri/78261/SPECIAL-DESEURI-SI-BANI-Istoria-unui-calvar-de-63-de-milioane-de-euro-sistemul-de-gestionare-a-deseurilor-din-Maramures-



04.02.2013

07.02.2013 – la Şcoala generală Nr. 5 Arad – Campanie de informare cu tema: “Zonele umede şi Managementul Apelor”. /www.actualitati-arad.ro AR http://www.actualitati-arad.ro/2013/02/01/2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede/

Ziua Mondială a Zonelor Umede va fi sărbătorită de copii timp de o săptămână Ziua Zonelor Umede, sărbătorită anual pe data de 2 februarie va fi marcată la Arad, de Sistemul de Gospodărirea Apelor – Administrația Bazinală de Apă Mureş. Pe raza de activitate a Sistemului de Gospodărirea Apelor Arad, cea mai importantă zonă umedă o reprezintă Parcul Natural Lunca Mureşului. Până pe data de 8 februarie, la nivelul județului se vor desfăşura vizite, acțiuni educative cu preşcolari şi elevi, în care să se pună accentul asupra importanței pe care o are apa, precum cât şi necesitatea conservării şi păstrării ei curate. „Proiectul propus are rol de informare, educare şi conştientizare a opiniei publice pentru păstrarea apelor curate, protejarea şi ocrotirea mediului natural, implicarea în acțiuni de igienizare a mediului înconjurător bazate pe voluntariat. Activitățile vor fi coordonate şi prezentate de specialişti, într-un limbaj accesibil publicului larg“, a susținut Voichița Muscan, purtător de cuvânt al Sistemului de Gospodărirea Apelor Arad. Astfel, după o vizită în Parcul Lunca Mureşului, programul activităților va continua cu organizarea unei expoziții de desene realizate de preşcolarii Grădiniței PP 19 „Piticot” Arad. „Să păstrăm apele curate!” şi cu o campanile de informare cu tema: „Zonele umede şi Managementul Apelor”, ce va debuta la Şcoala Generală numărul 5 din Arad. Anul 2013, a fost desemnat ca „An Internațional ONU pentru Cooperare în domeniul Apei”, iar tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede 2013 este „Zonele umede şi Managementul Apelor. /Glasul Aradului AR, http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/86882-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-va-fi-sarbatorita-de-copii-timp-de-o-saptamana.html

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

75

http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/86882-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-va-fi-sarbatorita-de-copii-timp-de-o-saptamana.html

http://glsa.ro/arad/stiri-informatii-administratie-social-arad/86882-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-va-fi-sarbatorita-de-copii-timp-de-o-saptamana.html

http://www.actualitati-arad.ro/2013/02/01/2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede/

http://www.actualitati-arad.ro/2013/02/01/2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede/

http://www.actualitati-arad.ro/

04.02.2013

Ziua Mondială a Zonelor Umede sărbătorită în 2 februarieAnul 2013 a fost desemnat ca “An Internațional ONU pentru Cooperare în domeniul Apei”, iar tema Zilei Mondiale a Zonelor Umede 2013 este „Zonele umede şi Managementul Apelor”. Actualmente, la nivelul României au fost identificate un număr de 89 de zone umede, precum şi 44 de zone de importanță avifaunistică. Cea mai mare zonă umedă din România şi din Europa este Delta Dunării.În zona de activitate a Sistemului de Gospodărirea Apelor Arad - Administraţia Bazinală de Apă Mureş cea mai importantă zonă umedă o reprezintă Parcul Natural Lunca Mureşului. Pentru a marca această zi, în perioada 1-8 februarie vor avea loc vizite, acțiuni educative cu preşcolari şi elevi, în grădinițe şi şcoli, în care să se pună accentul atât asupra importanței pe care o are apa cât şi asupra necesității conservării şi păstrării ei curate. Vor avea loc deasemenea acțiuni de informare, educare şi conştientizare a opiniei publice asupra importanței păstrării apelor curate, a protejării şi ocrotirii mediului Natural, a implicării în acțiuni de igienizare a mediului înconjurător bazate pe voluntariat. Toate activitățile vor fi coordonate şi prezentate de specialişti, într-un limbaj accesibil publicului larg.Programul acestora cuprinde: - 1 februarie: Vizită la Parcul Natural Lunca Mureşului- 4-8 februarie: Expoziție de desene realizate de preşcolarii Grădiniței PP 19 „Piticot” Arad cu tema „Să păstrăm apele curate!” - 7 februarie: Campanie de informare cu tema: “Zonele umede şi Managementul Apelor” la Şcoala generală Nr. 5 Arad. /www.arq.ro AR, http://arq.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-2-februarie

2 februarie - “Ziua Mondială a Zonelor Umede”În fiecare an, pe 2 februarie se sărbătăreşte “Ziua Mondială a Zonelor Umede”, zi ce marchează semnarea din anul 1971 a “Convenției Zonelor Umede”. Convenția a intrat în vigoare în anul 1975, iar legislația românească a aderat la ea în anul 1991. Convenția are ca şi obiectiv protejarea zonelor umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice şi constituie importante surse de valoare economică, naturală, ştiințifică şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

76

http://arq.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-2-februarie

http://arq.ro/ziua-mondiala-a-zonelor-umede-sarbatorita-in-2-februarie

04.02.2013

recreativă a căror pierdere ar fi ireparabilă. În lume există peste 1900 zone umede, de importanță internațională în peste 160 de țări. Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare unde apa este permanentă sau curgătoare, dulce sau sărată. Aceste zone de apă reprezintă factorul determinant al naturii, solului şi al tipurilor de comunități vegetală şi animală care trăiesc în sol sau la suprafața solului. În județul Alba există astfel arii naturale protejate, cu un statut special: Tăul fără fund de la Băgau, Molhaşurile Căpățânei, Iezerul Ighel şi Iezerul Şurianu. În România există rezervații naturale recunoscute la nivel intrnațional: Delta Dunării, Insula Mică a Brăilei, Parcul Național Porțile de Fier şi Lacul Techirghiol. /Informaţia de Alba AB, http://www.informatiadealba.ro/2013/02/01/maine-2-februarie-sarbatorim-ziua-mondiala-a-zonelor-umede/

Teme similareAPM Arad marchează Ziua Mondială a Zonelor UmedeZiua Mondială a Zonelor Umede, fixată pe data de 2 februarie, este sărbătorită şi în județul nostru de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Arad care organizează mâine mai multe activități. În acest an sloganul pentru această zi este „Grija pentru zonele umede - un răspuns la schimbările climatice”. „Agenția pentru Protecția Mediului Arad în colaborare cu Parcul Natural „Lunca Mureşului” şi Grădinița PP 19 vor sărbători această zi prin desfăşurarea de activități specifice la Centrul de vizitare Ceala, aparținând Parcului Natural Lunca Mureşului”, a declarat Dana Dănoiu, directorul APM Arad. La nivelul județului Arad, Parcul Natural Lunca Mureşului a fost declarat sit Ramsar în 2006. Alte zone umede în județul Arad amintim ROSPA0029 Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei şi ROSCI 0064 Defileul Mureşului Inferior. 2010, Anul Internațional al Biodiversității. Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, a fost semnată la Ramsar în Iran în 1971. Astfel s-a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor Umede, documentul fiind ratificat de România prin Legea 5/1991. Zonele umede au fost definite ca fiind întinderile de bălți, mlaştini, ape naturale sau artificiale, permanente

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

77

http://www.informatiadealba.ro/2013/02/01/maine-2-februarie-sarbatorim-ziua-mondiala-a-zonelor-umede/

http://www.informatiadealba.ro/2013/02/01/maine-2-februarie-sarbatorim-ziua-mondiala-a-zonelor-umede/

04.02.2013

sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a caror adâncime la reflux nu depaseste şaşe metri. Obiectivul declarat al Convenției a fost acela de a conserva zonele umede, fauna şi flora care servesc ca habitat al păsărilor acvatice şi a căror pierdere ar fi ireparabilă. În acest an sloganul pentru Ziua Mondială a Zonelor Umede 2010, este „Grija pentru zonele umede - un răspuns la schimbările climatice”. Sloganul are la bază întâlnirea de la Copenhaga, întâlnire care a vizat schimbările climatice şi faptul că anul 2010 este Anul Internațional al Biodiversității, prin urmare biodiversitatea şi schimbările climatice vor fi capul de afiş al anului 2010. /News Ar, http://www.newsar.ro/index.php?com=section&section_id=2&id=623

Ziua zonelor umede APM Arad a sărbătorit Ziua Zonelor Umede. Ziua Mondială a Zonelor Umede este celebrată în fiecare an, pe data de 2 februarie, marcând astfel aniversarea semnării Convenției asupra zonelor umede, la Ramsar, în Iran pe 2 februarie 1971.Sloganul sub care se desfăşoară anul acesta Ziua Mondială a Zonelor Umede «Din amonte în aval: zonele umede ne leagă unii de alții» constituie tema simpozionului organizat vineri de APM Arad, constând în prezentarea de materiale multimedia pentru a conştientiza elevii asupra valorilor zonelor umede, beneficiilor care rezultă din utilizarea lor rațională şi asupra faptului că conservarea zonelor umede trebuie să facă parte integrantă din toate planurile de management care privesc reducerea crizei mondiale de apă potabilă”, susține Dana Dănoiu, directorul executiv al AMP Arad./Jurnalul Arădean AR, http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/ziua-zonelor-umede/cn/news-20090130-04374599

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

78

http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/ziua-zonelor-umede/cn/news-20090130-04374599

http://www.aradon.ro/stiri/arad/articol/ziua-zonelor-umede/cn/news-20090130-04374599

http://www.newsar.ro/index.php?com=section&section_id=2&id=623

http://www.newsar.ro/index.php?com=section&section_id=2&id=623

04.02.2013

Teme ABAPentru un viitor durabil, zonele umede menţin planeta sănătoasăAdministraţia Banzinală de Ape Banat (ABAB) Timişoara marchează sâmbătă, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede, îndeosebi în scopul protejării păsărilor sălbatice şi a habitatelor acestora. Sorina Neaga, PR ABAB Timişoara, a precizat că tema din acest an, “Zonele umede şi Managementul Apei”, atrage atenția oamenilor asupra interdependenței apei cu zonele umede şi importanța acestei legături în activitățile sociale, economice, culturale şi de mediu. Zonele umede trebuie înțelese ca un element de bază atât în cadrul managementului apei, cât şi în cadrul procesului de furnizare şi regularizare de apă către populație. Rolul lor este multiplu în: controlul inundațiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenția nutrienților şi sedimentelor, purificarea apei, atenuarea schimbărilor climatice. “Dispariția lor ar fi ireparabilă. Astfel, managementul apei şi conceptul prinvind utilizarea rațională a resurselor de apă au devenit esențiale pentru un viitor durabil. Pentru a menţine echilibrul interdependenţei apei cu zonele umede este necesară implicarea factorilor de decizie şi management, care gestionează aceste resurse la nivel de bazin hidrografic”, a declarat directorul ABAB Timişoara, Ionel Vlaicu. În România, la ora actuală, există 12 zone umede protejate prin Convenţia Ramsar, din care la nivelul Spaţiului Hidrografic Banat se află 1 sit Ramsar, Lunca Mureşului. În Spaţiul Hidrografic Banat există şi alte zone umede care aparţin zonelor protejate pentru protecţia habitatelor şi speciilor care au legătură cu apa: Mlaştinile Satchinez (judeţul Timiş), Parcul Natural Porţile de Fier (Ostrov-Moldova Veche; insula Calinovăţ; Divici-Pojejena; Balta Nera-din judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi), Mlaştinile Murani (judeţul Timiş), Lacul Surduc(judeţul Timiş). Lunca Mureşului are o suprafaţă de 17.166 ha şi este situată pe teritoriul judeţelor Arad 83% şi Timiş 17%, întinzându-se din aval de municipiul Arad şi până la graniţa cu Ungaria. Lunca Mureşului este un sit Ramsar de o mare diversitate, întâlnind habitate importante şi rare, cum ar fi: tufărişuri sub-continentale peri-panonice, râuri nămoloase, ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe, pajişti aluviale, zăvoaie cu salcie şi plop; specii de păsări şi mamifere ca: egreta, barza alba, barza neagră, eretele vânăt, piciorongul, gaia neagră, vidra, popândăul, castorul. Ihtiofauna, de asemenea, este

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

79

04.02.2013

bogat reprezentată, aici regăsind o multitudine de specii printre care amintim: avat, zvârluga, ghiborțul de râu, pietrarul, țiparul, săbița, dunărița. /Ziua De Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/36863-pentru-un-viitor-durabil-zonele-umede-menin-planeta-sntoas.html/Vocea Timişului, http://www.voceatimisului.ro/2013/02/01/14899/

2 Februarie -Ziua Mondială a Zonelor Umede Județul Caraş-Severin are o suprafață de 2159 hectare zone umede în interiorul Parcului Natural Porțile de Fier . Ziua Mondială a Zonelor Umede este sărbătorită în data de 2 februarie. În urmă cu 42 de ani, se semna la Ramsar, în Iran, Convenția asupra Zonelor Umede, care avea ca scop conservarea zonele umede, ca habitat al păsărilor acvatice. România a aderat la Convenția Ramsar în 1991. Tema din acest an este ”Zonele umede şi gestionarea apei”. În lume, există peste 1600 zone umede de importanță internațională. Implicarea României în protecția zonelor umede se reflectă prin desemnarea a opt zone umede de importanță internațională: Rezervația Biosferei “Delta Dunării” cu o suprafață de 580.000 ha; Insula Mică a Brăilei, cu o suprafață de 17.586 ha; Parcul Natural Lunca Mureşului, cu o suprafață de 17 166 ha; Complexul piscicol Dumbrăvița, cu o suprafață de 413,5 ha; Lacul Techirghiol, cu o suprafață de 1462 ha; Parcul Natural Porțile de Fier cu o suprafață de 115,666 ha; Parcul Natural Comana cu o suprafață de 24,963 ha; Tinovul Poiana Stampei cu o suprafață de 640 ha.În vara anului trecut a avut loc la Bucureşti, cea de-a 11-a reuniune a Conferinței Părților Contractante la Convenția asupra zonelor umede de importanță internațională. Atunci au fost desemnate încă patru zone: Lacul Bistreț cu o suprafață de 27482 ha, Confluența Olt – Dunăre cu o suprafață de 7,302 ha, Lacul Iezer Călăraşi cu o suprafață de 681 ha şi Balta Suhaia cu o suprafață de 19594 ha.Județul Caraş-Severin are o suprafață de 2159 hectare zone umede în interiorul Parcului Natural Porțile de Fier – Sit Ramsar. Aceste zone umede, respectiv Balta Nera, Zona Umedă Ostrov – Moldova Veche, Zona Umedă Calinovăț, Zona Umedă Divici – Pojejena, adăpostesc o diversitate de specii de păsări şi habitate naturale de importanță deosebită la nivel național , european si nu numai.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

80

http://www.voceatimisului.ro/2013/02/01/14899/

http://ziuadevest.ro/actualitate/36863-pentru-un-viitor-durabil-zonele-umede-menin-planeta-sntoas.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/36863-pentru-un-viitor-durabil-zonele-umede-menin-planeta-sntoas.html

04.02.2013

Anul acesta, zonele umede din Porțile de Fier vor beneficia de măsuri de conservare venite în scopul asigurării unui statut favorabil de conservare a speciilor de păsări prin proiectul „ÎMBUNĂTĂŢIREA STATUTULUI DE CONSERVARE PENTRU SPECIILE ŞI HABITATELE PRIORITARE DIN ZONELE UMEDE ALE PORŢILOR DE FIER” implementat de Agenția pentru Protecția Mediului Caraş-Severin în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Porțile de Fier, Universitatea din Bucureşti şi Muzeul Național de Istorie Naturală Grigore Antipa. Agenția pentru Protecția Mediului Caraş-Severin va organiza până în 12 februarie, o serie de acțiuni cu elevii şcolilor din județ, care au ca scop educația ecologică a acestora cu privire la importanța zonelor umede în dezvoltarea durabilă în aceste zone la nivel național cât şi internațional./Radio Reşiţa, http://www.radio-resita.ro/2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-judetul-caras-severin-are-o-suprafata-de-2159-hectare-zone-umede-in-interiorul-parcului-natural-portile-de-fier

Teme similareStaţiunea Buziaş, în pericol din cauza exploatării gazelor de şistActiviştii pentru mediu din Timişoara trag un semnal de alarmă: stațiunea Buziaş este în pericol să dispară, iar o mare parte din apa freatică a județului va fi contaminată iremediabil, după ce companii au primit acordul de a explora petrolier mai multe zone din Timiş, în căutarea gazelor de şist. Vezi reacția autorităților locale. În iulie 2010, Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) anunța că mai multe companii petroliere au primit acordul să concesioneze cinci zone din județul Timiş pentru explorare petrolieră. Este vorba despre Periam, Biled, Parța, Buziaş şi Crai Nou. Interesant este că imediat după anunțul sec al ANRM, toate informațiile acordului au fost clasificate strict secret. „În România, toate acordurile petroliere şi licențele de exploatare sunt informații clasificate în categoria secret de serviciu. Aceste acorduri petroliere nu fac excepție de la regulă”, afirma, în 2011, şeful ANRM, Alexandru Pătruți.În aceste condiții, informația privind intențiile companiilor petroliere de a explora cele cinci arii din județul Timiş a trecut neobservată. Până anul trecut, când, premierul Victor Ponta, care inițial a făcut campanie împreună cu PSD împotriva exploatării gazelor de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

81

http://www.radio-resita.ro/2-februarie-ziua-mondiala-a-zonelor-umede-judetul-caras-severin-are-o-suprafata-de-2159-hectare-zone-umede-in-interiorul-parcului-natural-portile-de-fier



04.02.2013

şist, şi-a schimbat radical poziția cu privire la acest subiect. Mai mult, în 4 decembrie 2012, Guvernul a adoptat Hotărârea nr. 1188 prin care aprobă „acordul petrolier de concesiune pentru explorare – dezvoltare – exploatare în perimetrul EX – 11 Buziaş” pentru o companie petrolieră cu sediul în Luxemburg. „Încheierea acestui acord este benefică, deoarece prin explorarea perimetrului EX – 11 Buziaş situat într-o zonă caracterizată printr-un grad de cercetare mai redus, condiții morfologice dificile şi o structură geologică cu un grad mare de risc, sunt create premizele evidențierii unor noi zăcăminte de țiței şi gaze naturale. Lucrările de explorare sunt necesare pentru descoperirea unor resurse şi rezerve de hidrocarburi, în zone neexplorate sau în zone situate la adâncimi mari (!) în vederea cercetării. Evidențierea unor noi zăcăminte de țiței şi gaze naturale, va conduce la dezvoltarea şi exploatarea rezervelor de petrol puse în evidență”, se arată în Hotărârea de Guvern. Activiştii de mediu din Timişoara susțin că acordul ARNM, împreună cu Hotărârea de Guvern amintită înseamnă începutul exploatării gazelor de şist în județul Timiş. Care este însă problema exploatării gazelor de şist? Explică Florin Arhire, un timişorean care doreşte să înceapă o campanie pentru stoparea acestor exploatări. „La adâncimi sensibil mai mari decât pungile clasice de gaz, în roci sunt stocate gaze. Ele trebuie sparte. Se face un foraj vertical între 3 şi 6 kilometri adâncime, după care se porneşte pe orizontală şi se introduce un mix de apă şi un cocktail de câteva sute de substanţe care sunt clasificate, unele dintre ele cancerigene, cum ar fi benzenul. Şi sub presiunea uriaşă se sparg rocile, iar gazul iese la suprafață. Din zeama asta, 30 la sută este reciclată, restul ajunge într-un iaz. Mai mult, se trece prin pânza freatică şi deşi forajul este protejat de ciment, sunt foarte posibile erorile umane, iar cocktailul acela poate scăpa în apa freatică”, a declarat Florin Arhire. Acesta a adăugat că printre alte efecte nocive ale exploatării gazelor de şist, observate în țări cu experiență în acest domeniu, precum SUA sau Marea Britanie, se numără cutremurele sau scăpări de gaze în rețeaua de apă şi canalizare a localităților învecinate ariilor exploatate. Împreună cu mai mulți timişoreni, acesta este pe cale să înființeze o filială la Timişoara a Asociației „România fără ei”, o organizație non-guvernamentală care luptă împotriva exploatării gazelor de şist în România. În opinia lui, demararea unei astfel de exploatări lângă Buziaş ar însemna moartea acestei stațiuni.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

82

04.02.2013

„Lumea nu ştie ce înseamnă exploatarea gazelor de şist. Nu ştie că înseamnă introducerea unei țevi la 3-6 kilometri adâncime, prin care se pompează un cocktail de chimicale şi apă. De aceea noi, nişte timişoreni cu atitudine, dorim să creem un plan de bătaie pentru a informa lumea. Vom lua legătura cu business-urile care în mod cert vor dispare, dacă porneşte o exploatare a gazelor de şist, cum ar fi Apemin Buziaş. E cert că acela nu va fi un business care să rămână (…) La Roşia Montană, în cel mai rău caz, dispare un munte. Din exploatarea gazelor de şist, în cel mai rău caz, nu o să mai avem apă, ne-o vom cumpăra. Nu cred că există o hartă a întregii pânze freatice ca să ne dăm seama care ar fi amploarea dezastrului în cazul unei scăpări”, a mai spus Florin Arhire.Autoritățile locale şi județene susțin că, deocamdată nu ştiu nimic despre intenția companiilor petroliere de a căuta gaze de şist în județul Timiş. În Buziaş, primarul Alger Ilaş este plecat în concediu, însă am reuşit să vorbim cu viceprimarul Florian Petru Aldan. „Nu ştiu absolut nimic despre acest lucru. Poate ştie primarul, dar el e în concediu acum. Ați nimerit cum nu se putea mai prost”, a declarat viceprimarul din Buziaş. După ce i-am explicat care sunt temerile activiştilor de mediu din Timişoara şi faptul că există acordul Guvernului pentru explorare petrolieră în zona Buziaş, acesta a spus: „Ăştia habar nu au că există o stațiune aici? E cum nu se poate mai prost. Aici e apă minerală!”. Nici directorul Agenției Regionale pentru Protecția Mediului Timişoara, Dănuț Mihai Cepeha, nu ştia nimic despre intențiile companiilor petroliere în Timiş.„La noi nu este depusă niciun fel de solicitare privind explorarea şi exploatarea gazelor de şist. Acum două sau trei săptămâni a venit la mine un domn de la un ONG. I-am spus şi domnului respectiv ce vă spun şi vouă: la noi nu a fost depusă nicio documentație. În momentul în care va fi depusă documentația, vom lua o decizie conform legii”, a afirmat Cepeha. Îngrijorat în privința posibilelor efecte nocive ale exploatării gazelor de şist de la Buziaş este şi omul de afaceri Darius Jumanca, administratorul firmei care produce apa minerală. „Nu cunosc detalii despre această tehnologie şi dacă aceasta poate să afecteze şi apa. Există un perimetru de protecție pentru apa minerală de aici. Ştiam că s-a dat o Hotărâre de Guvern, dar nu ştiam că este aşa de aproape de rezervorul nostru de apă minerală. O să cercetăm şi noi această situație şi vom vedea ce este de făcut”, a declarat Jumanca. Activiştii de mediu din Timişoara vor iniția, în perioada următoare, mai multe

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

83

04.02.2013

acțiuni de informare a populației din Timiş cu privire la riscurile legate de exploatarea gazelor de şist, în special în cele cinci localități unde companiile petroliere ar putea începe explorarea. Aceştia îşi doresc să organizeze concerte în municipiu şi să atragă artişti cunoscuți care să vorbească oamenilor despre potențialele pericole ale acestor exploatări. /Tion.ro, http://www.tion.ro/statiunea-buzias-in-pericol-din-cauza-exploatarii-gazelor-de-sist/1242420

Teme de mediuPrimariile Timişoara şi Munchen, Aquatim şi Retim vor colabora în domeniul managementului deşeurilorLuni, 4 februarie, la ora 11:45, la Primăria Timişoara va avea loc semnarea Acordului de colaborare între Primăria Timişoara, Primăria München, Germania, Fundația Aquademica, Aquatim şi Întreprinderea de Management a Deşeurilor München.La eveniment vor participa Nicolae Robu, primarul Timişoarei, Hep Monatzeder, primarul oraşului München, şi reprezentanți ai AWM, Fundației Aquademica, Aquatim şi Retim. “Prin semnarea acordului, partenerii îşi declară intenția de a colabora în domeniul managementului deşeurilor, contribuind astfel la protecția mediului. Partenerii sunt interesați de a stabili legături între companiile şi instituțiile de profil, oferind experților români posibilitatea de specializare în cadrul unor programe de dezvoltare profesională din Germania”, a spus Ilie Vlaicu, directorul Aquatim./Ziua de Vest, http://ziuadevest.ro/actualitate/36865-primriile-timioara-i-munchen-aquatim-i-retim-vor-colabora-in-domeniul-managementului-deeurilor.html

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLTTeme ABALucrările realizate de ABA Olt stabilizează situaţia de la MuereascaMihaela Coca şi Ştefan Pureca, de la Administraţia Bazinală de Apă Olt, informează că, pe data de 24 ianuarie, s-a făcut recepţia la terminarea lucrărilor aferente obiectivului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

84

http://ziuadevest.ro/actualitate/36865-primriile-timioara-i-munchen-aquatim-i-retim-vor-colabora-in-domeniul-managementului-deeurilor.html

http://ziuadevest.ro/actualitate/36865-primriile-timioara-i-munchen-aquatim-i-retim-vor-colabora-in-domeniul-managementului-deeurilor.html

http://www.tion.ro/statiunea-buzias-in-pericol-din-cauza-exploatarii-gazelor-de-sist/1242420

http://www.tion.ro/statiunea-buzias-in-pericol-din-cauza-exploatarii-gazelor-de-sist/1242420

04.02.2013

de investiţii ,,Regularizare pârau Muereasca”. Lucrările au început în 2008, s-au ridicat la valoarea de 12.000.000 lei şi au fost finanțate prin PROIECTUL F/P 1579 – Investiții prioritare în domeniul gospodăririi apelor din România cofinanțate din surse de la bugetul de stat şi credite externe (Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei). Reprezentanții ABA Olt au explicat că, în cadrul investiției de la Muereasca, s-au executat lucrări de amenajare a albiei pârâului pe un tronson de 10,2 km., între Andreeşti şi Gura Văii, s-au realizat protecții de mal (4,136 km.), gabioane şi ziduri de sprijin din beton ciclopian. De asemenea, au fost stabilizate 5 zone de versant în vederea prevenirii alunecărilor de teren, obturării albiei şi inundării caselor sau a terenurilor riverane. “Prin realizarea acestor lucrări, sunt apărate împotriva efectelor inundațiilor: 45 case şi anexe gospodăreşti, 600 ha teren agricol, 5 ha teren silvic, 200 persoane, 7 km drumuri județene şi comunale, 4 poduri rutiere, 3 pasarele pietonale şi 7 km linii electrice. Evident că execuția lucrărilor are un impact pozitiv şi asupra mediului, prin salubrizarea albiei, îndepărtarea deşeurilor rezultate în urma viiturilor din anii trecuți şi refacerea cadrului natural al zonei”, au completat reprezentanții instituției condusă de Ion Stoenescu. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/02/01/lucrarile-realizate-de-aba-olt-stabilizeaza-situatia-de-la-muereasca/

Teme similareIonel Dragu caută fonduri pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă din MăldăreştiÎn această perioadă, primarul din Măldăreşti, Ionel Dragu, se interesează în ce programe pot fi incluse proiectele care vizează introducerea şi reabilitarea rețelelor de alimentare cu apă. Alesul PSD şi-a propus să obțină în jur de două milioane de euro de la Guvern sau Uniunea Europeană pentru a realiza sistemul pe o lungime de 20 de kilometri. „În momentul de față, proiectul pentru reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă este depus la Ministerul Mediului, dar vreau să-l depun pe un alt program, unde sper să am şanse mai mari de a obține fonduri. Încerc să fac rost de bani pentru a începe lucrările în prima jumătate a acestui an”, a spus primarul din Măldăreşti. Acesta a mai precizat că se zbate să obțină finanțare şi pentru introducerea sistemului de încălzire

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

85

http://arenavalceana.ro/2013/02/01/lucrarile-realizate-de-aba-olt-stabilizeaza-situatia-de-la-muereasca/

http://arenavalceana.ro/2013/02/01/lucrarile-realizate-de-aba-olt-stabilizeaza-situatia-de-la-muereasca/

04.02.2013

centrală la şcoala situată lângă sediul primăriei. Potrivit calculelor sale, pentru realizarea lucrării respective, ar fi nevoie de aproximativ 15 miliarde lei vechi. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/02/01/ionel-dragu-cauta-fonduri-pentru-reabilitarea-si-extinderea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-din-maldaresti/

„Dacă nu primim şapte miliarde de la Guvern, pentru stoparea alunecărilor de teren, 600 de locuitori din satul Dianu vor rămâne izolaţi” În ultimii ani, comuna Stroeşti s-a confruntat cu mai multe alunecări de teren. Potrivit afirmațiilor primarului Tudor Velcu-Istocescu, calamitățile au afectat mai multe artere de circulație, iar dacă nu se va interveni în timp util câteva sute de oameni ar putea rămâne izolați de restul localității. În acest sens, alesul PSD a ținut să precizeze că cea mai gravă situație se înregistrează pe DC 132 Stroeşti – Dianu, la kilometrul 3+200. Anul trecut, în zona respectivă, au avut loc ample lucrări de consolidare a drumului, însă acestea s-au întrerupt din pricina lipsei fondurilor. „Sper că lucrările se vor relua în cel mai scurt timp. Din păcate, din pricina ploilor şi a zăpezii din ultima perioadă, situația s-a agravat. În cazul în care nu se vor lua măsurile necesare în regim de urgență, cei 600 de locuitori din satul Dianu ar putea rămâne izolați de restul comunei. Din ceea ce ştiu, s-au făcut deja demersuri, prin intermediul reprezentanților Prefecturii şi ai Consiliului Județean, astfel încât să ne fie alocată suma necesară pentru derularea lucrărilor. Cel mai probabil, banii vor fi repartizați din fondul de rezervă al statului, deoarece este vorba de o situație foarte delicată. În principiu, pentru această investiție ar trebui să primim aproape şapte miliarde de lei vechi”, a spus Tudor Velcu-Istocescu. /Arena, http://arenavalceana.ro/2013/02/01/tudor-velcu-istocescu-stroesti-%e2%80%9edaca-nu-primim-sapte-miliarde-de-la-guvern-pentru-stoparea-alunecarilor-de-teren-600-de-locuitori-din-satul-dianu-vor-ramane-izolati%e2%80%9d/#more-60877

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BUZĂU- IALOMIŢA

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

86

http://arenavalceana.ro/2013/02/01/tudor-velcu-istocescu-stroesti-%E2%80%9Edaca-nu-primim-sapte-miliarde-de-la-guvern-pentru-stoparea-alunecarilor-de-teren-600-de-locuitori-din-satul-dianu-vor-ramane-izolati%E2%80%9D/#more-60877



http://arenavalceana.ro/2013/02/01/ionel-dragu-cauta-fonduri-pentru-reabilitarea-si-extinderea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-din-maldaresti/

http://arenavalceana.ro/2013/02/01/ionel-dragu-cauta-fonduri-pentru-reabilitarea-si-extinderea-sistemului-de-alimentare-cu-apa-din-maldaresti/

04.02.2013

Teme ABADouă şcoli buzoiene, partenere la proiectul de educaţie ecologică “Zonele umede şi oamenii”

Acţiunea de informare este iniţiată de Agenţia pentru Protecţia Mediului Buzău, în colaborare cu Administraţia Bazinală de Apă Buzău – Ialomiţa . Elevii a două şcoli buzoiene vor afla zonele cu lacuri, bălți sau cursuri de apă din județ care au importanță în migrația şi refugiul speciilor sălbatice de păsări acvatice, în cadrul unui proiect inițiat cu prilejul sărbătoririi Zilei Mondiale a Zonelor Umede. Manifestarea este inițiată de Agenția pentru Protecția Mediului Buzău, în colaborare cu Administrația Bazinală de Apă Buzău – Ialomița şi Lafarge România, acțiunile de informare urmând a se derula în două şcoli buzoiene: Şcoala cu clasele I-VIII „Cpt. Aviator M. T. Bădulescu” şi Şcoala cu clasele I-IV din localitatea Vadu Paşii. Tot cu această ocazie, se va lansa ediția a doua a proiectului de educație ecologică "Zonele Umede si Oamenii, Împreună peste Timp" care se va derula în perioada februarie-iunie 2013 şi va avea un grup - țintă format din 80 de elevi şi patru cadre didactice din cele două şcoli. Pe parcursul derulării acestui proiect, elevii vor participa la concursuri de desene, vor realiza scenete, vor participa la sesiuni de informare în clasele lor sau la lecții în aer liber despre biodiversitate şi despre importanța internațională a zonelor umede, în special ca habitat al păsărilor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

87

04.02.2013

acvatice. Potrivit datelor furnizate de Ionuț Apostu, directorul executiv al APM Buzău, proiectul "Zonele Umede si Oamenii, Împreună peste Timp", dezvoltat prin concentrarea eforturilor celor trei instituții partenere, face parte dintr-un program de educație pentru mediu, inițiat de Lafarge România, destinat elevilor din ciclul primar, care are ca scop dezvoltarea unui comportament eco-civic în rândul elevilor înscrişi în proiect.Situri de protecţie a păsărilor acvatice pe 12.000 de hectare, în zona Balta AlbăReprezentantul APM Buzău a precizat că în fiecare an, la data 2 februarie, 163 de țări ale globului sărbătoresc Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând data la care a fost semnată, în 1971, Convenția de la Ramsar. Ulterior, convenția asupra zonelor umede a fost semnată de oficialii din România în 1991, iar această convenție a fost ratificată prin Legea nr. 5 din 21 septembrie 1991. În prezent, în lume, există 2.066 de situri cuprinse în lista zonelor umede de importanță internațională (situri Ramsar) care însumează o suprafață totală de 197.349,782 hectare, iar 12 dintre aceste situri, în suprafață totală de 923.597 hectare, se găsesc în România. Acestea sunt: Rezervația Biosferei “Delta Dunării”, Insula Mică a Brăilei, Parcul Natural Lunca Mureşului, Complexul Piscicol Dumbrăvița, Lacul Techirghiol, Parcul Natural Porțile de Fier, Tinovul Poiana Stampei şi Parcul Natural Comana, Bistreț, Iezerul Călăraşi, Confluența Olt-Dunăre, Suhaia, ultimele patru fiind cuprinse în lista Ramsar din 2012. Deşi nu are pe teritoriul său zone umede incluse în lista internațională a siturilor Ramsar, jdețul Buzău deține un patrimoniu natural deosebit de valoros. Acesta cuprinde zone umede naturale care sunt coridoare ecologice secundare de migrație ce asigură deplasarea, reproducerea şi refugiul speciilor sălbatice de păsări acvatice. O suprafață de 12.040,323 hectare județul Buzău este cuprinsă în situri de protecție a păsărilor acvatice (Balta Albă-Amara-Jirlău, Câmpia Gherghiței şi Valea Călmățuiului)./Opinia Buzău, http://www.opiniabuzau.ro/index.php/actualitate/19634-doua-scoli-buzoiene-partenere-la-proiectul-de-educatie-ecologica-zonele-umede-si-oamenii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

88

http://www.opiniabuzau.ro/index.php/actualitate/19634-doua-scoli-buzoiene-partenere-la-proiectul-de-educatie-ecologica-zonele-umede-si-oamenii

http://www.opiniabuzau.ro/index.php/actualitate/19634-doua-scoli-buzoiene-partenere-la-proiectul-de-educatie-ecologica-zonele-umede-si-oamenii

04.02.2013

Teme de mediu Proiect de ecologizare a Dunării, derulat la Brăila"Creştem în spiritul Dunării !" a fost implementat, în perioada septembrie 2012- februarie 2013, de Asociația Clubul de turism "Proilavia" Brăila * 25 de tineri din Brăila şi comuna Chiscani au participat ca voluntari la acțiuni de ecologizare a malului Dunării Asociația Clubul de turism "Proilavia" Brăila a prezentat, la sfârşitul săptămânii trecute, rezultatele proiectului "Creştem în spiritul Dunării!", derulat în perioada septembrie 2012- februarie 2013. Scopul acestui proiect a fost creşterea implicării a 25 de tineri din municipiul Brăila şi din comuna Chiscani, în calitate de voluntari activi în probleme de mediu. La conferința de final au fost prezentate materiale cu toate activitățile desfăşurate, constând în ecologizarea malului Dunării în Brăila şi Chiscani, campania de informare şi conştientizare privind protejarea arealului Dunării, vizite în şcoli, distribuirea de broşuri informative, workshopuri tematice, vizite de lucru şi documentare, traininguri nonformale, concepere materiale de promovare şi diseminare. Tinerii au primit certificatele Youthpass, care atestă dobândirea competențelor prin participarea la aceste acțiuni. Rezultatele proiectului finanțat de Comisia Europeană sunt diseminate la multe organizații din bazinul Dunării, din Germania până în Ucraina, instituții publice, rezervații naturale pe Dunăre, primării ale oraşelor riverane, asociații, şcoli, facultăți, institute de cercetare, publicații şi reviste cu specific dunărean. "Am primit feed-back, încurajări şi aprecieri de la multe persoane şi instituții, printre care amintim guvernatorul Administrației rezervației biosferei Delta Dunării, Edward Bratfanov şi Harald Kutzenberger, secretar general al International Association for Danube Research", a declarat Gabriel Lâlă, preşedintele Asociației Clubul de turism "Proilavia" Brăila. /Obiectiv Vocea Brăilei, http://www.obiectivbr.ro/proiect-de-ecologizare-a-dunarii-derulat-la-braila_id76492

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

89

http://www.obiectivbr.ro/proiect-de-ecologizare-a-dunarii-derulat-la-braila_id76492

04.02.2013

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

90

cu presa/2013/FEBRUARIE... · Web viewVreau sa-i reamintesc domnului Alin Paunel Tise ca in...

Documents

Transcript of cu presa/2013/FEBRUARIE... · Web viewVreau sa-i reamintesc domnului Alin Paunel Tise ca in...