cu presa/2012/MAI/Revista... · Web viewAstfel, lista începe cu Gheorghe Ciuhandu şi continuă cu...

02.05.2012

Cod-F-PC-4

REVISTA PRESEI 28 aprilie – 2 mai 2012

- REVISTA PRESEI -

Administraţia Naţională "Apele Române"Str. Edgar Quinet nr. 6, sector 1, cod 010018, Bucureşti, România,

Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

1

ADMINISTRAŢIA NAŢIONALĂ

„APELE ROMÂNE”http://www.rowater.ro

http://www.rowater.ro/

02.05.2012

CUPRINS PRESA CENTRALĂ...........................................................................................................4

Teme similare...............................................................................................................5Apă otrăvită cu nitraţi şi nitriţi.....................................................................................5Teme de mediu.............................................................................................................5Noul Cod Silvic condamnă pădurile din România.........................................................5Drumul Babelor, asfalt politic în rezervaţie naturală...................................................7Un turist care a făcut un grătar a dat foc unei păduri întregi.....................................12Incendiu pe 30 de hectare de vegetaţie la Vatra Dornei din cauza unui grătar.........12Rovana Plumb, propusă la Mediu, fost preşedinte la Protecţia Consumatorului.......13Sulfina Barbu: E suprinzător că Ponta a dat PC şi pădurile.........................................15Daniel Constantin vrea să ia pădurile la ministerul său..............................................15Pădurile, mutate în curtea Agriculturii.......................................................................16Vama(ia), între rockeri, piţipoance pe tocuri si miniproteste împotriva exploatării gazelor de şist............................................................................................................ 18Parlamentul European, preocupat de Roşia Montană...............................................207.000 de români, pe bicicletele „I’Velo”.....................................................................211 mai la iarbă verde, cu încălcarea legii picnicului.....................................................22Comisarii de mediu, “musafiri” la picnic....................................................................22Neglijenţa turiştilor a provocat incendii la munte......................................................24Grătarele, controlate la nivel național.......................................................................24Grătarele Capitalei, încuiate în două parcuri. VEZI unde poți ieşi la iarbă verde de 1 Mai.............................................................................................................................26Ministru pentru 16 zile...............................................................................................27Teme economice........................................................................................................29Contractele Hidroelectrica sub lupa CE, o veste bună...............................................29Teme internaționale...................................................................................................31OCEANUL PLANETAR ar putea creşte brusc, avertizează cercetătorii........................31

PRESA LOCALĂ............................................................................................................32

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

2

02.05.2012

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA........................................32Probleme privind salubrizarea cursurilor de apă din judeţ........................................32Verificări Mediu: Râurile din Maramureş, pline de gunoaie.......................................33Deficiențe constatate la salubrizarea cursurilor de apă, şanțurilor şi rigolelor din județ...........................................................................................................................34Teme similare.............................................................................................................35Apă potabilă cu fecale şi urină la robinetul băimărenilor!.........................................35Teme de mediu...........................................................................................................37Controale - Mediu – Topul celor mai murdare localități din Maramureş...................37“Let’s Do It, World! “Let’s Do It, Romania!.................................................................38“Let’s Do It, Romania!” – şi aşa a fost la Flashmob!...................................................40Let’s do It, Bistrița-Năsăud!........................................................................................41Amenzi drastice pentru cei care lasă gunoaie după picnicul de 1 Mai.......................41

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ.....................................................42Teme similare.............................................................................................................43Bani ceruţi degeaba pentru apele de munte..............................................................43Lipsa de fantezie, neglijenţă sau nepăsare?...............................................................46Teme de mediu...........................................................................................................47Campanie de informare asupra pericolului poluării cu nitraţi....................................47Cu „Dragonul“ pe Mureş, de 1 Mai............................................................................48Controale privind respectarea legii picnicului............................................................48Nu faceţi grătare pe unde apucaţi! Două spaţii special amenajate în Târgu-Mureş. .49Mare sărbătoare de 1 Mai, pe malul Mureşului.........................................................49Proiectul s-a încheiat, ferma de bivoli este gata........................................................50Proiectul pentru Iazul Batal, lansat............................................................................51Teme politice..............................................................................................................51Şefii deconcentratelor din teritoriu nu vor fi schimbaţi.............................................51Schimbarea de Guvern va atrage schimbări şi pe funcţiile de conducere din teritoriu................................................................................................................................... 52

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEA...................................52

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

3

02.05.2012

Dejecţiile de la Grădişte, deversate în râu, până când se face staţia de epurare la Schitu......................................................................................................................... 52Teme de mediu...........................................................................................................56La pescuit, fără spor...................................................................................................56Aglomeraţie şi pe lac, şi pe râu..................................................................................57

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT...........................................................57Reacţie: primăria Săcele nu doreşte „experimentul” Eco Solution pe teritoriul municipiului............................................................................................................... 57Teme similare.............................................................................................................59Apa de ploaie ajunsă în canalizare, mai scumpă decât apa de uz casnic....................59

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT.....................................................59Teme de mediu...........................................................................................................59Infractiuni, amenzi, confiscari silvice..........................................................................59Grădini inundate de apele uzate................................................................................60Deponeul de la Ghizela e gata, la cheie, dar e păcat că nu e folosit!.........................61Teme politice..............................................................................................................63Vedeți cine candidează pentru primăria Timişoara şi Consiliul Județean Timiş!........63Ostaficiuc şi Nodiți trag după ei listele PD-L...............................................................64Liste definitivate în prelungiri. Cine sunt candidaţii pentru alegerile locale..............65Titu Bojin şi Nicolae Robu şi-au depus astăzi candidaturile!......................................661 mai perfect!.............................................................................................................66

PRESA CENTRALĂ

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

4

02.05.2012

Teme similare

Apă otrăvită cu nitraţi şi nitriţiZeci de mii de oameni beau zilnic apă otrăvită cu nitraţi şi nitriţi. Apa din fântâni conţine şi compuşi bacteriologici, care le pun în pericol sănătatea. Apa este periculoasă mai ales pentru copii, iar efectele se văd. Acum cîteva zile, în judeţul Vaslui, o fetiţă de o lună şi jumătate a murit, iar sora ei geamănă a fost internată în stare gravă la spital, după ce mama lor le-a preparat laptele praf cu apă din fântână. Judeţul Mehedinţi este una dintre zonele unde calitatea apei reprezintă o problemă. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=124872&c=63

Teme de mediu

Noul Cod Silvic condamnă pădurile din RomâniaUn grup de parlamentari a iniţiat modificarea Legii 46/2008 – Codul silvic (înregistrat PLx.573 din 31.10.2011 ). Coaliţia de Mediu atrage atenţia asupra faptului că, pe lângă intenţiile pozitive şi necesare de modificare a Codului Silvic, schimbările propuse, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor la nivelul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, ca şi Comisie de specialitate a Camerei Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, odată cu abandonarea principiilor de gospodărire responsabilă a acestora.Coaliţia de Mediu şi WWF-Romania şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate de a crea o legislaţie modernă, europeană, care reglementează gestionarea pădurilor. Drept răspuns, autorităţile le-au interzis ONG-urilor să mai participe la dezbateri şi toate solicitările ulterioare trimise către Comisie au rămas fără răspuns. Deşi WWF-Romania a depus o listă consistentă de observaţii şi propuneri la Comisia de specialitate, acestea nu se regăsesc în raportul final transmis plenului Camerei Deputaţilor.Coaliţia de Mediu si WWF-România atrag atenţia asupra anumitor propuneri de modificare/completare care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

5

02.05.2012

1. Prin modificarile aduse articolului 59 sunt încălcate flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 9, 5 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). In acest mod se da, practic, undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă; vom asista, astfel, la abdicarea de la “principiul solidarităţii între generaţii”2. În ciuda faptului că Fondul forestier în România ocupa o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene, care este de aproximativ 36% şi, mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, prin modificarile aduse Art. 7 alin. (4) sau Art. 47 alin. (3) se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat, ceea ce încalcă principiile care stau la baza gestionării durabile a pădurilor. 3. Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate în mod clar care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia. 4. Modificările propuse la art. 16 vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 mii ha de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe bază de contract, conform principiului teritorialităţii.5. Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

6

02.05.2012

6. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie (Art. 15 alin (5) lit. c.) pentru pădurile proprietate publică a UAT şi privată, trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu sau sociale, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit (ex. construcţii hidroelectrice, păstrăvarii, complexe turistice, etc). În acest sens este necesară creearea suportului legal pentru elaborarea studiilor/metodologiilor de calcul ce urmează a fi aprobate de autoritatea publică care răspunde de silvicultură.Având în vedere punctele şi argumentele enumerate mai sus, Coaliţia de Mediu lansează un apel către iniţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic. Coaliţia de Mediu solicita elaborarea, într-un mod transparent, a unei legi organice, vitale nu numai pentru prezentul ţării, ci şi pentru viitoarele generaţii. O ţară preocupată de bunăstarea cetăţenilor vede în resursele naturale un beneficiu pe termen lung şi nu o sursă de venit pe termen imediat. Pădurile nu reprezintă doar o sursă de lemn cu potenţial economic, ci oferă nenumărate beneficii, vitale pentru cetăţenii oricărei ţări; aceste beneficii sunt complet ignorate în propunerea de modificare care pune astfel în pericol perspectivele de dezvoltare a României. /Antena 3, http://www.antena3.ro/romania/salvati-padurile-virgine/noul-cod-silvic-condamna-padurile-din-romania-165439.html

Drumul Babelor, asfalt politic în rezervaţie naturalăRomânia a încălcat grav legislaţia europeană atunci când a asfaltat drumul forestier din Parcul Natural BucegiDrumul Babelor, fâşia de asfalt care taie în două Parcul Natural Bucegi, în jurul căreia s-au adunat uriaşe interese imobiliare şi care pune în pericol una dintre ultimele rezervaţii naturale montane, va arunca România într-un imens scandal european. Autorităţile au ţinut morţiş să toarne asfalt în Parcul Natural Bucegi fără să ţină cont de faptul că zona este protejată de legislaţia europeană, fiind Sit Natura 2000. Denumit Drumul Babelor, deoarece duce până în apropierea monumentelor naturale Sfinxul şi Babele, drumul

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

7

02.05.2012

este coloana vertebrală care va lega afaceri actuale şi viitoare din Bucegi, gestionate de o clientelă transpartinică. Asfaltarea drumului nu ar fi fost posibilă fără sprijinul fostului ministru al Turismului, Elena Udrea, care a alocat sumele necesare realizării acestui proiect de către Consiliul Judeţean Dâmboviţa, condus de Florin Popescu, colegul său de partid, în colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova, condus de Mircea Cozma, de la PSD. Afacerile clanului Calcan-Sebastian Ghiţă se învârt în jurul acestui drum montan. Asfaltare în vitezăJurnalul Naţional a avertizat într-o serie de achete de presă despre proiectele Consiliului Judeţean Dâmboviţa de transformare a Parcului Natural Bucegi, sit Natura 2000, în zonă de promenadă turistică, însă autorităţile nu au suspendat acordul de mediu, neluând nici o măsură pentru stoparea lucrărilor de asfaltare. Lucrările de reabilitare a Drumului Judeţean 713, care face legătura între staţiunea turistică Sinaia-Cabana Cuibul Dorului-Şaua Dichiului şi ajunge până în apropiere de Cabana Babele şi Complexul Piatra Arsă, au început în noiembrie 2010. Constructorul a lucrat la foc continuu, iar din toamna anului trecut se putea urca cu maşina până la cabana cea nouă de la Şaua Dichiului. "Nu a fost asfaltat tot DJ 713 şi probabil nici nu îl vor mai asfalta vreodată. Au asfaltat doar 7 kilometri, până în Şaua Dichiului la cabana Dichiu, cabana Consiliului Judeţean Dâmboviţa. Mai departe spre Piatra Arsă nu au mers. Interesul a fost să accesibilizeze zona unde se află cabana", ne-a explicat Adrian Ciorbă, ghid montan. Un proiect marca PDLDrumul trece graniţa judeţelor Prahova şi Dâmboviţa, iar paternitatea proiectului de reabilitare şi modernizare a DJ 713 este rodul asocierii Consiliilor Judeţene din Dâmboviţa şi Prahova. Finanţarea lucrărilor de reabilitare a fost asigurată de la bugetele locale şi din alte surse legal constituite, potrivit panoului postat la începutul drumului. Primii 6 kilometri sunt pe teritoriul judeţului Prahova, iar următorii 10 kilometri se află pe teritoriul judeţului Dâmboviţa. La începerea lucrărilor, alături de preşedinţii celor două consilii judeţene, a participat şi Elena Udrea, fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului. Prezenţa acesteia nu a fost întâmplătoare, deoarece Elena Udrea este colegă de partid cu preşedintele CJ Dâmboviţa, Florin Popescu, asigurând prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI), programul de suflet al

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

8

02.05.2012

Elenei Udrea, o parte din finanţarea proiectului de reabilitare a DJ 713. Jurnalul Naţional a scris în nenumărate rânduri despre cum asfaltarea drumului va transforma Platoul Bucegi în zonă de promenadă pentru "hoardele" de turişti care au acces necontrolat în Rezervaţie. Deşi la intrarea pe Drumul Babelor există o barieră pe care stă agăţat semnul "accesul interzis", nici un şofer ajuns în zonă nu ezită să intre pe asfaltul proaspăt turnat. Anul trecut, pe DJ 713 au urcat sute de maşini care s-au oprit pe Platoul Bucegi, potrivit lui Adrian Ciorbă. Asfaltul a fost turnat pe toată suprafaţa drumului, în unele locuri chiar şi pe porţiunea pe unde exista rigolă pentru scurgerea apelor. Dacă asfaltul turnat la repezeală în noiembrie 2010 a crăpat peste iarnă, iar în primăvara lui 2011 muncitorii au lucrat de zor să decoperteze şi să toarne un nou strat de asfalt, cu siguranţă după iarna grea care a fost, zăpada în Bucegi ajungând până la patru metri, asfaltul necesită un nou strat.Încrengătura intereselor de partidJurnalul Naţional a relatat pe larg despre proiectele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, condus de pedelistul Florin Popescu, de transformare a Parcului Bucegi într-o alternativă la Valea Prahovei. Asfaltarea Drumului Babelor este doar primul pas din măreţul proiect de dezvoltare imobiliară a Platoului Bucegi. Drumul Babelor deserveşte deja cabanele deţinute de Sebastian Giţă şi senatorul PDL Valentin Calcan, iar CJ Dâmboviţa construieşte de zor o nouă cabană la Şaua Dichiului. Horia Iuncu, administratorul Parcului Natural Bucegi, susţine prelungirea Drumului Babelor până la Hotelul Peştera al familiei Calcan. Aceste afaceri prevestesc urgia imobiliară pe care Consiliul Judeţean Dâmboviţa vrea să o dezlănţuiască pe platoul Bucegilor: peste 5.000 de locuri de cazare în hoteluri, vile şi pensiuni, piscine, ştranduri, mai multe pârtii de schi, capacităţi de trasport pe cablu, 2.000 de locuri de parcare, un helioport, sală de sport cu 200 de locuri, un Centru Naţional de pregătire Olimpică, cu trambuline de schi, instalaţii complete pentru biatlon şi schi fond, terenuri de sport în aer liber, duşuri, toalete publice şi, nu în ultimul rând, infrastructură rutieră. Un proiect de 200 milioane de euro, din care 35 de milioane de euro vor merge spre infrastructura rutieră. Toate aceste investiţii vor transforma zona Peştera-Padina din inima Parcului Natural Bucegi în noua Valea Prahovei. Proiectul s-a bucurat de sprijinul fostului ministrul Elena Udrea care

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

9

02.05.2012

după ce a urcat pe munte cu jeepul şi-a dat seama că drumurile forestiere trebuie asfaltate astfel încâte să se poată face eco-turism cu ATV-ul. Drumul distruge biodiveristateaDrumul Babelor, şoseaua care va duce la distrugerea Parcului Natural Bucegi, se construieşte pe o serie de omisiuni şi indiferenţa factorilor responsabili de protecţia mediului. Deşi sunt conştienţi de efectul devastator pe care îl va avea acest drum asupra speciilor de plante şi animale din rezervaţiile naturale din Parc, membrii Consiliului Ştiinţific au avizat "de principiu" asfaltarea munţilor. Totuşi, acţiunea lor a fost prima "filă" din dosarul pe baza căruia s-a obţinut avizul de mediu. Următorul pas a fost realizarea unui Raport de evaluare a impactului asupra mediului cu privire la lucrările de reabilitare a DJ 713, un raport incomplet şi realizat în mare grabă. Dovadă stau chiar datele înscrise în paginile raportului, unde se menţionează că vremea alocată examinărilor vizuale a fost foarte scurtă. "Timpul scurt de elaborare a lucrării nu permite analizarea detaliat a condiţiilor pe amplasament, fiind binecunoscut faptul că pentru analizarea condiţiilor biologice şi hidrologice sunt necesare analize sistematice, pe o perioadă de cel puţin un an", se menţionează în Raport. "Raportul de evaluare a tratat într-o manieră exhaustivă toate componentele impactului acestui proiect asupra mediului", spune Virgil Munteanu, expertul în protecţia mediului al Jurnalului Naţional. După descrierea corectă a habitatelor şi elementelor de floră şi faună specifice acestei zone, autorii Studiului de impact fac o declaraţie extrem de importantă: "Refacerea acestui drum montan constituie un factor important de perturbare… prin procesul de fragmentare a habitatelor, pe lângă faptul că, prin uşurarea accesului, va conduce la intensificarea unor activităţi deja existente, din care se remarcă cele legate de exploatarea forestieră, asupra păşunatului şi activităţile turistice necontrolate" (pag. 74).Materiale necesarePentru reabilitarea celor 16 kilometri de drum judeţean era prevăzut că se vor folosi 97.300 metri pătraţi de beton asfaltic, 11.516 tone de binder pentru drum, 17.040 mc de balast, 30.558 mc de piatră spartă, 14.940 metri de parapet metalic semigreu, 17 tone de armături metalice, 300 de kilograme de vopsea pentru marcaje rutiere, precum

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

10

02.05.2012

şi 105.000 de litri de motorină. Datele au fost preluate din Acordul de mediu nr. 79 din 25 septembrie 2009, privind reabilitarea DJ 713, emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti regiunea 3- Sud-Muntenia. Consorţiul care realizează lucrările de reabilitare a DJ 713 este format din: SC Cast SRL, SC Trans Bitum, SC Carena SPA Impresa di Construzioni şi Socomizo Construct.Parcul Bucegi face parte din "Natura 2000"Parcul Natural Bucegi are o suprafaţă de 32.663 hectare şi cuprinde 3.500 de specii de plante protejate sau pe cale de dispariţie printre care se regăsesc floarea de colţ, iedera albă, tisa, salcia de turba, sângele voinicului. Fauna din Masivul Bucegi este, de asemenea, foarte importantă. Capra neagră, ursul brun, râsul, acvila de munte, cocoşul de munte, furnica roşie de pădure sunt câteva dintre speciile protejate. Toate aceste bogăţii naturale ar trebui protejate conform reglementărilor europene asumate de autorităţile române. Cu toate acestea, autorităţile române au aprobat, şi au găsit şi banii necesari pentru asfaltarea drumului. Drumul trece prin zone strict protejate din Parc şi urcă de la cota 1000 până la 2000. Specialiştii în protecţia mediului au avertizat de nenumărate ori că Drumul Babelor va deschide calea de distrugere a parcului natural, însă fără niciun succes. "Problema ridicată în Consiliul Ştiinţic a fost cu privire la impactul turiştilor asupra Platoului Bucegi, ce vor face ei acolo. Cu siguranţă se vor încinge grătare pe marginea drumului, se va asculta muzică, va fi forfotă mare. Toate acestea vor avea un impact negativ asupra florei şi faunei din Parcul Natural Bucegi. Acest drum deschide turiştilor tot Platoul Bucegi", ne-a declarat Cristian Goran, membru în Consiliul Ştiinţific al Parcului. El spune că "miza ar putea fi terenurile de pe marginea drumului, deoarece majoritatea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ridica acolo construcţii"."În Bucegi se derulează o falsă dezvoltare turistică. Nu au ştiut nici măcar cum să aplice marcaje pe copaci. Nimeni în ţara aceasta nu marchează un traseu turistic jupuind copacii de scoarţă. Nu o face pentru că acest lucru este ilegal şi este împotriva logicii"Adrian Ciorbă - ghid montan /Jurnalul, http://www.jurnalul.ro/special/drumul-babelor-asfalt-politic-in-rezervatie-naturala-611560.htm

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

11

02.05.2012

Un turist care a făcut un grătar a dat foc unei păduri întregiIncendiu de proporţii lângă oraşul sucevean Vatra Dornei. 30 de hectare de teren forestier au fost cuprinse de flăcări. 400 de pompieri, jandarmi, pădurari şi localnici au intervenit pentru stingerea focului. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=124897&c=63

Incendiu pe 30 de hectare de vegetaţie la Vatra Dornei din cauza unui grătarO suprafaţă de aproximativ 30 de hectare de vegetaţie a ars într-un incendiu în noaptea de duminică spre luni, 30 aprilie 2012, la Vatra Dornei, cel mai probabil din cauza unui grătar nestins, a informat purtătorul de cuvânt al ISU Suceava, Alin Găleată. Grupa operativă a ISU Suceava, condusă de inspectorul şef, col. Ion Burlui, detaşamentele de pompieri Vatra Dornei şi Câmpulung Moldovenesc şi Garda de intervenţie Gura Humorului, împreună cu lucrători ai Direcţiei Silvice (DS) Suceava, jandarmi, poliţişti, militari de la unitatea militară de vânători de munte din Vatra Dornei şi 400 de lucrători ai Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Vatra Dornei au intervenit pentru localizarea şi lichidarea incendiului izbucnit în municipiul Vatra Dornei pe Dealul Bârnărel. La faţa locului au fost prezenţi şi prefectul de Suceava, Sorin Arcadie Popescu, în calitate de şef al Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, directorul general al RNP, Valerian Solovăstru şi directorul DS Suceava, Mihai Miheţiu. În incendiu au ars o parcelă de plantaţie, aparţinând Consiliului local Vatra Dornei şi o parcelă cu material lemnos, aparţinând Ocolului Silvic Vatra Dornei, existând pericolul de propagare a flăcărilor la fondul forestier aflat în imediata apropiere. Dezvoltarea rapidă a incendiului a fost favorizată de vântul puternic şi de cantitatea mare de resturi de exploatare care erau foarte uscate. S-a intervenit cu şapte TAF-uri, 30 de drujbe, 20 de motopompe şi mijloace de primă intervenţie. Au ars aproximativ 30 de hectare de resturi de exploatare şi litieră din fondul forestier, iar incendiul a izbucnit din cauza unui foc deschis în spaţii deschise. Echipaje de pompieri şi lucrători ai DS Suceava supraveghează zona, acţionând, totodată, pentru lichidarea ultimelor focare.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

12

02.05.2012

/Financiarul, http://www.financiarul.ro/2012/04/30/incendiu-pe-30-de-hectare-de-vegetatie-la-vatra-dornei-din-cauza-unui-gratar/

Rovana Plumb, propusă la Mediu, fost preşedinte la Protecţia ConsumatoruluiPreşedintele organizaţiei de Femei a PSD, Rovana Plumb, propusă pentru funcţia de Ministru al Mediului în Cabinetul Ponta, este în prezent europarlamentar şi a fost, în guvernarea 2001-2004 preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor.Rovana Plumb s-a născut la 22 iunie 1960, în Bucureşti.Conform CV-ului său postat pe site-ul Parlamentului European, ea deţine diplomă în "Creşterea productivităţii muncii prin organizarea muncii", Academia de Studii Economice (1987); Comerţ internaţional, Institutul Român de Management (1994); diplomă "Managementul schimbării şi inovaţiei", University College (Dublin, 1999); diplomă "Management strategic", George Washington University (SUA, 1999); diplomă "Extinderea UE şi noi tendinţe pentru evaluarea conformităţii" (Portugalia, 2002); diplomă "Specialist în probleme de siguranţa şi controlul produselor cosmetice şi protecţia mediului" (Belgia, 2003); diplomă "Specialist în probleme legate de protecţia consumatorului" (Grecia, 2003); doctorat în managementul sistemelor industriale (2004). Rovana Plumb a fost inginer stagiar între 1984 şi 1992, director comercial la SC Miraj SA (1992-1994), preşedinte al SC Gerovital Cosmetics SA (1995-2000). În guvernarea 2001-2004, Plumb a fost secretar de stat, preşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor. Rovana Plumb a devenit membru al PDSR în 1994, membru al Consiliului Naţional al PDSR în 1998, membru al Biroului Coordonator al PSD în 2004, preşedinte al Organizaţiei de Femei PSD în 2005, funcţie pe care o deţine şi în prezent.Rovana Plumb a fost deputat în Parlamentul României în perioada 2004-2007.Ulterior, Rovana Plumb a devenit europarlamentar, unde este membru al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi membru supleant în Comisia pentru mediu, sănătate publică şi siguranţă alimentară şi în Comisia pentru drepturile

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

13

02.05.2012

femeii şi egalitatea de gen. Potrivit declaraţiei de avere completate în mai 2011, Rovana Plumb are, împreună cu soţul său, un teren intravilan în Ilfov, cu suprafaţa de 1898,16 metri pătraţi şi trei sferturi dintr-un teren intravilan din Dâmboviţa (2600 de mp) şi dintr-un teren agricol în acelaşi judeţ, obţinute prin "succesiune legală". Tot împreună cu soţul său, Rovana Plumb are o casă de locuit de 671 de metri pătraţi în judeţul Ilfov, cumpărată în 2007, o casă de vacanţă în judeţul Dâmboviţa, obţinută în 1998 prin succesiune legală şi un apartament de 50 de metri pătraţi în Bucureşti, cumpărat în 1982. Totodată, Rovana Plumb are un autoturism Crysler din 2001, un Audi din 2008 şi un scuter Malaguti din 2003 şi bijuterii de 7000 de euro. Ea are conturi în euro totalizând 12.511 euro la BRD şi la Fortis Banque, deschise în perioada 2006-2010 şi două conturi în lei totalizând 1.000 de lei. Rovana Plumb are un credit de 800.000 de euro contractat în 2007 la BRD şi scadent în 2030. Ea mai datora 52.000 de euro unei persoane fizice, Marian Rotaru, împrumut scadent în 2012. Plumb a încasat, în anul fiscal 2010, 74.958 de euro de la Parlamentul European, iar soţul său a încasat 4.721 de lei salariu de la Gerovital Cosmetics. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Rovana-Plumb-Mediu-Protectia-Consumatorului_0_692331116.html/Gandul, http://www.gandul.info/politica/guvernul-ponta-rovana-plumb-noul-ministru-al-mediului-de-la-protectia-consumatorilor-in-parlamentul-european-9584840/Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/eveniment/guvernul-ponta-rovana-plumb-propusa-la-mediu-europarlamentar-fost-presedinte-la-protectia-consumatorului-262603.html

Sulfina Barbu: E suprinzător că Ponta a dat PC şi pădurileFostul ministru al Mediului Sulfina Barbu (PDL) a declarat, marţi seară, că este surprinzătoare pentru ea şi reprezintă "o greşeală de abordare" faptul că Victor Ponta "a dat PC" şi pădurile."Este suprinzător pentru mine faptul că domnul Ponta a dat PC şi pădurile, la Agricultură. Este o greşeală de abordare, domeniul silvic ar fi trebuit să rămână la

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

14

02.05.2012

Mediu. Probabil că PC nu a fost mulţumit doar cu Agricultura", a spus Sulfina Barbu. Sulfina Barbu consideră suprinzătoare şi numirea lui Andrei Marga în fruntea Ministerului de Externe, scrie Mediafax."Mă aşteptam la Externe să fie un om cu experienţă în diplomaţie. Din CV nu reiese că domnul Marga are expertiză pe acest domeniu", a precizat Barbu. Ea a mai spus că există şi o problemă "de credibilitate" a noului Guvern, arătând că în noul Cabinet "sunt doi oameni declaraţi incompatibili, Victor Alistar şi Mircea Diaconu". "Domnul Ponta a spus că va fi cel mai cinstit Guvern. Prin numirea celor doi miniştri, această afirmaţie este contrazisă de realitate", a adăugat Sulfina Barbu. /Adevarul, http://www.adevarul.ro/actualitate/politica/Sulfina-Barbu-suprinzator-Ponta-PC_0_692331119.html/Romania Libera, http://www.romanialibera.ro/actualitate/politica/sulfina-barbu-e-suprinzator-ca-ponta-a-dat-pc-si-padurile-262605.html

Daniel Constantin vrea să ia pădurile la ministerul săuMinistrul desemnat la Agricultură, Daniel Constantin, a solicitat ca pădurile să treacă de la Ministerul Mediului la cel al Agriculturii, şi a anunțat că are sprijinul tuturor de la PSD, PNL şi PC."Pădurile s-au întors acolo unde le este locul, la Ministerul Agriculturii, şi vizează pe de o parte punerea în valoare a potenţailului agricol pe care îl are România", a declarat Daniel Constantin. El a mai spus că priorităţile Guvernului vor fi prezentate de premier, dar că el a solicitat ca Agenţia de cadastru să treacă la Ministerul Agriculturii pentru a se face comasarea terenurilor agricole. "O chestiune foarte importantă, pe care va trebui să o clarific cu domnul premier Victor Ponta, va fi ce facem cu Cadastrul, pe care, în momentul de faţă, doamna Udrea l-a trecut la Ministerul Dezvoltării - dacă se va întoarce, poate, la Ministerul de Interne, sau, aşa cum am solicitat şi eu, la Ministerul Agriculturii", a spus Constantin. El a adăugat că o altă prioritate este să solicite la Bruxelles ca în perioada 2014-2020 să se elaboreze un program special pentru irigaţii. El a mai arătat că ar trebui ca agenţiile care administrează fondurile europene să fie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

15

02.05.2012

comasate într-o singură Agenţie. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/daniel-constantin-vrea-sa-ia-padurile-la-ministerul-sau-979467.html

Pădurile, mutate în curtea AgriculturiiPotrivit declaratiei facute ieri seara de primul ministru desemnat al Romaniei, Victor Ponta, padurile trec in subordinea Ministerului Agriculturii. Hotararea creeaza deja nemultumiri in randul organizatiilor de protectie a mediului, care cred ca aceasta “mutare” nu este deloc oportuna. Si actualul ministru al mediului, Attila Korodi, afirma ca locul padurilor ramane la Mediu, pentru o mai buna gestionare a acestei resurse.“Efectul acestei propuneri facute de premierul desemnat, Victor Ponta, consider ca poate fi unul negativ, deoarece padurile fac parte integranta din mediu, ca resurse, si nu este normal sa se reintoarca la Ministerul Agriculturii. Decizia ca acest domeniu sa fie atribuit Ministerului Mediului, luata la inceputul mandatului ministrului Laszlo Borbely, mi s-a parut a fi cea mai buna, una idilica as putea spune, deoarece acest lucru presupune independenta si o corecta gestionare a acestei resurse. Tot ce reprezinta rezerva naturala face parte integranta din mediu, inclusiv padurile, iar reatribuirea lor unui alt minister poate ridica probleme de gestionare si de transparenta. Nu este tarziu insa ca aceasta propunere sa fie revizuita de viitorul guvern”, a declarat, in exclusivitate, pentru Green Report, ministrul mediului, Attila Korodi.“Trecerea padurilor la Agricultura, conflict de interese” Reprezentantii Coalitiei pentru Mediu s-au aratat nemultumiti de intentia lui Victor Ponta si pregatesc un comunicat in care isi vor exprima punctul de vedere. Ei afirma ca padurile constituie de ani buni un fel de minge de ping-pong fiind aruncate de la un minister la altul. In plus, trecerea lor la Agricultura poate crea conflict de interese.“Trecerea padurilor la Agricultura reprezinta un conflict de interese. Nu poti exploata si proteja in acelasi timp o resursa, iar noi ne-am luptat mereu ca aceasta resursa sa se afle sub coordonarea Ministerului Mediului, asa cum este firesc. Pregatim deja un comunicat prin care ne exprimam aceasta nemultumire si speram ca Victor Ponta sa tina cont de punctul nostru de vedere”, a declarat, pentru Green Report, Lavinia Andrei, presedinte Terra Mileniul III, organizatie membra a Coalitiei pentru Mediu. Coalitia pentru Mediu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

16

02.05.2012

atrage atentia si asupra faptului ca propunerile actuale de modificare a Codului Silvic vor crea cadrul legal pentru degradarea padurilor Romaniei, odata cu abandonarea principiilor de gospodarire responsabila a acestora.Padurile, mingea de ping-pong a Agriculturii si a Mediului Si reprezentantii ONG-ului Viitor Plus, care face parte din consiliul Coalitiei pentru Mediu, cred ca padurile trebuie sa ramana la Ministerul Mediului. In plus, acestia sustin ca importanta este gestionarea acestei resurse, si nu coordonarea ei. “Padurile au fost ani in sir mingea de ping-pong a Ministerului Mediului si a Ministerului Agriculturii. Important este cum sunt gestionate, iar acest lucru este facut prost, chiar daca au fost la Mediu sau la Agricultura, atata vreme cat avem defrisari ilegale, iar ritmul impaduririlor este mai putin decat lent”, a explicat, pentru Green Report, Teia Gavrilescu, Viitor Plus.Romsilva: “Agricultura are alte prioritati!”Directorul Romsilva, Valerian Solovastru, este rezervat, la randul sau, in ceea ce priveste aceasta propunere a premierului desemnat. El se teme mai ales de faptul ca bugetul Romsilva se va diminua, odata cu trecerea padurilor in subordinea Ministerului Agriculturii. “Probabil ca aceasta hotarare este luata tinand cont de faptul ca, in majoritatea statelor europene, padurile sunt atribuite Agriculturii si e posibil sa se aiba in vedere si faptul ca hotararile legate de paduri sunt luate in Comisia de agricultura si dezvoltare a Uniunii Europene. Insa, din punctul de vedere al bugetului atribuit acestui sector, care si asa este deficitar, s-ar putea ca urmarile sa nu fie benefice, deoarece Ministerul Agriculturii este un minister amplu si are alte prioritati”, a declarat, pentru Green Report, Solovastru.Valeriu Tabara: “In UE, padurile sunt in subordinea Agriculturii”Valeriu Tabara insa, fostul ministru al Agriculturii, considera ca propunerea facuta de Victor Ponta este pe deplin indreptatita, deoarece atunci cand padurile au trecut la Ministerul Mediului a fost doar o situatie de conjunctura, iar in majoritatea statelor europene aceasta resursa este gestionata de ministerele agriculturii. In privinta bugetului, Valeriu Tabara spune ca ar fi o greseala ca acesta sa fie redus. “Padurile, ca si apele, trebuie gestionate de Ministerul Agriculturii si imi pare rau ca pe timpul mandatului meu nu am reusit sa atrag si aceasta resursa care este vitala pentru

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

17

02.05.2012

domeniul agricol. Este vorba aici despre impaduriri, despre perdelele forestiere, care au un rol important pentru culturile agricole, mai ales ca fenomenul de desertificare se amplifica. Rolul Ministerului Mediului, in opina mea, nu este de a gestiona aceste resurse, ci de a verifica aplicarea corecta a legislatiei”, a declarat, pentru Green Report, Valeriu Tabara, fost ministru al Agriculturii.Padurile Romaniei, printre cele mai valoroase ecosisteme din Europa “Romania se afla pe primele locuri din lume ca valoare a diversitatii biologice. Cele 28 de parcuri natural si nationale constituite in tara noastra ocrotesc cele mai valoroase ecosisteme din Europa. In Romania, anul trecut, fondul forestier era de 586.214 hectare din suprafata totala de 856.684 de hectare, cat reprezinta ariile protejate de la noi din tara”, a spus Valerian Solovastru. Potrivit reprezentantilor Romsilva, serviciile aduse de ariile protejate sunt multiple, insa aceste servicii nu se regasesc in in sistemul de finantare a ariilor protejate, asa cum se intampla in alte tari. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/padurile-mutate-curtea-agriculturii

Vama(ia), între rockeri, piţipoance pe tocuri si miniproteste împotriva exploatării gazelor de şistVama Veche a fost invadată de peste 5.000 de petrecăreţi încă de vineri seara, când pe străduţele înguste nu mai era loc să arunci un ac. Cu maşini parcate pretutindeni, cu nervi, muzică de toate felurile, răsunând asurzitor de peste tot şi cu o faună din ce în ce mai colorată şi mai beată, Vama a ajuns o combinaţie de Mamaia cu Ibiza şi Aya Napa, dar cu iz de hamsie cu usturoi şi porumb fiert. 1-mai-muncitoresc a fost sărbători şi anul ăsta în celebra Vamă, de un amalgam de rockeri, piţipoance curioase şi dornice de aventură, care nu ştiu că pe plajă nu se merge pe tocuri, manelişti cu "bemveuri" pe nisip, care n-au auzit de legislaţia care le interzice accesul cu maşinile pe plajă şi mii de peturi lăsate de izbelişte pe malul mării, să vadă şi ele răsăritul de soare la mare. Sub sloganul "Suntem vamaioţi, deci vămuim", sutele de rockeri ajunşi în Vama Veche şi-au întins corturile pe plajă, în speranţa că vor fi lăsaţi în pace să-şi aducă aminte de vremurile când Vama era refugiul lor, neinvadat de turiştii de rând.10.000 de semnături împotriva gazelor de şist

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

18

02.05.2012

Pe lângă ei, câţiva protestatari au profitat de prezenţa jurnaliştilor veniţi la plajă să ia pulsul Vămii şi-au întins pancarte împotriva exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. Exploatarea gazelor în Vama Veche este contestată de ecologişti care susţin că riscurile de mediu pe care le-ar presupune sunt foarte mari. Protestele s-au desfăşurat pe plaja din Vama Veche luni, 30 aprilie, şi marţi, 1 mai, în paralel cu petrecerile de pe plajă. Începând de vineri 27 aprilie, Vama Verde a instalat un cort unde s-au adunat semnături pentru petiţia care cere interzicerea exploatării gazelor de şist prin metoda fracturării hidraulice. "În cinci zile am reuşit să strângem peste 10.000 de semnături. Oamenii sunt neinformaţi despre pericolele aduse de metoda fracturării hidraulice, despre riscurile uriaşe de poluare a apei potabile. Atunci când le-am explicat au fost alături de noi şi au semnat petiţia. Am primit încurajări şi de la turiştii bulgari aflaţi în Vamă. Bulgarii sunt direct interesaţi de acest subiect deoarece au aceeaăi resursă de apă subterană din bazinul Dobrogei", spune Paul Iurea, reprezentantul ONG-ului Vama Verde. Peisaj pestriţ de Vamă cu piţipoanceÎn acelaşi perimetru au avut loc şi maşinile de fiţe, scăpate de pe plaja din Mamaia, staţiune care s-a lăudat în aceste zile cu o frumoasă invazie de mai bine de 10.000 de suflete. Aşa se face că nisipul din Vamă a fost brăzdat zilele astea de cauciucuri de bolid cu pretenţii şi tocuri cui care-au completat imaginea kitschoasă a sărmanului vechi refugiu al hipioţilor din anii '70. După trei zile şi trei nopţi de petrecere, clasa muncitoare care-a fugit la mare s-a şi scăldat de 1-mai-muncitoresc, pentru că vremea a ţinut cu ea: apa deja atingea 18 grade Celsius după prânz, iar la soare erau peste 30 de grade.Micii şi berea se dau de 2 mai, la 2 Mai5.000 de mici şi 16 butoaie de bere se amestecă pe 2 mai, la 2 Mai, cu Ţapinarii, Alina Manole, Timpuri Noi, Mircea Vintilă, Maria Gheorghiu şi Ansamblul Ruşilor Lipoveni "Lebăda". Asta pentru că pe 2 mai, satul 2 Mai, de lângă Vama Veche, se sărbătoreşte de ziua lui, prelungind agonia de 1-mai-muncitoresc.Micii şi berea sunt di partea casei - adică din bugetul local -, pentru fiii satului de pescari de la malul mării, care nici n-au apucat bine să "scape" de turiştii veniţi să sărbătorească prin beţie ziua muncii, că trebuie s-o ia de la capăt, dis-de-dimineaţă, cu altă cântare şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

19

02.05.2012

altă sărbătoare. Aşa se face că tradiţionala combinaţie de mici cu bere nu se ia în seamă de ziua care-i este consacrată în restul ţării - adică de 1 mai - pentru că toată lumea aşteaptă să curgă berea a doua zi şi să sfârâie grătarele, din bunăvoinţa aleşilor locali.Cu ocazia evenimentului, anul acesta se inaugurează şi reţeaua de canalizare în satul 2 Mai, fratele "mai mic" al Vamei, ambele făcând parte din comuna Limanu. Şi ca să fie siguri că evenimentul nu va trece neobservat, mai-marii comunei s-au gândit să-l mute anul ăsta la stradă, exact la mijlocul drumului care leagă Vama Veche de Mangalia, pe udne trec toţi vamaioţii care-au mers zilele astea să serbeze ziua muncii. Nu întâmplător se va desfăşura evenimentul în centrul satului, pentru că tot acolo funcţionează, de anul acesta, şi noul sediu al primăriei comunei Limanu, mutat la 2 Mai, pentru a le fi mai la îndemână turiştilor, în caz de nevoie. /Jurnalul, http://www.jurnalul.ro/reportaje/vama-veche-petrecere-protest-gaze-sist-611529.htm

Parlamentul European, preocupat de Roşia MontanăÎn Parlamentul European se discută despre înființarea unei comisii independente care să evalueze riscurile proiectului minier de la Roşia Montană. Ideea e susținută de eurodeputați din Ungaria, care cred că autoritățile române nu țin seama de îngrijorările exprimate de vecini. Cu detalii, corespondentul TVR la Bruxelles, Magdalena Moreh. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=124869&c=63

7.000 de români, pe bicicletele „I’Velo”La nici 3 saptamani de la lansarea “I’Velo”, peste 7.000 de romani au pedalat pe bicicletele “I’Velo”, cel mai mare program de bike-sharing din Romania. In Capitala, in Parcul Herastrau, saptamana trecuta, au fost inchiriate peste 2.500 de biciclete, iar in Parcul Tineretului peste 500 de bucuresteni au dat la pedale. Ieri, in weekend-ul dinaintea zilei de 1 Mai, in Herastrau s-au plimbat cu bicicletele “I’Velo” aproape 500 de bucuresteni, iar in Parcul Tineretului peste 400. Tot saptamana trecuta, in Timisoara la centrele “I’Velo” au fost inchiriate 500 de biciclete, in Brasov, aproximativ 300, iar in

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

20

02.05.2012

Constanta, in numai 4 zile de la deschiderea programului, in 25 aprilie, peste 800 de biciclete.“I`Velo”, cel mai mare program de bike-sharing din Romania“I'Velo” este primul si cel mai mare proiect national de bike-sharing, lansat de Green Revolution si Raiffeisen Bank pe 9 mai 2010. Anul trecut, bicicletele I’Velo au fost puse la dispozitia locuitorilor din Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca si Iasi, in perioada martie – octombrie 2011, atat in timpul saptamanii, cat si in weekend, in intervalul orar 10.00 – 20.00.6 milioane de kilometri parcursi in doar un anIn perioada 2010-2011, romanii au petrecut pe bicicletele “I’Velo” peste un milion de ore si au parcurs mai mult de 6 milioane de kilometri. Prin utilizarea transportului ecologic, pe doua roti, in locul autovehiculelor, romanii au facut o economie de peste 800 de tone la dioxidul de carbon emis in atmosfera. De asemenea, proiectul a creat 70 de locuri de munca, iar marca a avut 5 milioane vizualizari si 500 de aparitii in mass-media romanesti si internationale. Bicicletele “I'Velo” au fost folosite de peste 2.500 de persoane la 32 de evenimente (Noptile Institutelor, Galeriilor, Bibliotecilor, Bucharest Summer University, Peninsula, Best'fest, Recicloniada, Let's do it Cluj, Cursa ratustelor Oradea etc.).Partenerii "I’Velo"Programul “I`Velo”, initiat de Raiffeisen Bank si Green Revolution, se desfasoara sub inaltul patronaj al Ministerului Mediului si Padurilor, cu sprijinul primariilor din Bucuresti, Timisoara, Brasov, Iasi si Constanta, precum si al Administratiei Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB). /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/7000-de-romani-pe-bicicletele-bdquoirsquovelordquo

1 mai la iarbă verde, cu încălcarea legii picniculuiRomânii au sărbătorit ziua muncii la iarbă verde. N-au ţinut cont că nu sunt locuri special amenajate, încurajaţi fiind şi de Comisarii gărzii de mediu care n-au dat amenzi de 5.000 de lei, aşa cum prevede legea picnicului. Autorităţile n-au dorit să strice buna dispoziţie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

21

02.05.2012

a oamenilor şi au recurs la acţiuni de informare şi atenţionare. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=125009&c=63

Comisarii de mediu, “musafiri” la picnicGarda Nationala de Mediu executa in aceste zile controale in toate judetele Romaniei, pentru a verifica respectarea prevederilor legale si a preveni incidentele legate de activitatea romanilor iesiti la picnic. “Avem controale programate in toate judetele, angajatii nostri le vor efectua insotiti de reprezentanti ai autoritatilor locale, ai Jandarmeriei si ai Politiei”, a declarat, pentru Green Report, secretarul de stat Silvian Ionescu, comisar general al Garzii Nationale de Mediu.Secretarul de stat a precizat ca pot fi aplicate si amenzi, dar si-a exprimat speranta ca asemenea sanctiuni nu vor fi necesare: “Depinde de gravitatea faptelor comise. Speram sa ne intelegem cu cetatenii. In ultimii doi ani am efectuat permanent controale in zonele de picnic, fara a fi nevoie sa aplicam amenzi cetatenilor, intrucat acestia au acceptat recomandarile noastre”. Amintim ca, din acest an, este in vigoare Legea privind activitatea de picnic, lege menita sa creeze cadrul necesar desfasurarii civilizate a picnicului, dar si sa sanctioneze incalcarea normelor de mediu pe timpul acestei activitati. Acum doua luni, comisarul general Silvian Ionescu declara ca amenzile pentru incalcarea Legii Picnicului se vor aplica abia din anul 2013, pentru a oferi autoritatilor locale timpul necesar amenajarii spatiilor de picnic conform prevederilor noii legi. “Rolul Legii Picnicului nu este de a da amenzi, ci de a civiliza oamenii, de a-i determina sa respecte natura. Mai intai trebuie sa creezi conditii si abia apoi sa sanctionezi nerespectarea lor", explica Silvian Ionescu.Pe de alta parte, saptamana trecuta, ministrul Mediului si Padurilor, Attila Korodi, anunta ca in perioada 28 aprilie – 1 mai, peste 1000 de angajati ai autoritatilor vor fi in control pe teren, pentru a preveni impactul negativ asupra mediului generat de activitatile de picnic, traditionale in aceste zile. “Peste 460 de echipe ale autoritatii de mediu se vor regasi zilnic in teren in perioada 28 aprilie – 1 Mai: 100 de echipe ale Garzii Nationale de Mediu , 318 echipe de control ale Romsilva si 42 de echipe ale Inspectoratelor Teritoriale de Regim Silvic si Vanatoare”, preciza Attila Korodi.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

22

02.05.2012

Legea 54 / 2012 privind desfasurarea activitatilor de picnic, publicata in Monitorul Oficial la data de 27 martie, este o initiativa a Green Revolution si a unui grup format din patru oameni politici: Sulfina Barbu, Carmen Moldovan, Attila Korodi si Adriana Saftoiu.Legea 54 prevede obligatia autoritatilor locale de a amenaja locuri special destinate activitatii de picnic, precum si amenzi pentru persoanele care fac picnic in afara zonelor amenajate. Intrucat de la intrarea in vigoare a Legii 54 si pana acum nu au existat timpul si banii necesari amenajarii acestor zone, persoanele care ies la iarba verde nu pot fi inca sanctionate pe motiv ca fac picnic in spatii neamenajate. Totusi, aceste persoane sunt obligate sa respecte celelalte prevederi legale.De exemplu, Normele generale de aparare impotriva incendiilor, aprobate in anul 2007, precizeaza ca “in perioadele caniculare sau secetoase, consiliile judetene sau locale din zonele cu risc crescut de incendiu si, dupa caz, administratorii operatorilor economici/conducatorii institutiilor din zonele mentionate trebuie sa elaboreze programe speciale de masuri pentru prevenirea incendiilor”. Printre aceste masuri se afla identificarea si nominalizarea sectoarelor in care creste riscul de incendiu in conditii de temperatura atmosferica ridicata si lipsa de precipitatii, interzicerea utilizarii focului deschis in zonele afectate de uscaciune avansata, precum si intensificarea controalelor in zonele cu culturi agricole si in locuri cu vegetatie forestiera, mai ales cele frecventate pentru agrement.Incendiu devastator la Vatra Dornei, dupa un gratar la picnicIn ciuda controalelor anuntate, perioada traditionala pentru mers la iarba verde, aceea din jurul datei de 1 mai, a fost deja insotita, si in acest an, de evenimente nedorite. Duminica dupa-amiaza, in judetul Suceava, 30 de hectare de vegetatie au fost distruse intr-un incendiu. Cauza acestuia a fost un rest de gratar, nestins de cei care participaseara la picnic. In incendiu au ars o parcela de plantatie apartinand Consiliului Local Vatra Dornei si o parcela cu material lemnos apartinand Ocolului Silvic Vatra Dornei. "Perimetrul este izolat. Intervenim cu 80 de pompieri, jandarmi, militari de la unitatea din Vatra Dornei si angajati ai Directiei Silvice, in total, in jur de 400 de persoane. Este greu de spus cat va mai dura interventia pentru ca focul la vegetatia de padure poate reizbucni oricand“, declara, duminica seara, Alin Galeata, purtatorul de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

23

02.05.2012

cuvant al ISU Suceava. Extinderea rapida a incendiului a fost favorizata de rafalele de vant, precum si de resturile vegetale foarte uscate. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/comisarii-de-mediu-ldquomusafirirdquo-la-picnic

Neglijenţa turiştilor a provocat incendii la munteInvazia turiştilor certaţi cu disciplina a provocat deja pagube. Câteva hectare de pajişte alpină au ars la Sinaia şi Azuga! Turiştii au aprins focul în zone interzise ori au aruncat mucuri de tigără la întâmplare. La Cota 1400 s-a dat prima alarmă. Din cauza terenului accidentat, pompierii şi reprezentanţii Parcului Natural au avut o misiune dificilă. În plus, exista pericolul extinderii focului catre pădure. /Tvr, http://tvr.ro/articol.php?id=124822&c=63

Grătarele, controlate la nivel naționalPeste o mie de angajaţi ai autorităţilor de mediu vor efectua, în perioada 28 aprilie - 1 mai, controale la nivel naţional în vederea observării modului în care sunt respectate noile prevederi ale Legii picnicului, intrată în vigoare la finele lunii martie a acestui an, potrivit Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP). Astfel, din cele peste 1.000 de echipe de mediu care vor fi implicate în controale în perioada minivacanţei de 1 Mai, mai mult de 460 aparţin Autorităţii de Mediu, 100 Gărzii Naţionale de Mediu, 318 Romsilva şi 42 de echipe inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi vânătoare. Pe de altă parte, MMP a solicitat Ministerului de Interne, pe baza protocolului de colaborare existent între Garda Naţională de Mediu şi Inspectoratul General de Poliţie şi Inspectoratul General de Jandarmerie, să desfăşoare împreună activităţi de control. Recent, ministrul Mediului şi Pădurilor, Attila Korodi, a declarat că România va avea un inventar al zonelor de picnic, iar pe baza acestor informaţii va fi întocmită o hartă ce se va afla la dispoziţia publicului pentru consultare. Totodată, oficialul a menţionat că acţiunile echipelor de control vor urmări, în perioada următoare, mai degrabă modul în care românii ştiu să cureţe de gunoaie zonele în care au organizat un grătar decât locul în care acesta a fost realizat, admiţând faptul că, momenta, România duce lipsă de spaţii suficiente pentru picnic. Legea picnicului, intrată în vigoare începând cu data de 27

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

24

02.05.2012

martie 2012, odată cu publicarea în Monitorul Oficial, prevede că pot fi amenajate zone speciale pentru picnic pe domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, dotate cu utilităţi şi facilităţi pentru această activitate şi în care aprinderea focului este permisă. Acestea se vor găsi în parcuri şi în zonele limitrofe ale pădurilor situate în intravilanul localităţilor.Desfăşurarea activităţii de picnic în alte zone decât cele amenajate special va fi interzisă. Persoanele care merg la picnic nu au voie să spele obiectele folosite în apele din vecinătatea zonei speciale amenajate, să hrănească animalele sălbatice, să distrugă plantele. Oamenii sunt obligaţi prin lege să arunce deşeurile doar în locurile special amenajate, să aprindă focul doar în locurile special amenajate şi să-l supravegheze permanent, să lase locul aşa cum l-au găsit, să nu arunce ţigări sau chibrituri aprinse în alte locuri decât cele special amenajate, să respecte bunele moravuri. Nerespectarea prevederilor acestei legi se pedepseşte cu amenzi cuprinse între 100 şi 5.000 de lei. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/gratarele-controlate-la-nivel-national-978793.html

Grătarele Capitalei, încuiate în două parcuri. VEZI unde poți ieși la iarbă verde de 1 MaiNu îndrăzniţi să încingeţi cărbunii în locuri neamenajate. Inspectorii vor fi pe teren în acest weekend, până pe 1 Mai. Amenzile urcă până la 5.000 de lei.Dacă n-ajungeţi la plajă în minivacanţa de 1 Mai, trebuie să ştiţi că ieşirile la iarbă verde în Bucureşti şi în împrejurimi vor fi "supravegheate" de autorităţi. Echipele Gărzii de Mediu vă vor sta în coastă, să vă amendeze dacă aprindeţi focul pentru grătar în zonele neamenajate. În doar două parcuri puteţi încinge cărbunii şi surcelele pentru mititei: în Parcul Tineretului, lângă Palatul Copiilor, şi în Parcul Crângaşi, lângă Lacul Morii. În aceste două locuri sunt montate grătare fixe, măsuţe, bănci, coşuri de gunoi şi apă curentă. Picnic la Mogoşoaia, Pustnicu şi Comana Primăria Capitalei a mai anunţat că bucureştenii mai pot sta la iarbă verde în această mini-vacanţă la Palatul Mogoşoaia. Veţi avea la dispoziţie grătare, dar şi instrumente şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

25

02.05.2012

saci de gunoi pentru strângerea deşeurilor. Ca să nu înghiţiţi micii fără muzică, de 1 Mai, la Palat vor cânta Mircea Baniciu şi trupa lui. Şi în complexul de agrement Pustnicu, din judeţul Ilfov, sunt acceptate grătarele. La fel şi în Parcul Natural Comana, dintre Bucureşti şi Giurgiu. Decalogul "de iarbă verde" Ca să n-aveţi discuţii cu "Garda", cea de Mediu, autorităţile vă sfătuiesc să luaţi în calcul zece porunci ale picnicului.Sfaturile sunt apărute într-un ghid de ecoturism al Ministerului Mediului:

Întotdeauna port cu mine saci de plastic pentru deşeuri şi nu abandonez gunoiul decât în locurile special amenajate.

Protejez plantele şi animalele, asigurându-le integritatea şi liniştea. Mă scald doar în locuri special amenajate, pescuiesc şi vânez numai dacă am

permis valabil şi numai în locurile şi perioadele legale. Respect indicatoarele şi traseele amenajate, precum şi regulile stabilite de

administratorii spaţiilor de agrement. Nu aprind focul decât în spaţiile special amenajate, iar în lipsa acestora folosesc

grătar cu picior. Nu-mi spăl autovehiculul în apele naturale şi evit poluarea acestora cu detergenţi

sau alte substanţe chimice. Nu distrug mobilierul stradal şi nici panourile şi indicatoarele spre folosul altor

turişti. Nu parchez autovehiculul pe spaţiul verde şi nu distrug covorul vegetal prin

incendiere sau alte acţiuni mecanice. Nu-mi las iniţialele sau alte semne şi mesaje încrustate pe scoarţa arborilor sau

desenate pe mobilierul stradal. Îmi respect semenii respectând natura şi bunurile ei şi le transmit generaţiilor

viitoare. Se dau amenzi "grase" În pădurile din jurul Capitalei s-a interzis aprinderea focurilor pentru grătare, odată cu legea picnicului.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

26

02.05.2012

Aveţi grijă! La Cernica, Băneasa, Bragadiru, Brăneşti, Călugăreni şi în Complexul Astoria de la Snagov vor patrula, de astăzi şi până marţi, echipe ale Gărzii de Mediu. Nu testaţi vigilenţa autorităţilor, pentru că amenzile sunt usturătoare: între 300 şi 5.000 de lei. În Parcul Tineretului şi în Parcul Crângaşi sunt montate grătare fixe, coşuri de gunoi, măsuţe şi bănci. /Evz, http://www.evz.ro/detalii/stiri/gratarele-capitalei-incuiate-in-doua-parcuri-978851.html

Ministru pentru 16 zileGuvernul Ungureanu a condus Romania doua luni si jumatate, dar in interiorul Cabinetului, ministrul Mediului si Padurilor, Attila Korodi, a avut un mandat si mai scurt: doar 16 zile. Attila Korodi si-a exercitat, in perioada 11 aprilie – 27 aprilie 2012, cel de-al doilea mandat la conducerea Ministerului Mediului.In echipa condusa de Mihai Razvan Ungureanu, Korodi a intrat mai tarziu decat ceilalti ministri, pe locul eliberat de Laszlo Borbely. Attila Korodi a fost recomandat de imaginea sa foarte buna in interiorul UDMR si de experienta acumulata ca ministru al Mediului in primul mandat – cel din perioada anilor 2007-2008, din guvernul Tariceanu. In ziua instalarii la conducerea Ministerului Mediului si Padurilor, Attila Korodi a primit sarcini concrete – si de la presedintele Basescu, si de la premierul Ungureanu. Seful statului i-a cerut ministrului Korodi sa dea avize de mediu pentru doua proiecte controversate - redeschiderea minei de la Rosia Montana si extragerea gazelor de sist."Imi pun speranta ca avem la Mediu un ministru caruia ii place actiunea intr-o parte sau alta. Dar trebuie sa luati o decizie!", a cerut Traian Basescu. La randul lui, premierul Ungureanu i-a cerut ministrului Korodi sa urgenteze absorbtia fondurilor europene si sa reorganizeze Romsilva. Dintre cele patru subiecte, cel mai simplu este, evident, reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor Romsilva. Ministrul Korodi a inceput operatiunea, cerand un raport asupra activitatii Romsilva, pe baza caruia urma sa decida divizarea acesteia. Caderea guvernului Ungureanu a venit inainte ca ministrul Korodi sa semneze ordinul de reorganizare.Teme pentru viitorul ministru: absorbtia fondurilor europene, Rosia Montana si gazele de sist

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

27

02.05.2012

Rosia Montana, gazele de sist si absorbtia fondurilor europene raman subiecte pe agenda viitorului ministru al Mediului. Numele lui nu poate fi anticipat, nici macar din punctul de vedere al apartenentei politice, intrucat pana acum postul de ministru al Mediului revenea UDMR. Uniunea a anuntat astazi ca va sustine si noul guvern, urmand sa aiba reprezentanti si in viitorul Cabinet. Dar PSD vizeaza, la randul lui, Ministerul Mediului si s-ar putea sa-l obtina in guvernul condus de Victor Ponta. Attila Korodi ramane in “istoria” Ministerului Mediului prin realizarile din primul mandat, mai ales prin faptul ca s-a opus proiectului Rosia Montana - motiv pentru care a fost chiar dat in judecata de investitorul strain.Un alt merit al lui Attila Korodi este sustinerea constanta a Legii Picnicului – proiect initiat de Green Revolution si de patru oameni politici: Sulfina Barbu, Carmen Moldovan, Attila Korodi si Adriana Saftoiu. Legea a fost aprobata de Parlamentul Romaniei dupa patru ani de dezbateri si controverse. Noul act normativ a fost publicat in Monitorul Oficial la data de 27 martie si a intrat deja in vigoare. Conform unui ordin al ministrului Attila Korodi, autoritatile locale trebuie sa prezinte, pana la data de 30 mai, “harta” oficiala a zonelor alocate pentru picnic. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/ministru-pentru-16-zile

Teme economice

Contractele Hidroelectrica sub lupa CE, o veste bunăReprezentantii Franklin Templeton Investment Management Limited UK Bucharest Branch, administrator unic si manager de investitii al Fondului Proprietatea, saluta decizia Comisiei Europene de a demara o ancheta legata de contractele bilaterale ale Hidroelectrica, producatorul roman de hidroenergie controlat de stat. “Am fost primii care au facut publice detaliile acestor contracte si care s-au opus acestora. In acest moment, este o mare dezbatere publica, Guvernul este implicat, Consiliul Competitiei local si cel european sunt implicate si speram ca, in consecinta, aceste contracte vor fi anulate foarte repede. Pentru ca nu e vorba doar de Hidroelectrica, ci este vorba de viitorul intregii piete, avand in vedere ca Hidroelectrica este cel mai mare jucator. Daca

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

28

02.05.2012

ei distorsioneaza piata oferind preturi mici unor traderi, acest lucru ar putea avea ca rezultat lipsa electricitatii din Romania si fie intreruperi de curent, fie preturi mult mai mari, pe care noi toti vom fi nevoiti sa le platim", a declarat Greg Konieczny, manager de fond al Fondului Proprietatea. De asemenea, Mark Mobius, presedintele executiv al Templeton Emerging Markets Group, considera demersul Comisiei Europene o veste "foarte buna" avand in vedere eforturile continue nu numai din partea Fondului Proprietatea, dar si din partea FMI si a altor organizatii internationale, interesate de reforma intregului sector energetic. "Este foarte clar ca Romania are nevoie de mai multa energie electrica si ca singurul mod de a o obtine este prin realizarea unor noi investitii. Singurul mod de a realiza aceste investitii ar fi prin introducerea unor tarife rezonabile si corecte, astfel incat sa poata fi acoperite costurile uriase pentru constructia unor centrale electrice noi si, in acelasi timp, cei care investesc sa beneficieze de profituri rezonabile. Deci, aceasta miscare reprezinta un pas foarte important spre reformarea intregului sector si va avea un efect pozitiv pentru Romania”, a spus Mobius.Cinci investigatii aprofundate distincteComisia Europeana a initiat cinci investigatii aprofundate distincte pentru a evalua daca Hidroelectrica a achizitionat sau a vandut energie electrica la tarife preferentiale mai multor comercianti de energie electrica, clienti industriali si producatori de energie electrica, cu scopul de a favoriza beneficiarii prin reducerea costurilor lor de functionare, prin cresterea veniturilor acestora sau printr-o combinatie a celor doua elemente, astfel incalcand normele UE in materie de ajutoare de stat. Initierea unei investigatii aprofundate permite partilor terte interesate sa prezinte observatii cu privire la masurile respective, fara a anticipa concluziile finale ale investigatiei. „Subventiile indirecte care contribuie la reducerea cheltuielilor normale de functionare ale intreprinderilor pot avea un efect de denaturare a concurentei tot atat de semnificativ ca si cel provocat de subventiile directe. Trebuie sa verificam daca tarifele preferentiale acordate de Hidroelectrica au privilegiat clientii care au beneficiat de acestea in comparatie cu concurentii lor de pe piata interna”, a declarat vicepresedintele Comisiei care raspunde de politica in materie de concurenta, Joaquin Almunia. Comisia doreste sa stabileasca daca Hidroelectrica a subventionat in mod indirect clientii vanzand acestora energie

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

29

02.05.2012

electrica la preturi sub nivelul pietei sau achizitionand de la acestia la preturi peste nivelul pietei. Hidroelectrica este controlata de catre statul roman si exista indicii potrivit carora statul ar fi influentat deciziile de a incheia aceste contracte in conditiile date. In decembrie 2009 si decembrie 2010, in urma licitatiilor publice de pe piata angro de energie electrica a Romaniei, OPCOM, Hidroelectrica a incheiat doua contracte bilaterale cu producatorul siderurgic ArcelorMittal, fiecare contract avand ca obiect furnizarea a 1,75 TWh de energie electrica pe an, la preturi care par sa se situeze sub nivelul pietei. ALRO Slatina are in derulare un contract pe termen lung cu Hidroelectrica pentru furnizarea a 3 TWh de energie electrica pe an la un pret foarte apropiat de costul de productie al Hidroelectrica, pret care urmeaza a fi indexat anual pe baza cotatiei aluminiului de la Bursa Metalelor din Londra (LME). Contractele intre Hidroelectrica si opt comercianti de energie electrica, unele contracte datand din 2004, precum si contractele intre Hidroelectrica si doi producatori industriali au fost incheiate la preturi care par a fi sub nivelul pretului practicat pe piata. Pe de alta parte, in contractele incheiate cu doi producatori de energie termica, Hidroelectrica a cumparat energie electrica la preturi care par a fi mai ridicate decat preturile practicate pe piata. Asadar, prin furnizarea de fonduri care pot fi atribuite in definitiv statului, toate aceste contracte par sa fi fost, in mare masura, in avantajul intreprinderilor selectate, in timp ce concurentii au trebuit sa plateasca preturile practicate pe piata. /Green Report, http://www.green-report.ro/stiri/contractele-hidroelectrica-sub-lupa-ce-o-veste-buna

Teme internaționale

OCEANUL PLANETAR ar putea creşte brusc, avertizează cercetătoriiBanchiza din Antarctica se topeşte sub acţiunea apei calde de dedesubtul său, conform unui nou studiu care susţine că ar putea să se înregistreze o creştere mai bruscă a nivelului oceanului planetar decât cea prevăzută de oamenii de ştiinţă, transmite Associated Press. Regiunea occidentală a Antarcticii pierde peste 7 metri din banchiza sa în fiecare an. Până în prezent oamenii de ştiinţă nu-şi puteau explica exact cauza acestei pierderi din masa de gheaţă, considerând că încălzirea globală ar putea fi un factor.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

30

02.05.2012

Răspunsul, conform unui studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature, este că schimbările climatice joacă un rol secundar. Hamish Pritchard, un cercetător din cadrul British Antarctic Survey, a precizat că datele obţinute de la un satelit al NASA au demonstrat că aerul mai cald din zona australă nu poate explica singur acest fenomen de topire. În urma examinării unor mostre de gheaţă, oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că aceasta se topeşte de la bază, din cauza apei mai calde de dedesubt. Schimbările de curenţi aerieni au împins mase de apă relativ caldă mai aproape sau chiar sub banchiza polară, iar, la rândul lor, aceste modificări ale dinamicii eoliene sunt provocate de un cumul de factori, printre care variaţiile meteorologice naturale dar şi poluarea şi gaura din stratul de ozon. Pe măsură ce gheaţa boreală se subţiază şi se topeşte, acest fenomen atrage accelerarea deplasării gheţarilor spre mare şi apoi creşterea nivelului mării, conform lui Pritchard. Banchiza polară are rolul de barieră care nu lasă să ajungă în mare zăpada şi gheaţa de pe sol. "Acest lucru înseamnă că banchiza polară este foarte sensibilă la schimbări relativ subtile de climat, cum ar fi cele de dinamică a vântului", concluzionează glaciologul britanic.Ceea ce s-a constatat în vestul Antarcticii ar putea să fi declanşat deja o perioadă de instabilitate şi topire a gheţurilor la nivelul întregului continent îngheţat austral. Dacă întreaga calotă glaciară occidentală a Antarcticii s-ar topi, un proces care ar putea dura câteva decenii sau chiar secole, nivelul oceanului planetar ar putea creşte cu 5 metri, ceea ce ar schimba permanent geografia zonelor de coastă dens populate. /Realitatea, http://www.realitatea.net/oceanul-planetar-ar-putea-creste-brusc-avertizeaza-cercetatorii_937186.html

PRESA LOCALĂ

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ SOMEȘ – TISA

Probleme privind salubrizarea cursurilor de apă din judeţÎn ultimele zile au fost declanşate acțiunile de verificare a modului în care au fost salubrizate cursurile de apă, respectiv realizarea şanțurilor şi rigolelor, pentru asigurarea

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

31

02.05.2012

secțiunii de scurgere a apelor mari. Comisia de verificare a fost constituită din personal nominalizat din cadrul Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş. Pe râul Someş şi afluenții acestuia au fost identificate depozite necontrolate de deşeuri (PET-uri, folii de solarii, ambalaje, material rezultate din demolări de locuințe, resturi vegetale provenite din toaletarea copacilor). Depozite de deşeuri necontrolate s-au găsit şi pe râurile Tisa, Vişeu, Cisla, Lăpuş, Ruscova, Cavnic, Săsar, Săpânța, Mara, Valea Sălajului şi Valea Craica. Membrii comisiei de verificare au dispuse măsuri de eliminare a deficiențelor constatate, respectiv de dezafectare a depozitelor necontrolate de deşeuri identificate pe maluri şi în albia minoră a cursurilor de apă. De asemenea s-a dispus identificarea agenților economici şi a persoanelor fizice care contribuie la crearea unor depozite necontrolate şi la curățarea şanțurilor, rigolelor pentru a evita colmatarea şi blocarea acestora, în scopul evitării producerii inundațiilor. Termenul stabilit pentru realizarea acestor măsuri este prima parte a lunii mai. Vor fi efectuate, după acest termen, noi acțiuni de verificare, iar în cazul neconformării autorităților publice locale comisarii de mediu şi angajații SGA Maramureş vor aplica prevederile legislației în vigoare. /infomm

Verificări Mediu: Râurile din Maramureş, pline de gunoaieRâurile din județul Maramureş sunt pline cu gunoaie. Sunt constatări făcute de către comisarii Gărzii de Mediu Maramureş în urma controalelor efectuate recent în întreg județul. Prefectul județului Maramureş, Sandu Pocol a coordonat în calitatea sa de preşedinte al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență acțiunile de verificare a modului în care au fost salubrizare cursurile de apă, respectiv realizarea şanțurilor şi rigolelor, pentru asigurarea secțiunii de scurgere a apelor mari. Comisia de verificare a fost constituită din personal nominalizat din cadrul Comisariatului Județean al Gărzii Naționale de Mediu, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență şi Sistemul de Gospodărire a Apelor Maramureş. Pe râul Someş şi afluenții acestuia au fost identificate depozite necontrolate de deşeuri (PET-uri, folii de solarii, ambalaje, material rezultate din demolări de locuințe, resturi vegetale provenite din toaletarea copacilor). Depozite

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

32

02.05.2012

de deşeuri necontrolate s-au găsit şi pe râurile Tisa, Vişeu, Cisla, Lăpuş, Ruscova, Cavnic, Săsar, Săpânța, Mara, (inclusiv afluenții acestora) Valea Sălajului şi Valea Craica. Buşteni (de brad sau alt tip de material lemnos) sunt lăsate pe malurile unor râuri din Maramureşul istoric (Cisla, Novăț, Ruscova). Prefectul Sandu Pocol a declarat că nu au fost constatate, pe perioada efectuării controalelor, depozite de material lemnos sau deşeuri care să reprezinte un potențial pericol la creşterea nivelurilor sau debitelor cursurilor de apă mari. "Majoritatea şanțurilor şi rigolelor de colectare a apelor pluviale, a canalelor de desecare sunt colmatate, fie datorită neîntreținerii corespunzătoare, fie datorită aruncării de diverse deşeuri (resturi vegetale, materiale plastice, crengi, moloz etc). Au fost găsite cantități de deşeuri aruncate, inclusiv în zone de interes turistic (monumente istorice, păstrăvării, cascade, mănăstiri etc)", a menționat Pocol. Membrii comisiei de verificare au dispuse măsuri de eliminare a deficiențelor constatate, respectiv de dezafectare a depozitelor necontrolate de deşeuri identificate pe maluri şi în albia minoră a cursurilor de apă. Alte dispoziții se referă la idntificarea agenților economic şi a persoanelor fizice care genereazuă deşeuri şi contribuie la crearea unor depozite necontrolate şi la curățarea şanțurilor, rigolelor pentru a evita colmatarea şi blocarea acestora, în scopul evitării producerii inundațiilor. Termenul stabilit pentru realizarea acestor măsuri este prima parte a lunii mai. Vor fi efectuate, după acest termen, noi acțiuni de verificare, iar în cazul neconformării autorităților publice locale comisarii de mediu şi angajații SGA Maramureş vor aplica prevederile legislației în vigoare (inclusiv sancțiuni contravenționale).D.H. /citynews

Deficiențe constatate la salubrizarea cursurilor de apă, șanțurilor și rigolelor din județPrefectul Sandu Pocol a coordonat in calitate de presedinte al Comitetului Judetean pentru Situatii de Urgenta actiunile de verificare a modului in care au fost salubrizare cursurile de apa, respectiv realizarea santurilor si rigolelor, pentru asigurarea sectiunii de scurgere a apelor mari. Comisia de verificare a fost constituita din personal nominalizat din cadrul Comisariatului Judetean al Garzii Nationale de Mediu, Inspectoratul Judetean pentru Situatii de Urgenta si Sistemul de Gospodarire a Apelor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

33

02.05.2012

Maramures. Pe raul Somes si aflunetii acestuia au fost identificate depozite necontrolate de deseuri (PET-uri, folii de solarii, ambalaje, material rezultate din demolari de locuinte, resturi vegetale provenite din toaletarea copacilor). Depozite de deseuri necontrolate s-au gasit si pe raurile Tisa, Viseu, Cisla, Lapus, Ruscova, Cavnic, Sasar, Sapanta, Mara, (inclusiv afluentii acestora) Valea Salajului si Valea Craica. Busteni (de brad sau alt tip de material lemnos) sunt lasate pe malurile unor rauri din Maramuresul istoric (Cisla, Novat, Ruscova). “Nu au fost constatate, pe perioada efecturarii controalelor, depozite de material lemnos sau deseuri care sa reprezinte un potential pericol la cresterea nivelurilor sau debitelor cursurilor de apa mari. Majoritatea santurilor si rigolelor de colectare a apelor pluviale, a canalelor de desecare sunt colmatate, fie datorita neintretinerii corespunzatoare, fie datorita aruncarii de diverse deseuri (resturi vegetale, materiale plastice, crengi, moloz etc). Au fost gasite cantitati de deseuri aruncate, inclusiv in zone de interes turistic (monumente istorice, pastravarii, cascade, manastiri etc)”, a spus Sandu Pocol. Membrii comisiei de verificare au dispuse masuri de eliminare a deficientelor constatate, respectiv de dezafectare a depozitelor necontrolate de deseuri identificate pe maluri si in albia minora a cursurilor de apa. Alte dispozitii se refera la idntificarea agentilor economic si a persoanelor fizice care genereazua deseuri si contribuie la crearea unor depozite necontrolate si la curatarea santurilor, rigolelor pentru a evita colmatarea si blocarea acestora, in scopul evitarii producerii inundatiilor. “Termenul stabilit pentru realizarea acestor masuri este prima parte a lunii mai. Vor fi efectuate, dupa acest termen, noi actiuni de verificare, iar in cazul neconformarii autoritatilor publice locale comisarii de mediu si angajatii SGA Maramures vor aplica prevederile legislatiei in vigoare (inclusiv sanctiuni contraventionale)”, a aratat Dan Buca. /ZiarMM

Teme similare

Apă potabilă cu fecale şi urină la robinetul băimărenilor!De mai bine de o jumătate de secol, la robinetul băimărenilor curge apă ce în prealabil a fost infestată cu fecale şi urină. Din cauză că în zona Firiza nu există un sistem de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

34

02.05.2012

canalizare, locuitorii folosesc toalete rudimentare, din lemn, ce sunt amplasate chiar pe marginea albiei râului Firiza, ce aprovizionează oraşul cu apă potabilă şi industrială. Astfel, toate dejecţiile se scurg în apa pe care o consumă băimărenii. Situaţia este mai gravă atunci când plouă. Pe lângă dejecţiile din wc-urile improvizate, apa „spală" efectiv toate resturile menajere de prin gospodării şi le duce direct la „ţintă", adică în râul Firiza. Mai mult decât atât, locuitorii oraşului ştiu prea bine că în Barajul Firiza toată lumea merge la scaldă atunci când vine căldura, cu câine, pisică şi bunică. Să nu omitem nici zecile de cazuri în care, din nefericire, persoanele care au mers să se răcorească şi-au găsit sfârşitul în apa curgătoare, iar trupurile lor neînsufleţite au fost găsite abia după câteva zile. Când auzi despre toate astea, parcă nu-ţi mai vine să bei apă de la robinet, chiar dacă reprezentanţii societăţii Vital, firma care distribuie apa în localitate, ne asigură că aceasta, după ce este procesată, nu reprezintă niciun pericol pentru populaţie.Nu s-au aplicat amenzi pentru că sunt „usturătoare"„Din apa pe care o tratăm pentru a fi potabilă sunt înlăturate toate impurităţile fizico-chimice. Apa ce ajunge la robinetele băimărenilor corespunde standardelor de calitate impuse de legislaţia română şi este certificată de probele care se fac zilnic de către Direcţia de Sănătate Publică Maramureş", explică Radu Micle, directorul juridic SC Vital. Pe de altă parte, reprezentanţii Gărzii de Mediu din judeţ spun că acest lucru este o ilegalitate şi, indiferent dacă apa este tratată sau nu, acest lucru nu ar trebui să se întâmple sub nicio formă. „Dacă există scurgeri de acest gen în albia unui râu şi normal că este ilegal, indiferent că e vorba despre apa potabilă sau nu. Nu s-au aplicat amenzi pentru că sunt usturătoare şi ar fi fost un gol imens în buget", precizează Călin Crişan, comisar şef al Gărzii de Mediu Maramureş. „Am fost cu mâinile legate. S-au făcut campanii de conştientizare a locuitorilor din zonă. Au dat rezultate şi acestea. Sperăm că se vor urgenta lucrările de extindere a canalizării, în zonă", adaugă Crişan. „Parcă am trăi în cucuieţii din deal"Nici locuitorii cartierului Firiza nu sunt mulţumiţi de această situaţie, dar spun că, din motive pecuniare, nu au alte soluţie. „Voi credeţi că nouă ne convine să mergem la toaletă afară? Ca pe vremea bunicii? Avem copii mici şi stăm cu frica-n sân să nu pice,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

35

02.05.2012

din greşeală în wc. Se mai joacă pe afară, nu poţi fii cu ochii pe ei în fiecare secundă. Nu avem canalizare, nici apă curentă. Bine că de plătit taxe şi impozite, plătim", spune revoltată Mariana Bârle, de 32 de ani, din Firiza. „Nu avem noi bani de bazin de apă şi fosă septică. Şi la urma urmei este dreptul nostru să beneficiem de acelaşi utilităţi ca restul băimărenilor", mai spune tânăra. În asentimentul ei este şi vecinul ei, Gheorghe Trif, de 43 de ani. „Nu mi se pare corect. De atâţia ani ni s-a tot promis, ba că o să avem canalizare, ba apă, însă nu s-a întâmplat nimic. Firiza este un cartier al oraşului, atunci de ce parcă am trăi în cucuieţii din deal? Aşa condiţii mai greu de acceptat în zilele noastre", zice bărbatul. „Vara este un miros insuportabil ce vine de la wc-urile de afară. Nu e posibil aşa ceva într-un oraş", completează soţia acestuia, Elvira. „Eu locuiesc în zonă de când mă ştiu. Casa aceasta o am moştenire de la părinţi. De când mă ştiu wc-ul e afară şi, orice s-ar zice, nu cred că voi apuca eu să-l am în casă. Şi dacă ne pun ăştia canalizare, nu cred eu că o să am bani să-l montez în casă", e de părere Viorica Păşcuţ, de 50 de ani.Se promite apă şi canalizareBarajul Firiza a fost dat spre folosinţă în 1965, iar de atunci, municipalitatea nu a fost în stare să introducă în zonă un sistem de canalizare sau reţeaua de apă. După mai bine de o jumătate de secol, Radu Micle spune că locuitorii cartierului Firiza vor intra în rândul celorlalţi cetăţeni ce beneficiază de aceste utilităţi. Este vorba despre un proiect de 59 de milioane de euro, un contract de finanţare europeană din cadrul POS Mediu, prin care vor fi reabilitate şi extinse zeci de kilometri de reţele de apă şi canalizare de pe raza localităţii Baia Mare. Astfel, cartierul Firiza va beneficia de distribuţie a apei pe o porţiune de 15,5 kilometri şi 17 kilometri de canalizare. „Vor fi patru staţii noi de pompare a apei uzate şi una de tratare a apei noi", declară Micle. „78% din investiţie este din fonduri europene, 11% de la Guvern, iar restul banilor provin din bugetul local şi cel al operatorului", mai spune directorul societăţii Vital. Lucrările de reabilitare şi extindere vor începe anul acesta. Finalizarea acestora este aşteptată ca o mană cerească, atât de locuitorii din zonă, cât şi de restul băimărenilor, care nu au de ales şi sunt nevoiţi să consume apa ce a fost în prealabil infestată cu fecale şi nu numai. Cum îi vor opri oare autorităţile locale pe cei care vor să se scalde în continuare în râul Firiza,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

36

02.05.2012

pe cei care îşi aruncă resturile menajere sau animalele moarte? Nu acceptăm răspunsul „prin intermediul amenzilor". Efectul acestor „sancţiuni" a fost, este şi va rămâne nul! /Atac, Ioana Vlad

Teme de mediu

Controale - Mediu – Topul celor mai murdare localități din Maramureș15 localitati din judet se afla pe lista neagra a comisarilor Garzii de Mediu Maramures. Dupa mai multe verificari efectuate pe parcursul lunilor martie si aprilie in teritoriu, echipele de control au intocmit un raport final care va ajunge pe masa prefectului Sandu Pocol si in care au fost trecute unitatile administrativ-teritoriale care stau cel mai prost la capitolul curatenie in acest an. De departe, pe primul loc in topul celor mai murdare localitati se afla Borsa, urmata de Baia Mare si Mogosesti. Comisarii care au desfasurat contoalele au verificat malurile si albiile raurilor, dar si rigolele si santurile din preajma imobilelor. Potrivit raportului intocmit de acestia, pe lista localitatilor in care s-au gasit maldare de gunoaie se afla localitatile Miresu Mare, Satulung, Cicarlau, Ulmeni, Oarta de Jos, Targu Lapus, Grosi, Coltau, Sisesti, Copalnic, Cernesti, Baia Mare, Baia Sprie, Borsa si Tautii de Sus. „Cele mai grave probleme au putut fi constatatate in general in zona Craica a municipiului Baia Mare, zona raului Cisla din Borsa si zona localitatii Mogosesti din comuna Satulung. Acestea ar fi exponentul in ceea ce inseamna un grad de curatenie nesatisfacatoare.Din punctul de vedere al sanctiunilor contraventionale pe domeniul neexistentei unui grad satisfacator de curatenie in unitatea administrativa, orasul Borsa este campion”, a declarat seful Garzii de Mediu Maramures, Calin Crisan. Acesta a precizat ca termenul pe care primarii ce nu s-au dovedit buni gospodari il au pentru a remedia problemele de mediu a expirat in 30 aprilie. „S-a intocmit un plan de masuri pentru toate administratiile publice locale care au fost identificate ca avand probleme pe acest domeniu si li s-a fixat un termen de finalizare a actiunilor de curatenie, pana in data de 30 a lunii acesteia, urmand ca in luna mai echipa de control sa revina pe traseele cu probleme si sa verifice daca masura a fost luata ”, a explicat Calin Crisan. Potrivit legii, amenzile aplicate in cazul in care administratiile publice locale nu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

37

02.05.2012

au curatat zonele cu deseuri sunt cuprinse intre 10.000 si 12.000 de lei. /emaramures, Anca Popescu

“Let’s Do It, World! “Let’s Do It, Romania!In 2012, peste 85 de țări din întreaga lume vor organiza o zi de curățenie generală, în perioada 24 martie-25 septembrie. România este pe harta mondială – Ziua de Curățenie Națională este 12 mai, zi în care vor mai face curățenie şi Bulgaria, Republica Moldova şi Turcia. Acțiunea globală de curățenie este organizată sub numele de Let`s Do It, World!, fiind inițiată de comunitatea cu acelaşi nume, care cuprinde toate țările în care a fost deja realizat proiectul “Let`s Do It!” Cele 85 de țări participante din întreaga lume îşi propun să aducă o schimbare reală şi să demonstreze că oamenilor le pasă de natură şi de ţara în care locuiesc şi că vor să trăiască într-o lume mai responsabilă. În aceeaşi perioadă cu România vor organiza acțiuni şi Estonia si Portugalia (24 martie), Mexic (31 martie), Austria si SUA – statul California (21 aprilie), Marea Britanie (13 mai). Lista completă este disponibilă pe www.letsdoitworld.org. Pentru cel de-al treilea an consecutiv, echipa “Let’s Do It, Romania!” îi invită pe toți locuitorii României să ia parte la mişcarea internațională de curățenie şi să arate că le pasă de țara lor. După succesul primelor două ediţii din 2010 şi 2011, la care au participat peste 500 000 de voluntari şi care au colectat peste 1 300 000 de saci de deşeuri, este momentul unei noi provocări pentru România. România este cea mai mare ţară din comunitatea “Let’s Do It, World!” care a organizat o acțiune de curăţenie la nivel național. De asemenea, România este un model de succes pentru alte țări din proiect, mai multe inițiative locale fiind preluate şi la nivel internațional: aplicațiile create de echipa de IT, unele dintre strategiile de project management, logistică sau comunicare sunt acum folosite şi în alte țări „Let`s Do It!” Anul acesta, acțiunea de curățenie națională va îmbrăca o nouă formă: în fiecare județ vor fi propuse şi alese zonele în care se va face curățenie, fiecare locuitor al țării având astfel posibilitatea de a propune şi a vota zona pe care şi-o doreşte curată. Numărul de zone din fiecare județ va fi stabilit în funcție de zonele propuse, dar şi de resursele locale. Printre primele propuneri se numără pădurea Snagov, Băneasa din Bucureşti, zona lacului Vidraru în Argeş, Codrii Paşcaniului în Iaşi sau Lacul lui Eminescu în

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

38

02.05.2012

Botoşani. În urma etapei de vot, echipa “Let’s Do It, Romania!” va comunica zonele alese în fiecare judet pe site-ul proiectului,www.letsdoitromania.ro, zone care vor fi curățate pe 12 mai. Întregul regulament al campaniei va fi disponibil în curând pewww.letsdoitromania.ro. După Ziua de Curățenie Națională, zonele curățate vor fi monitorizate constant de echipele locale Let`s Do It, Romania! Obiectivul strategic al acțiunii din acest an este creşterea procentului de reciclare a deşeurilor la 30% din numărul de saci colectați, de la 26% în 2011 şi 17% în 2010. Curățenia Națională nu este singurul proiect organizat de echipa “Let’s Do It, Romania!” în acest an. După data de 12 mai, 3 proiecte noi vor fi demarate: Registrul National al Deseurilor, 0 deseuri si Let’s Train It. Mai multe detalii vor fi anunțate în momentul lansării. /ne-cenzurat, B.P.

“Let’s Do It, Romania!” – și așa a fost la Flashmob!Joi, 26 aprilie, a avut loc cel de-al doilea şi al treilea flashmob organizat de echipa “Let’s do it, Romania!”, începând cu ora 18, în Piața Unirii, respectiv Piața Muzeului. Peste 80 de oameni s-au adunat la ora 17:30 în Piața Muzeului, locul de întâlnire principal, aici s-au împăețit şepcuțe şi s-a explicat structura efectivă a activității. De aici s-au deplasat în Piața Unirii, amplasându-se strategic în perimetrul acesteia, astfel încât să poată avea în vizor pet-ul care urma să fie ridicat. Petul a fost amplasat în apropierea unui coş de gunoi de unul din organizatori. După aproximativ 12 minute, acesta a fost ridicat de către un trecător, care a fost înconjurat de o mulțime de aplauze. În cele din urmă, acesta a fost premiat cu un tricou din partea echipei “Let’s do it, Romania!”, pentru spiritul său ecologic. Apoi ne-am îndreptat din nou spre Piața Muzeului pentru al doilea flashmob, aici lucrurile nu au fost la fel de fericite, pet-ul nu a fost ridicat de un trecator oarecare ci de un tanar desemnat de noi dupa mai mult de 15 minute de aşteptare. Iată ce ne spune el: „Nu îmi pare rău că s-a întâmplat aşa, România are nevoie de semnale de alarmă, acesta poate fi unul dintre ele.” Flashmobul este o adunare foarte scurtă într-un loc public, participanții efectuând o anumită acțiune neobişnuită pentru o durată scurtă de timp (de obicei câteva minute), după care grupul se răspândeşte. Acesta reprezintă prezentare pentru spectatori accidentali, cu scopul de a trezi sentimente de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

39

02.05.2012

neînțelegere, interes şi chiar senzații că ceva nu e în regulă cu spectatori însuşi. “Let’s Do It, Romania!” face parte din marea echipă Let’s Do It, World! care va implica peste 85 de state la nivel global în perioada 24 martie – 25 septembrie 2012 în cel mai mare eveniment de voluntariat din istoria omenirii. În 2012 Romania organizează curăţenia natională în aceeaşi zi cu Republica Moldova, Bulgaria şi Turcia – 12 mai 2012.Proiectul are ca obiectiv final responsabilizarea socială a comunității şi constientizarea importanței unui mediu curat. Acțiunea de curățenie la nivel național este precedată de diverse activităţi şi evenimente care pregătesc comunitatea în vederea atingerii scopului proiectului. /NapocaNews

Let’s do It, Bistrița-Năsăud!Peste 85 de țări din întreaga lume vor organiza curățenie generală. România este pe harta mondială – Ziua de Curățenie Națională este 12 mai, zi în care vor mai face curățenie şi Bulgaria, Republica Moldova şi Turcia. Acțiunea globală de curățenie este organizată sub numele de Let`s Do It, World!, fiind inițiată de comunitatea cu acelaşi nume, care cuprinde toate țările în care a fost deja realizat proiectul “Let`s Do It!” Cele 85 de țări participante din întreaga lume îşi propun să demonstreze că oamenilor le pasă de natură şi de ţara în care locuiesc şi că vor să trăiască într-o lume mai responsabilă. După succesul primelor două ediţii din 2010 şi 2011, la care au participat peste 500 000 de voluntari şi care au colectat peste 1 300 000 de saci de deşeuri, este momentul unei noi provocări pentru România. În fiecare județ vor fi propuse şi alese zonele în care se va face curățenie, fiecare locuitor al țării având astfel posibilitatea de a propune şi a vota zona pe care şi-o doreşte curată. În judeţul nostru acţiunile principale se vor îndrepta spre toate ariile protejate dar şi spre malurile râurilor, podurilor rutiere şi feroviare peste râuri, lizierele pădurilor şi zonele de agrement din jurul oraşelor sau a obiectivelor turistice cunoscute. Toţi cei care doresc să participe la cel mai mare proiect de voluntariat din ţară sunt rugaţi să viziteze site-ul proiectului, www.letsdoitromania.ro, şi să trimită un CV la adresa de mail a coordonatorului judeţean, Ţetcu Cristian [email protected], specificând în conţinutul mesajului calitatea în care participă (custode arie protejată, organizator local, lider grup, voluntar etc) şi pentru ce

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

40

02.05.2012

zonă doreşte să aplice (ex. în împrejurimile staţiunii balneare Figa, pe râul Budac de la podul rutier spre Mărişelu până la confluenţa cu râul Şieu, împrejurimile şi aria protejată Masivul de sare de la Sărăţel). /Răsunetul

Amenzi drastice pentru cei care lasă gunoaie după picnicul de 1 MaiPetrecăreții care vor lăsa gunoaie în urma lor riscă amenzi serioase, care pot ajunge până la 2.000 lei. Zonele care vor fi verificate de inspectorii Gărzii de Mediu Cluj sunt Făget şi Hoia în Cluj-Napoca, iar în judeţ Cheile Turzii, Tarniţa, Gilău, Izvorul Crişului, Beliş – Fântânele, Mărişel şi altele. Vacanţa de 1 Mai le-ar putea aduce amenzi usturătoare clujenilor care merg la picnic în locurile consacrate deja şi lasă gunoaie în urma lor. Inspectorii Gărzii de Mediu Cluj vor face controale serioase în toate zonele frecventate de turişti, această decizie fiind luată din cauza volumului mare de gunoaie lăsate de turişti, anii trecuţi. „În zonele turistice în care am avut probleme şi anii trecuţi vom face controale. Am trimis adrese autorităţilor locale prin care le-am cerut să fie mai atenţi la ce lasă turiştii în urma lor”, a declarat Imre Lenke, comisar şef al Gărzii de Mediu Cluj. Potrivit conducerii Gărzii de Mediu Cluj, acum nu se vor da amenzi pe Legea picnicului pentru că nu toate autorităţile locale au reuşit să amenajeze locurile destinate picnicului. Ceea ce vor urmări inspectorii este curăţenia pe care o lasă turiştii în urma lor. „Dacă identificăm turiştii care lasă gunoaie, vom aplica amenzi care încep de la 100 lei şi pot să ajungă până la 2.000 lei. De asemenea, legea spune că dacă aprinzi focul în loc nepermis, amenda maximă poate merge până la 5.000 lei”, a precizat Imre Lenke.Care sunt zonele vizate de controaleVor fi ferificate zonele clasice de picnic din tot judetul: Faget, Hoia in Cluj-Napoca, Cheile Turzii, Somesul Cald, Somesul Rece, Belis-Fantanele, Baisoara, Gilau, Tarnita, MariselNu se ştie exact care vor fi locurile de picnic în Cluj-NapocaMinistrul Mediului, Korodi Attila a cerut autorităţilor locale din întreaga ţara, până la sfârşitul lunii mai, o statistică a locurilor de picnic şi campare. În Cluj-Napoca, autorităţile locale au identificat deocamdată trei locuri pentru picnic: Lomb, Valea Gârbăului şi zona cartodromului din cartierul Gheorgheni. Reprezentanţii Biroului Mass-Media din cadrul Primăriei Cluj-Napoca au declarat că încă se mai lucrează la identificarea şi altor locuri

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

41

02.05.2012

pentru picnic, iar deocamdată cele identificate nu au fost încă amenajate. Din acest motiv, autorităţile locale nu vor aplica amenzi populaţiei pe Legea picnicului. /Monitorul de Cj, Gabriela Dragota

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ MUREȘ

Teme similare

Bani ceruţi degeaba pentru apele de munteSituaţia administrării resursei piscicole din apele de munte a fost îndelung dezbătută în ultimii ani. În opinia unor participanţi activi din pescuitul românesc, haosul legislativ existent este generat tocmai pentru a abate atenţia de la abuzurile ce se fac de către cei ce stăpânesc apele, de a lăsa libertatea pescuitului abuziv şi a braconajului sălbatic. Romsilva percepe taxe ireale pentru ape sărăcite de peşte, nu spune pe ce se duc aceşti bani, dar nici nu-şi alocă sarcina de a face repopulări. Apele rămân în continuare ale nimănui, braconate, fără peşte, murdare şi neamenajate. Prima dezbatere judeţeană. Romsilva cere sume enorme, complet nejustificate, pentru administrarea apelor de munteÎn judeţul Hunedoara prima dispută în privinţa apelor de munte s-a iscat în 2007, atunci când la Simeria, la sediul asociaţiei de vânători şi pescari “Şoimul Românesc”, reprezentanţii asociaţiilor independente din judeţ au făcut front comun şi au înaintat către ANPA (Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură) o adresă prin care cereau acordarea în mod echitabil a dreptului de pescuit pe apele de munte. Se crease o situaţie paradoxală, de exemplu, la Petroşani, asociaţiile independente nu puteau pescui pe Jiu, pe apa ce trece prin faţa caselor, din cauza faptului că AJVPS-ul deţinea un contract cu RNP Romsilva, gestionarul de drept al apelor de munte, potrivit căruia era singura asociaţie cu drept de pescuit pe apele încadrate în categoria “de munte”. “Contractul are putere de lege în teren, AJVPS fiind gestionar delegat, astfel că nimeni altcineva nu are dreptul să pescuiască pe râurile de munte”, spunea la acea vreme Ion Ciobotea, secretarul Clubului Hunedoara al AGVPS. Atunci reprezentanţii AJVPS au

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

42

02.05.2012

contestat vehement adresa solidară a independenţilor, iar cu timpul mai toate asociaţiile au pescuit pe unde au putut, mai mult sau mai puţin abuziv. Monopolul deţinut de AJVPS s-a rupt într-o variantă tipic românească, în care nimeni nu mai înţelegea nimic.Cincişul – ciuca bătăilor. Pentru zona Hunedoarei, miza a fost dintotdeauna obţinerea lacului Cinciş, a “barajului” cum numesc pescarii hunedoreni respectivul fond piscicol. Dreptul de pescuit pe acest lac a fost disputat între AJVPS şi APS Hunedoara, fiecare susţinând deopotrivă că are drept de pescuit pe lac. Ca să înlăture orice suspiciune, vreme de doi ani, APS Hunedoara a plătit sume colosale, peste 200 de milioane de lei vechi către RNP Romsilva, în baza unui contract care îi dădea dreptul pentru exploatarea resursei piscicole. Contractul a fost o făcătură, iar banii plătiţi nu s-au justificat, pentru că în final pe lac a pescuit cine a vrut. Romsilva i-a păcălit. Au fost numeroşi critici însă, cu toate astea, pe Cinciş au continuat să pescuiască pescari de la tot felul de asociaţii. Ba mai mult, APS Hunedoara a şi pierdut un proces cu un pescar care îşi susţinea dreptul de a pescui liber pe Cinciş. În prezent, pe lac se pescuieşte fără reguli, fără discernământ. Săptămânal APS Hunedoara primeşte reclamaţii privitoare la existenţa anumitor plase de pescuit pe lac. Până şi peştii mai serioşi ce se prind la undiţă au răni provocate de plasele monofilament. Pe lac se practică sporturi motorizate, deşi sunt interzise, se pescuieşte inclusiv în prohibiţie, iar despre amenajări nici nu poate fi vorba.Luna aceasta, RNP Romsilva, Direcţia Silvică Hunedoara scoate la licitaţie apele de munte, respectiv râurile şi lacurile. Fireşte că asociaţiile care vor să administreze resursa piscicolă trebuie să întrunească anumite criterii ce ţin de organizarea internă, dotări, personal, amenajări pentru pescuit, mijloace de acces pe apă, panouri de informare şi avertizare, cascade, topliţe şi proiecte pentru protejarea fondului piscicol. Acestea sunt prevăzute doar pe hârtie, pentru că în plan concret, după cum bine ştim, asociaţiile nu fac mare brânză. Pentru lacul Cinciş, principalul solicitant este din nou APS Hunedoara. “Am pregătite toate documentele necesare şi voi lupta ca să obţin dreptul de pescuit pe lacul Cinciş. De-a lungul timpului, am dovedit că suntem asociaţia interesată direct de administrarea acestui lac. Am făcut repopulări patru ani la rând şi am băgat tone de peşte în Cinciş. Avem şi logistica necesară pentru administrarea lacului, deşi sumele

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

43

02.05.2012

cerute de către Romsilva sunt destul de piperate. De aceea analizez şi mă gândesc cum ar fi mai bine pentru pescarii noştri. Dacă mărim taxa anuală iarăşi nu e bine”, spune Iosif Benko, preşedintele APS Hunedoara.Bani pe nimic. Peste 20.000 de lei cere RNP Romsilva anual pentru exploatarea resurselor acvatice vii din habitatele piscicole naturale din apele de munte pentru lacul Cinciş, spre exemplu. Pentru celelalte fonduri piscicole sumele sunt “uşor mai mici”, în concepţia reprezentanţilor Romsilva. Pentru a justifica sumele colosale cerute asociaţiilor de pescari, RNP Romsilva, Direcţia Silvică Hunedoara a comandat un studiu la ICAS Bucureşti (Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice). Datele din studiul întocmit sunt de-a dreptul ridicole, în sensul că productivitatea piscicolă pentru apele studiate este extrem de redusă. Pentru fondul Izvor, de exemplu (de la Izvoare până la confluenţa cu Crişul Alb), productivitatea piscicolă este de 4,2 kg pe kilometru, acest indicator fiind şi o medie a râurilor sondate. Cel mai bine la capitolul reprezentativitate piscicolă ar sta Jiul de Vest Superior, cu 19,2 kg de peşte pe kilometru, şi Râuşorul (de la Păltinei până la confluenţa cu Râul Mare), cu 18 kg de peşte pe kilometru.Pentru lacurile aşa-zise de munte nu există cifre în studiul publicat pe pagina de Internet a RNP Romsilva Direcţia Silvică Hunedoara, deşi acestea sunt cele mai căutate de către pescari. În aceste condiţii e lesne de intuit că sumele pretinse pentru exploatarea resurselor acvatice sunt complet nejustificate, din simplul motiv că pe apele respective nu este peşte. Răspunsul oferit de purtătorul de cuvânt al RNP Romsilva, Direcţia Silvică Hunedoara este unul formal, dar şi comic. “Banii ajung în fondurile Romsilva pentru pază şi activităţi specifice. Ne asigurăm că asociaţiile de pescari îşi îndeplinesc condiţiile impuse de contract. Productivitatea piscicolă este dată de debitul de apă”, spune Horia Golea, purtătorul de cuvânt al RNP Romsilva, Direcţia Silvică Hunedoara. Cu alte cuvinte, după raţionamentul domnului Golea, ar trebui să avem peşti şi pe reţelele de aducţiune a apei aparţinând SC. APA PROD SA, că doar şi pe acestea există debite importante de apă.La ICAS Bucureşti este din nou haos. Nici după încercări repetate nu am reuşit să obţinem un punct de vedere în privinţa dubiosului studiu întocmit pentru apele de

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

44

02.05.2012

munte din judeţul Hunedoara şi, mai ales, asupra criteriilor care au stat la baza aprecierii productivităţii piscicole.Mercenariat şi abrambureală. Cei mai mulţi dintre reprezentanţii asociaţiilor de pescari din judeţ sunt tentaţi să pescuiască în continuare fără oprelişti pe oricare dintre apele României, în baza permisului naţional eliberat de către ANPA. Apele de munte care nu vor fi solicitate de către nicio asociaţie de pescari la licitaţia organizată de către Romsilva, vor fi scoase din nou spre atribuire după trei sau patru luni. Pe cele rămase nesolicitate nici după a doua licitaţie se va pescui în conformitate cu regulamentul Romsilva, în baza permisului eliberat de către ANPA şi a taxei achitate către Ocolul Silvic din zonă. Drept de control au angajaţii ANPA, Romsilva, asociaţiile de pescari şi jandarmii. Ca o bizarerie, până anul trecut Romsilva nici măcar nu avea drept de control pe apele de munte ce le păstoreşte, semn că de pescuit în România se ocupă doar “oameni de specialitate”. Deşi apele de munte sunt de drept ale Romsilva, de repopulări nu s-a ocupat şi nici nu se va ocupa vreodată gestionarul, că doar nu-i prost. Această sarcină cade pe umerii asociaţiilor de pescari care, după ce vor plăti sumele “amendă” către Romsilva, vor putea face şi repopulări în măsura în care le vor mai rămâne bani./Replica HD, Bogdan Leu

Lipsa de fantezie, neglijenţă sau nepăsare? Oraşul Luduş, printre altele, este privilegiat prin faptul că se înscrie în salba localităților riverane Mureşului. Nu doar că este una din localitățile favorizate de cursul râului, dar şi "despică” localitatea în două. De-a dreapta avem Luduşul vechi, iar de-a stânga, pe cel nou. De o parte şi de alta se trece peste un pod, destinat circulației rutiere şi pietonale. În amonte se află un al doilea pod, destinat exclusiv circulației feroviare. Vorba vine, un fel de a spune, fiindcă peste el circulă în cele mai bune condiții şi luduşenii care locuiesc în acea parte a oraşului, se pare, fără a se împletici printre roțile trenurilor care circulă. De vreme ce râul Mureş străbate oraşul, i-au fost ridicate malurile pentru a nu-l inunda, şi a rezultat o alee pietonală pe care este o adevărată plăcere să faci o plimbare, bucurându-te de peisajul riveran. În această idee, surprinde faptul că nu s-a pus suficient

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

45

02.05.2012

în valoare cadrul natural descris, deoarece, în caz că aleea ar fi pavată, presarată cu bănci şi corpuri de iluminat, ar primit cu totul alte conotații, în sens pozitiv.De vreme ce se investesc mereu bani şi muncă în amenajări de parcuri, ar fi spre folosul, în primul rând, al luduşenilor, în caz că s-ar orienta unele investiții şi spre această zonă. Dar să nu omitem faptul că un parc există deja. Este un fel de a spune şi de atribuire a cuvântului, pentru un spațiu delimitat, de-a stânga Mureşului, între cele două poduri. Spațiul descris pare o sfidare a ceea ce ar vrea să reprezinte un parc. Vestigiile de beton ne dau de înțeles că ar fi fost cândva acolo şi nişte bănci. Câteva se mai țin încă pe verticală, ba, au chiar şi leațuri, cele mai multe, rupte. E prea generoasă afirmația "bănci”, în cazul acesta. Întreg terenul, fiindcă este orice altceva în afară de parc, este presărat cu cercuri mai mici, mai mari, depinde cât a fost focul de mare pe unde s-a fript slănina şi, în vremuri mai bune, mici şi cotlete de porc. Restaurantul cu terasă, în aşteptarea clienților în anotimpurile călduroase, tronează pe la mijlocul laturii din stânga. Cei care-l viziteaza sa se abtina. Nu de la plata, nici de la consumatie, ci de la utilizarea toaletelor. Construcția alăturată restaurantului este un fel de a spune "toaletă”. Cele două intrări de la capete sunt protejate privirilor indiscrete de un zid, peste care nu se trece. Zidul este util, fiindcă nu sunt uşi montate. Prima dilemă cu care se confruntă orice nerăbdător în a utiliza "toaleta” este, pe unde s-o ia: la stânga ori la dreapta, să ajungă la locul potrivit. Potrivit este să dea cu banul, fiindcă nu sunt inscripționări nici pentru toalete. Nimereşte fiecare unde poate şi dă de surprize. Egalitatea sexelor aici îşi spune cuvântul! La toate cele descrise ar mai fi de adăugat că, în afară de două mese pentru tenis de masă şi un teren de tenis de câmp amplasat în capăt, toate deteriorate cumplit, nu se află niciun inventar specific parcurilor de relaxare şi joacă. Din acest teren se ajunge pe faleză pe nişte scări improvizate din plăci prefabricate, deteriorate. Eventual, la fel de bine se poate ajunge şi la spital, cu nasul rupt, din căzătură. Poate că e vorba de o lipsă de fantezie a gospodarilor oraşului, poate o nepăsare sau orice alt motiv, care, pe noi, în cele din urmă, nu ne interesează. /Cuvântul Liber MS, Viorel Conțiu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

46

02.05.2012

Teme de mediu

Campanie de informare asupra pericolului poluării cu nitraţiCampanie publică de informare şi conştientizare asupra pericolului poluării cu nitraţi a apelor şi a solului.Acţiunea a fost lansată în staţiunea Covasna, de Ministerul Mediului şi Pădurilor şi se înscrie în cadrul unui proiect realizat cu sprijinul Băncii Mondiale. Ministrul Mediului şi Pădurilor, Korodi Attila, care a fost prezent la acest eveniment, a declarat că România se numără, la nivelul Uniunii Europene, printre ţările cu cele mai mari probleme legate de poluarea apelor şi solului cu nitraţi, din cauza depozitării în locuri improprii a gunoiului de grajd, fără luarea unor măsuri împotriva scurgerilor şi infiltraţiilor. În România au fost inventariate 251 de localităţi cu risc ridicat de poluare cu nitraţi, iar peste 80 dintre acestea au fost incluse într-un program pilot ce vizează realizarea de platforme de colectare a deşeurilor de grajd, achiziţionarea de echipamente de transport şi compactare în vederea utilizării în agricultură, ori de gestionare în sistem integrat a acestora. /Radio Mureş HR, Mara Deleanu

Cu „Dragonul“ pe Mureş, de 1 Mai Ziua de „1 Mai“ a fost sărbătorită în toate cartierele arădene. Muzică, de toate genurile, mici, bere şi voie bună. Plus, o idee, interesantă, de a readuce în atenția arădenilor Mureşul. Printr-o ambarcacațiune, „Dragon Boat“, care, având la bord tineri arădeni, a „bifat“ traseul Micalaca Pod – Parcul Chinologic (Baza Activ) – Port Arthur – Pădurea Ceala („Zori de Zi“). /www.arq.ro AR, Florin Coita

Controale privind respectarea legii picniculuiÎn aceste zile de minivacanță comisarii Gărzii de Mediu verifică respectarea prevederilor legale din noua lege a picnicului, lege care permite focuri deschise numai în locurile special amenajate de administrațiile locale. Este urmărită şi sancționată şi lăsarea gunoaielor în locurile de grătar.Potrivit reprezentaților APM Mureş, se fac controale pe domeniul public, legea neavând specificații pentru grătarele amplasate pe domenii private, iar în prima etapă se vor da

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

47

02.05.2012

mai mult avertismente. În Târgu-Mureş sunt 3 locuri cu grătare amenajate: pe malul Mureşului, la Platoul Corneşti şi lângă Calea Sighişoarei, a declarat primarul Dorin Florea. Târgumureşenii spun că este normal ca fiecare să-şi curețe locul, ceea ce ar trebuie să vină din educație. Aceştia mai spun că sunt excelente şi suficiente locurile unde primăria a amplasat grătarele. /Radio Mureș MS, Adela Moldovan

Nu faceţi grătare pe unde apucaţi! Două spaţii special amenajate în Târgu-MureşÎn Târgu-Mureş au fost amenajate, de aproape doi ani, două zone autorizate pentru picnic. Câteva mii de localnici îşi vor petrece ziua în aer liber, profitând de faptul că sunt liberi de 1 Mai.Legea privind desfăşurarea activităților de picnic a intrat în vigoare în 30 martie. Potrivit reglementărilor legislative, autoritățile locale trebuie să amenajeze locuri speciale pentru cei care vor să facă picnic în mijlocul naturii. Oraşul nostru beneficiază de două astfel de spații special amenajate. Este vorba de zonele tradiționale pentru picnic - Platoul Corneşti, aflat în apropierea Grădinii Zoologice din Târgu Mureş, şi Calea Sighişoarei, lângă pădure. În plus, duminică va fi redeschis sezonul estival la Complexul Weekend, aşadar la Casa de Oaspeți a Primăriei vor fi serviți mici şi bere de către cetățenii oraşului, alături de autoritățile locale. "De un an jumătate, chiar doi ani, am pus la dispoziția iubitorilor de natură locuri special destinate petrecerii timpului liber la Platoul Corneşti, în spatele spațiului de joacă, unde am montat mese suplimentare lângă grătare. De asemenea, există spații în zona Calea Sighişoara, şapte puncte unde pot ieşi târgumureşenii la iarbă verde, amenajate cu bolovani, unde trebuie puse lemnele, cu grătare de fier. Ambele sunt autorizate. Avem rugămintea către cetățeni să nu intre în alte locuri, pentru că va interveni Jandarmeria", afirmă purtătorul de cuvânt al Primăriei, Aurel Trif. /Adevărul de Seară MS, Alexandru Ramadan

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

48

02.05.2012

Mare sărbătoare de 1 Mai, pe malul MureşuluiMare sărbătoare de 1 Mai, pe malul Mureşului. Organizația Județeană a Uniunii Democrate a Maghiarilor din România a organizat şi în acest an un eveniment în aer liber pe malul Mureşului, la care au participat sute de mureşenii dornici de recreere. Începând cu ora 11.00, pe malul Mureşului s-a dat startul la câteva concursuri sportive, jocuri şi activități creative pentru copii. Pe scenă au urcat interpreți şi artişti din județ care au asigurat un program cultural-artistic diversificat, iar preşedintele candidatul UDMR la Consiliul Județean Mureş, Lokodi Edit Emoke şi-a pus în valoare talentul de bucătar. Lokodi a gătit gulaş şi împreună cu Gyorgy Frunda, candidatul UDMR la Primăria Târgu Mureş au împărțit câte o farfurie de mâncare sutelor de mureşeni adunați pe malul Mureşului. Candidații UDMR nu au ratat ocazia de a-şi face campanie electorală. /Citynews MS, Adelina Burcea

Proiectul s-a încheiat, ferma de bivoli este gata Sediul din Pădurea Ceala al Parcului Natural „Lunca Mureşului” a găzduit conferința de presă de închidere a proiectului „Program de reabilitare a biotopelor de sărătură şi de apă pe terenuri ocrotite prin creşterea şi folosirea speciilor autohtone”.Viceprimarul Miodrag Stanoiov, din partea Primăriei Oraşului Pecica, Lovas Lorand, reprezentantul Asociației Ecologice „Natura” Pecica şi dr. Bíró Mónika din partea Administrației Locale a oraşului Mórahalom (Ungaria), au tras concluziile proiectul ce s-a derulat în ultimele 14 luni. Obiectivele proiectului au fost modelarea şi începerea unui sistem de activități durabile pentru protecția naturii, care va pune baza reabilitării teritoriilor ocrotite cu un potențial economic nevalorificat până în prezent prin creşterea speciilor de animale autohtone. Proiectul şi-a propus reintroducerea la Pecica a unei populații de bivoli, care prin păşunat să revigoreze flora originară din Parcul Natural Lunca Mureşului şi să elimine vegetația neautohtonă. Zona are o valoare naturală şi peisagistică deosebită iar menținerea speciilor tipice zonei şi distrugerea celor nespecifice locului duce la refacerea şi conservarea habitatelor. Bivolul este un animal compatibil cu necesitățile zonei, atât din punct de vedere biologic cât şi economic.

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

49

02.05.2012

Cel mai vizibil rezultat este ferma de bivoli ridicată în vecinătatea pieței de animale, lângă dig. Acesta va avea un efectiv de 10 bubaline (9 bivolițe de lapte şi 1 bivol). „În cadrul fermei s-a avut în vedere construirea unui grajd pentru adăpostirea animalelor pe timpul iernii, a unei case care să găzduiască un cabinet veterinar precum şi locuința celor ce lucrează aici. De asemenea, s-a realizat un foişor de observare a întregii zone (atât a fermei cât şi a păşunii)” – a spus viceprimarul Miodrag Stanoiov. Prin Asociația Ecologică „Natura” s-au achiziționat echipamente de teren pentru observare şi inspecții de teren privind protecția naturii, instrumente de observare şi monitorizare, s-au realizat materiale publicitare şi o pagină web. Partea maghiară a achiziționat maşini şi unelte pentru întreținerea fermei de bivoli deja existentă, a construit o casă educațională şi de prezentare, un depozit pentru maşini si unelte, un țarc acoperit pentru bivoli şi un centru pentru instruire şi măsurare. Ferma din Pecica va putea fi vizitată în mod gratuit, iar autoritățile speră să devină o atracție a zonei, mai ales pentru copii, sau ore de biologie în aer liber. /Glasul Aradului AR, Doru Sinaci

Proiectul pentru Iazul Batal, lansatMunicipiul Târgu-Mureş, în calitate de beneficiar, lansează proiectul “Reabilitarea sitului poluat istoric – Iaz Batal 30 ha – Târgu-Mureş”. Potrivit unui comunicat postat pe site-ul www.tirgumures.ro, proiectul este cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Sectorial “Mediu” 2007-2013, Axa prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”. „Valoarea eligibilă a proiectului, fără TVA, este de 109.561.769 de lei, din care: 107.370.534 de lei, valoarea eligibilă nerambursabilă din Fondul European de Dezvoltare Regională şi bugetul de stat şi 2.191.235 de lei contribuția beneficiarului. Obiectivul general al proiectului este reabilitarea sitului contaminat de 30 de hectare, din cadrul platformei de producere a îngrăşămintelor chimice Azomureş pentru conformarea cu standardele de remediere acceptate, prin aplicarea celor mai bune practici internaționale şi a tehnicilor de investigare precum şi a tehnologiilor de remediere disponibile”, se arată în document. /Zi de Zi MS, Sadu Tudor

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

50

02.05.2012

Teme politice

Şefii deconcentratelor din teritoriu nu vor fi schimbaţiAşa a afirmat, azi, la Braşov, co-preşedintele Uniunii Social Liberale, premeierul desemnat Victor Ponta. Referitor la votul pentru învestitură, Victor Ponta a spus că ia în calcul şi votul minorităţilor, iar dacă se va întâmpla ca viitorul guvern să nu treacă, ia în calcul şi alegeri anticipate. Întrebat dacă USL va mai primi de acum încolo şi alţi parlamentari, co-preşedintele USL Crin Antonescu a răspuns că PNL niciodată nu fost “o prăvălie de racolări” şi au existat oameni în PDL, cum ar fi Sorin Frunzăverde, care a dorit să vină în PNL şi a fost primit pentru că este considerat un om serios. /Mediafax şi Radio Mureş MS

Schimbarea de Guvern va atrage schimbări şi pe funcţiile de conducere din teritoriuEste normal ca noul Guvern să-şi numească reprezentanţii în teritoriu, respectiv prefecţii şi subprefecţii, iar în ce priveşte celelalte funcţii se va respecta legea, a declarat preşedintele PNL Mureş, deputatul Ciprian Dobre. Şi deputatul PSD, Victor Socaciu, a declarat că ştie că vor fi schimbări în ce priveşte funcţiile din ministere, secretari şi subsecretari de stat, aşa cum normale sunt şi cele de prefecţi, dar nu va fi o politizare excesivă. Liderul PDL Mureş, Dorin Florea, a spus că „dacă aceasta este preocuparea principală a noului Guvern, atunci să schimbe". /Radio Mureş MS, Adela Moldovan

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ ARGEȘ – VEDEA

Dejecţiile de la Grădişte, deversate în râu, până când se face staţia de epurare la Schitu “De principiu” s-a aprobat întocmirea unui studiu de fezabilitate al sistemului de canalizare în partea sudică a Câmpulungului. În lipsa unui sistem de canalizare în partea sudică a Câmpulungului, dejecțiile provenite de la blocurile din zona Grădişte ajung direct în Râul Târgului. Deversarea de la cartierul minier se face într-un lac de lângă halda de zgură, unde copiii merg la pescuit. Pentru remedierea acestei situații anormale,

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

51

02.05.2012

consilierii locali Ion Lucaciuc, Dan Şipoteanu şi Ciprian Istrate au întocmit un proiect de hotărâre, prin care au propus întocmirea unui studiu de fezabilitate pentru înființarea unui sistem de canalizare cu microstație de epurare şi branşamente, în cartierul Grădişte. Aprobarea s-a făcut „de principiu”, întrucât lipsesc banii pentru susținerea lui şi, în plus, autoritățile câmpulungene discută cu cele de la Schitu Goleşti, care au depus un proiect pentru realizarea canalizării încă din 2006, fără a vedea însă, nici până în prezent, vreun leu pentru investiție. Lucaciuc s-a opus aprobării “de principiu” a studiului pentru canalizare. Ion Lucaciuc a anunțat că a inițiat proiectul de hotărâre referitor la rețeaua de canalizare atât de necesară zonei Grădişte, despre care a considerat că nu-şi are rost termenul „de principiu” inserat în text. El le-a recomandat colegilor să aprobe, pur şi simplu, studiul de fezabilitate pentru realizarea sistemului. Acesta a avut o propunere care a vizat finanțarea investiției solicitate, care, potrivit Executivului, urmează a se face din surse ce vor fi identificate ulterior. La prima rectificare de buget, a fost sugestia peremistului. „Asta ca să vă punem la dispoziție şi resursele, ca să puteți demara lucrările pentru realizarea studiului de fezabilitate. Nu vreau să insist asupra importanței acestui proiect, există motivații, iar dumneavoastră, care umblați prin zonă, ați primit destule semnale de la cetățeni. Zona de Sud a municipiului este lipsită de aceste utilități.”, a punctat Ion Lucaciuc. „E foarte uşor să-i amăgim şi să le promitem unor oameni că rezolvăm problema. În general, finanțările de genul acesta, de o asemenea amploare - dumneavoastră ați şi asistat la discuția cu domnul primar de la Schitu Goleşti, în ideea de a găsi o soluție comună pentru problema canalizării şi tratării apelor uzate - au ca sursă ori un program extern, ori o finanțare de la Ministerul Mediului.”, a afirmat Călin Andrei, pentru care întocmirea studiului de fezabilitate n-ar fi cea mai mare problemă. Cu toate că şi această etapă premergătoare realizării investiției presupune costuri ridicate, deoarece, în afară de SF, trebuie făcute şi alte studii, ridicările topo etc. Dacă nu se va găsi o oportunitate de finanțare, lucrarea va fi destul de greu de realizat, a apreciat şeful Executivului. Un studiu de fezabilitate, după un an, îşi pierde valabilitatea şi trebuie „reîmprospătat”, mai spunea el. Prin urmare, autoritățile executive au luat act de propunerea lui Ion Lucaciuc, ca lucrarea să se realizeze în Câmpulung, fiind necesară, la fel cum a fost cazul altor zone

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

52

02.05.2012

racordate la rețeaua de canalizare - străzile Cuza Vodă, Neagoe Basarab şi Alexandru cel Bun - numai că, în prezent, nu se pot angaja că vor purcede imediat la realizarea studiului de fezabilitate. „Datele tehnice nu ni le-ați furnizat, va trebui să le culegem noi din teren şi, după aceea, să facem o evaluare a costurilor. Până n-o avem, dați-ne voie s-o formulăm „de principiu”. Vă rog frumos, furnizați-ne şi sursa de finanțare pentru o astfel de lucrare.”, a fost punctul de vedere al primarului Andrei. Autoritățile de la Schitu, de acord să preia canalizarea din sudul oraşului. Ion Lucaciuc şi-a cerut iertare că n-a furnizat datele tehnice, dar a asigurat că, dacă i se mai acordă un termen, o să angajeze o echipă, ca să poată oferi Executivului informațiile solicitate, moment în care Călin Andrei l-a corectat, cu precizarea că el i-a cerut doar sursa de finanțare. „Tocmai de aceea, am încercat să deschidem calea, să venim în ajutorul dumneavoastră, căci, dacă aprobăm proiectul, deblocăm situația şi aveți posibilitatea să creați fondurile necesare. Oricum, studiul vă trebuie ca să ştiți ce sume veți cere pentru proiectul respectiv. Dacă dumneavoastră spuneți că nu se poate realiza anul acesta... anul viitor...”, a afirmat Ion Lucaciuc, căruia Călin Andrei i-a răspuns: „Eu n-am spus că nu se poate. Dar este uşor să le spui oamenilor: „V-am aprobat studiul de fezabilitate, de acum, e ca şi rezolvată.” Ideea primarului a fost următoarea: după ce apare oportunitatea de finanțare, se întocmeşte SF-ul, care astăzi este aproape identic cu proiectul tehnic, de aceea, costurile sunt destul de ridicate, mai ales atunci când este însoțit şi de alte studii. Autoritățile de la Câmpulung nu au încă idee sub ce formă va funcționa sistemul la Schitu Goleşti. Din acest motiv, Andrei le-a cerut consilierilor locali să-i permită să finalizeze discuția cu primarul din localitatea învecinată, care a depus un proiect pentru realizarea canalizării încă din 2006 şi care, nici până în prezent, nu a primit finanțare. Marcel Palaghiu a avut depus inclusiv proiectul tehnic pentru stația de epurare. „Dacă Schitu Goleşti îşi va face stație de epurare, n-are niciun rost ca noi, în zona aceea (n.r. Grădişte), să mai facem stație de epurare, ci ne vom racorda. Din discuțiile preliminare, Schitu Goleşti este de acord să preia canalizarea din Sudul municipiului. Atunci, vom face demers comun cu Schitu Goleşti, pentru obținerea finanțării. Ați asistat la această discuție, eu sunt întru totul de acord că zona respectivă trebuie rezolvată, dar haideți să

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

53

02.05.2012

fim cât se poate de serioşi cu cetățenii de acolo şi să nu-i amăgim.”, a cerut Călin Andrei, potrivit căruia o astfel de lucrare este extrem de costisitoare şi se face, în general, cu fonduri atrase. Iar, în momentul de față, nu sunt lansate programe în acest sens. Ion Lucaciuc a mai cerut să ştie dacă municipalitatea va plăti vreo taxă pentru faptul că vor fi preluate apele reziduale de viitoarea rețea de canalizare de la Schitu Goleşti şi că vor fi tratate în stația de epurare a comunei. Potrivit primarului Andrei, acest aspect face parte din negocierea purtată cu edilii de la Schitu Goleşti. „Nu uitați că şi noi am acceptat cu mare uşurință să preluăm apele uzate ale unei alte localități. Nu văd de ce nu ne-am înțelege cu cei de la Schitu Goleşti.”, a afirmat el. Localitatea amintită va trebui să aibă un operator, care va suporta nişte costuri pentru tratarea apei. Consecința este că orice consumator va plăti serviciul respectiv. În orice caz, prin preluarea reziduurilor de către rețeaua de la Schitu Goleşti, conform primarului Călin Andrei, costurile vor fi mai mici, pentru că nu vor funcționa două stații de epurare, ci una singură. Şipoteanu s-a înfuriat pe vice, auzind că şi alte zone aşteaptă canalizarea. Vicele Liviu Ţâroiu declara că el vrea să rămână la ideea „de principiu”, pe care s-o extindă la toate zonele municipiului lipsite de canalizare. „Domnul Lucaciuc a parcurs cartierul Grădişte mai mult şi mai atent, dar nu uitați că nu avem canalizare nici pe Valea Româneştilor, Mărcuş şi Crețişoara.”, a precizat Liviu Ţâroiu, care a pledat pentru stabilirea unei ordini a „cartierelor” Câmpulungului, cu gospodării din a căror dotare nu lipseşte fosa septică sau privata din fundul grădinii. „Domnul vice - l-a luat la întrebări pe Ţâroiu Dan Şipoteanu - sunt 22 de ani de când oamenii aşteaptă treaba asta. Haideți să nu-i mai punem să voteze la alegeri...” Liviu Ţâroiu l-a întrerupt numaidecât pe Şipoteanu, replicând că n-a înțeles ideea lui. „De ce vă supărați pe o propunere?”, i-a întrebat Dan Şipoteanu pe Andrei şi Ţâroiu. „Pentru că o transformăm într-o chestiune electorală.”, i-a răspuns Călin Andrei. „Dacă propunerea ar fi venit din partea dumneavoastră, nu mai era nicio supărare. N-a spus-o nimeni cu răutate, de ce interpretați aşa?!”, a ripostat, vădit iritat, Şipoteanu. „Unele din zonele de acolo nici nu erau alimentate cu apă corespunzător.”, a intervenit între Ţâroiu şi Şipoteanu Călin Andrei. „Acest studiu va completa o situație deja existentă a municipiului Câmpulung, deoarece pentru celelalte zone aflate în amontele Stației de Epurare sunt studii

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

54

02.05.2012

preliminare efectuate cu ani în urmă, pe care ne vom baza ulterior cercetările şi proiectele pentru rezolvarea situației. Într-adevăr, în aval de Stația de Epurare, lucrurile sunt mai complicate. Aveam această oportunitate ca, împreună cu cei de la Schitu Goleşti, să analizăm situația şi să propunem o soluție tehnică avantajoasă şi pentru noi, şi pentru cei de acolo. Mai mult decât atât, Schitu Goleşti aşteaptă de şase ani, de când a depus proiectul, să obțină finanțare. Va trebui să facem un demers comun pentru obținerea finanțării.”, a declarat, la final, Călin Andrei, conform căruia, pe tronsoane mai mici, de maximum un kilometru, pot fi susținute lucrări de canalizare şi din bugetul local. Dar pentru investiții complexe, de genul celei propuse de Ion Lucaciuc, soluția rămân fondurile atrase. Într-un final, aleşii au aprobat propunerea lui Lucaciuc, Şipoteanu şi Istrate „de principiu”, de vreme ce finanțarea nu există. /Evenimentul Muscelean, http://evenimentulmuscelean.ro/index.php/Actualitate/8584-dejectiile-de-la-gradiste-deversate-in-rau-pana-cand-se-face-statia-de-epurare-la-schitu.html

Teme de mediu

La pescuit, fără sporZiua de ieri a fost ideală pentru o partidă de pescuit. După un week-end liniştit acasă şi încă o zi liberă pentru bugetari, a venit şi 1 Mai Muncitoresc, cu cîteva ceasuri de stat pe mal cu undiţa. Mai mult de relaxare, decît de captură. Ieri, în jurul prînzului, am dat o tură şi prin cîteva locuri unde pescarii îşi petrec cele cîteva clipe libere. La Barajul Prundu, în jurul prînzului, 6 argeşeni dădeau la mulinetă şi vargă, în speranţa că se prinde ceva. Măcar de plăcerea pescuitului. Şi unora le-am adus noroc. Cum am ajuns, au şi prins primul peşte. La Barajul de la Prundu, chiar sub kilometru 112 de pe centura Piteştiului, trei pescari cu undiţele în mînă. „Am venit la pescuit, să mă relaxez după atîtea zile de muncă. Au venit zilele astea de 30 aprilie şi 1 Mai la fix. Ne-am putut bucura şi noi de o minivacanţă. Pînă acum, n-am prins nimic, dar nici n-am pretenţii. Mai mult am prins la mare guvizi. Dacă vă spun că am împrumutat undiţa, nu ştiu dacă mă credeţi. Mai încolo poate mă duc cu rudele la un grătar, acum e devreme“, ne-a spus Adrian. Pe de altă parte, Eugen a fost mai norocos: „Uitaţi şi prima captură. E mic, dar

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

55

02.05.2012

ăsta este. E un oblete frumos. Stau să mă relaxez şi eu puţin. Mă destind“. /Curierul Zilei,http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=34326&Itemid=375

Aglomeraţie şi pe lac, şi pe râuPlajele au pe zi ce trece tot mai mulţi clienţi. La Budeasa, zeci de oameni erau adunaţi ieri pe malul apei, pe şezlonguri sau pe pături, la umbră, ascultînd muzică. Se pescuia, iar în apă se încumetau să intre chiar pînă în mijlocul lacului - lîngă bărci sau sky-jeturi cu motor. Şi pe lacul Bascov, locurile de grătar erau ocupate, la fel cele de pescuit, iar plimbările cu barca pe lacul fără valuri sînt portul de sezon. Pe malul Argeşului, aproape de centură, erau strînse ieri aproape 100 maşini, adunate în „ciorchini“, pe lîngă copaci - unele şi sub pod. Chiar şi fără indicaţii privind locurile de picnic amenajate, peisajul era completat de fumul grătarelor, bălăceală, muzică, mingi de fotbal, mese de cărţi sau rummy. /Curierul Zilei, http://www.curier.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=34326&Itemid=375

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ OLT

Reacţie: primăria Săcele nu doreşte „experimentul” Eco Solution pe teritoriul municipiului

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

56

02.05.2012

1. Revenim cu un nou episod din campania iniţiată de cotidianul nostru privind clarificarea condiţiilor în care funcţionează, fără nici un fel de autorizaţie de la instituţiile statului, „instalaţia experimentală de valorificare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase” de la Săcele (aşa cum figurează ca titulatură în constatările Comisiei de Analiză Tehnică Braşov). Societatea care gestionează folosinţa obiectivului de pe - culmea ironiei - str. Ecologiştilor nr. 45 - nu are autorizaţie de construcţie, prin firma care deţine obiectivele, respectiv Dunărea SA, şi nici aviz din partea Apelor Române, punând în pericol de poluare gravă pârâul Timiş. Luând act de aceste aspecte, factorii de decizie ai Primăriei Săcele au decis ieri convocarea, pentru începutul săptămânii viitoare, a unei şedinţe extraordinare de plen, cu un unic punct pe ordinea de zi privind interzicerea funcţionării pe teritoriul municipiului a unei instalaţii de tipul celei deschise de ECO SOLUTION SA pe str. Ecologiştilor nr. 45. În acest context, primarul Radu Nistor ne-a declarat că „nu dorim să tolerăm activităţi care pot dăuna grav oamenilor şi mediului înconjurător şi nici să devenim un fel de depozit toxic al judeţului. Am convocat această şedinţă pentru a decide că este exclus ca în municipiul nostru să se desfăşoare astfel de activităţi. Firma în cauză a dat dovadă de rea-credinţă, fiindcă nici măcar nu ne-a cerut acceptul. A procedat la acest demers abia când a fost descoperită că desfăşoară activităţi neautorizate”. Legat de impactul activităţii „instalaţiei de valorificare a deşeurilor periculoase şi nepericuloase” de la Săcele asupra oamenilor şi a mediului ambient, potrivit unei adrese (nr. 3370/9 martie 2012) transmisă de Ministerul Sănătăţii către Agenţia de Protecţia Mediului Braşov rezultă clar că societatea ECO SOLUTION „nu figurează în evidenţe cu aviz sanitar sau autorizaţie sanitară de funcţionare”. Pe de altă parte, după ce iniţial publicase pe site-ul propriu o aşa-zisă autorizaţie de funcţionare a ECO SOLUTION SA, care după studierea detaliilor on-line s-a dovedit a fi un draft, conducerea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) din Bucureşti, a transmis ieri pe adresa de e-mail a cotidianului „Transilvania Expres” un comunicat în care este precizat că investiţia de la Săcele nu are nici un fel de autorizaţie: „ANPM Bucureşti nu a emis

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

57

02.05.2012

autorizaţia de mediu, ci doar decizia de emitere. În perioada de contestare s-au înregistrat mai multe contestaţii care sunt în analiză! Instalaţia nu este autorizată în prezent (!!! - n.r.). Decizia finală de emitere sau respingere se va lua după analiza şi soluţionarea tuturor contestaţiilor înregistrate”. /Transilvania Expres

Teme similare

Apa de ploaie ajunsă în canalizare, mai scumpă decât apa de uz casnicPare incredibil, dar apa de ploaie evacuată prin rețeaua publică de canalizare costă mai mult decât apa de uz casnic, în cazul unei familii cu un consum redus. Toate astea din cauza unei formule de calcul care nu a putut fi perfectată timp de zeci de ani. Tariful apei de ploaie este inclus în factura de întreținere a locuinței, fără să fie evidențiat distinct, şi justificat pe considerentul că apa de ploaie este preluată în sistemul de canalizare, transport şi epurare a apelor uzate, iar acest parcurs tehnic presupune anumite cheltuieli, motiv pentru care există un tarif perceput populației şi persoanelor juridice. Dat fiind faptul că actualul sistem de calcul al costurilor de evacuare a apei de ploaie se bazează pe cantitatea de apă comunicată de către ANM, pot fi situații în care, într-o lună cu precipitații, familii cu un consum mic de apă plătesc mai mult pentru evacuarea apei de ploaie, se arată într-o analiză Mediafax. În perioada 2001-2011, cheltuielile cu apă, canal şi salubritate au urcat de 6,7 ori (de aproape 3 ori mai repede decât restul prețurilor) şi rămân pe prima poziție. Problema a fost semnalată în repetate rânduri şi de către Ovidiu Răzvan Fodor (foto), candidatul Partidul Poporului Dan Diaconescu pentru funcția de primar al municipiului Braşov. /Buna Ziua Brasov

ADMINISTRAŢIA BAZINALĂ DE APĂ BANAT

Teme de mediu

Infractiuni, amenzi, confiscari silvice REŞIŢA – La finalul lunii trecute, lucrătorii din cadrul Serviciului Ordine Publică – Compartimentul Delicte Silvice împreună cu reprezentanţi ai ITRSV, Gărzii Financiare şi

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

58

02.05.2012

Direcţiei Silvice Caraş-Severin, sub coordonarea Direcţiei Ordine Publică au organizat şi desfăşurat o acţiune pe linia prevenirii şi descoperirii infracţiunilor şi contravenţiilor de natură silvică pe raza întregului judeţ. În cadrul acestei acţiuni s-a urmărit modul de exploatare a materialului lemnos, descoperirea tăierilor ilegale şi a sustragerilor de lemn, controlul circulaţiei materialului lemnos în vederea stabilirii modului de respectare a prevederilor legale în vigoare, fiind verificate societăţi comerciale, autovehicule dar şi instalaţii de debitat material lemnos.În cadrul activităţii au fost aplicate opt sancţiuni contravenţionale în domeniul silvic în valoare de 26.000 de lei şi 22 la alte acte normative de 22.000 de lei. Pe lângă sancţiunile contravenţionale au fost confiscaţi 48 mc de lemn de foc a cărei valoare se ridică la 5.700 de lei.Oamenii legii au constatat şi trei infracţiuni. Scopul acestor acţiuni îl reprezintă apărarea patrimoniului forestier, combaterea faptelor ilegale asociate, obiective ce vor fi avute în vedere şi în perioada următoare. /Caras on line, http://www.caon.ro/infractiuni-amenzi-confiscari-silvice/1100258/01.05.2012/20:27

Grădini inundate de apele uzateUn cetăţean nemulţumit de modul în care se prezintă canalizarea din oraşul Oţelu Roşu ne-a trimis la redacţie mai multe fotografii care ilustrează apele ce se revarsă din două cămine colmatate ale magistralei de transport a apelor menajere. Ion Gogu susţine că situaţia nu este de ieri, de azi, dar chiar şi aşa nimeni nu s-a deranjat să remedieze situaţia, în ciuda faptului că reţeaua de canalizare creează destule neplăceri şi chiar pagube. “Este vorba de magistrala de canalizare postată în paralel cu râul Bistra, în aval de strada Digului, magistrală ce traversează grădinile oamenilor. Sunt două cămine ale acestei magistrale, colmatate, prin care se deversează apele uzate în grădinile oamenilor, creând un adevărat lac. Este un adevărat dezastru în grădinile oamenilor, nu se mai poate cosi iarba şi pe nimeni nu interesează. Această problemă durează de câteva luni de zile”, ne-a scris cititorul nostru.Ion Gogu este cu atât mai supărat cu cât Primăria Oţelu Roşu a tot vorbit de extinderea canalizării, proiect implementat în toate oraşele judeţului. “Păi ce canalizare să se mai

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

59

02.05.2012

extindă când nici de cea existentă nu sunt în stare s-o îngrijească. Oare Garda de Mediu nu vede acest dezastru ecologic sau este prea ocupată să alerge după cei care fac grătare de 1 Mai?! Pe oameni cine-i despăgubeşte pentru pagubele cauzate?”, se întreabă cititorul Express de Banat. /Express de Banat, http://expressdebanat.ro/gradinile-de-pe-strada-digului-din-otelu-rosu-inundate-de-apele-uzate-2/30.04.2012/8:41/Dani Stanciu

Deponeul de la Ghizela e gata, la cheie, dar e păcat că nu e folosit! Timisoara. Interviu cu Constantin Ostaficiuc, presedintele Consiliului Judetean Timis, care vorbeste despre stadiul in care se afla muzeele timisene si care este situatia deponeului de la ghizela. Ati inaugurat un muzeu dedicat lui Traian Vuia. Ce ne puteti spune despre el? Am inaugurat acest muzeu ca un respect in memoria unuia dintre cei mai reprezentativi romani, Traian Vuia, nascut in satul Surduc. Am decis sa construim acest muzeu pentru a marca faptul ca Traian Vuia s-a nascut si a trait aici, in Banat. in 25 aprilie, la ora 11, incercam o inaugurare mai interesanta, cu participarea unor specialisti din aviatie. Va fi si o mica demonstratie. Sunt cateva surprize in acest muzeu, de la documente la cateva aparate in marime reala proiectate de Traian Vuia, care vor fi expuse in muzeu. Suntem mandri ca putem cinsti memoria lui Traian Vuia si ceea ce a insemnat el pentru aviatia mondiala si a romanilor. In ce stadiu e lucrarea de la Muzeul Banatului, la Castelul Huniade? Suntem in perioada de stabilire a licitatiei pentru partea a doua. Prima parte urmeaza a se incheia in 5 sau 6 luni. Credem ca in aceasta perioada, cand se vor incheia lucrarile la structura de rezistenta a Castelului Huniade, licitatia cu toate consecintele ei speram sa fie finalizata si sa putem trece la partea a doua, transformarea Muzeului Banatului intr-un castel. Un castel in centrul orasului.La Muzeul Satului a fost schimbat managerul recent, iar acum e altul. S-au schimbat lucrurile aici de cand exista o noua conducere?La Muzeul Satului a repornit investitia, intre timp a aparut conceptul de „muzeu viu”. Proiectul a fost depus pe fonduri europene ca sa putem avea finantare. E un proiect

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

60

02.05.2012

interesant, care implica una sau doua familii din Banat, care practic vor fi gazde pentru gostii care vin in Muzeul Satului Banatean. E un proiect de avangarda, zic eu. S-au schimbat in bine lucrurile de cand e noul director.Unde vor merge cei 2 milioane de lei pe care i-ati primit din Fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia Guvernului?Joi vom stabili in plenul Consiliului Judetean. Sunt cheltuieli care sunt legate atat de functionalitate, cat si pentru finantarea unor evenimente deosebite care se vor intampla in judetul Timis, in acest an. Suma este impartita in trei parti: la functionalitate, la investitii si la evenimente.In ce stadiu se afla deponeul de la Ghizela?Deponeul ecologic de la Ghizela este in licitatie. incercam acum sa facem un lucru pentru ca stiti ca licitatia a fost contestata, am mers in instanta. Acum cerem aprobarea Bruxellesului si Bucurestiului pentru a ne permite sa oferim pentru gestiune, pentru o perioada limitata, poate maximum un an, pana se incheie licitatia, deponeul unui operator din zona. Ne-am gandit la Salprest din Lugoj pentru ca are 100% ca actionar Primaria Municipiului Lugoj si nu va participa la licitatie. Investitia e gata, e la cheie si e pacat sa nu fie folosita. Licitatiile ne-au incurcat foarte mult, am avut deja doua procese. Am castigat tot, n-a fost niciun fel de problema, sigur am avut dreptate. Dar nu putem sa ne opunem unei parcurgeri procedurale in aceasta perioada. Nu putem cere daune pentru ca legislatia e permisiva. /Opinia Timisoarei, http://www.opiniatimisoarei.ro/deponeul-de-la-ghizela-e-gata-la-cheie-dar-e-pacat-ca-nu-e-folosit/29/04/2012/29.04.2012/19:36

Garda de mediu a dat avertismente şi sfaturi pentru cei care au ieşit la iarbă verde Comisarii Gărzii de Mediu Timiş au fost îngăduitori în minivacanţa de 1 Mai cu cei care au încins grătarele în locurile neamenajate. Oamenii legii nu au aplicat nicio sancţiune, ci au dat doar 15 avertismente şi i-au sfătuit pe oameni ca pe viitor să respecte "Legea picnicului". "Controalele le-am efectuat împreună cu poliţiştii şi jandarmii şi nu am întâmpinat probleme deosebite. În weekend a fost verificat în special lacul Surduc. Am

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

61

02.05.2012

dat doar avertismente şi le-am spus oamenilor care sunt regulile, pentru ca pe viitor să se conformeze cerinţelor legii", declara Marian Eperieş, şeful Gărzii de Mediu Timiş. /Redesteptarea, http://www.redesteptarea.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2461:garda-de-mediu-a-dat-avertismente-i-sfaturi-pentru-cei-care-au-ieit-la-iarb-verde&catid =293:actualitate&Itemid=457/01.05.2012/14:03/Dumitru Toma

Teme politice

Vedeți cine candidează pentru primăria Timișoara și Consiliul Județean Timiș! Mulţi dintre cei care râvnesc la funcţiile de primar al Timişoarei sau preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş s-au înghesuit să-şi depună candidatura în ultima zi în care mai puteau face acest lucru, de 1 Mai. Există un singur independent, care a intrat în cursa pentru primărie, Ioan Gârboni, iar printre surprizele din acest an se numără candidaturile lui Adrian Orza şi Rodica Vlad, dar şi cea a lui Ştefan Cârpaci, care vrea să ajungă consilier judeţean! Până marţi în jurul orei 19 la Biroul Electoral Municipal erau 14 candidaţi înscrişi pentru fotoliul de primar al Timişoarei, dar depunerea candidaturilor se va încheia la miezul nopţii.Astfel, în cursa pentru Primăria Timişoara au intrat: viceprimarul Adrian Orza – Uniunea pentru Timiş (PNŢCD-FDGR), senatorul Nicolae Robu – Uniunea Social-Liberală (PNL, PSD, PC), directorul Spitalului Judeţean, Gheorghe Nodiţi – PDL, directorul Filarmonicii Banatul, Ioan Gârboni – independent, un fost prefect, Ion Răducanu – UNPR, consilierul judeţean Szabo Francisc – UDMR, fostul consilier local Rodica Vlad – Partidul Ecologist Român (PER), Grigore Trif – PRM, Mihai Baia – Partidul Social Democrat al Muncitorilor (PSDM), un fost şef al Poliţiei Municipiului Timişoara, Ilie Bertea – Partidul Poporului Dan Diaconescu (PP-DD), Floare Dragomir – Partidul Poporului-Legea Cojocaru (PP-LC), avocatul Claudiu Florin Butuza – Alianţa „Uniţi pentru Timişoara”, un marinar, Marinel Suciu – Partidul Pro Demo şi avocatul Ştefan Ghireldea – Partidul României Europene.Pentru funcția de preşedinte al Consiliului Județean Timiş s-au înscris opt candidaţi la Biroul Electoral Judeţean până marţi seara. Printre aceştia se numără şi actualul preşedinte al CJ Timiş, democrat-

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

62

02.05.2012

liberalul Constantin Ostaficiuc (57 de ani), care doreşte un nou mandat în această funcţie. Principalul său contracandidat, potrivit sondajelor de opinie, este preşedintele PSD Timiş, Titu Bojin (58 de ani), care va candida din partea USL.La funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş mai candidează şi preşedintele UDMR Timiş, Halasz Francisc (52 de ani), care în prezent ocupă funcţia de inspector şcolar general adjunct.Din partea Uniunii pentru Timiş (PNŢCD şi FDGR) va candida la prima funcţie legislativă în judeţ consilierul judeţean Marius Cârceie (34 de ani), de profesie avocat specializat pe insolvenţe.Şi preşedintele Partidului Poporului – Dan Diaconescu, filiala Timiş, omul de afaceri Adrian Diaconu (45 de ani), şi-a propus să câştige conducerea Consiliului Judeţean Timiş. Principalul contracandidat al lui Adrian Diaconu este Maria Petan (57 de ani), auncată în lupta pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Timiş de Partidul Poporului – Legea Cojocaru. Aceasta este de profesier diriginte de oficiu poştal.Şi Partidul Social Democrat al Muncitorilor are candidat la preşedinţia CJ Timiş, în persoana inginerului Valentin Gabriel Rădulescu (44 de ani).UNPR Timiş îl propune pentru funcţia de lider al Consiliului Judeţean Timiş pe omul de afaceri Iosif Ingrisch (42 de ani), fost director la Lukoil.Doar pentru funcţii de candidaţi la funcţia de consilier judeţean s-au înscris patru partide. Este vorba de PRM, unde cap de listă este purtătorul de cuvânt Doru Chirca, Partidul Ecologist Român, al cărui unic candidat este George Abdo, născut în Kuweit, de profesie inginer, Partida Romilor Pro Europa, unde cap de listă este Ştefan Cârpaci, care s-a declarat evanghelist la Biroul Electoral Judeţean, domiciliat în Germania, şi Alianţa Civică Democrată a Romilor./Timis on line, http://www.tion.ro/vedeti-cine-candideaza-pentru-primaria-timisoara-si-consiliul-judetean-timis/1100274/ 01.05.2012/20:48/A.S./B.A.M.

Ostaficiuc și Nodiți trag după ei listele PD-LPD-L Timiş a depus, marți, de 1 mai, listele de candidați pentru alegerile locale din 10 iunie. Constantin Ostaficiuc şi Gheorghe Nodiți sunt capii de listă la CJ Timiş, respectiv CL Timişoara.La Consiliul Județean Timiş, pe primele trei locuri sunt Constantin Ostaficiuc, actualul preşedinte al instituției şi cel care vizează încă un mandat pe aceeaşi funcție, Tiberiu Lelescu, directorul Direcției Agricole, şi Dorin Cutu, şeful ARR. La Consiliul Local

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

63

02.05.2012

Timişoara, pe prima poziției este Gheorghe Nodiți, directorul Spitalului Județean şi candidat la funcția de primar, Ovidiu Ciuhandu şi Constantin Ştefan Sandu, cel care conduce acum Apele Române. /deBanat, http://www.debanat.ro/2012/05/ostaficiuc-si-noditi-trag-dupa-ei-listele-pd-l/01.05.2012/Mihai Oancea

Liste definitivate în prelungiri. Cine sunt candidaţii pentru alegerile locale Locul ocupat pe listele de candidaţi de la Consiliul Local Timişoara (CLT) şi de la Consiliul Judeţean Timiş (CJT) au dat mari bătăi de cap partidelor politice. La PD-L Timiş s-a aflat abia în ultima zi ierarhia care face diferenţa, candidaţii chiar întrebându-se înainte de depunerea listelor: "Tu pe ce loc eşti?".În fine, iată primele poziţii de la CLT, în ordinea locului ocupat pe listă: Gheorghe Nodiţi, Ovidiu Ciuhandu, Constantin Ştefan Sandu, Simion Moşiu, Adelina Târziu, Cosmin Cusman şi Maria Sărăcan.Lista consilierilor judeţeni este deschisă de Constantin Ostaficiuc, urmat de Tiberiu Lelescu, Dorin Cutu, Paul Moldovan, Alain Rus, Marin Popescu, Sorin Cociobea, Mihăiţă Bojin, Marius Martinescu, Daniel Preunca, Nicu Bitea şi Oana Gaita.Pe ultima sută de metri au fost făcuţi cunoscuţi şi candidaţii locali ai Uniunii pentru Timiş (PNŢCD + Forumul Democrat German). Astfel, lista începe cu Gheorghe Ciuhandu şi continuă cu Adrian Orza, Elena Wolf, Bogdan Herzog, Flavius Boncea, Liviu Popescu şi Valentin Moldovan. La CJT, primele două poziţii sunt ocupate de Marius Cârceie şi Viorel Sasca.Şi listele USL au suferit unele modificări, după realizarea comasării poziţiilor PSD şi PNL, a unei schimbări operate de PNL şi a includerii unui membru PC.Iată ordinea candidaţilor la CLT: Petru Ehegartner, Dan Diaconu, Sorin Grindeanu, Radu Dimeca, Traian Stoia, Ciprian Jichici, Radu Ţoancă, Dorel Bogluţ, Andrei Petrişor, Ramona Olteanu, Vasile Vesa, Romaniţa Jumanca şi Ciprian Bogdan. /Renasterea Banateana, http://www.renasterea.ro/stiri-timisoara/politica/liste-definitivate-in-prelungiri.html/ 01.05.2012/13:58/Silviu Florescu

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

64

02.05.2012

Titu Bojin și Nicolae Robu și-au depus astăzi candidaturile!Candidatii USL pentru Primaria Municipiului Timisoara si Consiliul Judetean Timis au depus astazi oficial candidaturile. Nicolae Robu spune ca vremea frumoasa este un semn divin pentru campania ce va urma. /Tele Europa Nova, http://telenova.ro/acasa/?p=3439/28.04.2012/REDACTOR DANI PETOLEA/ 18:30/ OBSERVATOR

1 mai perfect!Agitatie la Muzeul Satului Banatean din Timisoara. 1 Mai muncitoresc a fost sarbatorit asa cum se cuvine. PSD Timis a inchiriat spatiul din muzeu si a sponsorizat un spectacol cu muzica si dansuri populare. Presedintele PSD Timis, Titu Bojin, fost luat cu asalat de doamnele prezente la manifestare. Nici domnii insa nu s-au lasat cu una cu doua. Foarte multi vroiau sa dea mana cu candidatul USL la Consiliul Judetean Timis. /Tele Europa Nova, http://telenova.ro/acasa/?p=3451/01.05.2012/ REDACTOR NADIA IUCU/18:30/OBSERVATOR

- REVISTA PRESEI -


Tel. : 021. 311.01.46, 021. 315.13.01; Fax: 021.312.21.74, 021.312.37.38

65

cu presa/2012/MAI/Revista... · Web viewAstfel, lista începe cu Gheorghe Ciuhandu şi continuă cu...

Documents

Transcript of cu presa/2012/MAI/Revista... · Web viewAstfel, lista începe cu Gheorghe Ciuhandu şi continuă cu...