Cu apa pana la gat - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Cu apa pana la gat -...
Transcript of Cu apa pana la gat - cdn4.libris.rocdn4.libris.ro/userdocspdf/819/Cu apa pana la gat -...
DANIELE PERNIGOTTI
AVA
CUAPAPANALAGAT
toli cei responsabili pentrustarea de urgenli climatici in care triim
taducere din limba italiand de
, tCerasela Baibone
Introducere de
LUCA MERCALLI
Editura Seneca
CUPRINS
Introducere de Luca Mercalli, Presedinte al Societltii
Meteorologice ltaliene... ........9
I. Sn fii inghilit de api cdnd tejoci cu focul
Apa in pragul uqii............. ...................... 15
inci avem noroc.......... ........ 18
IPCC: Corul Polifonic al $tiingei ..... :............. .......... 20
Cunogtinfe debazd. pentru orice cetitean
al planetei... .....................23
Un Pimint mutant....... ....-.26
Lovituri sub centuri. ...........29
II. Existd cei care spun nu
Negationisti climatici pe cale de disparitie................ 35
Negustori de indoieli ..........38
A semdna indoiala!.....
Tehnica F... din FACTE..... ,.................43
IJniversitate si politic[.... .....45
Rapoarte fa1sificate.... .......... 48
O extincfie filrd cile de scipare .............. 50
Cu apa pdnd la gdt
III. Cuvinte in libertate
in direct ...........53
Bund. ziua, Nairobi.......................... .......54Falsa egalitate de ;anse....
Daci o spune agenti"... ....,...... ..............61
Ninge, deci clima nu se schimbt............... ................63
Un manifest care trebuie uitat......... .......65
Lumina de la capitul tunelului se mai vede incti.........68
IV Adaptarea, reversul medaliei
Calendarul simbolic terestru ..................75
Bine agi venit in Antropocen ..................77
Risc de involutie? ................ B0
broasci....... ................ 84
V. Stdlpii sustenabilitdtii' O planeti bolnav[ de cancer?.. ............... 89
Foame de energie... ............. 93
BAU sau o altl lume este posibilX?...........................98
Tofl in aceeagi barcd........... .................. 100
Ditamai bancnotele...verzi .................. 106
Stdlpul planetei .................112Exploatarea nesustenabilI a resurselor naturale ........ 113
impuginarea resurselor de api ..............116Acidificarea oceanelor.... ..............:....... 118
Pierderea biodiversitlfii ............... ........I27Alterarea ciclului fosforului gi al azotulu i...........,.... 724
Gaura din stratul de ozon ....................126
Poluarea chimici...... .........728
Cuprins
VI. Ce e de fdcut?
ObsolescenEl.programatd................. .... 135
CO, este urgenfa reali?......,... .............. 138
Bateria descd.rcati. ............. 140
Cu tolii pe scend! ..............I4IKeep in the ground... ........... 145
. T axarea celui riu, rlsplitirea celui.virtuos............... 1 50
CO, se vinde pe piagd, .......... ................ 153
Transferare de tehnologii.................. ...756Panda sau Maserati: aceasta este dilema?................ 158
VII. Dupn dumneavoastri, Claude
Stiinln si politici ............... 163
Arena mondiall ..............:......:................ ..............,. LTIMiza ......... .....126
VIII. incn este posibil. ................. tT9
IX. Un punctde cotituri. COP21 Paris
Acordul s-a realizat.
Continutul. .....I9IParis: succes sau esecl
Incepe un nou drum ......... ..................195Lumini si umbre
Jucdtorii-cheie ............. .....200Pasii urmitori............. ......201
sA nr iNcuIlIT DE npA
cANo TE JocI cu Focut,
Apa in pragul ugii
Octombrie 2014: un birbat inecat la Genova, o femeie
moaftd din cauza unei alunecdri de teren la Muggia(Trieste) 9i dou[ bitrdne tdrdte de un torent la Maremma.
in aceeagi lun[, din carzt vdntului puternic, un birbatdecedat in hinterland-ul mllznez gi o femeie in Catania.
in noiembrie, alunecirile de teren inghit un cuplu de
bitrani in provincia Genova, o persoand in casa ei inprovincia Biella 9i trei in provincia Varese sunt luate de
viituri. Un birbat se ineaci, in schimb, in Lago Maggiore,
un tdnir intr-o clidire la Crema gi un altul dat dispirutdin cauza inundaliei la Genova*.
Anterior, totin2}I4, ruperile de nori fbcuseri alte douivictime la Gargano, in septembrie, patru la sirb[toarea de
la Refrontolo din Treviso, in august, gi doud la Senigallia,
in mai**.O impresionant[ listi de victime corelati cu fenomene
meteo deosebit de relevante. Dintre care niciunul, in sine,
nu poate fi considerat exceptional in termeni absoluli,
* www.meteoweb.eu, nov. 2014, ,,Alluvioni, nord devastato: 16 morti, un
disperso,2 000 sfollati. Bilancio catastrofico, e non d ancora finita..." (Inundalii,
nordul devastat: 16 morti, un om dat dispirut,2 000 evacuafi. Bilant catastrofal,
si inci nu s-a terminat...), Peppe Caridi** www.meteoweb.eu, oct. 2014, ,,Alluvione a Genova, ennesimo nubifragiokiller: i precedenti" (Inundalii la Genova, a n-^ flrPerc de nori ucigagi), F.F.
1,6 Sd fii inghitit de api cdnd te joci cu focul
dar frecventa si intensitatea lor tot mai mari ar trebui si.-istdrneasci ingrijorarea gi observatorului mai pulin expert.
Confirmarea faptului ci fenomenele extreme au crescutin mod alarmantpe intreaga planeti vine si de la companiilede asiguriri. Cum aminteste Rosina Bierbaum*, profesor de
Politici de Mediu si Resurse Naturale la Universitatea dinMichigan, conform Munich Re fenomenele extreme inlume s-au dublat, gi chiar mai mult de atdt, in raport cu aniiopaeci, ajungdnd la mai mult de 900 de episoade in 201.3.
Dintre acestea, cel mai mult a crescut numirul fenomenelormeteorologice si al celor legate de api.
Este uimitor, agadar, sI observim cum, atunci cdnd au
loc aceste evenimente tragice, cronicile tind adesea siminimalizeze componenta schimberilor climatice referitorla responsabilitdlile obiective pentru proasta gestionare ateritoriului. in timpul inundatiei de la Genova din 20!4 s-aajuns chiar la a se considera cauzele naturale un alibi pentruadministratori gi la a se invoca retorica mediatici pentrufolosirea neologismului bomba d'acqua **.
Si fie clar, responsabilit5lile umane pentru o gestionarenes5.buit[ a teritoriului rim6.n depline gi imposibil de eludat,pornind de Ia barbara cimentare a solului cu repercusiuniasupra unor largi porliuni ale teritoriului national. Res-
ponsabiliti.gi obiective, publice gi private. in primul rdndadministratorii locali, vinovalii unei planificdri carc adesea
nu a tinut cont de fragilitatea teritoriului pe care erauchemati si-l gestioneze. Urmagi prin rotalie de guverne
* Turn down the heat: why a 4'C warmer world must be avoided, nov.20!2,,,Risks to ecosystem and biodiversity", Rosina Bierbaum, coursera MassiveOpen Online Course (MOOC) World Bank Group** MicroMega,oct.2014, ,,Alluvione Genova,le cause naturali? Soltanto un alibi!"(Inundagie la Genova - carze naturale? Doar un alibil), Pierfran co Pellizzetti
Apa in pragul ugii 17
centrale tic[loase, responsabile c[ au profitat de degradarea
teritoriului ca instrument pentru a cdgtiga bani,Iegalizdnd
ilegalitatea prin intermediul anulirii datoriilor. Nu inultimul rind, diferilii cetileni care, imbripgind rispdndita
culturi nalionali de acceptare a lipsei de respect fald de legi,
au construit in mod deliberat ce era imposibil de susfinut
din punct de vedere ecoiogic.
Imaginea culpabilei degrad[ri teritoriale trebuie consi-
deratl,insi un element agravant, care nu ne poate duce la a
nega ci existi gi o alti fafi a medaliei. Trebuie si recunoagtem
ci dinamica precipitagiilor, ceea ce anglo-saxonii denumesc
concis pattern, s-a modificat deja din cauza schimbirilor
climatice. Am stat atdt de mult timp si discutdm despre
posibilele consecinte viitoare ale acestui fenomen, cd. intre
timp viitorul a imbrlcat hainele prezentului gi a b[tut la
usile noastre cu violenfa unui rdu revirsat.
intre timp, la Genova numdrul zilelor ploioase a
crescut in201,4 ajungdnd Ia743,{agd'de o medie de75,9i2 372 milimetri de ploaie, in comparagie cu valoatea medie
de 1 200. Pentru a glsi o valoare anuild' de precipitalii
lichide mai mare trebuie si ne intoarcem p6.n[ 1a recordul
absolut din 1,872. Nu este vorba insi despre o problem[ care
ii intereseazd numai pe cei din Liguria. O situalie asem6-
nltoare s-a inregistrat, de fapt, in multe zone din nordul
Italiei, de la Pordenone (2 043 mm, fa7d. de o medie de
I 243) la Torino (1 30S mm, fayd' de o medie de 823).*
x La Stampa Speciale, dec.2074, ,,20!4,1'anno della pioggia" (2014, anuJploii),
Luca Mercalli
Incd avem noroc
Dac[ in Italia numdrul crescut de fenomene extreme a
cdpdtat trdsituri ingrijordtoare, in multe alte geri situatia
este deja de mult timp o tragedie indiscutabile. i" 20!0,
revd.rsarea Indusului in Pakistan a avut repercusiuni asupra
impresionantului numir de 20 de milioane de persoane*,
egal cu o treime din populayiaitaTiand,.
in decemb rie 201.4, din cauzainundatiilor, numirul de
sinistrati dinMalaezia a fost 200 000**, in timp ce taifunulHagupit ducea la evacuarea unui milion de persoane inFilipine si inregistra 3 morti**x. Numirul scdzut de victime
pentru un eveniment atdt de semnificativ a finut 9i de ex-
perienta pe care o dobdndise tara in anul precedent, cdnd
super-taifunul Haiyan, poate cel mai puternic din istorie, cu
rafale de vdnt de 300 de km/h, inregistra 4 milioane de
evacuati 9i 7 000 de morti****. Cu un an inainte, in 2012,
taifunul Bopha, cu o putere neobisnuiti, lisase frih casd,
* UNICEF (www.unicef.it), sept. 2010, ,,Emergenza Pakistan: I'UNICEFrinnova l'appello per 10 milioni di bambini" (UNICEF reinnoiesre apelulpentru 10 milioane de copii)** tvww.aljazeera.com, dec.20L4,,,More rain forecast for flood-hit SE Asia",Karishma Vyas*** TbeGuardian,dec.2014,,,TyphoonHagupit:atieastthreedeadandamillionevacuated in Philippines", Kate Hodal**** 71he Telegraph, dec: 2014,,,Typhoon Hagupit tears down homes in thePhilippines", Jonathan Peariman
Inci avem noroc
sute de mii de persoane, chiar concomitent cu intilnirea
anuali ^
otganizatiei UNFCCC la Doha*, Qltar.Cu acea ocazie, delegatul din Filipine ajunsese sI ceari
cu lacrimi in ochi o schimbare reald.in politica international5
pentru a infrunta o problemi care nu se mai putea amina**.
Lacrimi gi solicitlri pe care le-au repetatin zadar in trecut
gi reprezenta;nlii micilor insule din Pacific, ingroziTi
vdzind:u-gi propriile plmdnturi dispirdnd lent din cauza
cresterii nivelului oceanelor cu aproximativ un centimetru
la fiecare trei ani.
Subsecretarul Departamentului de Finante din Filipine,
Richard Bon Moya, a semnalat modul in care un singur
fenomen extrem poate ajunge si influenleze pdnd'Ia2*30/o
din PIB-ul gerti, avAnd un impact in primul rind asupra
categoriilor mai sirace ale populaliei. Este confirmarea
faptului ci, in timp ce tratatul privind schimbarea climatici
isi permite s5. ac\ioneze foxte incet printre tehnicisme,
ineficienge 9i egoisme, in alte contexte problema s-a con-
centrat deja asupra modului in care se pot limita pagubele.
Nu intdmplitor, in ultimii ani, tema adaptdrlila schimbarea
climaticl a devenit centrah gi la nivelul UNFCCC, cipitdnd
o valoare comparabih cu cea a diminuirii, adici reducerea
emisiilor de gaze cu efect de serd (GES)***.
* UNFCCC: United Nations Framework Convention on Climate Change,
Conventie-cadru a Natiunilor Unite privind schimbdrile climatice, cap. 7.
"* The Guardian, dec. 2012, ,) 111J Philippines negotiator's tears change our
course on climate change?", John Vidal**x GES = gaze cu efect de seri: dioxid de carbon (COr), metan (CHo), protoxidde aznt (NrO), hexafluoruri de sulf (SFu), hidrofluorocarburi (HFC) gi
perfluorocarburi (PFC)
I9
20 Sd fii inghitit de api cdnd te joci cu focul
Tocmai pentm a facilita ri.sp6.ndirea adaptdrli 9i. integrarea cu mdsurile de reducere a riscurilor de dezastre,
UNEP* a dezvoltatun curs online specific**.
Un mesaj in plus pentru cine nu intelesese inci. Nu maie vreme de paldvrigeli gi trebuie suflecate md.necile pentru a
trece la actiune.
IPCC: Corul Polifonic al Stiinlei
. Dar suntem siguri ci intr-adevlr clima se schimbi?Cum este posibil sd intelegem care este starea reaId. a
cunoasterii stiintifice? $i cum si obginem o imagine clari ince privegte cauzele, consecinqele 9i so1u1iile unei problemeatdt de complexe?
intrebiri legitime pe care cele doui organizaTti aIe
Natiunilor Unite, \\MO*** gi UNEP, in mare misuriinteresate de aceasti teml., si le-au pus cu weo treizeci de
ani in urmI. Rispunsul a fost crearea, in indepdrtatul an
1,988, a JPCCxx**. Condigia de excelen\d, a cunoasteriigtiintifice privind schimbarea climatic[ de atunci este con-solidatl de acest nou organism in rapoarte complete,
* UNEP: United Nations Environment Programme, program pentnr mediu alNagiunilor Unitetx ,,Disasters and ecosystems: resilience in a changing climate", MOOC iversity,LNEP si Universitatea de $tiinte Aplicate din Koln; https://iversiry.org/en/courses/disasters - and-ecosystems-resilience-in- a-changing-climate*tx \ ru\4o' World Meteorological Organization, agenlie specializath aNaliunilor Unitett** IPCC: Intergovernmental Panel on Climate Change (Grupullnterguvernamental pentru Schimbiri Climatice) (www.ipcc.ch)
IPCC: Corul Polifonic a1 Stiintei
substanliale si detaliate, gi in rapoarte de sintezi mai usor de
abordat, emise cam o datd,la cinci anix.
IPCC devine astfel locul unde elita mondiali a diverselor
gtiinle igi dI periodic intdlnire, la care este abordatd,
fenomenologia climei ca, de exemplu, frzica atmosferei,
glaciologia, oceanografia, biologia si paleobotanica. Discutiase bazeazd, insi doar pe studiile a{late dep Ia dispozigia
comunit[tii gtiinlifice, fiind publicate anterior de revistele
internationale din domeniu.
Obiectivul principal este alcdtuirea, prin analizanumeroaselor informatii din sfudii diferite, a unui mozaiccomplet si coerent care poate descrie adecvat dimensiunilesi gravitatea problemei, scenariile de evolugie, 9i poate indicaguvernelor posibilele cii de interventie pentru a limitasupraincilzirea planetei. Grupul interguvernamental
ajunge, astfel, si capete 9i func1ia de loc in care politica aflidespre starea gtiinlei in ce privegte clima.
in trecut,IPCC a fost supus unor focuri incrucigate de
critici, tintite st-i submineze credibilitatea. Este
important, deci, si clarificim unele aspecte, ca si nu-llisim pe cititor cu indoiala credibiliti.lii asupra activitifiifundamenatle a aceste i or ganizatii internationale.
intdi de toate, este util sd amintim ci oamenii de gtiinEiimplicafi in proiectele IPCC sunt voluntari 9i, deci, nuprimesc nicio compensalie pentru reafizarea rapoartelor,
ci rimdn platigi de organizagia din care provin ei. Astfel,interesul de a participa nu este de natur[ economicl, ci,
mai degrabi, de prestigiu gtiinfific, fiind chemali si-gireprezinte propria lafi, in cea mai importantd trend.
mondiali privind schimbarea climatici.
21.
t Cele cinci rapoarte au fost publicate in 1990, 1,995,2007 gi201,3-201,4.
22 Sd fii inghilit de api cdnd te joci cu focul
Alt aspect esenlial este cd. IPCC nu rcalizeazd,
autonom niciun studiu gtiingific, in schimb ia inconsiderare lucrdrile deja publicate in revistele de
specialitate internationale. Este un aspect crucial, pentrucI fiecare articol, inainte sd apard intr-o revisti, trebuie sifteacd prin furcile caudine ale procesului peer rez,ieus (o
form[ de evaluare externd). in esengi, el este analizat indetaliu de alli cercet[tori din domeniu, pentru a evalua
soliditatea si corectitudinea gtiingificd a celor comunicate.
IPCC folosegte, agadar, ca bazd, de lucru numai ce
este deja verificat de comunit^tea oamenilor de gtiingn.
Este vorba de un aspect fundamental pentru a oferivaliditate continutului diverselor rapoarte de evaluare.
intr-adev[r,in cazurile in care o asemenea procedurd n-a
fost aplicati in mod corect, folosindu- se a9a-zisa literaturigrix, au apdrut, in mod justificat, contestiri importante.S-a intdmplat, in particular, in al patrulea raport (AR4)
din 2007 cind, printre mii de studii chibzuite, existau
doui de literaturi gri, unul despre ghelarii din Himalaya,
care enunla supozigia totalei lor fuziuni in 2035**, si altuldespre agricultura din regiunea Magreb***. In urma acelui
incident, procedurile interne ale IPCC au fost ulteriorintirite gi nicio problemi aseminitoare n-a mai aplrutin 20L3 gi 20t4, ct ocazia publiclrii ARs***x.
* Studii nepublicate inci si care, de aceea, nu au ffecut inci prin procesul de
peer re,uierl.** The Guardian, ian. 20L0, ,,IPCC officials admit mistake over meltingHimalayan glaciers", Damian Carringtontx* Regiune nord-africand care cuprinde tirile: Maroc, Tunisia, Mauritania,Algeria 9i Libia (n.red.).**tt AR4 gi AR5 sunt acronimele cu care sunt identificate al patrulea, respectiv al
cincilea Raport de Evaluare (Assessment Report) ale IPCC.
Cunostinfg de bazd.
pentru orice cetdfean al planetei
Carteadefali n-are intentia de a solufona complexitatea
problemelor schimbirii climatice deoarece nu dispune de
spafiu suficient 9i de o competenli imbatabili a autorului.
Existd insi elementare cunostinge de bazd, care trebuie
sd,facd,parte din bagajul absolut necesar de culturd ,,civicd" a
oricirui cettrtean al planetei.
Prima este ci lumea gtiinlifici nu mai are indoieli inlegdturi cu faptul c[ se schimb[ clima. in AR4 (2007),
existenta acestui fenomen este consideratd, jdrd echiooc,
pe baza unor incontestabile date legate de cresterea
temperaturii atmosferei gi a oceanelor, de tot mai rapida
creftere a nivelului mdrii gi de reducerea suprafelei si a masei
ghegarilor.
A doua, omul este principalul responsabil pentru aceasti
schimbare. Congtientizarea acestui fapt a continuat sicreasci in mod semnificativ in urma analizei rezrtltatelor
din rapoartele IPCC.in TAR* din 2001 aceasti responsabilitate era indicati
cu o probabilitate mai mare de 660/o, crescuti la peste 90%o
in AR4 din 2007 si considera td. apoi superioari unui procent
de95o/o in recentul AR5 din 2073-2074.
*TAR - actonim cu care e cunoscut al Treilea Raport de Evaluare (ThirdAssessment Report) ai IPCC.