CSM Raspunsuria

8/10/2019 CSM Raspunsuria

1/27

aCHESTIONAR SUBIECTE PENTRU EXAMEN LA CSM

1. Explicai acronomele IMO, SOLAS, IAMSAR, MERSAR.

IMO International Maritime Organization

SOLAS Safety of Life at Sea

IAMSAR International Aeronautical and Maritime Search And Rescue

MERSAR - Merchant Ship Search and Rescue Manual

2. Ce este Rolul de apel?

Rolul de apel(Muster List) este constituit dintr-un set de indatoriri pe care le are fiecare

membru de echipaj intr-o situatie de urgenta. Rolul de apel trebuie ntocmit nainte de plecareanavei n voiaj. Dac au loc schimbri n componenta echipajului, care necesit modificri n rolul

de apel, comandantul navei trebuie s revizuiasc sau s intocmeasc un rol nou.

3. Ce este Manualul de instruire?

n acest scop, la bordul navei trebuie s existe un manualul de instruire, care poate cuprinde

mai multe volume si care trebuie s contina instructiuni si informatii n termeni usor de nteles,

cu ilustratii - unde este posibil - asupra mijloacelor de salvare cu care este dotat nava si asupra

celor mai bune metode de supravietuire.

4. Care este periodicitatea executrii instruirii i exerciiilor pentru situaii de urgenlanav ?

2 luni.La navele echipate cu plute de salvare,care se lanseaza cu gruie, se vor

organiza periodic (la intervale de maxim 4 luni), la bordul navei, antrenamente pentrulansarea acestora.

5.

Ce reprezint Sistemul suport de decizie pentru comandanii navelor de pasageri?

Pe toate navele trebuie s se afle pe puntea de navigaie un sistem suport dedecizie pentru exercitarea conducerii n situaii de urgen.

Sistemul trebuie s cuprind cel puin un plan sau planuri de urgen tiprite. Toatesituaiile de urgen previzibile trebuie menionate n planul sau planurile de urgen,incluznd, dar fr a se limita la acestea, urmtoarele grupuri principale de situaii deurgen:

.1 incendiu;

.2 avarie nav;.3 poluare;


2/27

6. Ce reprezint mijloacele individuale de salvare?

-Colaci de salvare

- Veste de salvare

- Costumul de imersiune (immersion suit)

- Costumul anti-expunere (anti exposure suit)

-Mijlocul de protecie termic (thermal protective aid)

7. Ce prevede International Life-saving Appliance Code?

Life-Saving Appliancesis a text adopted by the member states of the InternationalMaritime Organization (IMO) containing all the technical measures to be met rescueequipment mentioned in the Convention SOLAS .

8. Enumerai i clasificai mijloacele individuale de salvare.

- Colaci de salvare- Veste de salvare- Costumul de imersiune (immersion suit)- Costumul anti-expunere (anti exposure suit)-Mijlocul de protecie termic (thermal protective aid)

9. Descrieicolacul de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

n fiecare din bordurile navei se va prevedea cel putin cte un colac de salvareprevzut cu o saul de salvare cu o lungime cel putin egal cu dublul nltimii la care

este fixat colacul de salvare deasupra liniei de plutire n conditiile de pescaj minim alunei nave sau de 30 metri, care din valori este mai mare.

Cel putin jumtate din numrul total de colaci de salvare vor fi prevzuti culumini cu autoaprindere. Cel putin doi din acesti colaci de salvare vor fi prevzuti, deasemenea, cu semnale fumigene cu declansare automat.Y s aib un diametru exterior de cel mult 800 mm si un diametru interior de cel

putin 400 mm;Y s fie executati dintr-un material cu flotabilitate corespunztoare;Y s poat sustine n ap dulce timp de 24 ore o greutate de fier de cel putin 14,5 kg;

Y s aib o mas de cel putin 2,5 Kg;


3/27

Y s nu continue s ard sau s se topeasc dup ce a fost acoperit complet deflacra timp de 2 secunde;Y s fie construit astfel nct s reziste la aruncarea n ap de la nltimea la care esteamplasat deasupra liniei de plutire n conditii de navigatie la pescaj minim sau de la 30metri, care dintre acestea este mai mare, fr a diminua capacitatea sa de flotabilitatesau a elementelor care i sunt atasate;Y dac se intentioneaz s fie actionat mecanismul de degajare rapid prevzut

pentru declansarea automat a semnalelor fumigene si aprinderea automat aluminilor, este necesar o greutate care s actioneze mecanismul de degajare rapidsau de 4 kg, care din acestea este mai mare;Y s fie prevzut cu o saul de cel putin 9,5 mm n diametru si cu o lungime decel putin 4 ori diametrul exterior al corpului colacului. Saula trebuie fixat n patru

puncte echidistante n jurul circumferintei colacului ca s formeze 4 bucle egale.

10.

Descriei vesta de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

Se va prevedea cte o vest de salvare pentru fiecare persoan aflat la bordulnavei de salvare si n plus o rezerv de cel putin 10 % din numarul de pasageri pentrucopii (la pasagere). Va fi prevzut de asemenea un numr suficient de veste de salvare

pentru persoanele din cart si pentru folosirea la posturile ndeprtate aleambarcatiunilor de salvare.

Conditiile tehnice ale vestei de salvareY o vest de salvare nu trebuie s continue s ard sau s se nmoaie dup ce a

fost complet acoperit de flcri timp de 2 secunde;Y trebuie s fie astfel confectionat nct:Y dup demonstratie, s permit unei persoane s o mbrace n timp de 1 minutfr a primi ajutor;Y s poat fi mbrcat pe ambele fete sau numai pe o fat, ns pe ct posibiltrebuie eliminat riscul de a fi mbrcat incorect;Y s poat fi purtat comod;Y s permit persoanei care o poart s sar n ap de la o naltime de cel putin4,5 metri fr a se rni si fr deplasarea sau avarierea vestei de salvare;Y o vest de salvare trebuie s aib o flotabilitate si o stabilitate suficient n apdulce linistit pentru ca:Y s sustin o persoan epuizat sau fr cunostint la cel putin 120 mmdeasupra apei cu corpul nclinat spre spate la un unghi de cel putin 20 si cel mult 50fat de pozitia vertical;Y s roteasc n ap corpul unei persoane fr cunostint din orice pozitie ntr-una n care gura este deasupra apei n cel mult 5 secunde.Y o vest de salvare trebuie s aib o flotabilitate care s nu scad cu mai multde 5% dup 24 ore de imersiune n ap dulce;Y o vest de salvare trebuie s permit persoanei care o poart s noate o

distant scurt si s poat urca ntr-o ambarcatiune de salvare;


4/27

Y fiecare vest de salvare trebuie s fie prevzut cu un fluier bine legat printr-un snur.

In cazul vestelor gonflabile:Y aceasta trebuie s aib cel putin doua compartimente separate;Y s fie umflat automat n imersiune, s fie prevzut cu un dispozitiv care s

permit umflarea printr-o singur miscare manual si s poat fi umflat cu gura;Y dup umflare sau n cazul pierderii flotabilittii unuia dintre compartimente,s satisfac cerintele enumerate mai sus pentru vesta de salvare negonflabil.

11.Descriei costumul hidrotermic (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

Pentru fiecare persoan care face parte din echipajul brcii de urgent, se vaprevedea cte un costum hidrotermic de talie corespunztoare.

Cerintele generale privind caracteristicile termice ale costumelor hidrotermice:

Y costumul hidrotermic trebuie s fie confectionat din materiale etanse la ap,astfel ca:Y s poat fi despachetat si mbrcat fr ajutor n timp de 2 minute;Y s nu continue s ard sau s se topeasc dup ce a fost acoperit complet deflcri pentru o perioad de 2 secunde;Y el va acoperi ntreg corpul cu exceptia fetei. Minile trebuie de asemeneaacoperite dac costumul nu este prevzut cu mnusi;Y s nu permit infiltrarea unei cantitti excesive de ap cnd persoana care

poart costumul sare n mare de la o nltime de cel putin 4,5 metri.

Y un costum hidrotermic care satisface cerintele vestei de salvare poate ficonsiderat c o vest de salvare;Y un costum hidrotermic trebuie s permit persoanei care l poart, avnd si ovest de salvare, dac se cere ca acest costum s fie purtat cu o vest de salvare, ca:Y s urce si s coboare o scar avnd o lungime de cel putin 5 metri;Y s execute sarcinile curente n timpul abandonrii navei;Y s sar n ap de la o nltime de cel putin 4,5 metri fr a se rni si fr a sedeteriora sau disloca costumul;Y s noate o distant scurt si s poat urca ntr-o ambarcatiune de salvare.Y dac un costum hidrotermic urmeaz s fie purtat fr vest de salvare, eltrebuie s fie prevzut cu lumin si fluier.Y dac un costum hidrotermic urmeaz s fie purtat mpreun cu o vest desalvare, vesta se va mbrca peste costum. O persoan care poart un astfel de costumtrebuie s poat mbrca vesta de salvare fr ajutor.Y Un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care nu are calittiizolante naturale, trebuie s:Y poarte o mentiune c trebuie s fie folosit mpreun cu o mbrcminteclduroas;Y s fie confectionat astfel, nct atunci cnd este folosit mpreun cu o

mbrcminte clduroas si o vest de salvare, dac costumul hidrotermic trebuiefolosit cu o vest de salvare, s continue s asigure persoanei care l poart, dup o


5/27

sritur n ap de la o nltime de 4,5 metri o protectie termic suficient pentru catemperatura corpului persoanei s nu scad cu mai mult de 2 C, dup o scufundaretimp de o or n ap calm curgtoare la o temperatur de 5 C.Y un costum hidrotermic confectionat dintr-un material care are calitti izolantesi este folosit cu sau fr vest de salvare, trebuie s asigure persoanei care l poart,dup o sritur n ap de la o nltime de 4,5 metri o protectie termic suficient pentruca temperatura corpului persoanei s nu scad cu mai mult de 2 C dup o scufundaretimp de 6 ore n ap calm si curgtoare la o temperatur cuprins ntre 0 C si 2 C.Y costumul hidrotermic trebuie s permit persoanei care l poart avndminile acoperite, s apuce un creion si s scrie, dup o scufundare n ap la otemperatur de 5 C pentru o perioad de 1 or.

12.Descriei costumul antiexpunere (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

Pentru fiecare persoana din echipajul barcilor de urgenta si din echipa dedeservire a sistemului de evacuare marina trebuie prevazut cate un contum deimersiune, sau un costum anti-expunere.

Costumul anti-expunere trebuie confectionat din material impermeabil sitrebuie sa aiba flotabilitate proprie.

Un costum anti-expunere, fara izolatie proprie, trebuie imbracat pesteimbracaminte calduroasa si trebuie sa asigure persoanei care il poarta o protectietermica suficienta, astfel incat temperatura corpului sa nu scada mai mult de 1,5 gradeCelsius, dupa o ora de imersiune.

Fata de costumul de imersiune, costumul anti-expunere trebuie sa ofere o maimare mobilitate persoanei care il poarta, astfel incat sa poata sa-si exercite atributiilecurente pe timpul abandonarii navei si sa poata inota cel putin 25 de metri, dupa caresa urce intr-o ambarcatiune de supravietuire.

13.Descriei mijlocul de protecie termic (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

Navele de marf trebuie s aib pentru fiecare barc de salvare, cel putin treicostume hidrotermice.

Un mijloc de protectie termica va fi confectionat dintr-un material etans la apsi astfel realizat nct atunci cnd este folosit pentru a proteja o persoan, s reduc

pierderea de caldur a corpului att prin convectie ct si prin evaporare.Mijloacele de protectie termic trebuie:

Y s acopere ntreg corpul unei persoane care poart o vest de salvare, cuexceptia fetei. Minile vor fi de asemenea acoperite dac mijlocul de protectie termicnu este prevzut cu mnusi;Y s poat fi despachetat si mbrcat usor ntr-o ambarcatiune de salvare, frajutor;

Y s permit scoaterea persoanei care l poart, s-l dezbrace n ap n cel mult2 minute dac l impiedic s noate.


6/27

Mijlocul de protectie termic trebuie s functioneze satisfctor cndtemperatura aerului este cuprins n intervalul de la -30 C la +20 C.

14.Enumerai i clasificai mijloacele colective de salvare.

Pluta de salvare : gonflabila / rigida

Barca de salvare: Partial inchisaTotal inchisaLansare in cadere libera

15.Descriei barca de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

Toate barcile de salvare trebuie sa fie corect construite i sa aib forme i

dimensiuni care sa le asigure o mare stabilitate pe mare agitata i un bord libersuficient atunci cnd sunt ncrcate cu numrul lor de persoane i cu echipamentulcomplet. Toate barcile de salvare trebuie sa aib corpul rigid i sa poat sa i meninstabilitatea pozitiva atunci cnd sunt ntr-o poziie dreapta n apa calma i ncrcate cunumrul lor de persoane i cu echipamentul complet i au orificii n orice loc sub liniade plutire, presupunand ca nu are loc o pierdere de flotabilitate a materialului i nici oalta avarie.

16.Descriei echipamentul brcii de salvare.

1) un numar suficient de rame plutitoare pentru deplasare n apa linistita. Pentrufiecare rama trebuie prevazute cuie de strapazan, furcheti sau alte mijloaceechivalente. Cuiele de strapazan vor fi legate de barca cu saule sau lanturi;2) doua cangi;3) un ispol plutitor si doua ghiordele;4) un manual de supravietuire;5) un habitaclu continnd un compas eficace cu diametrul rozei suficient pentruindicarea normala a gradatiilor si care este iluminat sau prevazut cu mijloacecorespunzatoare de iluminare. La barcile de salvare complet nchise, habitaclul trebuiesa fie prevazut permanent n postul de guvernare; la toate celelalte tipuri de barci desalvare, el trebuie sa fie prevazut cu mijloace corespunzatoare de montare;6) o ancora plutitoare de marime adecvata cu o parma rezistenta la soc si o saula delansare care sa poata fi apucata bine cnd este umeda. Rezistenta ancorei plutitoare, a

parmei si a saulei de lansare trebuie sa fie suficienta pentru orice stare a marii;7) doua barbete cu diametrul de 14 mm sau mai mare, calculate fiecare la o tensiunede rupere corespunzatoare cu 0,35 din masa barcii de salvare cu ntregul echipament8) doua topoare, cte unul la fiecare extremitate a barcii;9) recipienti etansi la apa continnd o cantitate totala de 3 l de apa dulce de fiecare

persoana pe care barca de salvare este autorizata sa o transporte, din care un litrupentru fiecare persoana poate fi nlocuit de catre un aparat de desalinizare care sa


7/27

poata produce o cantitate egala de apa dulce n doua zile;10) un pahar inoxidabil legat cu un snur;11) un vas gradat inoxidabil pentru baut apa;12) o ratie de hrana avnd cel putin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pe care barca desalvare este3 autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie sa fie pastrate n ambalajeetanse la aer si depozitate n containere etanse la apa;13) patru rachete parasuta luminoase;14) sase facle de mna;15) doua semnale fumigene plutitoare;16) o lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizarea n codulMorse mpreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva ntr-un container etans la apa;17) o oglinda pentru semnalizare n timpul zilei, cu instructiuni pentru folosirea sa

pentru a semnaliza catre nave si aeronave;18) un exemplar din semnalele de salvare, imprimate pe un material rezistent la apa

sau ntr-un container etans la apa;19) un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent, care sa asigure nivelul

presiunii acustice de circa 100 dB la distanta de 1 m;20) o trusa de prim-ajutor ntr-o cutie etansa la apa, care sa poata fi nchisa ermeticdupa folosire;21) sase doze de medicamente contra raului de mare si cte un sac folosit n caz devoma, pentru fiecare persoana;22) un briceag mare legat la barca printr-un snur;23) trei chei pentru deschis conserve;

24) doua inele de recuperare legate cu cte o parma plutitoare cu o lungime de celputin 30 m;25) o pompa manuala;26) un set de unelte de pescuit;27) scule suficiente pentru reglaje minore ale motorului si accesoriile sale;28) echipament de stingere a incendiului, corespunzator pentru stingereahidrocarburilor aprinse;29) un proiector care sa poata ilumina eficient n timpul noptii pentru o perioada de 6ore si o functionare continua pentru cel putin 3 ore un obiect colorat deschis, avnd olatime de 18 m la o distanta de 180 m; daca proiectorul se fixeaza permanent, atunciinstalatia sa trebuie sa permita rotirea n plan orizontal la 360 si nclinarea n planvertical la 90 n sus si la 30 n jos;30) un reflector radar eficace;31) mijloace de protectie termica suficiente pentru 10% din numarul de persoane pecare barca de salvare este autorizata sa le transporte sau pentru doua, care din acesteaeste mai mare;

17.Descriei pluta de salvare (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

3.2.1. Cerinte generale pentru plutele de salvareToate plutele de salvare trebuie sa fie astfel construite nct sa reziste la intemperii


8/27

timp de 30 zile n stare de plutire n toate conditiile de stare a marii.Pluta de salvare trebuie sa fie astfel construite nct atunci cnd este lansata la apa dela o naltime de 18 m, att pluta de salvare ct si echipamentul sau sa poata fi folositan conditii satisfacatoare. Daca pluta de salvare este amplasata la o naltime mai marede 18 m deasupra liniei de plutire n conditii de pescaj minim, ea trebuie sa fie de untip care a fost ncercat cu rezultate satisfacatoare la aruncarea n apa de la o naltimecel putin egala cu naltimea la care a fost amplasata.n starea de plutire, pluta de salvare trebuie sa poata rezista la sarituri repetate ale

persoanelor, de la naltimea de cel putin 4,5 m fata de podeaua sa att cu, ct si faracortul ridicat.Pluta de salvare si anexele sale trebuie sa fie astfel construite nct pluta sa poata firemorcata cu o viteza de 3 Nd n apa calma cnd este complet ncarcata cu persoane siechipament si cu una din ancorele sale plutitoare la apa.Pluta de salvare trebuie sa aiba un cort pentru protectia ocupantilor contra

intemperiilor, care sa se desfaca automat cnd pluta de salvare este lansata la apa sipluteste. Cortul trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:1) sa asigure izolarea caldurii si frigului prin intermediul unui material dublu, separat

printr-un strat de aer, sau prin alte mijloace similare eficace;2) partea sa inferioara trebuie sa aiba o culoare care sa nu incomodeze pe ocupanti;3) fiecare intrare trebuie sa fie vizibil marcata si prevazuta cu perdea de nchidereajustata care sa poata fi usor si rapid deschisa att din interior ct si din exterior,

pentru a permite aerisirea, nsa sa mpiedice intrarea apei de mare, a vntului si afrigului. Plutele de salvare care sunt autorizate sa preia mai mult de 8 persoane trebuie

sa aiba cel putin doua intrari diametral opuse;4) trebuie sa fie permisa n permanenta intrarea unei cantitati de aer suficienta pentruocupanti chiar daca intrarile sunt nchise;5) trebuie sa fie prevazut cu cel putin un hublou pentru observare;6) trebuie sa fie prevazut cu mijloace pentru colectarea apei de ploaie;7) trebuie sa aiba peste tot o naltime suficienta pentru a adaposti ocupantii n pozitieseznd.n afara de cazul cnd pluta de salvare nu este lansata la apa cu un dispozitiv delansare aprobat si nu se cer sa fie portabila, greutatea totala a plutei de salvare,containerul si echipamentul sau nu trebuie sa depaseasca 185 kg.La plutele de salvare care se echipeaza cu statie radio portabila, trebuie sa aiba undispozitiv de fixare corespunzator pentru statia radio si antena cu diametrul de cel

putin 55 mm si care sa treaca prin acoperisul plutei. Dispozitivul de trecere pentruantena trebuie sa aiba o etansare sigura.n plus fata de cerintele mentionate mai sus, o pluta de salvare care este lansata la apacu ajutorul unui dispozitiv de lansare aprobat, trebuie:1) cnd pluta de salvare este ncarcata cu persoane si echipament, sa poata rezista la unsoc lateral contra bordului navei cu o viteza de cel putin 3,5 m/s si, de asemenea, la ocadere n apa de la cel putin 3 m fara avarii care sa afecteze functionarea sa;

2) sa fie prevazuta cu mijloace pentru apropierea plutei de salvare de puntea dembarcare si mentinerea ei fixa n timpul mbarcarii.


9/27

Fiecare pluta de salvare lansata din grui de pe navele de marfa trebuie sa fie dispusa nasa fel nct sa poata primi ntreaga sa ncarcatura de persoane n cel mult 3 minute dela emiterea ordinului de mbarcare.Se vor prevedea saule care trebuie sa fie bine fixate, n ghirlanda de jur mprejur ninteriorul si n exteriorul plutei de salvare.Pluta de salvare va fi prevazuta cu o parma rezistenta cu o lungime cel putin dubluldistantei dintre pozitia de amplasare si linia de plutire n conditii de pescaj minim sau15 m, care dintre acestea este mai mare.Pe plutele de salvare, n partea superioara a tuburilor plutitoare sau a camerelor(compartimentelor) plutitoare, de jur mprejurul plutei trebuie sa se aplice benzi dinmaterial reflectorizant cu dimensiunile de 50 300 mm si la o distanta de 500 mm unade alta.Pe partea inferioara a plutei (fundul) trebuie sa fie aplicate patru benzi din materialreflectorizant de aceleasi dimensiuni si la aceeasi distanta, iar n centrul pluteidoua

asemenea benzi n forma de cruce.

18.Descriei echipamentul plutei de salvare.

1) un colac de salvare legat cu o parma plutitoare de cel putin 30 m;2) un cutit cu lama fixa avnd un mner plutitor prevazut cu o saula de siguranta,depozitat ntr-un buzunar din exteriorul cortului lnga punctul la care parma estefixata de pluta de salvare. n plus, o pluta de salvare cu capacitatea de 13 persoane sau

mai mult trebuie sa fie prevazuta cu un al doilea cutit care nu trebuie sa fie de tipullama fixa;3) un ispol plutitor pentru o pluta de salvare cu o capacitate pentru maximul 12

persoane. Doua ispoale plutitoare pentru plutele de salvare cu capacitatea de 13persoane si mai mult;4) doi bureti;5) doua ancore plutitoare cu parma si saula de lansare rezistente la soc, una fiind derezerva, iar alta fiind permanent legate la pluta, n asa fel nct sa mentina pluta n vntsi ntr-o pozitie stabila cnd pluta este umflata sau este la apa. Rezistenta fiecareiancore, a parmei si saulei de lansare, trebuie sa fie adecvata pentru orice stare a marii.Ancorele plutitoare trebuie sa fie prevazute cu un vrtej la fiecare capat al saulei sitrebuie sa fie de un tip care nu se rasuceste;6) doua padele plutitoare;7) trei chei pentru deschis conserve. Cutitele de securitate avnd lame speciale pentrudeschis conserve sunt corespunzatoare acestor cerinte; daca nu se prevad cutii deconserve, nu se cer chei pentru deschidere;8) o trusa de prim-ajutor ntr-o cutie etansa la apa care sa poata fi nchisa ermetic dupafolosire;9) un fluier sau un mijloc de semnalizare sonora echivalent, care sa asigure nivelul

presiunii acustice de circa 100 dB la distanta de un metru;10) patru rachete parasuta luminoase;


10/27

11) sase facle de mna;12) doua semnale fumigene plutitoare;13) o lampa electrica etansa la apa, corespunzatoare pentru semnalizarea n codulMORSE mpreuna cu un set de baterii si un bec de rezerva, ntr-un container etans laapa;14) un reflector radar eficient;15) o oglinda pentru semnalizare ziua si instructiuni de folosire a sa pentrusemnalizare la nave si aeronave;16) un exemplar din semnalele de salvare pe un carton impermeabil sau ntr-o casetaetansa la apa;17) o trusa cu unelte pentru pescuit;18) o ratie de hrana avnd cel putin 10.000 kJ pentru fiecare persoana pe care pluta desalvare este autorizata sa o transporte; aceste ratii trebuie pastrate n ambalaje etanse laaer si depozitate n containere etanse la apa;

19) recipiente etanse la apa, continnd o cantitate totala de 1,5 l de apa dulce pentrufiecare persoana pe care pluta este autorizata sa o transporte, din care 0,5 l de persoana

pot fi nlocuiti de catre un aparat de desalinizare care poate produce o cantitate egalade apa dulce n doua zile;20) un vas inoxidabil gradat pentru baut apa;21) sase doze de medicamente contra raului de mare si cte un sac folosit n caz devoma pentru fiecare persoana pe care pluta de salvare este autorizata sa o transporte;22) instructiuni privind supravietuirea;23) instructiuni pentru luarea masurilor imediate;

24) un numar suficient de mijloace de protectie termica suficiente pentru 10% dinnumar de persoane pe care pluta este autorizata sa le transporte sau doua, care dinacestea este mai mare.

19.Descriei barca de urgen (cerine, tipuri, dotarea navelor ).

Barcile de urgenta pot fi de constructie rigida sau gonflabile, ori o combinatie aacestor doua tipuri si trebuie:- sa aiba o lungime de cel putin 3,8 m si de cel mult 8,5 m;- sa poata transporta cel putin 5 persoane n pozitie asezat si o persoana lungita.n afara de cazul cnd barca de urgenta are o selatura adecvata, trebuie sa fie prevazutan prova cu o tenda care sa acopere cel putin 15% din lungimea sa.Barcile de urgenta trebuie sa poata manevra la viteze de pna la 6 Nd si sa mentinaaceasta viteza pentru o perioada de cel putin 4 ore.Barcile de urgenta trebuie sa aiba o mobilitate si o manevrabilitate suficiente pe hula

pentru a permite recuperarea persoanelor din apa, manevra plutelor de salvare siremorcarea plutelor de salvare mari transportate de nava cnd sunt ncarcate completcu persoane si echipament sau echivalentele acestora, la o viteza de cel putin 2 Nd.O barca de urgenta trebuie sa fie prevazuta cu un motor amplasat n interiorul sau sau

cu un motor n afara bordului. Daca este prevazuta cu un motor n afara bordului,crma si echea pot face parte din ansamblul motor. Barcile de3 urgenta pot fi


11/27

prevazute cu un motor n afara bordului alimentat cu petrol, cu o instalatie dcombustibil aprobata, cu conditia ca tancurile de combustibil sa fie special protejatecontra incendiului si exploziei.Barcile de urgenta trebuie sa fie prevazute cu dispozitive de remorcaj montate cucaracter permanent si suficient de rezistente pentru manevra sau remorcarea plutelorde salvare.Barcile de urgenta trebuie sa fie prevazute cu mijloace de depozitare etans laintemperii pentru obiecte mici de echipament.

20.Care sunt cerinele pentru amplasarea la nave a locurilor de adunare i mbarcare nambarcaiuni de salvare?----------------------------------------------------------------------

21.

Enumerai i clasificai mijloacele de semnalizare pentru salvare.

a) rachetele paraut luminoasei se vor folosi att ziua ct i noaptea numai dac avemconvingerea c exist nave peaceast raz care le pot observa sau cnd exist nave nvedere, mai ales cnd mijlocul de salvare a luat legtura cu nava salvatoare, iar nava acomunicat c se afl n apropiere pe aceast raz. Durata de ardere a acestora fiind de40s;

b) faclele de mn au durata de ardere de 1 min, se vor folosi pe timp de noapte,numai cnd exist nave n vedere;

c) semnalele fumigene plutitoare sau semnalele fumigene cu declanare automatpentru colacii de salvare au o durat de meninere a fumului de cel puin 3min irespectiv 15 min, se vor folosi numai ziua, atunci cnd n zon sunt nave sau aeronave,

pe vnt se vor folosi simultan cu faclele de mn.

22.Descriei mijloacele radio de semnalizare pentru salvare (cerine, tipuri, dotareanavelor ).

Radiobalize pentru localizarea sinistrului

Radiobalizele pot fi:- radiobalize V.H.F.;- radiobalize satelit.Radiobalizele V.H.F. functioneaza pe canalul 70 V.H.F., radiobalizele satelit folosescmai multe sisteme de cautate si salvare cu sateliti.Exista trei tipuri de radiobalize satelit numite astfel:- ELT - Emergency Locator Transmitter (pentru aeronave);- EPIRB - Emergency Position Indication Radio Beacon (pentru nave);- PLBPersonal Locator Beacon (pe uscat).Componentele EPIRB - ului:

1) antena;2) generator de mesaje de pericol;


12/27

3) sistem care asigura flotabilitatea libera;4) sistem intern de testare;5) panou frontal;6) indicator de emisie;7) dezactivare manuala si telecomandata;8) surse de alimentare.

Bateriile sistemului de alimentare au capacitate suficienta pentru a asigurafunctionarea emitatorului timp de patru ore. Sistemele electrice sunt etanse (ramnetanse la 10 m sub apa circa 5 minute).

Radiobalizele trebuie sa functioneze corespunzator la o temperatura a mediuluiambiant ntre -30C si +65C. Materialele de constructie trebuie sa fie necorozibile, nusunt permise galvanizari sau alte procedee de acoperire. Radiobalizele sunt vopsite cuvopsele reflectorizante.

EPIRB Standardfunctioneaza pe frecventa 121,5/243 MHz. Activarea se face

prin scoaterea din container si eliberarea sigurantei. Comutatorul se trece din pozitiaOFF n pozitia ON. Emite timp de 48 de ore un semnal continuu bitonal. Lunar setesteaza prin trecerea comutatorului pe pozitia TEST. n ambele cazuri radiobaliza esteoperationala daca se aprinde becul indicator.

EPIRB COSPAS - SARSATfunctioneaza pe frecventa 121,5/406 MHz. Seactiveaza automat datorita unui dispozitiv hidrostatic. Activarea manuala se face printrecerea comutatorului din pozitia AUTO n pozitia ON. Emite timp de 48 de ore unsemnal continuu bitonal si un semnal codificat pentru sateliti. Lunar se testeaza prinridicarea comutatorului TEST. Radiobaliza este operationala daca:

- lampa de pozitie sclipeste;- ledul BATT lumineaza constant;- ledul 121,5 sclipeste;- ledul 406 se aprinde, se ntuneca, se stinge si iar se aprinde pe o perioada de 56secunde.Principiul de operare COSPAS - SARSAT

4.2.2. Transponderul radar

Denumirea completa n limba engleza a transponderului este Search and Rescue Radar

Transponder (S.A.R.T.).

Principiul de operare al SARTului:

Un radar obisnuit de vapor transmite un curent de pulsuri cu o nalta putere pe o frecventa fixata

ntre 9,29,5 Ghz. El va colecta ecourile receptionate pe aceeasi frecventa, folosind un display

care arata nava n centrul ecranului iar ecourile punctelor n jurul ei.

SARTul opereaza prin receptionarea pulsului de la cautarea radarului si prin trimiterea napoi a

unei serii de pulsuri, n raspuns, pe care radarul le va afisa apoi ca fiind ecouri normale. Primul

puls de ntoarcere, daca este trimis imediat, va aparea n acelasi loc n care ar fi facut-o n cazul

unui ecou normal. Pulsurile subsecvente, fiind usor ntrziate, apar pe ecranul radarului ca fiind

ecouri ale obiectelor mult mai ndepartate. Deci, este aratata o serie de puncte care indica

pozitia SARTului. Cnd nava salvatoare se apropie la aproximativ o mila marina punctele de peecran se transforma n arce de cerc concentrice. Aceasta da posibilitatea unei localizari exacte a


13/27

SARTului, el fiind n cel mai apropiat punct de observatorul radar.

Fiecare puls radar receptionat de SART va genera o transmisie constnd n 12 sweeps, utiliznd

o scara de frecvente de 9,29,5 Ghz.

4.2.3. RadiotelefonulRadiotelefoanele sunt destinate comunicatiilor duplex direct, n caz de pericol, ntre

ambarcatiunile de salvare si echipele de salvare.

La bordul navelor de peste 500 TRB, conform reglementarilor n vigoare, trebuie sa existe minim

3 radiotelefoane.

Constructia radiotelefoanelor trebuie sa fie etansa la apa si rezistenta. Trebuie sa fie

inscriptionate clar instructiunile de folosire a radiotelefonului.

Radiotelefoanele trebuie sa opereze pe canalul 16 VHF si canalul 6 VHF.

Bateriile radiotelefonului asigura o functionare de minim 8 ore n cazul n care ntr-un minut de

functionare se afla timp de 6 secunde n emisie, 6 secunde receptie si 48 secunde stand-by.

Se poate auzi pna la o distanta maxima de 100 Mm.

23.Descriei mijloacere pirotehnice de semnalizare pentru salvare (cerine, tipuri, dotareanavelor ).

a) rachetele paraut luminoasei se vor folosi att ziua ct i noaptea numai dac avemconvingerea c exist nave pe aceast raz care le pot observa sau cnd exist nave nvedere, mai ales cnd mijlocul de salvare a luat legtura cu nava salvatoare, iar nava a

comunicat c se afl n apropiere pe aceast raz. Durata de ardere a acestora fiind de40s;b) faclele de mn au durata de ardere de 1 min, se vor folosi pe timp de noapte,numai cnd exist nave n vedere;c) semnalele fumigene plutitoare sau semnalele fumigene cu declanare automat

pentru colacii de salvare au o durat de meninere a fumului de cel puin 3 min irespectiv 15 min, se vor folosi numai ziua, atunci cnd n zon sunt nave sau aeronave,

pe vnt se vor folosi simultan cu faclele de mn.

24.

Definii sinistrul naval, exemplificai.

Sinistrele reprezinta accidente navale de orice fel care pun in pericol sigurantanavigatiei si a echipajului.Exemple : - rasturnarea navelor

- explozia / incendiile- coliziunea / esuarea / abandonarea navei


14/27

25.Enumerai posibilele cauze ale unui sinistru naval.

a. Rasturnarea navelor- micsorarea stabilitatii transversale- ambarcarea marfurilor grele punte- ambarcarea necorespunzatoare a marfurilor- existenta suprafetelor lichide libere mari- inundarea unor compartimente

26.Care pot fi urmrile sinistrului naval?

- avariile la corpul navei : gauri de apa ; inundarea compartimentelor- micsorarea flotabilitatii

- deteriorarea marfii / pierderea ei- decese echipaj- poluarea mediului

27.Ce reprezint acronimele SART, EPIRB, SAR, ETA, DATUM, RCC, OSC, CSS?

SARTSearch and Rescue TransponderEPIRBEmergency Position Indicating Radio BeaconSAR - Search And Rescue

ETA - Estimated Time of AproachDATUM - Pozitia cea mai probabila a obiectului cautat la un moment dat, luandin considerare efectul derivei de la momentul cand a fost stabilita

pozitia initiala a sinistrului.RCC - Rescue Co-ordinator CentreOSC - On Scene CommanderCSS - Co-ordinator Surface Search

28.Cum este organizat la nivel mondial salvarea maritim ?

SOLASsafety of life at sea.Pe plan mondial servicii de supraveghere meteorologica a traficului maritim.

29.Ce cuprinde salvarea maritim?

Prin salvare maritima - actiunea de a scoate dintr-un pericol si a pune la adapost onava, un bun oarecare sau persoane aflate intr-o situatie deosebita pe mare sau ocean.


15/27

30.Cum se poate face coordonarea operaiunilor SAR?

Desfasurarea efectiva a operatiunilor de cautare si salvare impune coordonareaintre organele si unitatile implicate care pot fi aeronave,nave si facilitati de salvare

Metodele prin care aceasta coordonare se face variaza depinzand deorganizarea din fiecare regiune.Unitatile de baza si atributiunile lor sunt:

Unitatile de la uscatOn-scene co-ordinator OSC

31.Cine i cum stabilete OSC-ul?

Cand unitatile de salvare sunt pe cale sa se angajeze in operatiuni SAR unuldintre ei va trebui desemnat OSC cat mai repede cu putinta si de preferat ininte deajungerea in zone sinistrului.

RCC sau RSC din aria respectiva vor desemna un OSC.Daca acest lucru nueste posibil unitatile implicate vor alege prin acord mutual un OSC

Daca un OSC nu a fost desemnat prima unitate care ajunge la fata locului isi vaasuma automat indatoririle si responsabilitatile OSC-ului

32.Ce cuprinde planul SAR?

33.Clasificai unitile implicate n cutare i salvare funcie de dotare.

34.Care sunt criteriile pentru implicarea unitilor n operaiuni SAR?

35.Enumerai semnalele vizuale de pericol.

- fuzee sau bombe proiectnd stele roii lansate una cte una la intervale scurte;- semnal constnd dintr-un pavilion ptrat avnd, deasupra sau dedesubt, o bul sau un -obiect asemntor;- flcri pe nav (din cele ce pot fi produse prin arderea unui butoia cu gudron, un

butoia cu ulei, etc.);- semnal fumigen producnd un fum portocaliu;- micri lente i repetate de sus n jos a braelor ntinse lateral;

36.Enumerai semnalele sonore de pericol.

o lovitur de tun sau alte semnale explozive trase la intervale de circa un minut;sunet continuu produs de un aparat oarecare pentru semnale de cea;


16/27

37.Enumerai semnalele radio de pericol.

- semnal emis prin radiotelegrafie sau prin oricare alt sistem de semnalizare, compus dingrupul ... _ _ _ ... (S.O.S.) din Codul Morse;- semnal radiotelefonic constnd din cuvntul MAYDAY;- semnal de alarm radiotelegrafic (12 linii lungi de 4 secunde,separate printr-uninterval de o secund);

38.Descriei semnalele de salvare ziua i noaptea.

Ziuafum portocaliu / sunete de tun / pavilioane albe / miscari de brateNoaptealumini albe / faclii

39.

Care este semnificaia general a unuiun semnal cu stele verzi?

Acest loc este bun pentru DEBARCARE.

40.Care este semnificaia general a unui semnal cu stele roii?

Este extrem de PERICULOS sa se debarce aici.

41.Ce semnal transmite o aeronav dac se rotete n jurul ambarcaiunii cel puin o dat,

trece prin prova ambarcaiunii la joas nlime, balanseazaripile i se ndreapt ntr-o anumit direcie?

AVIONUL ESTE N CURS DE A DIRIJA O NAV CTRE UN AVIONSAU CTRE O NAV N PERICOL

42.Ce semnal transmite o aeronav dac se rotete n jurul ambarcaiunii cel puin o dat,trece prin pupa ambarcaiunii la joas nlime, balanseaz aripilese i ndreapt ntr-oanumit direcie?

AJUTORUL NU MAI ESTE CERUT NAVEI CREIA I ESTE ADRESATSEMNALUL

43.n comunicaiile nava-aeronav ce mesaj transmite nava cnd arboreazsteagul cudungi verticale roii i albe?

NAVA ADMITE PRIMIREA SEMNALELOR


17/27

44.Care este semnalul transmis prin micarea vertical a unui steag alb sau a braelor,ziua sau micarea vertical a unei lumini albe noaptea?

NEGATIV

45.Care este semnalul transmis prin micarea orizontal a unui steag alb ziua saumicarea orizontal a unei lumini albe noaptea?

AFIRMATIV

46.Cnd se pornesc manual radiobalizele pentru localizarea sinistrelor EPIRB itransponderele radar SART?

Cand exista o situatie potentiala de sinistru, numai cu aprobarea comandantului navei

se va transmite mesajul de primejdie. Informatiile vor fi transmise prin VHF, DSC sauINMARSAT. Daca nu se primeste confirmarea mesajului se vor porni automatradiobalizele EPIRB si transponderele radar SART.

47.Cum acioneaz ofierul de cart la recepionarea unui mesaj de pericol?

48.Ce informaii conine un mesaj de pericol?

- apelul de primejdie- semnal bitonal- MAYDAY MAYDAY MAYDAY- THIS IS- pozitia navei- natura primejdiei- felul de asistenta ceruta

49.Ce informaii conine un mesaj de rspuns pentru un mesaj de pericol?

- semnalul de primejdie MAYDAY- indicativul de apel sau orice alta forma de identificare a navei care a transmismesajul de primejdie, pronuntat de 3 ori- THIS IS- RECEIVED- MAYDAY


18/27

50.Ce informaii conine un mesaj de retransmitere a unui mesaj de pericol?

- MAYDAY MAYDAY MAYDAY- ALL STATIONS- THIS IS- RECEIVED FROM- ON FREQUENCY- AT HOUR- THE MESSAGE

51.Cine poate face controlul comunicaiilor pe timpul operaiilor SAR?

Cel care care coordoneaza traficul de primejdie sau chiar nava care se afla insituatia de primejdie.

52.Care este procedura de definire a ariei iniiale de cutare la primirea unui mesaj depricol?

CSS va marca pe harta datumul si zona initiala cea mai probabila. Zona cea maiprobabila este zona cu centrul in datum in interiorul caruia este probabil sa se afleobiectul cautat dupa ce s-a aplicat o toleranta pentru probabilele erori ale datumuluiDatorate impreciziei in raportarea pozitiei sinistrului si/sau estimarii eronate a derivei.

53.

Care sunt criteriile care au n vedere la stabilirea razei de cutare vizualpe timpuloperaiunilor SAR, exemplificai?

Pentru studiul initial al cautarii se sugereaza ca zona probabila sa fie stabilita printrasarea unui cerc cu o raza de 10Mm avand centrul in datum, incadrat intr-un patrattanget la cerc. Zona poate fi largita cand sosesc unitati suficiente de cercetare.

54.Enumerai procedeele de cutare utilizate pe timpul operaiunilor SAR.

- Cautare in patrat cu latura crescatoare- Cautare in sector-- Cautare pe drumuri paralele- Cautare coordonata nava / aeronava

55.Descriei procedeul de cutare n ptrat cresctor.

Cu o singura nava, prin care nava salvatoare va descrie patrate ale caror laturi isimaresc treptat lungimea. Schimbarile de drum se fac la 90 de grade nava parcurgandcate 2 laturi ale unui patrat de 4 8 12 16.. Mm.


19/27

56.Descriei modul de stabilire a raioanului iniial de cutare.

cerc cu o raza de 10Mm avand centrul in datum, incadrat intr-un patrat tanget la cerc

57.Descriei procedeul de cutare n sector.

Nava salvatoare va descrie triunghiuri ale caror laturi sunt de 2 Mm. Schimbarile dedrum se fac la 120 de grade la tribord, iar cautarea incepe din datum. Dupa primadesfasurare a schemei daca obiectul nu a fost gasit, schema se roteste cu 30 de gradela dreapta si se continua cautarea.

58.Descriei procedeul de cutare pe drumuri paralele cu 2 nave.

Este indicata in situatia participarii la cautare a 2 sau mai multe nave. Una din navelepartricipante la cautare va prelua coordonarea operatiunii.

59.Descriei procedeul de cutare pe drumul probabil.

-


20/27

60.Descriei procedeul de cutare nava-aeronava.

- aeronava executa cea mai mare parte a cautarii in timp ce nava cauta pe directia si cuviteza indicata de OSC , astfel incat aeronava sa o poata folosi la verificarea pozitiei (cand trece pe deasupra navei ).

61.Descriei procedeul de cautare in formaie dedublat.

- utilizata de aeronave a caror diferenta de viteaz este prea mare pentru a zbura informatie.

-

62.

Descriei procedeul de cautare coordonat prin radar.

- se aplica unei singure aeronave- unitatea de suprafata urmareste aeronava prind radar, ii previne abaterile precum sisosirea la extremitatea fiecarui segment, pentru executarea virajelor- daca se folosesc mai multe aeronave este urmarit numai seful formatiei care trebuiesa zboare la 1km inaintea formatiei.


21/27

63.Descriei procedeul de cautare cu ajutorul parasutelor luminoase

a) Cu o singura unitate de suprafata- se naviga cu nava in zona cea mai probabila; aeronava lanseaza parasuta

luminoasa la altitudine in vantul navei, astfel ca aceasta sa treaca deasupra navei lajumatatea perioadei de iluminare;

- iluminarea este maxima cand parasuta trece pe deasupra naveib) Mai multe unitati de suprafata

- spatiul dintre nave depinde de dimensiunile obiectivului cautat si de conditiilemomentului

- aeronava descrie un circuit de 180 de grade deasupra formatiei si lanseaza oserie de parasute in vantul formatiei , astfel incat acestea sa treaca pe deasupraformatiei la mijlocul perioadei de iluminare.

- la stingerea acestora se va lansa o noua serie.

- numarul parasutelor lansate depinde de lungimea frontului formatiei si deinaintarea acestuia.

64.Care sunt aciunile imediate ce vor fi ntreprinse la nav dup primirea mesajului depericol.

- confirmarea receptiei, si daca este necesar, retransmiterea mesajului- radiogoniometrarea imediata si mentinerea veghei pentru radiogoniometrare in 500kHz si/sau 2182 kHz;

- comunicarea urmatoarelor informatii catre nava in pericol :- identitatea navei care a receptionat mesajul- pozitia- viteza- ETA- Ra ( relevment ) la nava in pericol

- mentinerea unei veghe continue in frecventele de pericol:- 500 kHz- 8364 kHz- 2182 kHz- radiotelefon : 156,8 ( VHF canal 16 ), pentru navele dotate numai cu

radiotelefon- utilizarea continua a radarului- la apropierea de locul sinistruluisuplimentarea posturilor de veghe.


22/27

65.Ce pregtiri se fac la bordul navei de salvarepe timpul deplasrii ctre zonasinistrului.

- intinderea unei parame ( tinte bine ) la nivelul apei in ambele borduri pentruacostarea barcilor si salupelor

- armarea unei bigi in fiecare bord cu platforme sau plase pentru ridicareasupravietuitorilor

- montarea in ambele borduri la deschiderea cea mai de jos a bandulelor,scarilor de pisica, plase de catarat, pregatirea unor membri de echipaj pentru a intra inapa pentru a acorda ajutor

- lansarea unei plute rigiepentru a fi folosita ca statie de transbordare asupravietuitorilor. Plutele pneumatice se umfla numai in caz de necesitate;

- pregatiri la bord cu toate cele necesare pentru acordarea asistentei sanitare- cand se lanseaza barca de salvare proprie se va stabili un mijloc de

comunicatie pentru a tine permanent legatura cu nava- pregatirea pistolului pentru lansarea bandulei, precm si a unei parame

intermediara si o alta mai groasa pentru remorcaj, la nevoie.

66.Care sunt atribuiunile CSS?

- CSS trebuie sa stabileasca cele mai bune cai de salvare si sa trimita nava ceamai bine echipata, pentru recuperarea supravietuitorilor.

- CSS trebuie sa informeze statia de radio costiera despre concluziile cautarii.- CSS trebuie sa caute pana se pierde orice speranta.67.Care sunt regulile care trebuie respectate la apropierea de locul sinistrului?

- localizeaza orice transmisie EPIRB- executa veghe radar continua- noaptea foloseste proiectoarele sau alte surse de iluminare- navele sa fie vizibile pentru supravietuitori ( fumul / ziua , iluminare/noaptea)- emite semnale pentru a atentiona supraveghetorii din plutele acoperite- veghe pe intreg orizontul pentru observare- este interzis a se arunca peste bord, resturi de orice felpentru a nu fi luate

drept resturi ale sinistrelor.

68.Cum pot acorda asisten aeronavele SAR?

- lanseaza : - plute individuale- radiogeamanduri si/sau statii portabile de emisie receptie;- diferiti coloranti, semnale fumigene si facle plutitoare;- parasute luminoase

- pompe pentru plutele de salvare;


23/27

69.Cum se asigur succesul unei operaiuni SAR?

- CSS trebuie sa stabileasca cele mai bune cai de salvare si sa trimita nava cea maibine echipata, pentru recuperarea supravietuitorilor.

70.Care sunt cauzele nereuitei n cutarea fr succes?

- Erori ca determinarea pozitiei locului si a navigatiei catre punct.- Eroare in estima derivei.- Nerespectarea tintei in timpul cautarii in special cand aceasta este mica- Obiectul sinistrului s-a scufundat fara urma- Navigatia imprecisa pe timpul cautarii

71.

Cum pot fi utilizate n planificarea cutrii dovezile existenei unui sinistru?

Aceste dovezi pot localiza datumul si stabilirea unei zone de cautare.-

72.Cine hotrte abandonarea navei i care sunt aciunile imediate ntreprinse?

Abandonarea navei este hotarata numai de comandantul acesteia.- indepartarea de nava

- salvarea supravietuitorilor- verificarea mijlocului de salvare- acordarea primului ajutor medical ranitilor grav- reducerea derivei- transmiterea mesajului de pericol- semnalizarea pozitiei.

73.Cum se execut recuperarea supravieuitorilordin ap?

Pana ajung intr-o pozitie favorabila fata de nava sau in punctul de intalnirestabilit, barcile de salvare vor recupera toate persoanele aflate in apa.

Comandantul ( inlocuitorul ) va lua legatura cu toate barcile de salvare, vaconfrunta prezenta din barci cu lista de echipaj si va stabili cu exactitate ce persoanenu se afla in barci. Daca sunt persoane lipsa, comandantul va dispune ca barcile :

- sa patruleze in jurul navei pentru a descoperi persoanele aflate inca in apa- sa se inspecteze plutele de salvare precum si celelalte corpuri plutitoare

pentru a recupera persoanele aflate in ele;


24/27

74.Descriei metoda "n telegraf de transbordare a supravieuitorilor.

Supravietuitorii se transporta de la nava avariata, la nava salvatoare, prinintermediul unei parame de legatura, data sub vant, la nava avariata.

75.Descriei metoda "sub vnt de transbordare a supravieuitorilor.

Se foloseste aceasta metoda atunci cand suprafata velica a navei avariate estemai mare decat suprafata velica a navei salvatoare si astfel ofera operatiunii, unadapost sub vantul sau, iar numarul persoanelor supravietuitoare incap intr-untransport in barca.

Nava salvatoare aterizeaza sub vantul navei naufragiate, fileaza ulei si lanseazabarca de interventie de sub vant.

Barca intinde in zona petei de ulei o parama lunga, plutitoare si usoara de caresunt legate din loc in loc mai multe veste de salvare, iar la mijloc un colac de salvare.Parama este lasata in calea derivei navei avariate si cauta sa o lase sa treaca cu provasau pupa in dreptul ei, iar barca sta pe loc in zona petei de ulei cu prova in vant siasteapta ca nava naufragiata sa fie derivata spre ea.

Nava naufragiata cand ajunge la capatul paramei din apa, o ridica la bord tragecolacul de salvare langa bord de care prind naufragiatii cu centuri de salvare pe ei.

In tot acest timp nava salvatoare trece in vantul navei naufragiate si faceadapost cu corpul sau navei naufragiate si barcii, dupa care se apropie de barca si o

ridica la bord.

76.Descriei metoda "n vnt de transbordare a supravieuitorilor.

Se foloseste aceasta metoda atunci cand suprafata velica a navei naufragiate nueste prea mare si deci nu este derivata prea puternic, astfel incat barca de salvare o

poate ajunge si depasi.

77.Descriei metoda de transbordare a supravieuitorilorcu elicopterul de pe o nav ncurs de abandonare.

O suprafa de punte curat trebuie s fie pregtit n zona de ridicare i dacesteposibil s fie marcat pe ea cu vopsea alb o litera H ct mai mare. n timpulnopii navatrebuie s fie luminat ct mai puternic punndu-se n eviden n specialorice obstacol cumar fi catarge, couri de fum, etc. Trebuie avut de asemeni n vedereca iluminarea s nuorbeasc pilotul elicopterului

Pentru ridicarea n elicopter se pot folosi: centura de salvare, coul de salvare,plasade salvare, brancarda i scaunul de salvare.


25/27

78. Recomandri la transbordarea supravieuitorilorcu elicopterul din mijloacele desalvare sau din ap.

Ct timp elicopterul se afl deasupra plutei de salvare sau brciide salvare,persoanele aflate n ele se vor dispune pe ct posibil spre extremiti iborduri pentru a mri stabilitatea ambarcaiuniloripentru a degaja centrul ambarcatiunilor nvederea aciunilor de ridicare

79.Cum se acord asisten cu nava unei aeronave?

- nava salvatoare trebuie sa dea pilotului urmatoarele informatii:- directia si forta vantului;- informatii despre mare si vreme;

- daca nava naviga in paralel cu drumul de amerizare.

Daca aeronava amerizeaza langa nava, atunci nava trebuie:- sa transmita relevmente pt dirijarea aeronavei;- sa transmita semnale care sa permita aeronavei sa goniometreze nava;- ziua sa emita fum negru- noaptea sa aprinda un proiector vertical si luminile de pe punte.

80.Care sunt msurile de siguran la manevra de coborre/ridicare a ambarcaiunilor?

- Asigurati-va ca gruiele si sigurantele barcii sunt eliberate inainte de lansare

- Verificati daca intinzatoarele sunt fixate corect.- Incepeti lansarea barcii spre puntea de ambarcare prin eliberarea franei (evitati caintreaga greutate a barcii sa fie suportat de intinzatoare).- Eliberati socarele si apoi intindeti-le si asigurati-le pentru a mentine barca langacopastie.- Eliberati intinzatoarele- Dupa ambarcarea vincierului si a personalului ramas, eliberati atarnatorile simanevrati barca pt a o indeparta de corpul navei.

81.Descrieiprocedura de lansare automat a ambarcaiunilor de salvarecomplet nchise?

1. Asigurati-va ca toate legaturile au fost desfacute de la gruie si barca inaintede a o lasa pana la puntea de ambarcare.

2. Cand barca este la puntea de ambarcare, urcati in ea si ocupati-va locuriledesemnate.

3. Legati centurile de siguranta.4. Cand tot personalul este la bord, trageti de socarul de control prin gura

superioara, pentru a incepe lansarea barcii.5. Continuati sa trageti pana ce barca ajunge la cc. 2 metri deasupra apei. Opriti

coborarea, porniti motorul barcii, reluati coborarea si incercati sa eliberati carligele


26/27

cand barca este pe o creasca de val. Eliberati socarele si manevrati barca pt a o degajade corpul navei.

82.Descrieiprocedura de lansare automat aplutelor de salvare ?

- sunt prevazute cu dispozitive hidrostatice de eliberare a chingilor de legatura,pentru situatia ca nava se scufunda inainte ca acestea sa poata fi eliberate si lansatemanual.

Dispozitivul de eliberare hidrostatic, la adancimea de 3,5 m datorita presiuniiapei, elibereaza chinga de legatura a plutei de salvare. Aceasta datorita flotabilitatiisale, se ridica spre suprafata apei, saula de declansare ramanand prin intermediul uneisaule subtire, legata de nava. Salua se rupe la o anumita forta, ce permite intindereasaulei de declansare a buteliei de gaz, ce va umfla pluta.

83.Descriei rocedura de lansare manuala plutelor de salvare ?

1. Inainte de a arunca pluta de salvare in apa controlati daca capatul socaruluieste legat bine de valvula hidrostatica pentru a preveni indepartarea plutei in deriva

2. Desfaceti carligul de la centura prindere.3. Aruncati pluta peste bord.4. Trageti restul socarului in afara containerului pana simtiti rezistenta. Trageti

puternic de socar pentru a activa mecanismul de umflare a plutei.

5. Cand ati urcat in pluta taiati socarul cu un cutit si manevrati pluta departe denava folosind padelele si ancora de furtuna.

84.Cum se execut salvarea navei cu incendiu la bord?

-

85.Cum se execut salvarea navei cu avarii la corp?

-

86.Cum se execut salvarea navei cu avarii la la instalaia de guvernare?

-

87.Descriei modelele de crme improvizate.

-


27/27

88.Enumerai situaiile de euarea unei navei i fazele eurii.

- nava prinsa intre gheturi deplasata si derivata la coasta- furtuni puternice care surprind navele in apropierea coastelor in mars sau stationare- cauze de forta majora = avarii la aparatul propulsor, instalatia de guvernare lanavigatia in apropierea coastei;

89.Care sunt msurilepentru evitarea eurii?

90.Care sunt msurile imediate dup euare?

91.Enumerai metodele de salvare a echipajului unei nave euate.

92.Care sunt msurilece se ntreprind la nav dup coliziune?

93.Care sunt msurilece se iau la nav pentru asigurarea stabilitiinavei dup coliziune?

94.Enumeraimasurile din punct de vedere juridice adoptate de comandantul navei nsituaie de coliziune.

95.Care sunt ndatoririle echipajului unei nave fade pasageri?

96.Descriei pericole pentru supravieuitori.

97.Recomandri privind acordarea primului ajutorsupravieuitorilor.

CSM Raspunsuria

Documents

Transcript of CSM Raspunsuria