Cronica Romanului Mioara · 2019. 10. 29. · `n sine, acea trezire a con[tiin]ei care este primul...

20
† Ioachim B|C|UANUL, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului Postul Mare este conceput ca un timp al re`nnoirilor, al preg\tirilor pentru a primi de la Dumnezeu harul cel t\m\duitor al poc\in]ei, care produce acea schimbare substan]ial\ a mo- dului de a gândi [i f\ptui. Avem, câteodat\, con[tiin]a `nc\rcat\ [i su- fletul bolnav, trupul purtând pe umerii s\i piatra infirmit\]ilor, p\catelor, imperfec]iunilor. ~n ne- putin]a noastr\, `ncerc\m de multe ori s\ ne eli- ber\m, s\ ne restaur\m fiin]ial. ~ns\ p\catele [i f\r\delegile s-au ag\]at `n a[a m\sur\ de fiin]a noastr\, `ncât abia ne târâm, continuând, cu greutate, s\ tragem dup\ noi desaga mizerabil\, `nc\rcat\ cu tot felul de blestem\]ii, pe calea sinuoas\ [i plin\ de `ncerc\ri a golgotei fiec\ruia dintre noi. Dar Domnul Iisus ne a[teapt\ `ntru r\bdare, ar\tându-ne c\ El este „Calea, Adev\rul [i Via]a“ (Ioan 14, 6). Ar trebui, `n mod deliberat, s\ plec\m pe Calea aceasta, singura care schimb\ [i men]ine fiin]a noastr\ altoit\ pe vi]a- Hristos [i care este marcat\ cu semne ale dragostei Lui. Dar potrivnicul nostru vr\jma[, diavolul, ne `mpiedic\ [i ne [icaneaz\, a[ezân- du-ne `nainte tot felul de obstacole [i `ncercând s\ ne ademeneasc\ cu tot felul de ispite, ca s\ dezn\d\jduim [i s\ ne abatem de la calea pe care ne-a indicat-o Hristos a o parcurge. De aceea, Biserica, asemenea unei mame iubitoare de fii, este cea care, `ncorporându-ne `n trupul ei, ne indic\ perspectiva c\ii `ndumnezeirii noastre. Timpul marelui post este cel care ne ajut\ s\ preg\tim bucuria restaur\rii [i a `nvierii din moartea p\catelor. Timpul `n care se `nte]e[te r\zboiul nev\zut ~n timpul acestei perioade, noi trebuie s\ murim de dou\ ori. Mai `ntâi, cu Hristos, Cel Care a luat asupra Sa toate p\catele noastre, ]in- tuindu-le pe cruce [i apoi `ngropându-le `n tene- brele mormântului. Ca [i Nicodim din Evanghe- lie, ne putem `ntreba: Cum putem muri cu Hris- tos pentru a `nvia, apoi, `mpreun\ cu El? Având ca icoan\ jertfa hristic\, trebuie s\ purt\m cu demnitate cre[tin\ necazurile, sup\r\rile, bolile, ca pe o cruce pe care trebuie s\ ne r\stignim `n mod spiritual, a[a cum Hristos S-a r\stignit `n mod real. Dac\ reu[im aceast\ performan]\, `nseamn\ c\ murim `mpreun\ cu El [i El moare `mpreun\ cu noi. ~n al doilea rând, trebuie s\ murim p\catului. Altfel spus, trebuie s\ preg\tim con[tiin]a noastr\, sufletul nostru, via]a noastr\, `n a[a m\sur\ `ncât p\catul s\ devin\ pentru noi nu pl\cerea fiin]ei, ci du[manul ei. Acest lucru se realizeaz\ printr-o continu\ ascez\ [i d\ruire de sine. Adic\ germineaz\ `n noi momentul venirii `n sine, acea trezire a con[tiin]ei care este primul imbold al re`ntoarcerii `n spa]iul ecle- sial, unde ne a[teapt\ P\rintele luminilor. Dar acest moment al deturn\rii din calea p\catului declan[eaz\, `n acela[i timp, r\zboiul nev\zut, despre care vorbe[te Sfântul Nicodim Aghiori- tul, lupt\ duhovniceasc\ `n care r\ul `[i va ar\ta for]a sa. P\catul devine, astfel, du[manul nostru. ~n m\sura `n care nu-l mai accept\m, el ia chipul unei fiare turbate, `ncercând s\ mu[te, ca [i mai `nainte, din sufletul nostru. Hristos [i Sfin]ii P\rin]i ne `ndeamn\ s\ nu ced\m nici- cum, chiar dac\ ne reg\sim `n fa]a unui adversar superior for]elor noastre limitate [i sl\b\noage. 3 anul II (X) nr. 2 EDITORIAL Postul Mare, timpul reflec]iei, poc\in]ei [i purific\rii Anul acesta, Postul Mare `ncepe `n luna februarie, ziua a cincisprezecea. Majoritatea cre[tinilor ortodoc[i [tiu, sau cel pu]in intuiesc, c\ acest timp liturgic este cel mai complex din anul bisericesc. Este timpul `n care ei `ncearc\ s\-[i schimbe maniera de via]\ [i s\ fie mai `ndrepta]i `n fa]a con[tiin]elor lor. Vom `ncerca s\-i ajut\m `n aceste demersuri spirituale, prin `nv\]\turile care urmeaz\ a fi prezentate `n numerele din februarie [i martie ale revistei noastre.

Transcript of Cronica Romanului Mioara · 2019. 10. 29. · `n sine, acea trezire a con[tiin]ei care este primul...

  • † Ioachim B|C|UANUL,

    Episcop-vvicar alArhiepiscopiei Romanului

    [i Bac\uluiPostul Mare este conceput ca un timp al

    re`nnoirilor, al preg\tirilor pentru a primi de laDumnezeu harul cel t\m\duitor al poc\in]ei,care produce acea schimbare substan]ial\ a mo-dului de a gândi [i f\ptui.

    Avem, câteodat\, con[tiin]a `nc\rcat\ [i su-fletul bolnav, trupul purtând pe umerii s\i piatrainfirmit\]ilor, p\catelor, imperfec]iunilor. ~n ne-putin]a noastr\, `ncerc\m de multe ori s\ ne eli-ber\m, s\ ne restaur\m fiin]ial. ~ns\ p\catele [if\r\delegile s-au ag\]at `n a[a m\sur\ de fiin]anoastr\, `ncât abia ne târâm, continuând, cugreutate, s\ tragem dup\ noi desaga mizerabil\,`nc\rcat\ cu tot felul de blestem\]ii, pe caleasinuoas\ [i plin\ de `ncerc\ri a golgotei fiec\ruiadintre noi.

    Dar Domnul Iisus ne a[teapt\ `ntru r\bdare,ar\tându-ne c\ El este „Calea, Adev\rul [iVia]a“ (Ioan 14, 6). Ar trebui, `n mod deliberat,s\ plec\m pe Calea aceasta, singura careschimb\ [i men]ine fiin]a noastr\ altoit\ pe vi]a-Hristos [i care este marcat\ cu semne aledragostei Lui. Dar potrivnicul nostru vr\jma[,diavolul, ne `mpiedic\ [i ne [icaneaz\, a[ezân-du-ne `nainte tot felul de obstacole [i `ncercânds\ ne ademeneasc\ cu tot felul de ispite, ca s\dezn\d\jduim [i s\ ne abatem de la calea pe carene-a indicat-o Hristos a o parcurge. De aceea,Biserica, asemenea unei mame iubitoare de fii,este cea care, `ncorporându-ne `n trupul ei, neindic\ perspectiva c\ii `ndumnezeirii noastre.Timpul marelui post este cel care ne ajut\ s\preg\tim bucuria restaur\rii [i a `nvierii dinmoartea p\catelor.

    Timpul `n care se `nte]e[ter\zboiul nev\zut

    ~n timpul acestei perioade, noi trebuie s\murim de dou\ ori. Mai `ntâi, cu Hristos, CelCare a luat asupra Sa toate p\catele noastre, ]in-tuindu-le pe cruce [i apoi `ngropându-le `n tene-brele mormântului. Ca [i Nicodim din Evanghe-lie, ne putem `ntreba: Cum putem muri cu Hris-

    tos pentru a `nvia, apoi, `mpreun\ cu El? Avândca icoan\ jertfa hristic\, trebuie s\ purt\m cudemnitate cre[tin\ necazurile, sup\r\rile, bolile,ca pe o cruce pe care trebuie s\ ne r\stignim `nmod spiritual, a[a cum Hristos S-a r\stignit `nmod real. Dac\ reu[im aceast\ performan]\,`nseamn\ c\ murim `mpreun\ cu El [i El moare`mpreun\ cu noi.

    ~n al doilea rând, trebuie s\ murim p\catului.Altfel spus, trebuie s\ preg\tim con[tiin]anoastr\, sufletul nostru, via]a noastr\, `n a[am\sur\ `ncât p\catul s\ devin\ pentru noi nupl\cerea fiin]ei, ci du[manul ei. Acest lucru serealizeaz\ printr-o continu\ ascez\ [i d\ruire desine. Adic\ germineaz\ `n noi momentul venirii`n sine, acea trezire a con[tiin]ei care esteprimul imbold al re`ntoarcerii `n spa]iul ecle-sial, unde ne a[teapt\ P\rintele luminilor. Daracest moment al deturn\rii din calea p\catuluideclan[eaz\, `n acela[i timp, r\zboiul nev\zut,despre care vorbe[te Sfântul Nicodim Aghiori-tul, lupt\ duhovniceasc\ `n care r\ul `[i va ar\tafor]a sa. P\catul devine, astfel, du[manul nostru.~n m\sura `n care nu-l mai accept\m, el iachipul unei fiare turbate, `ncercând s\ mu[te, ca[i mai `nainte, din sufletul nostru. Hristos [iSfin]ii P\rin]i ne `ndeamn\ s\ nu ced\m nici-cum, chiar dac\ ne reg\sim `n fa]a unui adversarsuperior for]elor noastre limitate [i sl\b\noage.

    3anul II (X) nr. 2

    EEDDIITTOORRIIAALL

    Postul Mare, timpul reflec]iei, poc\in]ei [i purific\rii

    Anul acesta, Postul Mare`ncepe `n luna februarie,ziua a cincisprezecea.Majoritatea cre[tinilorortodoc[i [tiu, sau cel pu]inintuiesc, c\ acest timpliturgic este cel mai complexdin anul bisericesc. Estetimpul `n care ei `ncearc\s\-[i schimbe maniera devia]\ [i s\ fie mai`ndrepta]i `n fa]acon[tiin]elor lor. Vom`ncerca s\-i ajut\m `naceste demersuri spirituale,prin `nv\]\turile careurmeaz\ a fi prezentate `nnumerele din februarie [imartie ale revistei noastre.

  • S\ ne angaj\m la lupt\, c\ci neputin]ele noastrevor fi mic[orate prin harul lui Dumnezeu, fac-ult\]ile mentale ale fiin]ei vor fi `n]elep]ite pen-tru a g\si metode de `nvingere a du[manului. Deaceea, Postul Mare este asemuit cu plecarea`ntr-un pustiu, unde vom duce lupta cu for]elenev\zute ale r\ului.

    Omul, `n]elept administrator al darurilor divine

    Postul de 40 de zile, care precede SfintelePa[ti, este o tradi]ie `mpropiat\ `n via]a cre[tini-lor din zorii Bisericii primare. Nu putem afirmac\ primii cre[tini au stabilit tradi]ia postului. Ei

    nu au f\cut altceva decât s\ dea conota]ie hristic\la ceea ce exista ca practic\ la multe popoarep\gâne. ~n Biserica primelor secole, postul eralegat de perioada de preg\tire a botezului. Maitârziu, dup\ ce Biserica s-a institu]ionalizat,cre[tinii i-au dat postului un alt sens, acela de actde cult. Ast\zi, Biserica recapituleaz\ experien]ade veacuri a cre[tinilor care au tr\it via]a `nHristos [i prin Hristos, Cel ce ~nsu[i a postit [ine-a ar\tat valoarea duhovniceasc\ a postului.

    Pentru mul]i cre[tini, ast\zi, cuvântul post`nseamn\, `n primul rând, abstinen]\ de la anu-mite alimente. ~n realitate, postul adev\rat are [iun alt sens, mult mai profund. S\ insist\m pu]in.

    Omul este o fiin]\ complex\. Prin natura sanu este nici carnivor, nici ierbivor, vegetarian;deci, nu a fost programat de Creator pentru untip anume de alimente. Poate s\ consume totfelul de hran\ comestibil\, adaptat\ metabolis-mului s\u. Totu[i, atunci când trece de la hranavegetal\ la cea animal\, el resimte o schimbare`n organism. Schimbarea alimenta]iei constituieun factor important de evolu]ie a naturii umane,chiar social-culturale, nu numai religios-morale. De-a lungul devenirii sale intelectuale[i spirituale, omul s-a `ntrebat dac\ a se hr\nidin carnea animalelor comestibile nu `nseamn\a fi contrar [i d\un\tor fiin]ei sale, c\ci el, cafiin]\ con[tient\, care are responsabilitatea`ntregii crea]ii, ar trebui s\ se ab]in\ de la a`ntrerupe via]a unor viet\]i pentru a se hr\ni.Mul]i gânditori cre[tini s-au `ntrebat de ceHristos, `n Evanghelie, nu a proclamat princip-iul indian „ahisma“, care `nseamn\ a nu omor`animalele. ~ntrebarea nu a avut pân\ `n prezentun r\spuns satisf\c\tor. ~n fapt, nu exist\ vreoporunc\ de niciun fel `n Scripturi `n acest sens.Ba din contra, dup\ `ncetarea potopului, cândcurcubeul pecetluie[te leg\mântul lui Dumne-zeu cu Noe, acesta prime[te porunca de a sehr\ni [i din carnea animalelor, a[a cum mai`nainte se hr\nise doar din vegetale: „Tot ce semi[c\ [i ce tr\ie[te s\ v\ fie de mâncare; toatevi le-am dat ca [i iarba verde“ (Facerea 9, 3).Aceast\ porunc\ referitoare la hrana omuluiprovenit\ din carnea animalelor trebuie evaluat\`n contextul unei alte porunci, dat\ proto-p\rin]ilor, iar prin ei [i nou\: „Cre[te]i [i v\`nmul]i]i [i umple]i p\mântul [i-l st\pâni]i“(Facerea 9,1), din care reiese faptul c\ omul tre-buie s\ fie un `n]elept administrator al darurilordivine din crea]ie [i nu un risipitor al lor. Omul,ca singura fiin]\ con[tient\ [i ra]ional\, nu tre-buie s\ fie doar consumator, ci [i mediator alproniei divine. Ba mai mult, i se impune datoriade a `ngriji bine vie]uitoarele: „Cel drept aremil\ de vite, iar inima celui r\u este f\r\`ndurare“ (Pilde 12,10). Scriptura VechiuluiTestament este plin\ de jertfe, iar cea a NouluiTestament este mai nuan]at\, dar nu paradoxal\.„N\frama lui Petru“ (Fapte 11, 5-9) r\mâne em-blematic\. ~n crea]ie nu exist\ viet\]i bune [i

    februarie 2010

    EEDDIITTOORRIIAALLBBiisseerriiccaa rreeccaappiittuulleeaazz\\ eexxppeerriieenn]]aa ddee vveeaaccuurrii aaccrree[[ttiinniilloorr ccaarree aauu ttrr\\iitt vviiaa]]aa `̀nn HHrriissttooss [[ii pprriinnHHrriissttooss,, CCeell ccee ~~nnssuu[[ii aa ppoossttiitt [[ii nnee-aa aarr\\ttaatt

    vvaallooaarreeaa dduuhhoovvnniicceeaasscc\\ aa ppoossttuulluuii..

    Cronica RomanuluiCronica Romanului4Buletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    Prima duminic\ premerg\toare Pos-tului Mare se nume[te Duminica vame-[ului [i fariseului, dup\ parabola din pe-ricopa evanghelic\ ce se cite[te la SfântaLiturghie (Luca 18, 10-14).

    Hristos Domnul ne explic\ cum [i cuce con[tiin]\ trebuie s\ ne prezent\m `nfa]a Lui, dac\ ni s-au deschis u[ile poc\-in]ei, aceasta observându-se din manierade prezentare `n fa]a Domnului a dou\personaje.

    Primul, fariseul, se prezint\ `n modorgolios, plin de vanitate, seme], plin deel `nsu[i, care `ntr-adev\r observ\ la liter\toate prescrip]iile legii, nefiind nici ban-dit, nici ho], nici uciga[, r\pitor etc [i `[iprezint\ ofranda sa Domnului: „Doamne,~]i mul]umesc c\ nu sunt ca ceilal]i oa-meni, r\pitori, nedrep]i, adulteri, sau caacest vame[; postesc de dou\ ori pes\pt\mân\, dau zeciuial\ din câte câ[tig.“etc (Luca 18, 11-12). Altfel spus: Doam-ne, `]i mul]umesc c\ sunt curat `naintea Ta,prin propriile mele puteri. ~n spatele lui, `nacela[i spa]iu sacru, tot `naintea Domnului, unvame[, adic\ un repudiat al societ\]ii, cu fa]aplecat\, `[i bate pieptul cu pumnul, re-cunoscându-[i nu faptele bune, pe care nu leare, ci nelegiuirile, zicând: „Dumnezeule, fiimilostiv mie, p\c\tosului!“. (Luca 18,13).

    Apoi, Hristos concluzioneaz\, afirmândc\ acesta din urm\ „s-a `ntors mai `ndreptatla casa sa“ (Luca 18,14), adic\, cel ce era p\-c\tos, dar p\c\tos smerit, care-[i recunoa[tef\r\delegile [i nedrept\]ile, se afl\ maiaproape de Dumnezeu decât cel care esteconvins c\ este drept. A te justifica, autoa-precia, `nseamn\ a fi incapabil de progresspiritual. Autosuficien]a moral\ [i spiritual\este semnul c\ `ncerci s\ te define[ti f\r\Dumnezeu. Este ca [i cursul unui râu, carestagneaz\. {i [ti]i ce `nseamn\ ca o ap\ s\

    stagneze? Devine fetid\, transformând loculunde este `ntr-o balt\ greu mirositoare,neprimitoare [i resping\toare. A[a este [i su-fletul care nu se mi[c\ `n lumina lui Hristosprin poc\in]\, ascez\, osteneal\. Nu este bines\ te declari tu, pe tine `nsu]i, c\ e[ti sfânt,pentru c\ n-ai comis crime, n-ai asuprit, n-aijudecat pe al]ii. Sfin]ii aveau aureol\, dar nu[i-au v\zut-o singuri niciodat\, pentru c\,atâta vreme cât tr\iau pe p\mânt, se consid-erau „cei dintâi p\c\to[i“ [i cereau de laDumnezeu, asemenea vame[ului, ca Acestas\ le fie milostiv. A cere mil\ de laDumnezeu `nseamn\ a-]i recunoa[te gre[elilecomise [i a spera `n bun\voin]a luiDumnezeu, Care va face cum va voi El.

    Doamne, fac\-se voia Ta `ntru noi, caresuntem gata ca Tu s\ vii `n s\la[ul sufletelornoastre [i noi s\ lucr\m prin Tine, nu voianoastr\, ci a Ta.

    DDuummiinniiccaa vvaammee[[uulluuii [[ii ffaarriisseeuulluuii::

    Mântuirea câ[tigat\ prin mila lui Dumnezeu [i poc\in]a oamenilor

  • CCrree[[ttiinnuull ccaarree-[[ii aassuumm\\ eexxppeerriieenn]]aa cceelloorr ppaattrruu ppoossttuurrii ddee ppeesstteeaann,, ddee[[ii ppiieerrddee cceevvaa ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree ffiizziicc,, ttrruuppeesscc,, ccââ[[ttiigg\\ ccuummuulltt mmaaii mmuulltt ddiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree ssuufflleetteesscc,, cc\\ccii oorriiccee aabbssttiinneenn]]\\eessttee uunn eeffoorrtt aall ffiiiinn]]eeii nnooaassttrree iinntteerriiooaarree nnuu ccaa eexxppeerriieenn]]\\ `̀nn ssiinnee,,

    ccii ccaa uunn mmiijjlloocc ddee aa nnee ffaaccee mmaaii aacccceessiibbiillii iiuubbiirriiii ddiivviinnee..

    5anul II (X) nr. 2

    viet\]i rele, ci, dup\ sintagma patristic\, „toatesunt curate celui curat“.

    Via]a ca act de cultPrin urmare, nu-i nicio porunc\ scripturis-

    tic\ expres\ `n care s\ se arate c\ omul trebuies\ fie numai vegetarian. Dar `n anumite pe-rioade ale anului, a[a cum spune un teolog oc-cidental ortodox (episcopul Antoine Blaum)omul trebuie s\ se `nal]e deasupra instinctuluide a fi m\celar. Efectele acestei abstinen]e tre-buie s\ le simt\ nu numai `n trupul s\u, ci [i `nsuflet. Este demonstrat faptul c\ atunci cândtrupul `ncepe s\ renun]e la carne, devine mailejer [i chiar mai s\n\tos.

    Sunt, deci, anumite schimb\ri `n maniera dehran\ [i de comportament, care favorizeaz\via]a spiritual\, duhovniceasc\. Alimenta]iaeste o participare sau o form\ de comuniune curoadele naturii. Pâinea, spre exemplu, estetrupul grâului; mânc\rurile din legume suntconstituite din trupurile plantelor. Noi, prinhrana de toate zilele cu care ne `ntre]inem exis-

    ten]a biologic\, comunic\m cu natura `ncon-jur\toare. Prin alimente devenim „con-sangvini“ cu crea]ia lui Dumnezeu. Crea]iatr\ie[te prin noi, atâta vreme cât o consum\m `nmod con[tient. Evident c\ putem mânca [i dincarnea animalelor, dar acestea, atunci când suntsacrificate sufer\, au team\, sunt torturate [icând le consum\m carnea, consum\m toateaceste st\ri ale lor. ~ntr-adev\r [i plantele auvia]\, `ns\ nu au acela[i metabolism ca ani-malele. Ele se hr\nesc din lumin\ [i ap\ (foto-sinteza), iar atunci când le consum\m `n timpulpostului, `nso]i]i de rug\ciune, lumin\ [i duhintr\ `n fiin]a noastr\. ~n orice caz, abstinen]a,chiar temporar\ de la produse animale, este in-dubitabil un lucru minunat. Astfel, cre[tinulcare-[i asum\ experien]a celor patru posturi depeste an, de[i pierde ceva din punct de vederefizic, trupesc, câ[tig\ cu mult mai mult dinpunct de vedere sufletesc, c\ci orice abstinen]\este un efort al fiin]ei noastre interioare nu caexperien]\ `n sine, ci ca un mijloc de a ne facemai accesibili iubirii divine. De fiecare dat\când zicem nu afectelor, ne fortific\m, ne`nduhovnicim, adic\ `nduhovnicim sim]irile

    trupurilor noastre. {i invers, atunci când l\s\m`n fiin]a noastr\ s\ prevaleze afectele, sim]uriletrupe[ti, se creeaz\ degringolad\ fiin]ial\ [isl\bim suflete[te. Astfel, omul se afl\ la r\spân-tia a dou\ c\i, prin cele cinci sim]uri ale sale,care sunt asemenea unor ferestre, putând s\„respire“ harul divin sau s\ r\mân\ victim\ atenebrelor infernului. Reversul c\ii harice as-cendente este calea glis\rii iremediabile petreptele p\catului. Dac\ Euharistia este „docto-ria nemuririi“, p\catul este o otrav\ care`mboln\ve[te fiin]a, a[a cum cânt\m `nParaclisul Maicii Domnului: „Pentru p\catelemele mi se `mboln\ve[te trupul, sl\be[te sufle-tul meu, N\sc\toare de Dumnezeu“.

    Postul mai are [i un alt folos duhovnicesc,acela de a trezi con[tiin]a c\ suntem `n fa]a luiDumnezeu pururea, indiferent de ceea cefacem. Când avem con[tiin]a c\ faptele noastretrebuie s\ se desf\[oare sub ochiul providen]ial[i atoatev\z\tor al lui Dumnezeu, atunci [i via]anostr\ devine un act de cult. Atunci când absti-nen]a de la mâncare [i b\utur\ devine doar ocur\ de sl\bire, se pierde sensul religios al pos-

    Duminica a doua din perioada de preg\tire pentru Postul Mare senume[te Duminica fiului risipitor, potrivit parabolei care se cite[te laSfânta Liturghie, luat\ din Evanghelia Sfântului Luca (15, 11-32).

    Cei care au cultura pinacotecilor, poate au v\zut vreodat\ o copie sauchiar tabloul original al marelui renascentist Rembrandt, capodopera„~ntoarcerea fiului risipitor“. Este reproducerea `n culoare a prea-cunoscutei parabole despre acest fiu care a p\r\sit casa p\rintelui s\u,mânat fiind de orgoliul personal. ~ntoarcerea s-a produs dup\ „venirea`n sine“, ca o con[tientizare a `ndep\rt\rii, ruperii [i `nstr\in\rii demediul firesc al vie]uirii sale. Starea dramatic\ a fiului a provocat`ntoarcerea [i primirea `n bra]ele protectoare ale lui Dumnezeu.

    Lumea, mai ales cea contemporan\, `[i g\se[te asem\narea `n acesttablou, `n aceast\ sublim\ scen\. Ast\zi, `n mod egoist, umanitatea`ncearc\, ca [i babilonienii de odinioar\, s\-[i construiasc\ viitorul prinea `ns\[i, „`n\l]ându-se“ spre un absolut, spre o deificare proprie, f\r\s\ mai conteze pe Dumnezeu, Care r\mâne, totu[i, r\bd\tor, `n fa]a u[ii[i a[teapt\ venirea lumii `n sine. A construi f\r\ Dumnezeu `nseamn\r\t\cire [i `ndep\rtare de scopul pentru care lumea a fost creat\. ~n acesttimp, Dumnezeu milostiv [i plin de iubire a[teapt\, a[teapt\ mereu.

    Din Evanghelie, afl\m c\ fiul a revenit renun]ând la orgoliul pro-priu. Bine`n]eles c\ avea ru[ine s\ se `ntoarc\ ca un cer[etor, de vremece plecase ca un bog\ta[, dar s-a `ntors, s-a poc\it [i a fost reintegrat `niubirea lui Dumnezeu. De-ar face toat\ lumea la fel, s-ar instala via]aedenic\ `nc\ de pe p\mânt [i Dumnezeu ar fi totul `ntru toate [i toate arfiin]a prin El, `ntr-o continu\ comunicare [i primire a energiilor necre-ate ale iubirii dumnezeie[ti.

    S\ lu\m aminte la fiul risipitor [i vom `n]elege care este adev\ratulsens al parcursului terestru al fiec\ruia dintre noi!

    DDuummiinniiccaa ffiiuulluuii rriissiippiittoorr::

    C\l\toria lumii spre Dumnezeu~ntoarcerea fiului risipitor,`n viziunea lui Rembrandt(cca. 1669)

  • EEDDIITTOORRIIAALL

    februarie 2010

    FFiirreeaa uummaann\\,, sseeppaarraatt\\ `̀nn iinnddiivviidduuaalliitt\\]]ii,, eessttee rreezzuullttaattuull pp\\ccaattuulluuii [[ii ddee aacceeeeaa,,

    rreessttaauurraarreeaa eeii ssee rreeaalliizzeeaazz\\ pprriinn nneeggaarreeaa iiuubbiirriiiieeggooiissttee [[ii `̀mmpprroopprriieerreeaa iiuubbiirriiii ffiillaannttrrooppiiccee..

    Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    6

    tului [i nu mai este o jertf\, o ascez\ ziditoare,nu mai este o liturghie. ~n astfel de situa]ie, tot

    voalul sacru al vie]ii spirituale `[i pierde carac-terul de tain\: rug\ciunile [i lecturile spirituale

    devin un pietism; participarea la sfintele slujbeo tradi]ie stereotip\.

    Duminica s\pt\mânii a treia, preg\titoarepentru Postul Mare, se nume[te Duminica~nfrico[\toarei judec\]i sau a l\satului sec decarne. Din punct de vedere cronologic, ea co-incide cu vechea s\rb\toare p\gân\ a car-navalului care marca `ncetarea perioadei hi-bernale [i `nceputul prim\verii timpurii.Soarele `ncepe s\ fie prezent mai mult pebolta cereasc\, semn al apropierii S\rb\toriiluminilor de la Pa[ti. ~n Occident [i `n tradi]iaruseasc\, `n aceast\ zi de duminic\ [i-n toat\perioada s\pt\mânii urm\toare, hrana princi-pal\ este „blini“, un fel de cl\tite, care sim-bolizeaz\ soarele ce str\luce[te. Toate acestecutume vizeaz\ adorarea lui Dumnezeu, Carene-a dat via]a [i crea]ia, `n care s\ ne desf\t\mspre scopul cel bun.

    Firea uman\, separat\ `n individualit\]i, este rezultatul p\catului

    ~n aceast\ duminic\, la Sfânta Liturghie, secite[te din Apocalipsa Mic\ a SfântuluiEvanghelist Matei, `n care se vorbe[te desprecriteriile Judec\]ii de Apoi, ca `mpliniri aleporuncii iubirii fa]\ de cel\lalt: „C\ci fl\mândam fost [i Mi-a]i dat s\ m\nânc; `nsetat amfost [i Mi-a]i dat s\ beau; str\in am fost [i M-a]i primit; gol am fost [i M-a]i `mbr\cat; bol-nav am fost [i M-a]i cercetat; `n temni]\ amfost [i a]i venit la Mine“. (Matei 25, 35-36).Din aceste tulbur\toare cuvinte ale Supremu-lui Judec\tor, `n]elegem c\ drumul spre Dum-nezeu nu este prin noi `n[ine, ci prin cel\lalt [icu cel\lalt. Este taina naturii umane createdup\ chipul lui Dumnezeu [i care presupunecomuniune interpersonal\. Firea uman\, sepa-rat\ `n individualit\]i, este rezultatul p\catului[i de aceea, restaurarea ei se realizeaz\ prinnegarea iubirii egoiste [i `mproprierea iubiriifilantropice. Aceasta din urm\ are valoare so-teriologic\ doar ca rezultat al `mplinirii porun-cilor divine. Noi trebuie s\ slujim lui Dumne-zeu prin aproapele. Atâta vreme cât nu avemaceast\ con[tiin]\ a existen]ei aproapelui [itr\im `ntr-o lume individualist\, egoist\,meschin\ [i violent\, nu vom avea [ansa s\auzim blândul glas: „~ntrucât a]i f\cut unuiadintr-ace[ti fra]i ai Mei, prea mici, Mie Mi-a]if\cut“ (Matei 25,40); „Intra]i `n bucuria Dom-nului vostru“ (Matei, 25,23). Chiar dac\

    tendin]a actual\ a lumii noastre este de a urmaexemplul marilor puteri politice [i implicit alculturii lor, cu toate implica]iile ei, `ntr-ogoan\ globalizant\ [i secularizant\, rezultatulnemaifiind omul religios, ci omul civilizat,cuvintele Scripturii sunt [i vor r\mâne la felde veridice. De aceea, pentru omul modern,care se define[te mai mult ca produs al civi-liza]iei [i tehnicii [i mai pu]in ca om al cultu-lui [i culturii, cuvintele Judec\]ii din Urm\ vorp\rea cu atât mai contrariante.

    Fie ca Domnul s\ Serecunoasc\ `n noi

    A[adar, la Judecat\, Domnul Hristos nu neva `ntreba ce fel de cas\ am avut, sau câ]imetri p\tra]i a avut casa `n care am locuit, darne va `ntreba câte persoane am primit cudragoste `n casa noastr\ [i le-am osp\tat; nu neva `ntreba ce ma[in\ am condus, sau ce marc\a avut ma[ina noastr\, ne va `ntreba, `nschimb, pe câ]i dintre cei ce nu aveau un mi-jloc de transport i-am luat `n ma[ina noastr\ [ii-am dus s\-[i rezolve treburile lor, rupând dintimpul nostru; Hristos nu ne va `ntreba ce

    haine am `mbr\cat, sau de la care creator demod\ ni le-am cump\rat, dar ne va `ntreba pecâ]i din cei goi i-am `mbr\cat din haineleprocurate de noi; Domnul nu ne va `ntreba câtde mare a fost cuantumul salariului nostru, cidac\ ne-am `njosit pentru a-l ob]ine, [i pe câ]is\raci i-am ajutat cu banii pe care i-amcâ[tigat cinstit; Iisus nu ne va `ntreba ce pro-fesie am avut `n aceast\ lume, dar ne va`ntreba dac\ am pus `n slujba profesiei noastretot ce am avut mai bun; Dreptul Judec\tor nune va `ntreba câ]i prieteni am avut `n via]ap\mânteasc\, ci pentru câ]i oameni am fostnoi prieten; Mântuitorul nu ne va `ntreba pecine am avut vecin `n satul sau `n imobilul `ncare am locuit, dar ne va `ntreba, totu[i, ce felde vecin am fost noi celorlal]i; Dumnezeu nune va `ntreba de câte ori am fost la Biseric\,sau de câte ori ne-am `mp\rt\[it cu SfinteleTaine, ci ne va `ntreba c=t de con[tien]i amfost de calitatea noastr\ de pietre vii aleTrupului S\u tainic [i de prezen]a Lui real\ [isubstan]ial\ `n Sfânta Euharistie; DomnulIisus nu ne va `ntreba din ce popor facemparte sau care este culoarea pielii noastre, darne va `ntreba dac\ am descoperit `n orice omchipul lui Dumnezeu, `n perespectiva asem\-n\rii cu El.

    S\ dea Dumnezeu s\ putem r\spunde latoate aceste posibile `ntreb\ri, astfel `ncât Els\ Se recunoasc\ `n noi [i `n faptele pe care le-am f\cut spre slava Sa!

    DDuummiinniiccaa ~~nnffrriiccoo[[\\ttooaarreeii jjuuddeecc\\]]ii

    Restaurarea prin comuniune

    Judecata de Apoi, fresc\ de la M\n\stirea Vorone]

  • BBiisseerriiccaa nnee iinnvviitt\\ llaa iieerrttaarree ssiinncceerr\\ [[iinneeccoonnddii]]iioonnaatt\\.. CCrree[[ttiinniiii nnuu ppoott ttrr\\ii uunniiii ccuu aall]]iiii

    ff\\rr\\ iieerrttaarree,, ff\\rr\\ rreeccoonncciilliieerree,, ff\\rr\\ ppaaccee..

    7anul II (X) nr. 2

    Preg\tirile pentru botezul ~nvierii

    Potrivit rânduielilor statornicite de Sfin]iiP\rin]i, Postul Mare, `n Biserica Ortodox\, se`ncheie `n Sâmb\ta lui Laz\r, dup\ careurmeaz\ o s\pt\mân\ tot de post, pân\ la Pa[ti.Dar [i cele 40 de zile de post autentic au o pe-

    rioad\ de preg\tire, prin c=teva s\pt\mâni spe-ciale din punct de vedere liturgic. ~n vremurilemai vechi, chiar societatea `[i schimba manierade lucru. Spre exemplu, `n prima s\pt\mân\ [i`n ultima, cea a Patimilor, orice loc de divertis-ment `[i `nchidea por]ile; oamenii se reuneau `njurul bisericilor sau creau alte forme de reuni-uni, `n care reflectau, se rugau, `[i etalau ideile

    constructive, culturale [i spirituale; se spove-deau, se `mp\rt\[eau, amplificau `mplinireavirtu]ilor. De unde veneau aceste lucruri?

    ~n Biserica primar\, cei care cereau botezulse preg\teau cu grij\, cu mult timp `nainte, chiarcu un an sau doi. (Ast\zi se vine la Botez f\r\nicio preg\tire prealabil\, f\r\ nicio catehizare,nici a p\rin]ilor n\sc\tori, nici a na[ilor, nici a

    Duminica dinaintea postului se nume[teDuminica l\satului sec de brânz\, sau aIzgonirii lui Adam din Rai, dar mai estecunoscut\ [i sub denumirea de Duminicaiert\rii. ~n acest\ zi, `n Biserica primar\, cate-humenii care se preg\teau pentru cel mai difi-cil examen - de a ierta pe to]i cei care `i ofen-saser\ sau le f\cuser\ vreun r\u oarecare - tre-buiau s\ `mplineasc\ porunca Domnului carezice: „C\ de ve]i ierta oamenilor gre[elile lor,ierta-va [i vou\ Tat\l vostru Cel ceresc“(Matei 6,14), a[a cum se va citi `n Evangheliade rând, la Sfânta Liturghie.

    Nimic mai comprehensibil, mai simplu [imai logic decât acest ra]ionament divin! Nuputem, bine`n]eles, s\ mergem `naintea luiDumnezeu [i s\ spunem aproapelui iart\-m\,având piatra `n mân\ gata s\-l lovim. Deaceea, Biserica ne invit\ la iertare sincer\ [inecondi]ionat\. Cre[tinii nu pot tr\i unii cual]ii f\r\ iertare, f\r\ reconciliere, f\r\ pace.Suntem fiin]e ra]ionale, oameni con[tien]i [itrebuie s\ [tim s\ ne iert\m reciproc, c\ci dac\nu ajungem la acest stadiu, lumea se trans-form\ `n haos, plin\ de r\utate [i neorânduial\.

    „Iart\-m\!“ - „Te iubesc!“~n Biserica primar\ exista `n fiecare comu-

    nitate iertarea mutual\. Obiceiul se maip\streaz\ doar prin m\n\stiri. ~n Duminical\satului sec de brânz\, monahii se adun\ laslujba vecerniei. La sfâr[it, stare]ul sau celrânduit de acesta cite[te o rug\ciune de dezle-gare `naintea postului, dup\ care monahii `[ifac metanie adânc\ unii altora `n parte. Dac\sunt [i laici [i ace[tia fac la fel. Cred c\ ar fibine ca obiceiul acesta s\ se reintroduc\ [i `nparohii. S\ nu uit\m c\ atunci când spuiaproapelui t\u „iart\-m\“, aceasta se traduce,`n sens duhovnicesc, cu „te iubesc“.

    ~n ob[tile monahale din perioada primar\ acre[tinismului, `nainte de Postul Mare, dup\Vecernia de duminic\ seara, monahii se iertaureciproc [i plecau singuri `n pustie sausih\strie pentru a petrece timpul postului, os-

    tenindu-se `n felul lor, cum frumos este re-latat\ aceast\ experien]\ [i `n „Via]a SfinteiMaria Egipteanca“, scris\ de patriarhulSofronie. Aceast\ iertare avea [i rolul separ\riipentru totdeauna, c\lug\rii [tiind primejdiilepustiului, unde puteau fi mânca]i de fiareles\lbatice sau uci[i de bandi]ii care cuno[teaucutuma monahal\.

    S\ revenim la Bunul DumnezeuDuminica aceasta, a[a cum am spus, este

    dedicat\ [i evenimentului din zorii umanit\]ii,tragedia izgonirii lui Adam din raiul desf\t\rii[i a pierderii implicite a comuniunii cu Dum-nezeu, consecin]e ale neascult\rii [i nerecu-no[tin]ei fa]\ de Acesta. Porunca primit\ de A-dam a fost o porunc\ a postului, a abstinen]ei,ca exerci]iu ascetic de maturizare a fiin]ei u-mane din care trebuia s\ rezulte un Adam ra-]ional, responsabil, asemenea Creatorului s\u.

    Prin ascultarea pân\ la moarte, Iisus, Adamcel nou, va corecta neascultarea protop\rin]ilor[i va recâ[tiga demnitatea de fiu [i partener dedialog al omului cu Dumnezeu. Biserica vreas\ aminteasc\, prin aceasta, c\ to]i suntemp\c\to[i, c\ci Adam suntem noi. „To]i s-auab\tut, `mpreun\ netrebnici s-au f\cut. Nu estecel ce face bine, nu este pân\ la unul“, zicepsalmul (Psalmul 52, 4 ). Adic\ to]i am luat altdrum decât cel indicat de Hristos. To]i amc\zut `n p\catul neascult\rii, al mândriei, alegoismului, al avari]iei etc. Nu facem decâtvoia noastr\, f\r\ s\ ne mai corel\m cu voin]alui Dumnezeu pentru noi. ~ns\ to]i ne reg\sim`naintea milostivirii lui Dumnezeu. Hristos avenit s\ mântuiasc\ pe Adam, deci [i pe noi,cei ce ne `ntoarcem [i regret\m gre[elile pecare le-am f\cut. Postul Mare este deci un timpprielnic, care ne ofer\ cadrul firesc al ex-ercit\rii poc\in]ei [i al mântuirii.

    Bunul Dumnezeu s\ ne `nso]easc\ `n acestdemers sfânt [i fiin]ial!

    DDuummiinniiccaa IIzzggoonniirriiii lluuii AAddaamm ddiinn RRaaii

    Hristos a venit pentru fiecare dintre noi

  • ~~nn lluummiinnaa ddiivviinn\\ nnee ppuutteemm vveeddeeaa `̀nnttrreeaaggaa iinnccoonnssiisstteenn]]\\,, aaddiicc\\ nneeppuuttiinn]]aa ddee aa-LL iiuubbii

    ppee DDuummnneezzeeuu [[ii nneevvrreeddnniicciiaa nnooaassttrr\\..EEDDIITTOORRIIAALL

    februarie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    8

    credincio[ilor, care primesc `n mijlocul lor unnou m\dular al Trupului tainic al lui Hristos).Aceast\ perioad\ de preg\tire preceda Pa[tile.~n luminoasa zi a Pa[telui, mul]imile de catehu-meni erau botezate [i se `mp\rt\[eau cu Trupullui Hristos `n Liturghia pascal\. Aceast\ prac-tic\ baptismal\ s-a extins, cu timpul, [i `n cadrulaltor s\rb\tori: Cr\ciun [i Rusalii. Botezul seoficia `n Liturghie, practic\ la care ar trebui s\se revin\. ~nainte, catehumenii, `n perioada pos-tului, trebuiau s\ citeasc\ `ntreg Vechiul Testa-ment, cele patru Evanghelii [i s\ se preg\teasc\prin poc\in]\ [i ascez\. De aceea, mai târziu,pentru cre[tini, perioada Postului Mare, dup\modelul baptismal, a devenit o perioad\ depoc\in]\, fapte bune [i de lectur\ duhovni-ceasc\. Dac\ urm\rim slujbele din aceast\ pe-rioad\, observ\m c\ ele se constituie din nu-meroase lecturi din Vechiul Testament [i imnede poc\in]\, care subliniaz\ nevoia de re`nnoire,cur\]ire interioar\, sp\lare [i purificare.

    Suntem mereu `n mi[care c\tre punctul ul-tim al vie]ii, pa[tile nostru, pe care conven]ional`l numim moarte, [i, din când `n când, mersul

    vie]ii trebuie purificat. Via]a noastr\ poate fiasem\nat\ cu o ap\ curg\toare, care, `n trecereaei, se polueaz\ de negreala p\catelor. Asemeneaapei râului, care trece, uneori, prin sta]ii de epu-rare, unde este cur\]at\ de toat\ mizeria pe careo adun\ `n curgerea ei, tot a[a [i omul trebuie s\treac\ prin sta]ii de purificare (poc\in]\), pentrua i se cur\]a sufletul de f\r\delegile pe care le-af\cut dup\ botez. Iat\ de ce postul este un timpal reflec]iei, al poc\in]ei, al purific\rii, pentru a`ntâmpina ~nvierea `n haine luminate, ca celeprimite la botez.

    Trepte care duc spre lumina Pa[telui

    Marele Post are o structur\ liturgic\ [itradi]ional\ minunat\. Fiecare zi sau s\pt\mân\are un sens aparte, simbolic. Semnifica]iafiec\rui timp liturgic vine de la duminica ce`ncepe s\pt\mâna, iar s\pt\mânile devin treptecare duc spre lumina Pa[telui.

    Cum am ar\tat mai sus, Postul Mare `ncepecu o perioad\ preg\titoare. Prima Duminic\ a

    acestei perioade se nume[te Duminicavame[ului [i fariseului, iar specificitatea litur-gic\ este dat\ de imnul de poc\in]\: „U[ilepoc\in]ei deschide-mi mie, D\t\torule devia]\“. Prin urmare, trebuie s\ ne deschidem su-fletele `naintea lui Dumnezeu [i prin El s\`ncepem adev\rata via]\ pe P\mânt, `n perspec-tiva celei cere[ti. Dar ce `nseamn\ adev\ratavia]\? Este via]a tr\it\ `n dimensiunea dragosteilui Dumnezeu [i cea a oamenilor con[tien]i c\sunt sc\lda]i `n aceea[i dragoste. Este via]a `ncare ne debaras\m de ceea ce este non-esen]ialpentru ea. Atunci când ne deschidem `n fa]a luiDumnezeu, suntem `naintea unei Lumini carelumineaz\ fiin]a noastr\ `ntreag\ [i ne putemobserva neputin]ele, lipsurile [i nimicnicia. ~nlumina divin\ ne putem vedea `ntreaga incon-sisten]\, adic\ neputin]a de a-L iubi peDumnezeu [i nevrednicia noastr\.

    Dar ce poate s\ fac\ omul `n acest moment?S\ r\mân\ inert, „ca un bu[tean“, a[teptând caaceast\ lumin\ s\ lucreze `n el? Oare acest faptnu anuleaz\ libertatea [i independen]a persoanei?

    ~ntoarcerea fiului risipitor, fresc\ din Catedrala „Sf. Cuvioas\ Parascheva“, Roman

  • PPooddooaabbaa eexxtteerriiooaarr\\ aa bbiisseerriicciiii ppooaattee ffii ddiissttrruuss\\,, ddaarr ccrreeddiinn]]aa cceeaa aaddeevv\\rraatt\\ `̀nn DDuummnneezzeeuu,, `̀nncchhiinnaatt`̀nn TTrreeii PPeerrssooaannee - TTaatt\\ll,, FFiiuull [[ii DDuuhhuull SSffâânntt -,,

    nnuu ppooaattee ffii `̀nnll\\ttuurraatt\\,, ddiissttrruuss\\,, aanneeaannttiizzaatt\\..

    9anul II (X) nr. 2

    {tim c\ Dumnezeu nu ne mântuie[te f\r\voia noastr\. Atunci când „lumina lui Hristoslumineaz\ tuturor“, cum se va spune `n fiecare

    Liturghie `nainte sfin]it\, din aceast\ perioad\,trebuie s\ `nceap\ [i efortul personal pentrudebarasarea de p\cate. Atâta vreme cât

    Dumnezeu ne deschide u[a poc\in]ei, suntemcon[tien]i c\ trebuie s\ intr\m pe aceast\ u[\,p\[ind pe drumul indicat de Hristos, cel al

    Prima duminic\ din Marele Post este con-sacrat\ biruin]ei `nv\]\turii cre[tine `n lupta cuiconoclasmul, numit\ [i Duminica Ortodo-xiei. ~n ce const\ acest triumf?

    Triumful dreptei credin]eAceast\ duminic\ a fost instituit\ [i legat\

    de Sinodul al 7-lea ecumenic de la Niceea, din787, unde s-a restabilit cultul icoanelor. Pân\atunci, câ]iva `mp\ra]i – reprezentan]ii puteriipolitice bizantine – s-au opus cinstirii icoa-nelor [i au ordonat scoaterea lor din l\ca[urilede `nchinare [i institu]ii, perioad\ nefast\,cunoscut\ `n istorie ca perioada iconoclasmu-lui. Iconomahilor [i ac]iunii lor s-a opuspoporul cre[tin, reprezentat de teologi ren-umi]i, `ntre care Sfântul Ioan Damaschin [iPetru Studitul. Ace[tia n-au `nvins prin sabie,ci prin duh. Ierarhii [i teologii au triumfat prinhot\r=rile unui sinod, principiul sinodalit\]iifiind for]a Bisericii. Ortodoxia trebuie deci s\triumfe nu prin for]a politic\ exterioar\ ei, ciprin for]\ spiritual\. Când Biserica, alt\dat\,recurgea la puterea exterioar\, ea pierdeadreptul de a se mai numi Biserica lui Hristos.Vorbim, bine`n]eles, de Biserica `n calitatea eide adunare v\zut\ a credincio[ilor.

    Prin urmare, triumful credin]ei nu rezid\`n magnificen]\ sau grandoare exterioar\,aceasta nefiind compatibil\ cu statutul ei deTrup al lui Hristos, ci `n cea interioar\, spiri-tual\, duhovniceasc\. E adev\rat c\ exist\ ostr\lucire exterioar\ [i `n Biseric\, dar aceastavrea s\ arate frumuse]ea, triumful credin]ei `nHristos Iisus, care devin cauza acestei forme.Podoaba exterioar\ a bisericii poate fi distrus\- [i avem atâtea exemple `n istorie -, darcredin]a cea adev\rat\ `n Dumnezeu, `nchinat`n Trei Persoane – Tat\l, Fiul [i Duhul Sfânt –,nu poate fi `nl\turat\, distrus\, aneantizat\.

    Unde `l putem vedeape Hristos?

    Nu `ntâmpl\tor se cite[te `n aceast\ du-minic\ pasajul din Evanghelia Sfântului Ioan(Ioan,1, 43-51) `n care Filip din Galileea nea-murilor, dup\ ce `ntâlne[te pe Iisus Hristos,spune prietenilor lui: „Am g\sit pe Mesia“,adic\ Eliberatorul, Izb\vitorul, Mântuitorul.

    „Cum?, Unde?“, `l `ntreab\ viitorii ucenici ailui Hristos, [i Filip le r\spunde prin acele cu-vinte remarcabile: „Veni]i [i vede]i!“. Acestecuvinte, de la Hristos `ncoace, sunt cuvinteleBisericii pe care le repet\ [i prin care suntchemate popoarele s\ vin\ [i s\ vad\ undelocuie[te Hristos.

    Numero[i sunt ast\zi cei care pun aceast\`ntrebare Bisericii, mai ales c\ aceast\ institu]iedivino-uman\ este considerat\ uneori `nvechi-t\, caduc\, f\r\ r\spuns la `ntreb\rile societ\]ii.Biserica r\spunde, ca [i apostolul de alt\dat\,prin „apostolii“ s\i de ast\zi: „Vino [i vezi!“.Dac\ tu vrei s\ vezi `n Biseric\ o institu]ie caoricare alta de pe p\mânt, nu vei g\si r\spuns laaceast\ c\utare. ~ns\ vino [i vezi adev\rul luiHristos, l\sat ca tezaur umanit\]ii. Vino [i vezipe Hristos, frumuse]ea Sa, mila Sa pentru oa-menii nec\ji]i [i `ntrista]i, iubirea Sa debor-dant\, crucea Sa, suferin]a Sa. Vino [i prime[tesfin]enia evanghelic\, for]a sa de ne`nvins, carea traversat secole, `n ciuda persecu]iilor.

    Nu veni]i s\ vede]i aici p\c\to[ii care ocompun, suferinzii ei [i unii dintre slujitorii einedemni de a fi mini[tri [i administratori aitainelor lui Dumnezeu, adic\ func]ionarii, numisionarii ei, ci veni]i s\ v\ `ntâlni]i cu sfin]ii,casnicii [i prietenii lui Dumnezeu, din toate

    timpurile [i locurile, care au manifestat prinvia]a lor personal\ idealul evanghelic, care`ncarneaz\ acest ideal `n via]a eclesial\, careau tr\it ceea ce le-a indicat Hristos: izgoniri,prigoniri, necazuri, exil, torturi pân\ la mar-tiriu [i care au m\rturisit [i ar\tat dragostea fa]\de orice neam, care au fost `n slujba [i slujireaoamenilor, `ntru r\bdare [i smerenie. ~ntâlnindpe ace[tia `n Biseric\, te `ntâlne[ti cu Hristos[i-L vezi cu ochii min]ii [i ai sufletului, iaraceasta este mult mai important decât a-Lvedea cu ochii biologici.

    Valoarea sfin]ilor~n pericopa apostolului zilei, luat\ din

    Epistola c\tre Evrei (cap 11, 24-26; 32-40) suntenumera]i drep]ii care s-au succedat `n VechiulTestament [i-n lumea harului, care au datm\rturie despre tr\irea lor `n Dumnezeu [i cuDumnezeu: „{i ce voi mai zice? C\ci timpulnu-mi va ajunge, ca s\ vorbesc de Ghedeon, deBarac, de Samson, de Ieftae, de David, deSamuel [i de prooroci, care prin credin]\, aubiruit `mp\r\]ii, au f\cut dreptate, au dobânditf\g\duin]ele, au astupat gurile leilor, au stinsputerea focului, au sc\pat de ascu]i[ul sabiei,s-au `mputernicit, din slabi ce erau s-au f\cuttari `n r\zboi, au `ntors taberele vr\jma[ilor pefug\;unele femei [i-au luat pe mor]ii lor ̀ nvia]i.Iar al]ii au fost chinui]i, neprimind izb\virea,ca s\ dobândeasc\ mai bun\ `nviere; al]ii ausuferit batjocur\ [i bici, ba chiar lan]uri [i`nchisoare; au fost uci[i cu pietre, au fost pu[ila cazne, au fost t\ia]i cu fier\str\ul, au murituci[i cu sabia, au pribegit `n piei de oaie [i `npiei de capr\, lipsi]i, strâmtora]i, r\u primi]i.Ei, de care lumea nu era vrednic\, au r\t\cit `npustii, [i `n mun]i, [i `n pe[teri, [i `n cr\p\turilep\mântului. {i to]i ace[tia, m\rturisi]i fiindprin credin]\, n-au primit f\g\duin]a, pentru c\Dumnezeu rânduise pentru noi ceva mai bun,ca ei s\ nu ia f\r\ noi des\vâr[irea. „ (Evrei11, 32-40). Iat\ c\ Sfântul Pavel ne cheam\ s\vedem pe to]i ace[tia `n Biserica lui Hristos depe p\mânt. V\zându-i pe ace[tia [i dând m\r-turie de via]a lor `n aceast\ lume f\r\ modelespirituale, ~l vedem pe Hristos [i prin El trium-f\m, sau ne ridic\m deasupra nimicniciilor a-cestei lumi, dând valoare primordial\ sfin]ilorOrtodoxiei din care facem parte.

    DDuummiinniiccaa OOrrttooddooxxiieeii

    Suntem chema]i s\ ne `ntâlnim cu Hristos

  • metanoei cre[tine. Nu mai suntem copii ne[tiu-tori, ci ascult\tori fa]\ de Hristos, Care nestrig\: „Scoal\-te, pentru ce dormi, sfâr[itul seapropie“. Acest apel ni se adreseaz\ imediatdup\ ce Hristos ne-a deschis u[a poc\in]ei, ca`n drumul pe care l-am `nceput s\ nu c\dem `nletargie, somnolen]\ sau akedie. Trebuie s\veghem mereu, având con[tiin]a treaz\ c\

    Hristos este cu noi [i noi ne mi[c\m prin El,adic\ puterile Lui devin puterile noatre, via]anoastr\ se coreleaz\ cu a Lui, picioarele noas-tre sunt `nt\rite de energia Lui: „Nu maitr\iesc eu, ci Hristos tr\ie[te `n mine“ (Galteni2, 20). Tocmai de aceea, fraza rug\ciunii se`ncheie cu subiectul „U[ile poc\in]ei deschidemie, D\t\torule de via]\.“ Aceast\ metafor\,

    „D\t\torul de via]\“, surprinde atributul dum-nezeiesc poate cel mai dinamic: Via]a – cared\ putere, energie facult\]ilor noastre fizice,intelectuale [i psihice, angajate pe caleapoc\in]ei.

    S\ ne ajute Dumnezeu s\ plec\m pe acestdrum f\r\ [ov\ire [i s\ ne bucur\m de fiecareetap\ parcurs\ `n poc\in]\ spre ~nviere!

    EEDDIITTOORRIIAALL

    RRuugg\\cciiuunneeaa nnooaassttrr\\ ccoottiiddiiaann\\,, uunnuull ppeennttrruu cceell\\llaalltt,,nnuu ttrreebbuuiiee ss\\ ffiiee ddooaarr oo eennuummeerraarree aa nnuummeelloorr lloorr,, ccii oo

    iinnttrraarree `̀nn ccoommuunniiuunnee ccuu dduurreerreeaa,, ccuu ssuuffeerriinn]]aacceelluuiillaalltt,, ccuu ccrruucciillee aapprrooaappeelluuii,, ppee ccaarree ss\\ llee ddeeppuunneemm,,ccaa [[ii bbrraannccaarrddiieerriiii ddiinn EEvvaanngghheelliiee,, `̀nn ffaa]]aa lluuii HHrriissttooss..

    februarie 2010Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    10

    A doua duminic\ din Postul Pa[telui estededicat\ memoriei Sfântului Grigorie Palama,marele mistic bizantin din secolul al XIV-lea.Este p\rintele isihasmului, cel care ne `nva]\c\ Dumnezeu poate fi foarte aproape de om,c\ ~l putem `ntâlni `n mod real pe Hristos `ninteriorul nostru. Contemplând mereu peHristos, se poate ajunge la extazul mistic, laacea pace, lini[te interioar\ `n care Dumnezeuvorbe[te sau comunic\ cu persoana uman\.

    Pentru ce oare Biserica a ales ca acestp\rinte al lini[tii s\ fie pomenit `n mod special`ntr-o duminic\ a Postului Mare? Perioadapostului este cea care aduce pace [i lini[te `nsufletul omului. {i modelul, icoana psihosului– cel care a realizat, prin ascez\, pacea [ilini[tea – este Sfântul Grigorie Palama.

    Via]a spiritual\ autentic\ cerereculegere [i izolare interioar\

    Via]a noastr\ se desf\[oar\, `ntr-adev\r, `naglomera]ie, agita]ie, tumult permanent.Medicina spune c\ acestea distrug sistemul ner-vos al omului, perturbând grav dimensiuneaspiritual\ a fiin]ei umane. Omul modern a pier-dut valorile lini[tii interioare, singurul loc undepo]i asculta vocea lui Dumnezeu. Dac\ inimavrea s\ asculte vocea divin\, trebuie s\ se sus-trag\ din zgomotul infernal al lumii. De aseme-nea, cel care vrea s\ cunoasc\ voia luiDumnezeu trebuie s\ caute lini[tea; sau cel carevrea s\-[i concentreze gândurile sau senti-mentele sale spre un scop superior vie]ii, trebuies\-[i asigure un loc lini[tit. C\ci dac\ tr\im `ntr-un zgomot permanent, gândurile ni se dis-perseaz\, se disip\ odat\ cu decibelii care umpluv\zduhul, persoana noastr\ dezagregându-se cuace[tia. Ori, via]a spiritual\ autentic\ cerereculegere [i izolare interioar\. Trebuie, câteo-dat\, s\ ne sustragem zgomotului lumii pentru ane concentra `n lini[tea profunzimilor noastre,unde putem asculta cuvântul creator al luiDumnezeu, Care ne cheam\ la odihn\ [i pace.Dac\ nu reu[im aceasta [i r\mânem `n zgomotulcotidian [i angaja]i `n cursa galopant\ a secolu-

    lui vitezei, toat\ via]a va fi o suferin]\, o alergaref\r\ sens, `n care nu avem [ansa s\ vorbim cuDumnezeu. Sfântul Grigorie Palama a realizataceast\ lini[te interioar\ [i, din experien]a lui isi-hast\, ne-a vorbit [i nou\, ca [i noi, cel pu]in `nPostul Mare, s\ facem ceea ce a spus psalmistul:„Caut\ pacea [i o urmeaz\“ (Psalmul 33,13 ).

    Comuniune [i rug\ciune~n aceast\ duminic\, se cite[te la Sfânta

    Liturghie o pericop\ evanghelic\ luat\ dinEvanghelia dup\ Marcu (2,1-12), unde sevorbe[te despre vindecarea paraliticului dinCapernaum, purtat de patru oameni, care nuezit\ s\ strice acoperi[ul casei unde predicaHristos, ca s\ coboare bolnavul `naintea Luipentru a-l vindeca. Ace[tia dau un bun exem-plu, o lec]ie extraordinar\ pentru cre[tinul care]ine Postul Mare: nu se poate tr\i `n mod egoist`n aceast\ lume, decât `n comuniune [i comuni-care, ajutându-ne, `ntrebându-ne [i `ntinzândmâinile c\tre Dumnezeu Care, la rându-I, ~[i`ntinde mâinile c\tre noi. Omul egoist, orgo-lios, sfid\tor, nu va vedea niciodat\ aceste

    mâini divine `ntinse c\tre el. C\ci Dumnezeu,Care ne elibereaz\ din pr\pastia p\catului, vreaca, la rându-ne, s\ ne ajut\m unii pe al]ii. Dac\nu putem oferi un ajutor material, ne putemsprijini unii pe al]ii prin rug\ciune. Rug\ciuneanoastr\ cotidian\, unul pentru cel\lalt, nu tre-buie s\ fie doar o enumerare a numelor lor (àpropos de pomelnicile pe care le rostim `nrug\ciunile particulare sau cele comunitare, `nBiseric\), ci o intrare `n comuniune cu durerea,cu suferin]a celuilalt, cu crucile aproapelui, pecare s\ le depunem, ca [i brancardierii dinEvanghelie, `n fa]a lui Hristos.

    Evident c\ `n acest demers al nostru se vorridica [i obstacole, care ne vor `mpiedica s\ajungem la rug\ciunea curat\ [i eficace a inimii.Ne este foarte greu s\ ne rug\m pentru noi `n[i-ne, pentru aproapele [i mai greu. Când con[tien-tiz\m aceast\ dificultate, s\ ne amintim de oste-neala celor patru oameni din Evanghelie, careau adus cu targa pe cel bolnav, apoi au desf\cutacoperi[ul casei unde era Iisus, pentru a-l pune`naintea Lui. Cei care au f\cut acest efort au fostrecompensa]i. Iisus a v\zut credin]a lor. De ace-ea, dac\ va vedea [i credin]a noastr\, vom ob]iner\spuns la `ntreb\rile noastre [i rug\ciunile noa-tre vor fi primite. Dac\ r\mânem ancora]i `n gri-jile [i necazurile vie]ii, vom fi sustra[i [i din dis-pozi]ia de a ne ruga, via]a se va transforma `ntr-o existen]\ inutil\, tern\ [i mediocr\.

    ~n pacea Postului, Biserica, asemenea uneimame iubitoare de fii, ne cheam\ la un efortsuplimentar [i la rug\ciune mai intens\. Amânca [i a bea mai pu]in este un minuscul sac-rificiu pentru Iisus, dar este o jertf\, o oste-neal\. A te ruga mai mult sau a transformavia]a ta `n rug\ciune contemplativ\, dac\ sepoate, sau activ\, dac\ e[ti nevoit s\ lucrezi,este mult mai bine. Trebuie s\ ne rug\m pen-tru noi `n[ine, dar [i pentru ceilal]i, caDumnezeu s\-i aib\ `n paza Sa. Vom realizaastfel comuniunea interpersonal\ `n lumeaaceasta [i Dumnezeu ne va ajuta s\ intr\m `ncomuniunea sfin]ilor ce alc\tuiesc Bisericabiruitoare. Acesta este, de fapt, sensul vie]ii [iontologia ei.

    DDuummiinniiccaa SSff==nnttuulluuii GGrriiggoorriiee PPaallaammaa

    Isihia sau locul unde putem dialoga cu Dumnezeu

    Sf=ntul Grigorie Palama

  • anul II (X) nr. 2 11

    AACCTTUUAALLIITTAATTEE

    ~n perioada 9-11 februarie2010, la Re[edin]a patriarhal\,sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, auavut loc [edin]ele de lucru aleAdun\rii Na]ionale Biserice[ti(ANB) [i ale Sfântului Sinod alBisericii Ortodoxe Române. ~ncadrul acestora, au fost luate`n discu]ie diverse aspecte dinactivitatea cultural-misionar\,administrativ\, economic\ [ipastoral-filantropic\ a BOR.

    ~n ziua de 9 februarie 2010, `n Aula TeoctistPatriarhul din Palatul Patriarhiei, sub pre[e-din]ia Preafericitului P\rinte Patriarh Daniel, s-adesf\[urat [edin]a anual\ de lucru a Adun\riiNa]ionale Biserice[ti a Bisericii OrtodoxeRomâne, organismul central deliberativ pentruproblemele administrative, sociale [i culturale,economice [i patrimoniale, format din membriiSfântului Sinod [i câte trei reprezentan]i - uncleric [i doi mireni - ai fiec\rei eparhii.

    ~n deschiderea lucr\rilor s-a aniversat`mplinirea a 85 de ani de la ridicarea BisericiiOrtodoxe Române la rangul de Patriarhie (4februarie 1925).

    Momentul aniversar s-a `ncheiat cu lansarea„Enciclopediei Ortodoxiei Române[ti“, ap\rut\la Editura Institutului Biblic [i de Misiune.

    ~n cadrul [edin]ei de lucru a ANB a fost ex-aminat [i aprobat Raportul general anual al

    Consiliului Na]ional Bisericesc asupra activit\]iiBisericii Ortodoxe Române `n anul 2009, `nceea ce prive[te lucrarea pastoral-misionar\, so-cial-filantropic\, organizatoric\, administrativ\,construirea de noi loca[uri de cult, via]\ mona-hal\, `nv\]\mânt teologic [i religios `n [colilepublice, patrimoniu cultural-bisericesc, activi-tatea cultural-misionar\ [i editorial-tipografic\,rela]iile cu alte culte, grija pentru comunit\]ileortodoxe române[ti din str\in\tate, rela]iile bis-erice[ti [i inter-religioase etc.

    „Alege [coala!“, extins la nivel na]ional

    ~n zilele de 10-11 februarie 2010, la Re[e-din]a patriarhal\, sub pre[edin]ia PreafericituluiP\rinte Patriarh Daniel, a avut loc [edin]a de lu-cru a Sfântului Sinod al Bisericii OrtodoxeRomâne. Pe ordinea de zi s-au aflat problemede actualitate ale vie]ii biserice[ti interne [i ex-terne. Dintre hot\rârile luate `n cadrul acesteiamen]ion\m publicarea la Editura InstitutuluiBiblic [i de Misiune `n cursul anului 2010,proclamat de c\tre Sfântul Sinod „Anul oma-gial al Crezului Ortodox [i al Autocefalieiromâne[ti“, a volumelor: „Autocefalie, libertate[i demnitate“, „Autocefalie [i responsabilitate“[i „Autocefalie [i comuniune. Biserica Orto-dox\ Român\ `n dialog [i cooperare extern\(1885-2010)“. ~n cadrul aceleia[i [edin]e s-a de-cis extinderea la nivel na]ional a programuluisocio-educa]ional de prevenire a abandonului[colar „Alege [coala!“, ini]iat de Patriarhia Ro-mân\ `n 2008 [i derulat, pân\ `n prezent, `nparteneriat cu funda]ia World Vision-România,`n 10 eparhii din Mitropolia Munteniei [i Do-brogei [i Mitropolia Moldovei [i Bucovinei. Deasemenea, Sfântul Sinod a apreciat rezultateleprogramului social-filantropic „Masa Bucuri-ei“, ini]iat `n urm\ cu un an de c\tre PatriarhiaRomân\ [i Societatea Selgros Cash&CarryS.R.L., hot\r=nd continuarea acestuia `n toateeparhiile [i cooptarea a noi parteneri.

    ~n [edin]a sa din februarie a.c., Sfântul Sinoda definitivat Scrisoarea pastoral\ c\tre clerul [icredincio[ii ortodoc[i `n leg\tur\ cu organizarea,`n toate bisericile [i m\n\stirile, `n DuminicaOrtodoxiei (prima din Postul Sfintelor Pa[ti, 21februarie 2010) a colectei pentru Fondul CentralMisionar, destinat lucr\rii misionare, sociale [icaritative a Bisericii Ortodoxe Române. SfântulSinod a formulat, `n acela[i context, un „Apel launitate [i demnitate româneasc\“ adresat cleru-lui [i credincio[ilor din diaspora româneasc\, seprecizeaz\ `ntr-un comunicat al Biroului depres\ al Patriarhiei Române.

    {edin]a de lucru a Sinodului MitropolieiMoldovei [i Bucovinei

    Cu prilejul pr\znuirii ~nt=mpin\rii Domnu-lui, unul dintre hramurile Catedralei mitropoli-tane din Ia[i, ̀ n ziua de 2 februarie a.c., la Re[e-din]a mitropolitan\, s-a `ntrunit Sinodul Mitro-poliei Moldovei [i Bucovinei, sub pre[edin]ia~naltpreasfin]itului P\rinte Mitropolit Teofan,Arhiepiscopul Ia[ilor [i Mitropolitul Moldovei[i Bucovinei. Al\turi de ~naltpreasfin]ia Sa, lalucr\ri au participat IPS Pimen, ArhiepiscopulSucevei [i R\d\u]ilor, PS Corneliu, EpiscopulHu[ilor, PS Calinic Boto[\neanul, Episcop-vi-

    car al Arhiepiscopiei Ia[ilor, [i PS IoachimB\c\uanul, Episcop-vicar al ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului. ~n cadrul [edin]ei sino-dale s-au discutat diverse probleme din via]aBisericii din Moldova, ce ]in de competen]a dedecizie a Sinodului mitropolitan. Cu aceast\ o-cazie au primit aviz favorabil slujbele Vecerni-ei, Utreniei [i Acatistului a nou\ sfin]i nem]eni:Simeon [i Amfilohie de la Pâng\ra]i, Chiriacde la Tazl\u, Iosif [i Chiriac de la Bisericani,Rafael [i Partenie de la Agapia Veche, Iosif dela V\ratic [i Ioan de la Râ[ca [i Secu, c\rora lis-au ad\ugat Sfin]ii Antipa de la Calapode[ti [iEmilian de la Durostorum. ~n aceea[i [edin]\,s-a acordat rangul de protosinghel unor iero-monahi din Mitropolia Moldovei [i Bucovinei.

    Lucr\ri sinodale la `nceput de an

    FO

    TO

    : „Z

    IAR

    UL

    LUM

    INA“

    Sinodul mitropolitan din 2 februarie 2010 a debutat cu oficierea SfinteiLiturghii arhiere[ti, sub protia IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei [i Bucovinei,

    al\turi de un sobor de ierarhi, preo]i [i diaconi, din care a f\cut parte [i PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

  • FFIILLAANNTTRROOPPIIEE

    februarie 2010

    „AAmm ddoorriitt `̀nn vviiaa]]aa mmeeaa ddeezzvvoollttaarreeaa sspprree bbiinnee aa iinnssttiittuu]]iiuunniilloorr rreelliiggiiooaassee ddiinn RRoommâânniiaa ((......))

    ppeennttrruu ccuullttuurraa iinntteelleeccttuuaall\\ [[ii mmoorraall\\ aa ppooppoorruulluuiirroommâânn..“ ((EEppiissccoopp MMeellcchhiisseeddeecc {{tteeff\\nneessccuu))

    Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    12

    ~n cea de a doua jum\tate asecolului al XIX-lea (26 februarie1879 – 16 mai 1892), `n scaunulEpiscopal de la Roman a p\storitvrednicul de pomenire [i str\lucitul`ntre ierarhi Melchisedec {tef\nescu,considerat de IPS AntoniePl\m\deal\, Mitropolitul Ardealului,„cel mai `nv\]at Episcop alromânilor“ (IPS Antonie Pl\m\deal\,„Melchisedec {tef\nescu, ap\r\toral Ortodoxiei“, `n volumul „De laFilotei…“,1997, p.82).

    Despre via]a [i opera Episcopului Melchise-dec {tef\nescu s-a scris mult [i credem c\ se vamai scrie, de aceea ne limit\m, acum, la un ci-tat din opera cunoscutului s\u biograf, Constan-tin Diculescu: „Sunt dou\ feluri de oamenimari: pe unii `i ridic\ favorurile, intrigile [icombina]iile – ace[tia sunt mari numai `n tim-pul vie]ii lor – (…) pe al]ii, pe adev\ra]ii oa-meni mari `i `nal]\ str\lucirea min]ii lor, bog\]iacuno[tin]elor, geniul, aptitudinile, modestia,bun\tatea inimii [i tezaurul virtu]ilor… Melchi-sedec r\mâne una din gloriile episcopatuluiromân [i o podoab\ a ]\rii sale.“ (Constantin C.Diculescu, „Episcopul Melchisedec“, Bucu-re[ti, 1908, p. 16)

    Desfiin]at\ de autorit\]ilecomuniste

    Activitatea marelui episcop poate fi ur-m\rit\ pe mai multe planuri. Membru al Sfân-tului Sinod, membru al Academiei Române, omde cultur\, dar [i un mare patriot, EpiscopulMelchisedec nu a uitat nici de misiunea social\pe care Biserica, prin reprezentan]ii ei, trebuies\ o desf\[oare.

    ~n testamentul pe care l-a scris cu aproapetrei ani `nainte de a trece la Domnul (4 octom-brie 1889), marele ierarh pune bazele unei fun-da]ii, prin intermediul c\reia, din dona]ia l\sat\de el, s-au construit `n anii urm\tori, dup\ do-rin]a sa, o gr\dini]\ de copii [i o [coal\ de cân-t\re]i biserice[ti, `n apropiere de Episcopie,[coal\ `n care se primeau doar copii orfani, cu`ntre]inere gratuit\.

    Tot din paginile testamentului s\u afl\m [imotiva]iile care au stat la baza acestei ini]iative:

    „Am dorit `n via]a mea dezvoltarea spre bine ainstitu]iunilor religioase din România (…) pen-tru cultura intelectual\ [i moral\ a poporuluiromân. Mi-a fost pre]ios progresul [i ridicareana]iunei din dec\derea ei secular\.

    Am iubit poporul [i am dorit `mbun\t\]ireasoartei lui materialice[te [i moralice[te. Amprivit cu adânc\ durere la degradarea [i dis-trugerea institutelor religioase str\mo[e[ti,care fiind legate cu istoria ]\rei [i plantateadânc `n spiritul religios al poporului, ar fiputut deveni atâtea institu]iuni pentru culturaintelectual\, moral\, industrial\ a poporului [ide aziluri pentru neputincio[i [i pentru orfani.“(Testamentul P.S. Melchisedec)

    Melchisedec a rânduit [i „epitropii execu-tori“, cei autoriza]i a veghea la `ndeplinirea dis-pozi]iilor testamentare ale episcopului, `n per-soanele arhimandritului Ieronim {tef\nescu [iVasile Mandinescu, ace[tia fiind ale[i „pentrufrumoasele lor calit\]i personale devotateBisericei [i binelui public.“ Funda]ia `nfiin]at\ adesf\[urat o bogat\ activitate social\ [i cul-tural\, de ajutorare [i luminare a popula]ieinevoia[e din Roman [i din `mprejurimi, contin-uându-[i activitatea pân\ `n anul 1948, când afost desfiin]at\ de autorit\]ile comuniste, patri-moniul ei fiind na]ionalizat [i trecut `n adminis-trarea Ministerului ~nv\]\m=ntului.

    ~n prezent, servicii socialeacreditate

    Funda]ia „Episcop Melchisedec“ a fostre`nfiin]at\ `n anul 1994 de c\tre PS IoachimMare[, pe atunci Arhiereu-vicar al EpiscopieiRomanului [i Hu[ilor, `n ideea continu\rii ac-tivit\]ii sociale [i culturale a vechii Funda]ii.

    Ast\zi, ea este condus\ de Preasfin]itul Ioa-chim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepisco-piei Romanului [i Bac\ului, desf\[urând o acti-vitate intens\, atât `n domeniul social-filantro-pic, cât [i `n cel cultural.

    ~n anul 2009, prin Funda]ia „Episcop Mel-chisedec {tef\nescu“, s-au `naintat dou\proiecte c\tre Agen]ia de Dezvoltare Regional\Nord-Est, Piatra Neam], care au ob]inut fi-nan]are prin Programul Opera]ional Regional,`n scopul amenaj\rii [i moderniz\rii a dou\ cen-tre sociale. Aici `[i vor desf\[ura activitatea unCentru de zi pentru copii din familii `n dificul-tate „Episcop Melchisedec“ [i un CentruSocial Multifunc]ional „Episcop Melchisedec“.Prin `nfiin]area acestor dou\ centre, funda]iadore[te s\ sprijine un num\r cât mai mare defamilii aflate `n dificultate, oferind o gam\variat\ de servicii sociale (cantin\ social\,ad\post temporar, consilierea persoanelor aflate`n dificultate, servicii medicale stomatologice,centru de zi pentru copii). Se `mpline[te astfel oalt\ dispozi]ie ce se reg\se[te `n testamentulepiscopului, aceea prin care `ndeamn\ pe viitoriiepitropi s\ aib\ ini]iativa de a desf\[ura [i alte ac-tivit\]i sociale: „fiindc\ Epitropia instituit\ demine, ca [i capitalul pus la disposi]iunea ei, aucaracterul perpetuit\]ei, apoi activitatea Epitro-pilor viitori nu se va margini numai la institu]iu-nile ar\tate de mine `n acest testament, ci r\-mâne [i lor dreptul de ini]iativ\, când cu trecereatimpului mijloacele vor permite, a face [i alte ̀ m-bun\t\]iri de interes public [i pentru `nflorireaculturei biserice[ti, [i alte binefaceri publice,motivate de sentimente cre[tine[ti.“ (Testament)

    ~n final, Episcopul Melchisedec `[i exprim\dorin]a, dar [i speran]a c\ viitorii epitropi aiFunda]iei „vor conduce cu con[tiin]iozitate [icu frica lui Dumnezeu institutele ce treptat sevor `nfiin]a“, fiind convins c\ „prin aceasta `[ivor atrage binecuvântarea lui Dumnezeu [i acre[tinilor, carii, v\zând faptele lor cele bune,vor prosl\vi pe P\rintele ceresc [i se vor`ndemna [i al]ii a face bine aproapelui.“, cumapare notat `n „Testamentul“ episcopului deRoman. (Arhid. Adrian CIOBANU)

    FFuunnddaa]]iiaa „„EEppiissccoopp MMeellcchhiisseeddeecc {{tteeff\\nneessccuu““

    „Am iubit poporul [i am dorit`mbun\t\]irea soartei lui“

    EpiscopulMelchisedec

    {tef\nescu

  • 13anul II (X) nr. 2

    AACCTTUUAALLIITTAATTEE

    Anul acesta, edi]ia a XIV-a a „ZilelorMitropolit Visarion Puiu“ s-a desf\[urat `nperioada 26 - 28 februarie 2010. La mani-fest\ri au participat invita]i at=t din ]ar\ - dela Bucure[ti, Ia[i, Gala]i, Constan]a, Covas-na, Sf. Gheorghe, Topli]a -, c=t [i din str\i-n\tate - Republica Moldova, Italia, SUA,Polonia.

    Activit\]ile au debutat cu organizareaunui tur al ora[ului Roman, pe urmeleMitropolitului Visarion Puiu. ~n continuare,`n prima zi a manifest\rilor, `n Sala de fes-tivit\]i a Protoieriei Roman, a avut locvernisajul expozi]iei fotodocumentareVisarion Puiu. Acesta a fost urmat de omas\ rotund\, `n cadrul c\reia Adunareageneral\ a membrilor asocia]iei MitropolitVisarion Puiu [i-a prezentat realiz\rile [iperspectivele pentru anul `n curs. ~n dup\-amiaza zilei de 26 februarie, la Muzeul deIstorie Roman, `n Sala Unirii, s-a desf\[urat

    Sesiunea de comunic\ri [tiin]ifice: „Mitro-politul Visarion Puiu - 75 de ani de la `nsc\-unarea ca mitropolit al Bucovinei“, dup\ ca-re au urmat lansarea revistei „Valori Pere-ne“ [i lansarea a patru volume semnat deAdrian N. Petcu [i G. Enache.

    Ziua a doua a manifest\rilor a debutat cuoficierea unei Slujbe de pomenire `n memo-ria ierarhului Visarion Puiu, la BisericaPrecista Mare din Roman. Invita]ii au parti-cipat apoi la un tur al ora[ului Pa[cani, peurmele Mitropolitului Visarion Puiu, o sluj-b\ de pomenire la Troi]a din Fântânele [i ovizit\ la M\n\stirea Micl\u[eni.

    Edi]ia de anul acesta a Zilelor MitropolitVisarion Puiu s-a `ncheiat duminic\, 28 fe-bruarie, cu participarea la slujba arhiereasc\oficiat\ la Catedrala arhiepiscopal\ din Ro-man, de c\tre P S Ioachim B\c\uanul, Epis-cop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [iBac\ului.

    Tinerii teologi, care doresc s\ primeasc\taina hirotoniei, sunt obliga]i, conform art. 3din Regulamentul pentru numirea [i transfer-area clerului, s\ dea examen de capacitatepreo]easc\. ~n Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului, examenul va avea loc `n data de 22martie 2010, la Centrul eparhial Roman.Candida]ii care doresc s\ participe vordepune o cere de `nscriere, `nso]it\ de urm\-toarele acte: Diploma de absolvire a Facul-t\]ii de Teologie sau a Seminarului Teologic[i foile matricole din care s\ reias\ mediaanilor de studiu; Certificat de atestare a com-peten]elor profesionale - pentru absolven]iide seminar teologic; Copie xerox dup\ bule-tin sau carte de identitate; Curriculum Vitae;Recomandarea preotului paroh [i a duhov-nicului candidatului.

    Examenul de capacitate preo]easc\ con-st\ `n sus]inerea a dou\ probe: scris [i oral.Lucrarea scris\ se sus]ine din: Teologie Dog-matic\, Istoria Bisericii Ortodoxe Române,la care se adaug\ `ntocmirea unui plan depredic\. Examenul oral se va sus]ine la ur-m\toarele discipline: Exegeza Vechiului [iNoului Testament, Predic\ [i Catehez\,

    Cântare bisericeasc\, Tipic [i Liturgic\ - a-plicare, Legisla]ie [i administra]ie Biseri-ceasc\, Cunoa[terea c\r]ilor de cult.

    Tematica pentru examen se poate procurade la Protoieriile din cuprinsul Arhiepis-copiei noastre sau de la Centrul Eparhial.

    ~ntâlnirea comisieide speciali[ti pentru Catedrala „~n\l]area Domnului“din Bac\u

    La Catedrala „~n\l]area Domnului“ dinBac\u s-a `ntrunit joi, 18 februarie, comisia deevaluare a proiectului de construc]ie [i dotare aacestui sf=nt l\ca[. ~n cadrul acestei `nt=lniri afost analizat proiectul de acoperire, placare cupiatr\ [i `nchidere cu t=mpl\rie special\ dinlemn a ferestrelor. Comisia, al c\rei pre[edinteeste PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, estealc\tuit\ din arhitec]i [i speciali[ti din cadrulConsiliului Jude]ean Bac\u, finan]atorul prin-cipal al acestui l\ca[ de cult.

    Catedrala „~n\l]area Domnului“ din Bac\uva fi acoperit\ cu tabl\ de cupru special\, reali-zat\ `n Germania, iar placarea exterioar\ a zidu-rilor se va face cu piatr\ de Ba[chioi. La finele`ntrunirii, Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\-uanul [i-a exprimat speran]a c\, p=n\ la fineleanului, aceast\ etap\ a construc]iei catedrelei,respectiv acoperirea cu tabl\, `nchiderea feres-trelor [i placarea cu piatr\ s\ fie finalizate.

    Slujba de Florii: de la Roman, `n toat\ Moldova

    PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a oferitduminic\, 14 februarie 2010, dup\ slujba SfinteiLiturghii de la Catedrala arhiepiscopal\ dinRoman, dou\ distinc]ii de onoare postului RadioIa[i, respectiv domnului Bogdan Neculau, real-izatorul emisiunilor de via]\ spiritual\ la RadioIa[i. Distinc]iile au fost acordate pentru buna co-laborare [i pentru promovarea valorilor cultural-spirituale din Arhiepiscopia Romanului [iBac\ului, pentru modul `n care s-au evocat, corect[i obiectiv, activit\]ile desf\[urate `n aceast\ zon\a Moldovei. Colaborarea `ntre cele dou\ institu]iiva continua, postul de radio Ia[i, urmând s\ trans-mit\ `n direct de la Catedrala Arhiepiscolap\ dinRoman [i slujba Sfintei Liturghii din ziua de 28martie, c=nd `n Biserica Ortodox\ se serbeaz\Intrarea Domnului `n Ierusalim, Floriile.

    PS Episcop-vicar IoachimB\c\uanul, pre[edintele

    comisiei pentru examenul de capacitate preo]easc\

    Pagin\ realizat\ de Pr. Constantin GHERASIM

    Simpozion interna]ional„Visarion Puiu“, la Roman

    Examen de capacitatepreo]easc\ `n luna martie

  • AACCTTUUAALLIITTAATTEE

    februarie 2010

    EEddii]]iiaa aa XX-aa aa „ZZiilleelloorr EEppiissccoopp MMeellcchhiisseeddeecc“ssee vvaa ddeessff\\[[uurraa `̀nn ppeerriiooaaddaa 1144 - 1166 mmaaii [[ii ssee vvaa`̀nncchheeiiaa ccuu uunn ppeelleerriinnaajj llaa mmoorrmmâânnttuull iieerraarrhhuulluuii,,

    `̀nn zziiuuaa `̀nn ccaarree aacceessttaa aa ttrreeccuutt llaa cceellee vvee[[nniiccee..

    Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    14

    Un sobor de preo]i roma[cani [i b\c\uani aparticipat joi, 4 februarie, la orele 9.30, laCatedrala arhiepiscopal\ „Sf. Cuv. Parascheva“din Roman, la slujba de Te Deum, oficiat\ dePreasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicaral Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, cuocazia anivers\rii a 85 de ani de la ridicareaBisericii Ortodoxe Române la rangul dePatriarhie, prin Hot\rârea Sfântului Sinod din 4februarie 1925 [i confirmat\ prin Decretul regaldin 25 februarie 1925. Impresionanta cere-monie din aceast\ zi solemn\, desf\[urat\ con-form hot\rârii Sfântului Sinod al BOR, la careau asistat numero[i credincio[i, a urmat slujbeiSfintei Liturghii, `n cadrul c\reia au fostpomeni]i [i adormi]ii `ntru fericire patriarhi aiBisericii Ortodoxe Române trecu]i la Domnul:Miron Cristea, Nicodim Munteanu, JustinianMarina, Iustin Moisescu [i Teoctist Ar\pa[u.

    ~n cuvântul rostit la slujba de Te Deum,Preasfin]itul Episcop Ioachim B\c\uanul a vor-

    bit celor prezen]i despre semnifica]ia eveni-mentului de acum opt decenii [i jum\tate, ce a`nscris o nou\ pagin\ `n istoria Bisericii noastreOrtodoxe. Totodat\, Presfin]itul P\rinte Ioa-chim B\c\uanul a amintit credincio[ilor pre-zen]i c\ anul acesta mai ad\ug\m ca s\rb\toareeclesiastic\ [i aniversarea a 125 de ani de la re-cunoa[terea oficial\ a autocefaliei Bisericii Or-todoxe Române (1885), moment istoric al c\rui„p\rinte“ poate fi considerat eruditul episcop alRomanului Melchisedec {tef\nescu, care va fiomagiat `n cadrul mai multor manifest\ri cul-tural-religioase, pe care Arhiepiscopia Roma-nului [i Bac\ului le va organiza `n acest an.

    P\rintele autocefaliei, pomenit la CatedralaArhiepiscopal\ din Roman

    ~nceputul Postului Mare din acest an, 15februarie, a coincis cu `mplinirea a 187 de ani

    de la na[terea Episcopului Melchisedec{fef\nescu, p\rintele Autocefaliei BisericiiOrtodoxe Române. ~n Catedrala arhiepisco-pal\ „Sfânta Cuvioasa Parascheva“ dinRoman, a avut loc o comemorare a ilustruluiierarh, c\rturar [i academician, `n cadrul uneislujbe de pomenire, denumit\ `n aceast\ pe-rioad\ Litia Mic\ pentru cei adormi]i.

    Cu prilejul acestui moment cu profund\`nc\rc\tur\ spiritual\ [i rezonan]\ istoric\,Preasfin]itul Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului,a prezentat personalitatea ierarhului care ap\storit pe scaunul episcopal de la Roman`ntre anii 1879-1892. Apoi, PS EpiscopIoachim a f\cut cunoscut celor prezen]i c\ [ianul acesta se vor organiza „Zilele EpiscopMelchidesc {tef\nescu“. Edi]ia a X-a a„Zilelor Episcop Melchisedec“ se va desf\[ura`n perioadei 14 - 16 mai [i se va `ncheia cu unpelerinaj la morm=ntul ierarhului, `n ziua `ncare acesta a trecut la cele ve[nice. Totodat\,Preasfin]itul Episcop Ioachim a mai amintitfaptul c\ manifest\rile dedicate mareluilupt\tor pentru unirea Principatelor Române [ipentru recunoa[terea autocefaliei BOR dec\tre Patriarhia Ecumenic\ vor fi `ncadrate `nspectrul bogat de evenimente cultural-reli-gioase ce vor fi organizate pe cuprinsulPatriarhiei Române `n general [i `n EparhiaRomanului [i Bac\ului, `n special, cu ocazia`mplinirii a 125 de ani de la recunoa[terea ofi-cial\ a Autocefaliei Bisericii OrtodoxeRomâne (1885).

    Zile dedicate anivers\rii a 125 de ani de autocefalie a BOR

    ~n Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului, `n luna februarie,s-au oficiat dou\ slujbe de Te Deum prin care s-a adus

    mul]umire lui Dumnezeu at=t la `mplinirea a 85 de ani dePatriarhat `n cadrul BOR, c=t [i la `mplinirea a 187 de ani dela na[terea Episcopului Melchisedec {fef\nescu, p\rintele

    Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române

    PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Roma-nului [i Bac\ului a oficiat slujba de Te Deum `n Catedrala arhi-

    episcopal\ din Roman, cu prilejul `mplinirii a 85 de ani de laridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rangul de Patriarhie

    Episcopul Melchisedec {tef\nescu, p\rintele autocefaliei BOR, ocup\ un loc aparte `n

    istoria Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului. Muzeul de obiecte biserice[ti din incinta Centrului

    eparhial de la Roman are un spa]iu amplu dedicat memoriei ilustrului episcop Melchisedec

  • 15anul II (X) nr. 2

    AASSIISSTTEENN}}||SSOOCCIIAALL||

    PS Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, a oficiatslujba de sfin]ire a Centrului „Sf. Parascheva“.Dup\ slujba de sfin]ire, Preasfin]itul IoachimB\c\uanul a rostit un cuv=nt, `n care a amintitfaptul c\ revine pe meleagurile moine[tene cubucurie [i pl\cere, Moine[tiul fiind „...o poart\deschis\. La Moine[ti am g\sit poarta sufletelorlarg deschis\ [i, `mpreun\ cu cei de aici, amreu[it s\ `ncunun\m eforturile noastre ca `ntr-unbuchet de flori, rezultatul fiind cel a[teptat.Acest lucru poate fi considerat [i mult [i pu]in.Este mult, din punct de vedere al evalu\rii spir-ituale, dar este [i pu]in pentru c\, deocamdat\,nu putem s\ acoperim toate nevoile [i neajun-surile“. La final, dup\ alocu]iunile rostite deprimarul Moine[tiului - ing. Viorel Ilie, direc-torul {colii Nr. 4 - prof. Ioan V=rgolici, precum[i de consilierul Sectorului Misiune [i Filantro-pie din cadrul Arhiepiscopiei Romanului [i Ba-c\ului - pr. Eugen Ciprian Ciuche, Preasfin]itulEpiscop-vicar Ioachim B\c\uanul a acordat dis-tinc]ii de vrednicie celor implica]i `n realizareaacestui proiect.

    Asisten]\ social\ [i duhovniceasc\

    Un rol important `n desf\[urarea proiectuluil-a avut PC Pr. Petrea Moraru, Protopop al Pro-topopiatului Moine[ti, care a focalizat `n acestprogram energia comunit\]ii din Moine[ti. El afost cel care, `n numai o lun\, a angrenat `nparteneriat oameni din sectoarele cele mai im-portante ale societ\]ii: Prim\ria - ca factor so-cial [i administrativ, {coala - ca factor de edu-ca]ie [i formare, Biserica, fiind cea care se ocu-p\ de spiritualitatea poporului.

    Centrul de la Moine[ti este al treilea deacest gen de pe cuprinsul ArhiepiscopieiRomanului [i Bac\ului, dup\ cele de la Bac\u [iRoman, [i singurul care a beneficiat de sprijin [idin partea autorit\]ilor locale - 10 por]ii de m=n-care fiind pl\tite de c\tre Prim\ria Moine[ti, iarcelelalte 10 por]ii fiind pl\tite de c\tre Pro-topopiatul Moine[ti, din dona]ii f\cute de an-umi]i sponsori. Cei 20 de [colari de la clasele I-IV, `nscri[i `n acest program, beneficiaz\ deasisten]\ psiho-pedagogic\ [i de o mas\ cald\gratuit\, oferit\ de partenerii acestui proiect.Copiii se bucur\ de aten]ie [i `ngrijire din parteacadrelor didactice, care s-au oferit voluntar s\se ocupe de ei `n programul de dup\ [coal\. Mi-

    cii cursan]i sunt d\sc\li]i cum s\-[i fac\ temelepentru a doua zi [i antrena]i `n tot felul de ac-tivit\]i educative. De asemenea, `n fiecare zi demar]i [i joi, elevii au `n mijlocul lor un preotcare le vorbe[te despre Dumnezeu [i despre im-portan]a credin]ei `n via]a omului.

    O pic\tur\ de bineMasa, care este servit\ `n cadrul acestui

    proiect copiilor, corespunde tuturor criteriilor [icontribuie la obi[nuirea elevilor cu un ritm devia]\ ordonat. Pentru mul]i dintre ei este primadat\ c=nd stau la mas\ regulat, la or\ fix\. Dinp\cate, de fiecare dat\ c=nd se `ntorc acas\, se`nt=lnesc din nou cu nesiguran]a [i s\r\cia, iz-bindu-se de acelea[i probleme pe care ne str\-duim s\ le combatem `n acest program. Eleviicare beneficiaz\ de acest program provin dinfamilii cu probleme diverse, cu situa]ie materi-al\ deficitar\, fiind copii care `n mod normal nuerau supraveghea]i dup\ ce plecau de la [coal\ [icare lesne puteau ajunge victime ale nep\s\rii.

    Valoarea acestui proiect se va dovedi `ntimp. Cu siguran]\ num\rul copiilor proveni]idin familii cu probleme este mult mai maredec=t posibilit\]ile acestui Centru, `ns\ opic\tur\ de bine poate `i va feri pe ace[ti micu]ide r\t\cire [i de criz\ material\ [i spiritual\. (pr.Ovidiu LECA, Asistent social al Protopopia-tului Moine[ti)

    Deschiderea Centrului de zi„Sf. Cuv. Parascheva“ Moine[ti

    ~n ultima vreme, Biserica a cunoscut multe dintre neajunsurilecu care se confrunt\ fiii ei duhovnice[ti. De aceea s-au ini]iatdiverse ac]iuni prin care se `ncearc\ oferirea unui sprijin, at=tspiritual, c=t [i material. Vineri, 29 ianuarie 2010, la {coala Nr. 4 din cartierul Luc\ce[tial ora[ului Moine[ti, a fost inaugurat Centrul de zi „Sf.Parascheva“, `n cadrul c\ruia se va derula proiectul „{coal\dup\ [coal\“. La inaugurare au participat oficialit\]i locale,reprezentan]ii Primariei municipiului Moine[ti, un impresionantsobor de preo]i, elevi, precum [i numero[i credincio[i.

  • februarie 2010

    OOrrggaanniizzaatt ddee cc\\ttrree IISSJJ BBaacc\\uu,, `̀nn ccoollaabboorraarree ccuuAArrhhiieeppiissccooppiiaa RRoommaannuulluuii [[ii BBaacc\\uulluuii [[ii LLiicceeuull ddee aarrtt\\

    „GGeeoorrggee AAppoossttuu“,, ccuu bbiinneeccuuvvâânnttaarreeaa PPSS EEppiissccoopp-vviiccaarrIIooaacchhiimm BB\\cc\\uuaannuull,, ccoonnccuurrssuull „LLuummiinn\\ ddiinn lluummiinn\\“ss-aa bbuuccuurraatt ddee uunn iinntteerreess ddeeoosseebbiitt ddiinn ppaarrtteeaa eelleevviilloorr..

    Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    16

    BBIISSEERRIICCAA {{II {{CCOOAALLAA

    O sut\ de elevi din colegiile [i liceele b\c\-uane s-au „confruntat“ `ntr-o lupt\ a cuno[tin-]elor de religie la Liceul de art\ „George Apos-tu“ din municipiul Bac\u, cu ocazia celei de-aXII-a edi]ii a Concursului jude]ean de eseuri [icrea]ie literar-religioas\ „Lumin\ din lumin\“.

    Concuren]i ortodoc[i [i romano-catolici

    Organizat de c\tre Inspectoratul {colar Ju-de]ean Bac\u, `n colaborare cu ArhiepiscopiaRomanului [i Bac\ului [i Liceul de art\ „Geor-ge Apostu“, cu binecuvântarea PS EpiscopIoachim B\c\uanul, concursul s-a bucurat de uninteres deosebit din partea elevilor. „~n ultimiiani am ]inut cont c\ `n jude]ul Bac\u sunt elevi[i profesori romano-catolici care au dorit s\ par-ticipe la concurs, fapt pentru care `ntrecerea abeneficiat de prezen]a concuren]ilor din ambeleconfesiuni. De-a lungul anilor, ne-am bucurat desprijinul Preasfin]itului P\rinte Ioachim B\-c\uanul, care a fost prezent de multe ori la con-curs, pentru a ne da binecuvântare. De aseme-nea, Arhiepiscopia Romanului [i Bac\ului ne-asus]inut cu fonduri [i c\r]i de spiritualitate pen-tru a-i putea premia pe copii“, a declarat pr. prof.dr. Constantin Leonte, de la Seminarul TeologicLiceal Ortodox „Sf. Gheorghe“ din Roman.

    Programul concursului a debutat cu o slujb\de Te Deum, oficiat\ de un sobor de preo]i pro-fesori, la finalul c\reia prof. Irina Leonte, in-spector [colar de specialitate al disciplineiReligie `n cadrul ISJ Bac\u, [i prof. Delia Pinti-lie, inspector general adjunct `n cadrul ISJ Ba-c\u, au ]inut câte o alocu]iune.

    Competi]ia s-a desf\[urat pe trei sec]iuni:„Sfânt [i sfin]enie `n cre[tinismul românesc“(Premiul I - Irina Botezatu de la Liceul Teoretic„Spiru Haret“ din Moine[ti, Andrei Gorb\nescude la C.T. „D.Ghika“ Com\ne[ti, [i CostinaDobre de la Colegiul Na]ional „DimitrieCantemir din One[ti; Premiul al II-lea: IustinaChirliu de la Colegiul Na]ional „GrigoreMoisil“ din One[ti; Premiul al III-lea: IoanaDabija de la Liceul de Art\ „George Apostu“din Bac\u [i Simona Baciu de la ColegiulNa]ional „Vasile Alecsandri“ din Bac\u),„Sfântul Constantin cel Mare [i credin]a

    cre[tin\“ (Premiul I: M\d\lina Scarlat de laColegiul Na]ional „Ferdinand I“ din Bac\u;Premiul al II-lea: Maria Suzana Habet de laColegiul Na]ional „Gheorghe Vrânceanu“ dinBac\u; Premiul al III-lea: L\cr\mioara Andreide la Colegiul Na]ional „Costache Negri“, Tg.Ocna, Bac\u) [i sec]iunea „Cunoa[terea luiDumnezeu“ (Premiul I: Iza Apostol de laColegiul Na]ional „Grigore Moisil“ din One[ti[i Florina N\stase de la Colegiul Na]ional„Vasile Alecsandri“ din Bac\u; Premiul al II-lea: Patricia Bocancea de la Colegiul Economic„Ion Ghica“ din Bac\u [i Liviu P\durescu de laColegiul Na]ional „Gheorghe Vrânceanu“ dinBac\u; Premiul al III-lea: Andreea Cristea de laColegiul Na]ional „Costache Negri“ Tg. Ocna[i Florentina Iancu de la Colegiul „HenriCoand\“ din Bac\u).

    Concurs pe teme religioasepentru elevii de gimnaziu

    Elevi din patru jude]e s-au `nt=lnit la `nce-putul lunii februarie a.c., la {coala cu clasele I -VIII „N. Iorga“ din Bac\u, pentru a participa lacea de-a treia edi]ie a concursului interjude]eande religie „Sfin]ii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie[i Ioan“. Desf\[urat sub patronajul Preasfin]itu-lui Ioachim B\c\uanul, Episcop-vicar alArhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului, concur-sul pe teme de spiritualitate a debutat cu o

    slujb\ oficiat\ de un sobor de preo]i. A urmat uncuv=nt al directoarei Mariana Umbr\rescu,dup\ care tinerele echipaje din Bac\u, Suceava,Neam] [i Vaslui au f\cut dovada unei bune pre-g\tiri teologice, `n fa]a unui juriu alc\tuit din pr.Ghinea Adrian, pr. Chirica Gheorghe, pr. EliseiCornel, precum [i profesoarele Maria Popa,Petrescu Ionela [i Cotrihal\ Ioana. Concursulelevilor pasiona]i de cultur\ [i teologie a fosturmat de vernisarea unei expozi]ii de icoane re-alizate de copii. La finalul `ntrecerii, profesoriiorganizatori, Lica Mioara [i Coman Mirela, auoferit tuturor concuren]ilor premii [i diplome departicipare. (pr. Constantin GHERASIM)

    Elevi participan]i la Concursul „Lumin\ din lumin\“

    Concursul interjude]ean pe teme de spiritualitate desf\[urat la {coala „N.Iorga“ din Bac\u a debutat cu o slujb\

    Tradi]ia concursurilor [colare, pe teme religioase, continu\ la Bac\u

    Sâmb\t\, 13 februarie, la Bac\u a avut loc cea de-a XII-a edi]ie a concursului jude]ean de eseuri [icrea]ie literar-religioas\ „Lumin\ din lumin\“ La acest concurs particip\ an de an elevi din clasele

    a-IX-a - a XII-a La `nceputul lunii, s-a desf\[urat, la {coala cu clasele I -VIII „N. Iorga“ din Bac\u, un concurs interjude]ean pe teme religioase, adresat, de aceast\ dat\, elevilor de gimnaziu

  • GGHHIIDDUULLCCRREE{{TTIINNUULLUUII

    17anul II (X) nr. 2

    Parastasele - rug\ciunile pentrucei adormi]i, `mpreunate cumilostenia - constituie unadintre vechile tradi]ii aleBisericii noastre. De[i se treceprin moarte, via]a continu\dincolo de mormânt. Desp\r]ireasufletului de trup nu desfiin]eaz\leg\tura credinciosului cuBiserica, nu-l desparte decelelalte m\dulare `n Hristos,Cel r\stignit [i `nviat.Rug\ciunile acestea sunt, maipresus de toate, singurarecuno[tin]\ fa]\ de ceiadormi]i, ca m\rturie adragostei cre[tine.

    Parastasele Bisericii se `ntemeiaz\ pem\rturii nestr\mutate ale Sfintei Scripturi [i aleSfintei Tradi]ii (Sfin]ii P\rin]i ai Bisericii,Sfintele Liturghii, Vie]ile Sfin]ilor, M\rturisiride credin]\). Red\m numai un fragment din„M\rturisirea de credin]\“ a Sfântului IerarhPetru Movil\: „Dup\ moarte sufletul nu se poa-te poc\i [i nu poate face nici o fapt\ bun\ princare s\ se poat\ dezlega de leg\turile iadului.Numai Sfintele Liturghii, rug\ciunile [i milos-teniile care se fac pentru el de c\tre cei vii `l a-jut\ [i `l slobozesc de leg\turile iadului.“ A[a-dar, ajutorul cel mai mare [i mai important carese d\ celui ce a plecat din aceast\ via]\ este po-menirea numelui lui `n rug\ciunile Bisericii.

    Mo[ii sunt `nainta[ii no[triVorbind despre cultul mor]ilor `n perioada

    Postului Mare, `n primul rând trebuie s\ amintimSâmb\ta Mo[ilor de iarn\, zi care precedeDuminica l\satului sec de carne, denumit\ a ~n-frico[\toarei Judec\]i. L\murire despre aceasta ned\ Sinaxarul zilei: „Dumnezeie[tii P\rin]i auhot\rât pomenirea tuturor celor din veac adormi]i`n dreapta credin]\, `n n\dejdea `nvierii [i a vie]iive[nice“. {i aceasta se face `ntrucât a doua zi esteamintit\ judecata lumii la Cea de a Doua Venire aDomnului pentru a invoca milostivirea DreptuluiJudec\tor [i fa]\ de cei adormi]i. Termenul „mo[„folosit `n denumirea acestei sâmbete desemneaz\pe to]i `nainta[ii dintr-un neam.

    Din Sâmb\ta Mo[ilor de iarn\ pân\ laSâmb\ta Sfântului Teodor sau a colivelor(prima sâmb\t\ din Postul Mare), nu se fac

    parastase. Cum, de altfel, nu se fac nici `n zilelede luni, mar]i, miercuri, joi [i vineri din PostulMare, afar\ de cazul `n care cade vreun praznic,`n care se s\vâr[e[te Liturghia Sfântului IoanGur\ de Aur sau a Sfântului Vasile cel Mare.Totu[i, `n zilele aliturgice, exist\ tradi]ia, `n m\-n\stiri [i `n catedralele cu rânduial\ m\n\sti-reasc\, s\ se s\vâr[easc\ slujba Litiei mici pen-tru mor]i, care este de fapt un trisaghion cu micicomplet\ri. Aceasta are loc `n pridvorul bi-sericii, dup\ rânduiala ce se afl\ `nscris\ `nMolitfelnic sau Panihid\.

    „Minunea colivelor“F\când referire la Sâmb\ta Sfântului Teodor

    (Tiron), trebuie s\ spunem c\ aceast\ zi constituieuna dintre cele mai vechi s\rb\tori. Triodul come-moreaz\, mai precis, minunea colivelor, nara-]iune ce apar]ine patriarhului Nectarie al Con-stantinopolului (sec. IV). Marele prigonitor IulianApostatul, ca s\ `ntineze produsele vândute `npia]a cet\]ii imperiale `n prima s\pt\mân\ dinPostul Mare, a poruncit s\ fie stropite cu sângeleanimalelor sacrificate idolilor. Arhiepiscopulcet\]ii a primit `n vis `n[tiin]are despre aceast\fapt\ de la Mucenicul Teodor, primin d [i `ndem-nul de a distribui locuitorilor Constantinopolului„kolva“, adic\ grâu fiert, ca s\ nu mai consumeprodusele din pia]\. Bucuria acestei izbânde`mpotriva p\gânismului este comemorat\ an dean, la acest praznic. De asemenea, aceast\ bucu-rie este amplificat\ [i de pr\znuirea mucenicului,dar [i de `ncheierea primei perioade din post. A[ase explic\ faptul c\ slujba zilei nu are „Aliluia“pentru defunc]i, ca `n celelalte sâmbete, ci „Dum-nezeu este Domnul“ festiv, iar, dup\ obiceiul La-vrei Sfântului Sava cel Sfin]it, prima mas\ ofi-cial\ a Postului Mare are o dispens\ de vin [i unt-

    delemn. Semnificativ\ este [i folosirea ulterioar\a boabelor de grâu pentru pomenirea mor]ilor, casimbol al ~nvierii. Bobul de grâu moare, se de-scompune `n p\mânt pentru a da rod, dup\ cumtrupul celui adormit se `ngroap\ `n mormânt, cadup\ aceea s\ `nvieze `ntru nestric\ciune.

    Pomenirea mor]ilor `n Postul Pa[telui

    Primele [ase sâmbete din Postul Pa[teluisunt rânduite pentru pomenirea ob[teasc\ amor]ilor, spre a nu r\mâne f\r\ mijlocirea Bise-ricii `n vremea de poc\in]\ a Postului Mare.Cre[tinii vin cu coliv\ la Sfânta Biseric\, `nfiecare dintre sâmbete, iar parastasul dinsâmb\ta a [asea, „Sâmb\ta lui Laz\r“, se ofi-ciaz\, `n general, [i la cimitir. Ie[irea la cimitirimit\ purtarea Mântuitorului Hristos, relatat\ `ntextul Sfintei Evanghelii, Care, `nainte de a in-tra `n Ierusalim, a mers la mormântul lui Laz\r,`nviindu-l pe acesta din mor]i.

    Joi, `n S\pt\mâna Mare (s\pt\mâna dinaintede Sfintele Pa[ti), exist\ obiceiul, `nt=lnit maiales `n bisericile parohiale, de a face parastas,`ns\ acesta vine `n contradic]ie cu mai vechiler=nduieli tipiconale despre zilele `n care nu sefac parastase.

    Rug\ciunile ce se fac pentru cei adormi]i auo mare importan]\ `n via]a duhovniceasc\ afiec\rui dreptm\ritor cre[tin, mai ales `n aceast\perioad\ a Postului Mare. Ne `nva]\ c\ suntemcet\]eni ai cerului, ne `nt\resc n\dejdea `n milalui Dumnezeu, ne aduc aminte de vremelnicialumii [i ne sporesc iubirea fa]\ de aproapele.(Protos. Ieronim GHEORGHI}|, Mareeclesiarh al Catedralei Arhiepiscopale „Sf.Parasheva“ din Roman)

    Parastasele `n perioada Postului Mare

  • CCrreezzuull eessttee ppeecceettee aa uunniitt\\]]iiii ddee ccrreeddiinn]]\\,, ccaa eelleemmeenntt ffuunnddaammeennttaall aall uunniitt\\]]iiii BBiisseerriicciiii..

    februarie 2010

    DDOOSSAARR

    Cronica RomanuluiCronica RomanuluiBuletin oficial al Arhiepiscopiei Romanului [i Bac\ului

    18

    Secolul al IV-lea este f\r\`ndoial\, „secolul de aur alBisericii“ [i pentru faptul c\sinteza teologic\ a Sfin]ilorP\rin]i ai Bisericii1, sub toateaspectele sale – trinitar,hristologic, pnevmatologic,eclesiologic, mariologic [ieshatologic – n\scut\ prin`nrâurirea permanent\ aDuhului Sfânt, Duhuladev\rului, comuniunii [iunit\]ii, [i-a g\sit cea mai`nalt\ expresie `n hot\rârileprimelor dou\ sinoadeecumenice de la Niceea (325) [iConstantinopol (381), ce staula baza celor dou\sprezecearticole ale Simbolului2 sauM\rturisirii de credin]\.3

    Chiar dac\ generalizarea Crezului niceo-constantinopolitan are loc abia `n secolul al VI-lea, gra]ie hot\rârii patriarhului Timotei alConstantinopolului (512-518), acesta constituieCrezul comun al `ntregii Biserici4, dumnezeies-cul simbol, semnul prin excelen]\ al identit\]ii,al comuniunii dragostei [i credin]ei cre[tinilorortodoc[i, „hotarul“ dogmatic, expresia sin-tetic\ a credin]ei adev\rate `n fa]a ereziilor ceau amenin]at integritatea Bisericii. Crezul estepecete a unit\]ii de credin]\, ca element funda-mental al unit\]ii Bisericii. De aici [i rostirea luisolemn\ `n cadrul Sfintei Liturghii, de cler [icredincio[i deopotriv\, precedat de imnultreimic [i urmat de rug\ciunea din cadrulanaforalei liturgice, de care este strâns legat,de[i nu con]ine o men]iune expres\ despreSfânta Jertf\, sau `n cadrul Sfintei Taine aBotezului5. Rezumând punctele esen]iale alecredin]ei ortodoxe cu privire la persoaneleSfintei Treimi [i rela]iile dintre ele, `n lucrarealor creatoare, proniatoare [i mântuitoare, MaicaDomnului, Sfintele Taine, Biseric\ [i via]ave[nic\, Crezul este arcul de bolt\ ce une[te celedou\ dogme fundamentale ale Ortodoxiei:Dumnezeu este Unul `n fiin]\ [i `ntreit `nPersoane6 [i `ntruparea Logosului, Dumnezeu-Omul. Prin `ntruparea Domnului nostru Iisus

    Hristos, ni se reveleaz\ faptul c\ Dumnezeueste Treime de Persoane. De aceea, oricem\rturisire a Sfintei Treimi nu poate fidesp\r]it\ de iconomia Fiului. Acest adev\rdogmatic, ce pune `n lumin\ persoanele Treimii[i rela]iile dintre ele, este confirmat de funda-mentarea biblic\ a simbolului de credin]\.

    Trei Persoane, care Una suntTat\l este Dumnezeu, dup\ cum ne descope-

    r\ Dumnezeu Fiul (cf. Ioan 17, 3) [i o m\rturi-se[te apostolul: „Harul Domnului nostru IisusHristos [i dragostea lui Dumnezeu Tat\l [i `m-p\rt\[irea Sfântului Duh s\ fie cu voi cu to]i!“(II Cor.13,13). Monarhia lui Dumnezeu Tat\l,Care este [i Atot]iitorul, „din Care sunt toate“este sugerat\ de dumnezeiescul Pavel. (cf. ICor. 8, 6-8).

    Persoana dumnezeiasc\ a Fiului (cf. Lc. 1,32) este Dumnezeu adev\rat din Dumnezeuadev\rat (cf. Ioan 10, 30), deofiin]\ cu Tat\l(cf. Ioan 17, 21-23), Unul-N\scut, nu f\cut (cf.Ps. 2, 7; Ioan 3, 16), prin Care toate au fostf\cute (cf. Ioan 1, 3; Coloseni 1), Care Sepogoar\ din Ceruri [i Se `ntrupeaz\ (cf. Ioan 1,14) pentru mântuirea neamului omenesc (cf.Lc. 2, 29-32), de la Duhul Sfânt [i din MariaFecioara (cf. Lc. 1, 35) [i Se r\stigne[te (cf.Ioan 19, 16, 18, 20; Lc. 23, 23; Marcu 15, 24,25; Mt. 26, 35). El moare pe cruce (cf. Ioan 19,

    30), `nviaz\ (cf. Marcu 16, 6, 14; F.A. 26, 23),Se `nal]\ cu trupul la ceruri (cf. Lc. 24, 51) [i[ade de-a dreapta Tat\lui (cf. Marcu 19, 16)pân\ la Parusie (cf. Matei 24,30), când va venicu slav\ s\ judece viii [i mor]ii (cf. Ioan 5, 22,27, 30) [i a C\rui ~mp\r\]ie nu va avea sfâr[it(cf. Daniel 3, 33).

    Persoana Sfântului Duh este Dumnezeuadev\rat (cf. F.A. 5, 3), deofiin]\ cu Tat\l [i cuFiul, purcede de la Tat\l (cf. Ioan 15, 26), fiindd\t\tor de via]\ (cf. Gen. 1, 2), vistierul bun\-t\]ilor (cf. Gal. 5, 22), gr\ie[te prin prooroci (cf.II Tim. 3, 16; II Pt.1, 21), preg\tind mântuireanoastr\. El este Duhul Adev\rului (cf. Ioan14,26; 16, 13; Ps. 50, 7).

    Valen]a soteriologic\ acunoa[terii, `mp\rt\[irii [i m\rturisirii credin]ei

    P\rintele academician Dumitru St\niloaeprive[te `n profunzime m\rturisirea credin]ei camanifestare a sobornicit\]ii Bisericii `n luminaiubirii des\vâr[ite a lui Dumnezeu fa]\ de noi [ia iubirii noastre fa]\ de El [i `ntreolalt\: „Crezuleste dovada iubirii lui Dumnezeu fa]\ de noi [i,m\rturisirea lui de c\tre noi, este recunoa[tereaacestei dovezi a iubirii Lui. Iar m\rturisirea Lui`n comun este manifestarea iubirii noastre `ntre-olalt\, `ntemeiat\ pe iubirea Lui fa]\ de noi.“7

    Sfântul Maxim M\rturisitorul accentueaz\valen]a soteriologic\ a cunoa[terii, `mp\rt\[irii[i m\rturisirii credin]ei adev\rate de c\tre adu-narea dreptm\ritorilor ce constituie un r\spunsliber la iubirea infinit\ a lui Dumnezeu pentrupersoana uman\: „Iar m\rturisirea dumnezeies-cului Simbol al credin]ei f\cut\ de c\tre to]i `n-seamn\ m\rturisirea tainic\ ce-o vom aduce `n

    Necesitatea m\rturisiriiadev\rului de credin]\

  • MM\\rrttuurriissiirreeaa [[ii ttrr\\iirreeaa ccoonnffoorrmm`̀nnvv\\]]\\ttuurriiii ccrreeddiinn]]eeii aaddeevv\\rraattee ssuunntteesseenn]]iiaallee ppeennttrruu mmâânnttuuiirreeaa nnooaassttrr\\..

    19anul II (X) nr. 2

    vecii vecilor prea`n]eleptei purt\ri de grij\ a luiDumnezeu, prin ra]iunile [i modurile uimitoareprin care ne-am mântuit. Prin aceasta, cei vred-nici, se `nf\]i[eaz\ pe ei plini de recuno[tin]\fa]\ de binefacerea dumnezeiasc\. C\ci, `n afar\de aceasta, nu au ce oferi `n schimb pentrunesfâr[itele bun\t\]i dumnezeie[ti fa]\ de ei.“8

    Credin]a, ca acceptare a revela]iei dumneze-ie[ti drept adev\r mântuitor suprem, ce nutrebuie alterat prin `mpu]in\ri sau ad\ugiri (cums-a `ntâmplat `n cazul ereziilor) ce ar putea pune`n pericol mântuirea omului, este un principiufundamental al soteriologiei ortodoxe. Singuracare m\rturise[te [i p\streaz\ credin]a adev\rat\[i `ntreag\, prin puterea [i lucrarea DuhuluiSfânt, Duhul Adev\rului, este Biserica, trupultainic al lui Hristos, antecamera ~mp\r\]ieiCerurilor, cea Una sfânt\, dup\ cum Unul Sfânteste Dumnezeu Cel `n Treime pream\rit. Deaceea credin]a necesar\ mântuirii nu poate fialta decât credin]a Bisericii. Sfântul ierarh [imartir Ciprian de Cartagina (sec. III) a sinteti-zat magistral aceast\ realitate `n sentin]a ExtraEcclesiam nulla salus.

    M\rturisirea credin]ei [i euharistia

    Toate acestea se constituie `n argumente cesus]in importan]a [i locul Simbolului decredin]\ `n special `n cadrul Sfintei Liturghii,unde este rânduit chiar `nainte de s\vâr[ireaSfintei Jertfe Euharistice.

    Cel care surprinde cel mai bine semnifica]ia[i necesitatea m\rtusirii dreptei credin]e `n ori-zontul rela]iei inter-personale con[tiente dintreDumnezeu [i om r\mâne, totu[i, Pr. D.St\niloae, teologul iubirii cre[tine. El consider\„`nt\rirea comunit\]ii locale `n dreapta credin]\[i prin aceasta tr\ire