CRONICA ROJIANILOR

AllUI1440. Elisaveta fata imperatulul 9i craiulul 8itismund,~i muerea Iul Albert, remanend impovarata, cum s'au qisla anul trecut, gandea, ca va nasce fata, carea nu ar fiavut cadin~a la craimea Ungariel; drept aceia au ingaduitsupu9ilor . coronel, ca sa'9l alega craiu, caril au ~i trim isindata la Vladisl~ v HI craiul Poloniel, sa Ie vina craiu:Deabea sosise sohl in Polonia la craiul Vladislav, 9i Eli-saveta au nascut in Comarom cetatea Ungariel in 22 Fe-vruarie din anul de acum, nu fata ci un feciora~, care Ies'au numit Ladislav VI. Elisaveta au 9i trimis dupa solilunguriIor, ca se nu chiame pe Vladislav III in Ungaria,dara el n'au ascultat, 9i Vladislav inca au primit chiemarea.A9a scriu aces tea Callimah 1, Turotie 2, Bonfinie 3 ~i Timon 4._i eu nu pociu crede, se fie ingaduit Elisaveta bo~rilor desupt corona Ungariel, caril pe vremea aceia era numalungurl 9i romanl (pre cum pop vedea din hrisovul lul 8ti-borie cella anul 1399 adus), ca sa'9l alega craiu; pentruca soW s'au trimis in anul 1440 la Vladislav III craiulPo-loniel, 9i Elisaveta, dupa cum arata Cvietantia el de la Pi'a15,au luat corona cu t6te clenodiurile de supt paza comituluI

) Philippus Callimachus de rebusa VJadislao gestis Lib. 3. f. 447.

2 Thuroczius f. 240.3 Bonfinius f. 415. seq.Cronica romanilor. Tom. II.

4 Timon f. 62.5 Peay Spec. Hiel'archia. Part.

l.p. 321.

2

Gheorghie de Bozin in 9 qile ale lu! Noemvrie din anu11439,prin carea fapta au marturisit, ca denfla nu voesce vre 0

alegere de craiu.Intelegend Elisaveta, ca Vladislav au priimit chiemarea

la craimea Ungarie!, au strans 0 parte dintre boerl, 9imergend in Alba craiasca au felcut, de s'au incoronat prunculLadislav VI in varsta de 4 lunl, tinendu'l densa in brate,prin Dionysie arhiepiscopul StrigonuluI1 tocma in qioa deRusalil2, apoI au mers in Vienna Austriel 9i au dat ~i pruncul9i corona cu tote clenodiurile supt tutela luI Frideric IIIemperatul apusuluI3. Tocma cand se tinea pompa incoro-nariI prunculuI Ladislav VI in Alba craesca, au sosit inBuda Vladislav, carele fu priimit forte luminat de palatinulLavrentie, ~i dupa putin limp dus in Alba Cl'aesca, ~i in-coronat iara9 prin Dionysie arhiepiscopul Strigonulul, nucu obicInuita corona ci cu aHa, (carea lualus'au de pe ca-pul sau icona SfantuluI Stefan, nu se naravesc isloriciI),9i nurnit Vladislav I, craiu Ungariel4.Fiind acuma dol cml incoronatl in Ungaria, Ladislav VI

9i Vladislav I, partea luI Ladislav 0 prindea Nicolae Gal'a,ca mal de frunte, iara a Iul Vladislav loamI Huniadi 9iFristachie 5, despre cariI Cromer 6 scrie, despre Vladislav Ivorbind: «Pe Fristachie, 9i pre Huniadi forte i-au daruit,9i pre acela l'au tacut ban CroatieI, iar pre acesta voivodArdeluluI, apoI dupa putin limp, castellan Tirni90rel 9i Ze- ••vrinulul. De atuncl au inceput a se vesti Ioann Huniadi,.pre carele 9i Corvin l'au chiemat de pe satul in carele s'aunascut; cacl mal ina1nte nu era vestit, fiind nascut din mumagrec6ica 9i tata roman. OniI au gandit ca s'au cioplit deChesariul Sitismund. l)ic uniI, ca Hinod6ra din marginea

I Thuroczius f. 241. Ranzanusf. 380. Reva f. 34 ..

2 Annales Templi Leulschovi-ensis f. 885.

8 Philippus Callimachus f. 465.

Thnroczius f. 242. Bonfinius f. 14R.4 Callimachus f. 473. Thuroczius

f. 244. Bonfinius f. 425.5 [Lipsesce nota in manuscript.]6 Cromerus Lib. 21. p. 325.

Ardelulul s'ar fi zidit de densul, 9i de la densul s;au 9i ml-miL Dupa aceia purtandu-se vitejesce asupra turcilor, ge-neraril1 inca s'al1 facut de VIa dislav.» Pana aci Cromerdespre Ioann Corvinul sal1 Huniadi, dara reu sa in9ala indoao lucrurl: intail1. ca dice a fi fo st nascut Ioann Huni., ,adi din muma grecoica 9i tata roman; a doaoa di visaza a fichiemata Hinedora, care dupa ungurie sa zice Huniad (Hu-nyad), de pe numele Iul Ioann Huniadi; cacl nu ora~ul a-cela s'all numit de la Ioann Huniadi, ci el insu91 s'al1 numitde pe numele ora9ulul aceluia. Pote ca cetatulca dintr'ensulo al1 ziehl Ioann Corvinul. - 0_. In cat iaste despre vitasi seminta lul Ioann Huniadi, de cat carele mal vitez co-, ,rona Ungariel n'au avut supt sin e, se stil ca pizma9il ne-mulul romanesc de pe timpul Iul Ioann Huniadi tot Intruaceia s'al1 silit, cum ar putea stinje vestea 9i lauda nemululnoslru celul romanesc. Drept aceia numal intru aceia i91batea capuI, cum ar putea lua pre Ioann Corvinul de laromanI, ca sa'91 inal~a nemurile sale, care pe v remea aceiamuIt scaqusa, iara acuma intru aUUa s'au stans, cat in taraUnguresca putinl ungurl dia091 se afla, in Ardel deabia doaosal1 trel familil (qic de cel mal lumi na tI 9i mal puternicl),ci stapanesc acuma in Ungaria mal cu sarna Horvatil, Totil9i Nemtil; in Ardel romanil cel corci ~l 9i secuil, caril a9as'au la~it, cat in muIte comitaturl, mal i:t1es in Ardel, nuse afla boerl ungurl de vi~a, tara numal romanl 9i secul,prasi~l intr'ensele prin casatoriile lor cu romanele 9i ungu-rolcele. Anume ~i-a91putea aci spune tote familiile 9i celedin Ungaria, 9i cele din Ardel, care nu eant, ci numal senumesc pre sine ungurl, dara incunjur perirea, care mi s'arputea. intampla din spunerea adeverulul. Una totu91 nu 0

pocil1 tacea, adeca: ca ungnril ceI vesti~I mal inainte in totalumea, de atuncl au inceput a. merge inapoI ca raeil, de cands'au despartit de romanI, :;;is'au insotit cu aIte nemurI; caclnu mal sant CorvinI, nu Dragfi. Ci eu me intorc la JoannHuniadi. Acesta cum ca au fost deos roman de vita, mar-, ,

4

turisesc totl istoricil eel, ce nu pizmuesc romanilor, mar-turisesce avgustul Ferdinand I in dipiomatuilul Nicolae 0-lahul dat in anul 1548, dan1 mal apriat marturisesce fiiulIUI, Matie9 I craiul eel prea vestit al UngarieI, (de cat ca-rele unde'p trebue mal mare marturisire ?), carele cu ravnadoria sa sa pota areta a fi din familia Corvinilor, cum s'auaretat la anul 105, care lucru cum l'ar fi facut Matia9 Icraiul Ungari.eI, de nu ar fi fost tata-sM prasit din coloniIlul .Traian, adeca din romanl? Veql 9i acelea, care Ie-amscds la anul 1392.Tot intra acesta an s'au tinuCsobor in Tarigrad in be- -...J

serica santeI Sofiel, in carele grecil, au steicat unirea ceain Florentia facuta in anul trecut. In soboml acesta s'au,iscalit pentm Damian mitropolitul Moldovel, Macarie mitro-politul Nicomidiel, dupa cum arata Lecvien 1.

Annl 1441. roann Huniadi aparatoriul lul Vladislav I !?iNi-colae Gara aparatoriul lul Ladislav VI, crailor Ungariel laatata au ajuns in anul de acum, de s'au batut intre sine,ci norocul 9i invinjerea au remas langa Huniadi voivodulAl'delulul, pentm care craiul Vladislav I l'au facut !?i banTimi90rel, ~i i-au dat sot in voivoqia Ardelulul pre Necolae de UIlak 2.

Mal mare biHaie au tinut HU:1iadi, cat s'au facut ban Ti-mi90reI, cu Isac Begul Semendl'ieI, despre care cetesce preTuro(ie 3, pre Bonfinie 4, ~i pre Podlu9ani 5; cacl eu voiuareta aci razboiul, ce l'au avut Huniadi cu Mezit Begul nuin anul 1442, cum vrea Haner fara de vre un fundament 6,

ci in anul de acum 1441, precum arata Calvisie 7, !?l An-

1 Lequien in oriente Christianotom. 1. p. 1253.

2 Thuroczius f. 244. Bonfiniusf. 429. Timon f. 63.

3 Thuroczius f. 248.4 Bonfinius f. 430.

5 Podlusani p. 224.

6 Georgius Jeremias Haner Reg.

Hung. Period. 14. § 307.

7 Sethus Calvisius in opere

Chronol.

nali! tureescl t, despre care razhoiu asa serie Buholter 2:, ,«Ioann Huniadi au taiat 6stea tureesea, earea prin Valahianavalise in Ardel, dimpreuna eu povatuitoriul e! Mezit Be-gul 9i eu feeiorul lu!. Dintre turel au perit doao-qeel de mil,dintre ungurl ea la trel mil». A9i9derea serie Fabriehie 3

9i Bonfinie 4, numal cat aeesta q.iee, ea in razboiul acestaau eaqut 9i Gheorghie Lepe9 episeopul Ardelulul eu SimonChemeni, pre earele l'au fost imbraeat Huniadi in halnelesale, sehimbandu·le eu ale lul, ea sa nu sa eun6sea deture!.Despre Moldova, dupa ee s'au impar~it intre Elia I, ~i

Stefan III, a~a serie Miron logofetul 5; «lara la al patru-lea an de nou au jurat amendo! domniI eraiulul Vladislav(III la polonl, la ungurI I) eu t6ta boerimea teril, ~i aeoloau adaos Stefan (serie Cromer la eartea 21) 5000 de gal-benl de aur pe an, ~i 400 de eaI, eand vor trebui era-iulul, serie Strieovsehi la carte a 17, p. 2. - lata la ee auajuns Moldova pentru sfada fratilor!

Annl 1442. Annalil tureesel eel de Leunclavie talmaeitl la,anul Hegirel 846, care an iaste de la Hs. dupa Leuncla-vie 1441, iara dupa Calvisie 1442, a9a seriu, iara,? dupaperirea lul Mezit Begul eea la a nul trecut adusa, q.icend:«Intelegend perderea aeeia, sultanul Amurat II au mers ineetatea Sofia, 9i tabarendu-se aeolo, au trimis pre ~ahul A-bedin Begrerbegul Romaniel, eu t6te o~tile din Romaniaeu aeanzil 9i eu ianeiaril, ea jefuind Valahia, se prade Un-garia. Pre aeeia dupa ee au strabatut in marginea Unga-riel, fara de veste i-au lovit Iancul (Huniadi), i-au taiat,i-au omorat: omorand 9i pe Begrerbegul, 9i faeend eu den-

1 Annales Turcici a Leunclavioediti ad annum Hegirae 845.

2 Abrahamus Bucholcerus in In-dice Chronologico ad ann. 1441.

3 Georgius Fabricius Lib. 2.

4 Bonfinius f. 431.: seq.

5 Constans Miron Logotheta in

Chronico Ms. Valachico ad ann.

suI ca f?i eu Mezit Begul. S'au inUtmpiat aeesta in anul(Hegirel) 846.

Tot despre bataia aeesta a9a serie Calvisie 1: «In anulde Ia Hs. 1442, sultanul Amurat II, trimite pre Begrerbe-gul eu tote 09tile 9i eu ianeiaril, ea strabatand Valahia, samivaiesea in Ungaria: se trimite dimpreuna eu Begrerbe-gul f?iSeanderbeg~ earele sa daduse mal de demult de tata-seu Castriot ehiz89 eu trel fra~l al sel, el s'au ehiemat mal'nainte Gheorghie, ei tureil pentru marl faptele lul l'ai1 nurnitSeanderbeg. Aeesta doria de Epir (Albania de aeum) pa-tria sa, 9i de eraimea pat'intesea, care tota 0 euprinseseAmurat. Drept aceia in razboiul aeela all lnseiin\at pre Hu-niadi despre voia sa, 9i toerna in batae se de~ghina de turel,prinde pre ba~i1 eel mal ale9l tureesel, f?i pre secretariul(logofetul), 9i poruneesce, ca sa sa serie carll eu nUhleleIul Ammat 9i sa s1 pccetluiasca in~are se poruneia, cacetatea cea parin~esea Croia 9i tot pirul se i sa dea lulca unul mal mare prefec, apol pre ba9'il aceia, 9i pre se- <:

cretarill i-all omorat, pentru ca sa nu se v[tdesca lucrul.Huniadi intru aeeia Mtuse pre turd, 9i taiase ca 12. 30,000de osta91, prinsese 5000. Seanderbeg cu ear~iIe cele facutemerge in Croia, S8 primesee, f?i prefeetul cel mal dinainten da deregatoria. A9a au ca9tigat tota craimea parintescaScanderbeg, :;;i botezandu-se, s'au gatit de razboiu In con-tra lUl Amurat.Fabriehie inca dice 2: «loann Huniadi in annl de acum,

iara91 mare biwin~a all facut asupra turcilor, taind 30,000,prinqend 4000 de nemicl. '> Care are mal drept despre nu-mewl celor prin:;;l, Calvisie saO Fabrlchie '? - Turotie 3,

Boufinie 4 9i Timon 5 inca scriu despt'e razboiul acesta qi-eend, ea s'au intamplat la porta de ferr in Ardel, ca Hu-niadi au avut numal 15,000 iara Begrerbegul 80,000 cu

1 Selhus Calvisius, in opereChronologico.

2 Georgius Fabricius Lib. 2.

3 Thuroczius 'f. '251.4 Bonfinius f. 440. seq t

5 Timon. t. 63.

sine, ;:;i ca Begrerbegul au scapat eu putinl, ci iaste in c6n-tm annalilor turcescI, al carora scriiloriCi mal bine au pu-tut sci tot Iucrul. Haner 1 eel invetat si Ia razboiul acesta, .gre;:;esce punendu'l cu un an mal tarqiCi.

Despre Moldova t. anul de acum atata scrie Doghiel2:

<In anul 1442, alleanta IUI Elia palatinulul Moldovel cuCasimir marele povatuitoriu, ~i cu mare ducatul Litvaniel.Vedl Tom. 3. Partea 1. la anul 1442.»,

Anu] 1443. Elisaveta muma lUI Ladislav VI, pana acumcat all putut, s'aCi sarguit, a apara cadinta fiIulul seu im-protiva Iul Vladislav I, craiulul Ungariel, intru aceia inca si-lindu-sa, ca sa'l otravesca precum arata Petru de Reva 3;ci nemica putend ispravi, In anul de acum prin mijlocireacardinaiulul Julian, s'aCl facut pace intre densa, 9i intre Vla-dislav I. 4; dara densa au murit in Iaurin cetafea Ungariel,nu fara de prepus, de a fi fost otravita, dupa cum scrieCallimah 5.

Amurat al doilea punendu\,l nadejdea in BegL'erbegul A-bedin, au trim is la Vladislav I, craiul Uhgariel, cerend Bal-gradul Serbiel, sau tribut pe an de I densul 6; ci invin-gendu-se In anul trecut Abedin, Vladis av I, nu tribut sauharacill pre an, dara razboiu i-au fag'!lduit, trimi~end preHuniadi asupra IUI, despre carele a9a scrie Halcocondyla 7 :

«Ioann Huniadi strangend 6ste cat au putut mal mare, auluat eu sine pre Dracula printul dachilor, 9i pre Gheorghieprintul triballilor (sirbiIor), carele areta calea. - (Impaeiu-indu-se dupa aceia Vladislav I, eu Amurat II, prin mijIo·cirea despotulul Gheorghie) dachilor sau muntenilor s'auporuncit sa fie tributari turcilor, precum tinea impaciuirea.

1 Georgius Jeremias Haner Reg.Hung. Period. 14. § 310.

2 MatLhias Dogiel in cod. Dip!.Poloniae tom. 1. p. 601.

~ Petrus de Rev'a f. 36.

l Thuroczius f. 240.5 Callimachus f. 487.6 C[J.lIimachus 1. c. Bonfinius f.

445.7 Chalcocond IllS p. 167, 168.

--- Constantin Dragasis,- mal tot Peloponesul (Morea deacum) l'au cuprins, - ~i ~i Pindul. In muntele acesta Iii:'euesc vlachil, caril tot 0 limba au cu dachil; nicl se ose-besc de dachil, eel ce lacuesc Hlnga Dunare. Venind a~adara ace~tea la povatuitoriul acela, s'au supus lUl, 9i dupaaceia sa batea ell turcil eel din Thessalia, lmlndu'~l pova-~uitoriul de la prin~ul Peloponesulul.» A~i~derea scrie Duca 1,

adaogand ~i acesta, dupa ce s'au facut pacea mal sus a-dusa, despre Gheorghie despotul Serbiel: «Pre fecloril lulorbl inca i-au dat indarapt, lul Dracula inca i-au intors fe-eloril, pre cari'i n tinuse inchi~L» Drecsler 2 inca scrie: J

«Vladislav craiul Poloniel ~i a Ungariel dobandind marebiruinta prin loann Huniadi la mun~il Hemulul, pre Amu-rat al doilea l'au ad us la conditi) de pace.» lara despreimpaciuirea acesta eu Amurat II, carea insu~1 el 0 au poftit,trebue sa scil, ca intaiu s'au facut numal incetare de laarme pe dol anI, apol s'au facut pace intrega pe qece anI,pe care au jurat ambe par~ile 3; am cetit 6re unde, daraunde nu'ml aduc aminte, cum ca unguril pentru mal mareineredere ar fi dat tocma santa cuminecatura zalog Iul A-murat II, ci eu acesta nu 0 pociu erede. Despre lucrurileMoldovel aces tea regestrurl se adue de Doghie14: «In anul1443, omagiul, care l'au facut conziliaril palatinulul Eliacu numele lor, ~i al tuturor moldovenilor craiulul Vladislav~i lul Cazimir fratelul IUI, ~i urmiHorilor lor 9i craimel Po-lonie'!, in 8 Septemvrie.» J

dn anul 1443, car~ile palatinulul Elia, cu carele inta-resce omagiul de conziliaril sel facut in Leopoiu ~. c. 9i fa-gaduesce craiulul ~i craimel ajutoriu in contra tuturor ne-micilor. »Din hrisovul, care Ie l'au dat eraiul Vladislav I din Euda

I Ducas p. 122.2 Drechslerus in Chronico p.83.3 Thuroczius f. 253. seqq. Cal-

limachus f. 499. seqq. Bonfiniusf. 457. Sigler f. 58.

4 Dogiel in Cod. dip!. PoloniaeTom. 1. p. 601.

jOI dupa Dumineea FIorilor din anul 1443, ~i se adueede Corn ides 1, se vede, di Buza~ Bueearde mal inainle aufost a IUI Dionysie de Farna7, 9i ° au schimbat eu IoannHuniadi, pentru doao fiIpi9url, eel sasesc 91 eel romanesc,de uric.

AnnI 1444. Prea lung a~ fi, de a~ aduce euvinlele tutu-ror istorieiIor, earil au seris razboiul ungurilol' eel de laVarna: dl'ept aceia numal pre seurl voiu a eulege, 9i a a-duna, eate sant de lipsa spl'e intelegerea lueruluI. A~a dara

"""'-,a seil eetitoriule! ea Iulian eardinalul n'au. incetat a stra-mura pre eraiul Vladislav I, pana eand nu l'au adus sel'umpa pacea eu Amurat II taeuta. Cael qieea, ea nu s'auputut, niel euvenit a face pace eu tureil [ara de scirea pa-pel, trebuind a sa face paeea pentru tolosul tuturor ere9ti-niJor 2: $i desmantand Vladislav III, domnul ValahieI, precraiul de la mergerea mal incolo de Nicopoiul Bulgariel,il amaja aeela~ lulian, ea eorabiile venetianilor, ale bur-gundiIor 9i ale papel, nu VOl' lasa pre Amurat II, sa trecadin Asia in Evropa, ~i sa vina intm ajutoriu la al sel3.Cu euvinte ~i tagaduinte ea aces tea amajit fiind craiul, ~l-auadunat 09tile, 9i mergend pana la Nicopoiul BulgarieI, a-colo l'al1 intimpinat Dracula sau Vladislav III, domnul Va-lahieI, despre careIe a9a scrie Bonfinie 4: «Mal inainte dea porni tabara de la Nicopoil1, aU. intimpinat pe craiul VIa-~islav Dracula printul ValahieI cel muntenescI, barbatul celdrept 9i obIu, careIe ore ce batae el aU. fost cel mal tare9i eel mal vitez povatuitoril1, pentm ea cu putine o~tl, daracu mal mare inima 9i inteIepciune, 9i cu prea mare var-tutea osta~ilor sel, preste nadejdea tuturor, fara de vre unajutotiu strein, indelung aU. tinut razboiu. eu turdI, care

1 Daniel Cornides in M'3s. Dip!.tom. 1. p. 294.

2 Paralipomena rerum memo-rabilium edita ad calcem AbbalisUrspet'gensis p. 306.

3 Philippus Callimachus de re-bus gestis a Vladislao I Reg. Hung.Lib. 3.

4 Bonfinius Decad. 3. Lib. 6.

razboiLl ton crestinil la olalta luaU de abia l'ar fi tinut, cn" , ,razboiul acesta asa de tare 51-all imputinat lacnitoril teril,. , , ,sale, cat mal nu remasese cine se lucre pamentnl. Draculaacesta, ca sa nu cada supt jugul turcilor, fiind ca amuforte slabisa, la pornirea acesta, Cll la nn liman au alergat,ci veqend ostea craiulul ~i spalmantandu-se de micimea el,ca cel ce sciea puterea imperatulul turcesc, carele la vanatinca cu mal mulp e~ia, de catl era in ostea unguresca, audojenit ~i rugat pe crainl ~i pe gAneraril lul, ea sa nu mergamal incolo, ci ~a sa intorne si ostea aceia sa 0 tina pre. ,atuncl eand sa VOl' aduna ~i alte 0~t1 streine, aducendu-laminte :;;iasprimea erne!, carea acu~l urma, nicl se va puteasuferi. Dnil tilcuia euvintele lul Dracula in rea parte, socotindca pentru aceia nu vorbesce din inima, pentru ea avea lega-tura eu turciI, ci lucrul de sine areta, ca tote qisele lul sant a-deverate :;;ispre mantuire: dara tnlgend Ul'sitele pe craiul ~istramurandu-l ~i cardinalul lulian, n'au ascultat de Dracula.lara Dracula veqend, ca nimiea ispravesee, au dat eraiu-IUl ajutoriLl pe fiiul seu cu 4000 de calaretl ~i dOl voniclcare prea bine scia tote lucrurile: apol cand au plecatcralul de acolo, i-au daruit dol cal de nespusa iutime, cade i se va intampla vre-o primejdie, de care Dnmneqeuse'l feresca, sa sa folosesca cu den~il. 1\1<11 tare spaiman-tasa pe Dracula respunsul unel stirgol bulgare, carea lasatul Sullon intrebata fiind de densul despre curjerea raz.-boiulul aceluia, i-all respuns: c,l eraiul Vladislav nn birl-...Jva petrece, dara rama~itele o~tilor celol' batute mal noro-cose VOl' fi dupa aeeia asupra turcllor.»

A9l9derea scriu Cromer 1, Spondan 2, Dlugo~ 3, Palatie 4,

Callimah 5, Petru de Reva 6, loachim Cureu 7. Halcocondyla 8

1 Cromer us Lib. 21. p. 331.2 Spondanus ad ann. 1444 Nr. 6.3 Dlugossius Lib. 12. ad h. a.4, Ioannes Palatius in aquila A-

ustriaca Lib. 42. cap. 2.5 Callimachus 1. c.

6 Petrus de Reva Centuria 5.7 IO::l,Chimus Cureus in Annali-

bus Silesiae edit. Vittebergae p. 140.S Chalcocondylas Lib. 6. circa

finem.