CROAŢIACROAŢIA

HrvatskaHrvatska

Poziţionare Poziţionare geograficăgeografică

STATISTICĂSTATISTICĂ::

• Suprafaţa = 56.600 KM.2Suprafaţa = 56.600 KM.2• Populaţia = 4,49 milioane locuitoriPopulaţia = 4,49 milioane locuitori• Densitatea Populaţiei = 79 locuitori/Km.2Densitatea Populaţiei = 79 locuitori/Km.2• Limba = croatăLimba = croată• Speranţa medie de viaţă = 72 aniSperanţa medie de viaţă = 72 ani• IndependenIndependenţţa:a: 25 Iunie 1991 (fa 25 Iunie 1991 (faţăţă de Iugoslavia) de Iugoslavia)• Zi naZi naţţionalionalăă:: Ziua Republicii/Ziua Suveranit Ziua Republicii/Ziua Suveranităţăţii, ii,

30 Mai30 Mai• ConstituConstituţţie:ie: adoptat adoptatăă la 22 Decembrie 1990 la 22 Decembrie 1990

Limba Limba croatăcroată

• Limba croatăLimba croată ( (hrvatski jezikhrvatski jezik) este o ) este o limbălimbă indo- indo-europeanăeuropeană din  din ramura ramura limbilorlimbilor slave slave, grupul limbilor slave de sud, subgrupul , grupul limbilor slave de sud, subgrupul occidental al acestora, vorbită de occidental al acestora, vorbită de croațicroați. Din punctul de vedere al . Din punctul de vedere al sociolingvisticiisociolingvisticii, este în același timp una din variantele , este în același timp una din variantele limbiilimbii  abstandabstand comune sârbilor,  comune sârbilor, croațilorcroaților, , bosniacilorbosniacilor și  și muntenegrenilormuntenegrenilor, , denumită tradițional prin termenul „denumită tradițional prin termenul „limbalimba sârbocroatăsârbocroată”, și o ”, și o limbălimbă  ausbauausbau cu propriul său  cu propriul său standardstandard..

• Croata este Croata este limbalimba maternămaternă a 5-6 milioane de vorbitori, fiind limbă  a 5-6 milioane de vorbitori, fiind limbă oficială în oficială în CroațiaCroația, în Bosnia și Herțegovina, înSerbia (Voivodina) și , în Bosnia și Herțegovina, înSerbia (Voivodina) și în Muntenegru. O vorbesc și minoritățile naționale croate din țările în Muntenegru. O vorbesc și minoritățile naționale croate din țările învecinate, precum și emigranți croați în Europa învecinate, precum și emigranți croați în Europa Occidentală, America de Nord, America de Sud și Australia. Și Occidentală, America de Nord, America de Sud și Australia. Și în România există o mică comunitate de vorbitori de croată, în România există o mică comunitate de vorbitori de croată, în județul Caraș-Severin.în județul Caraș-Severin.

• Din punctul de vedere al variantelor sale regionale, croata cunoaște Din punctul de vedere al variantelor sale regionale, croata cunoaște o împărțire în trei dialecte, štokavian, kajkavian și čakavian, și o o împărțire în trei dialecte, štokavian, kajkavian și čakavian, și o împărțire supradialectală, în grupurile de graiuri (i)jekaviene, împărțire supradialectală, în grupurile de graiuri (i)jekaviene, ekaviene și ikaviene. Baza limbii croate standard o constituie ekaviene și ikaviene. Baza limbii croate standard o constituie dialectul štokavian și graiurile (i)jekaviene.dialectul štokavian și graiurile (i)jekaviene.

Structura Structura AdministrativăAdministrativă• Croaţia este împărţită administrativ în 20 Croaţia este împărţită administrativ în 20 de judeţe (croată: de judeţe (croată: županijažupanija) plus un oraş-) plus un oraş-district, Zagreb*district, Zagreb*

Judeţul Požega-SlavoniaJudeţul Požega-Slavonia (Požeško- (Požeško-slavonska županija) slavonska županija)

Judeţul Brod-PosavinaJudeţul Brod-Posavina (Brodsko-posavska (Brodsko-posavska županija) županija)

Judeţul ZadarJudeţul Zadar (Zadarska županija) (Zadarska županija) Judeţul Osijek-BaranjaJudeţul Osijek-Baranja (Osječko-baranjska (Osječko-baranjska županija) županija)

Judeţul Šibenik-KninJudeţul Šibenik-Knin (Šibensko-kninska (Šibensko-kninska županija) županija)

Judeţul Vukovar-SrijemJudeţul Vukovar-Srijem (Vukovarsko- (Vukovarsko-srijemska županija) srijemska županija)

Judeţul Split-DalmaţiaJudeţul Split-Dalmaţia (Splitsko- (Splitsko-dalmatinska županija) dalmatinska županija)

Judeţul IstriaJudeţul Istria (Istarska županija) (Istarska županija)

Judeţul Dubrovnik-NeretvaJudeţul Dubrovnik-Neretva (Dubrovačko- (Dubrovačko-neretvanska županija)neretvanska županija) Judeţul MeđimurjeJudeţul Međimurje (Međimurska županija) (Međimurska županija) ZagrebZagreb (Grad Zagreb)* (Grad Zagreb)*

• Judeţul ZagrebJudeţul Zagreb (Zagrebačka županija) (Zagrebačka županija)

• Judeţul Krapina-ZagorjeJudeţul Krapina-Zagorje (Krapinsko- (Krapinsko-zagorska županija) zagorska županija)

• Judeţul Sisak-MoslavinaJudeţul Sisak-Moslavina (Sisačko- (Sisačko-moslavačka županija) moslavačka županija)

• Judeţul KarlovacJudeţul Karlovac (Karlovačka županija) (Karlovačka županija)

• Judeţul VaraždinJudeţul Varaždin (Varaždinska (Varaždinska županija) županija)

• Judeţul Koprivnica-KriževciJudeţul Koprivnica-Križevci (Koprivničko-križevačka županija) (Koprivničko-križevačka županija)

• Judeţul Bjelovar-BilogoraJudeţul Bjelovar-Bilogora (Bjelovarsko- (Bjelovarsko-bilogorska županija) bilogorska županija)

• Judeţul Primorje-Gorski KotarJudeţul Primorje-Gorski Kotar (Primorsko-goranska županija) (Primorsko-goranska županija)

• Judeţul Lika-SenjJudeţul Lika-Senj (Ličko-senjska (Ličko-senjska županija) županija)

• Judeţul Judeţul Virovitica-PodravinaVirovitica-Podravina (Virovitičko-podravska županija) (Virovitičko-podravska županija)

GraniţGraniţee• SloveniaSlovenia• UngariaUngaria• SerbiaSerbia• BosniaBosnia & &

HerţegovinHerţegovinaa

• MuntenegruMuntenegru

RELIEFRELIEF

• Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croaţia Câmpii, lacuri dealuri în N - NE (Croaţia Centrală şi Centrală şi SlavoniaSlavonia, parte din , parte din CâmpiaCâmpia PanonieiPanoniei); );

• Munţi împăduriţi (Munţi împăduriţi (LikaLika, Gorski Kotar, , Gorski Kotar, AlpiiAlpii DinariciDinarici); );

• Litoralul stâncos al Litoralul stâncos al MăriiMării AdriaticeAdriatice ( (IstriaIstria, , DalmaţiaDalmaţia); );

• Numeroase insule Numeroase insule

Moneda = KUNAMoneda = KUNA

ECONOMIECONOMIAA

• Agricultura: culturi de porumb, sfeclă de Agricultura: culturi de porumb, sfeclă de zahăr, cartofi, viţă de vie.zahăr, cartofi, viţă de vie.

• Industria: uşoară (textilă),alimentară, Industria: uşoară (textilă),alimentară, metalurgică, energetică, de maşini metalurgică, energetică, de maşini electrice, chimică.electrice, chimică.

• Turism( o tot mai mare amploare în Turism( o tot mai mare amploare în ultimii ani)ultimii ani)

CLIMACLIMA

• Temperată, iar în Dalmaţia mediteraneană. Temperată, iar în Dalmaţia mediteraneană. Temperatura medie pe coastă: + 9 C. în Temperatura medie pe coastă: + 9 C. în ianuarie şi + 25 C. iulie. În Zagreb 0 c. în ianuarie şi + 25 C. iulie. În Zagreb 0 c. în ianuarie şi + 24 C. în iulie.ianuarie şi + 24 C. în iulie.

RELIGIERELIGIE• OrtodoxisOrtodoxis

mm• IslamismIslamism• catolicismcatolicism

Altitudinea MaximăAltitudinea MaximăVf. Dinara = 1.830 Vf. Dinara = 1.830 m. m.

Capitala = ZAGREB Capitala = ZAGREB = = 1.609.525 locuitori1.609.525 locuitori

Split =227.456 Split =227.456 locuitorilocuitori

DUBROVNIK = 44.000 DUBROVNIK = 44.000 locuitorilocuitori

Pula Pula ==6262..080 080 locuitori locuitori

ZADAR = 72.364 ZADAR = 72.364 locuitorilocuitori

UNESCOUNESCO• Pe lista patrimoniului mondial UNESCO Pe lista patrimoniului mondial UNESCO

sunt înscrise următoarele obiective din sunt înscrise următoarele obiective din Croaţia:Croaţia:

• Centrul istoric din Centrul istoric din DubrovnikDubrovnik (1979, 1994) (1979, 1994) • Centrul istoric şi Palatul lui Centrul istoric şi Palatul lui DiocleţianDiocleţian din din

SplitSplit (1979) (1979) • Parcul naţional Parcul naţional PlitvicePlitvice (1979, 2000) (1979, 2000) • Biserica Euphrasius şi centrul istoric din Biserica Euphrasius şi centrul istoric din

PorečPoreč (1997) (1997) • Oraşul vechi Oraşul vechi TrogirTrogir (1997) (1997) • Catedrala Sf.Iacob din Catedrala Sf.Iacob din ŠibenikŠibenik (2000) (2000)

Lavoslav Lavoslav RužičkaRužička

• Lavoslav (Leopold) Stjepan RužičkaLavoslav (Leopold) Stjepan Ružička (n. (n. 13 septembrie13 septembrie 18871887 — d. — d. 26 septembrie26 septembrie 19761976) a fost un ) a fost un chimistchimist elveţianelveţian de origine croată, laureat al de origine croată, laureat al PremiuluiPremiului Nobel pentru Nobel pentru chimiechimie (1939). (1939).

Franjo Franjo TudjmanTudjman

• Franjo TuđFranjo Tuđjjmanman n. n. 14 mai14 mai 19221922 — d. — d. 10 decembrie10 decembrie 19991999) a fost un om politic ) a fost un om politic croatcroat, primul preşedinte al , primul preşedinte al CroaţieiCroaţiei independente în perioada 1990-1999. În independente în perioada 1990-1999. În perioada celui de al doilea război mondial a perioada celui de al doilea război mondial a luptat împreună cu fratele lui Stjepan de luptat împreună cu fratele lui Stjepan de partea partizanilor. În 1971 a fost condamnat partea partizanilor. În 1971 a fost condamnat de regim, dar a intervenit prietenul lui de regim, dar a intervenit prietenul lui IosipIosip BrozBroz Tito Tito. A murit la . A murit la ZagrebZagreb la 77 de ani. la 77 de ani.

Davor Davor ŠukerŠuker

• Davor ŠukerDavor Šuker (n. 1 ianuarie 1968, (n. 1 ianuarie 1968, OsijekOsijek, , RS CroaţiaRS Croaţia, , RSF RSF IugoslaviaIugoslavia, astăzi în , astăzi în CroaţiaCroaţia) este un fost fotbalist croat. ) este un fost fotbalist croat. Cunoscut pentru abilitatea sa de a înscrie Cunoscut pentru abilitatea sa de a înscrie goluri, el a jucat ca atacant pentru o serie goluri, el a jucat ca atacant pentru o serie de cluburi europene cât şi pentru de cluburi europene cât şi pentru CroaţiaCroaţia, , unde este cel mai bun marcator din toate unde este cel mai bun marcator din toate timpurile cu 45 de goluri înscrise. timpurile cu 45 de goluri înscrise.

Lidija Lidija HorvatHorvat

• Lidija Horvat Lidija Horvat ((Data naşterii: 05.05.1982Data naşterii: 05.05.1982) ) este o jucătoare de este o jucătoare de handbalhandbal din din CroaţiaCroaţia. . În prezent evoluează la clubul În prezent evoluează la clubul Rulmentul BraşovRulmentul Braşov..

Miroslav Miroslav KrležaKrleža

•Miroslav KrležaMiroslav Krleža ( (7 iulie7 iulie, , 18931893 - - 29 decembrie29 decembrie, , 19811981) a fost un ) a fost un scriitorscriitor croatcroat, considerat cel , considerat cel mai important din sec XX. S-a născut la mai important din sec XX. S-a născut la ZagrebZagreb, a fost combatant în , a fost combatant în primul război primul război mondialmondial şi a rămas cel mai important scriitor şi a rămas cel mai important scriitor iugoslaviugoslav până la moartea sa. până la moartea sa.

Janica Janica KostelićKostelić

• A câştigat de trei ori Cupa Mondială la schi (2001, A câştigat de trei ori Cupa Mondială la schi (2001, 2003, 2006), patru medalii de aur şi două de argint 2003, 2006), patru medalii de aur şi două de argint la Jocurile Olimpice de iarnă şi 5 medalii de aur la la Jocurile Olimpice de iarnă şi 5 medalii de aur la Campionatele Mondiale. Janica Kostelić este Campionatele Mondiale. Janica Kostelić este singura sportivă care a câştigat 4 medalii de aur la singura sportivă care a câştigat 4 medalii de aur la probele de schi la Jocurile Olimpice. A fost numită probele de schi la Jocurile Olimpice. A fost numită Sportiva Anului în 2006Sportiva Anului în 2006. . Este singura schioară în Este singura schioară în afară de afară de Petra Petra KronbergerKronberger care a câştigat o care a câştigat o competiţie la toate disciplinele într-un singur sezon competiţie la toate disciplinele într-un singur sezon (2006) (2006)

Vladimir Vladimir PrelogPrelog

• Vladimir PrelogVladimir Prelog (n. (n. 23 iulie23 iulie 19061906 — d. — d. 7 7 ianuarieianuarie 19981998) a fost un ) a fost un chimistchimist elveţianelveţian de origine de origine croatăcroată, laureat al , laureat al PremiuluiPremiului Nobel pentru Nobel pentru chimiechimie ( (19751975). ).

Goran Goran IvanisevicIvanisevic

• Goran Šimun IvaniševićGoran Šimun Ivanišević (n. (n. 13 septembrie13 septembrie 19711971 la la SplitSplit) este un fost ) este un fost jucător jucător croatcroat de de tenistenis, câştigător al , câştigător al turneului turneului WimbledonWimbledon în în 20012001. .

Iosip Broz TitoIosip Broz Tito

• Iosip Broz Tito (născut Josip Broz; 7 sau 25 mai 1892 - 4 mai Iosip Broz Tito (născut Josip Broz; 7 sau 25 mai 1892 - 4 mai 1980) a fost un revoluţionar 1980) a fost un revoluţionar iugoslaviugoslav şi şi omom de stat de stat. A fost . A fost secretarul general (ulterior preşedinte) al secretarul general (ulterior preşedinte) al LigiiLigii ComuniştilorComuniştilor din Iugoslavia din Iugoslavia (1939-1980) şi a condus (1939-1980) şi a condus partizaniipartizanii iugoslaviiugoslavi, , mişcare gherilă iugoslavă în mişcare gherilă iugoslavă în Al Al DoileaDoilea Război Război MondialMondial (1941- (1941-1945). După sfârşitul războiului, a devenit autoritaru1945). După sfârşitul războiului, a devenit autoritarul l prim-prim-ministruministru (1943-1963) şi (1943-1963) şi preşedintepreşedinte al al Republicii Republicii SocialisteSocialiste Federative Iugoslavia Federative Iugoslavia. Din 1943 până la moartea sa în 1980, . Din 1943 până la moartea sa în 1980, deţinea gradul de deţinea gradul de MareşalMareşal al al IugoslavieiIugoslaviei, având funcţia de , având funcţia de comandant suprem al comandant suprem al ArmateiArmatei PopularePopulare IugoslaveIugoslave (JNA). (JNA).

• Tito a fost arhitectul-şef al celei de-„Tito a fost arhitectul-şef al celei de-„a a douadoua IugoslaviiIugoslavii”, o ”, o federaţie socialistă care a existat din Al Doilea Război federaţie socialistă care a existat din Al Doilea Război Mondial până în 1991. Cu toate că a fost unul dintre Mondial până în 1991. Cu toate că a fost unul dintre fondatorii fondatorii CominformuluiCominformului, a fost de asemenea primul (şi , a fost de asemenea primul (şi singurul cu succes) membru Cominform care a sfidat singurul cu succes) membru Cominform care a sfidat autoritatea sovietică. Ca susţinător independent al căii autoritatea sovietică. Ca susţinător independent al căii către socialism (numită uneori „comunism naţional” sau către socialism (numită uneori „comunism naţional” sau „Titoism”), a fost principalul fondator şi promovator al „Titoism”), a fost principalul fondator şi promovator al MişcăriiMişcării de de NealiniereNealiniere şi primul secretar general. Astfel, şi primul secretar general. Astfel, susţinea politica de nealiniere dintre cele două blocuri ostile susţinea politica de nealiniere dintre cele două blocuri ostile în timpul în timpul RăzboiuluiRăzboiului ReceRece..

Antun Antun AugustincicAugustincic

• Născut: 4 mai 1900 Născut: 4 mai 1900 HrvatskoHrvatsko ZagorjeZagorje. . Decedat la 10 mai 1979 la Zagreb, a fost Decedat la 10 mai 1979 la Zagreb, a fost un sculptor de origine croată, considerat a un sculptor de origine croată, considerat a fi cel mai proeminent sculptor al Croaţiei.fi cel mai proeminent sculptor al Croaţiei.

TRADIŢIONATRADIŢIONALL

CuriozitCuriozităţiăţi

• CCravata a fost pentru prima datravata a fost pentru prima datăă purtat purtatăă îîn Croan Croaţţia.ia.

• CroaCroaţţia dispune de un cadru natural ia dispune de un cadru natural extrem de frumos extrem de frumos şşi este considerati este consideratăă una una dintre cele mai ecologice dintre cele mai ecologice ţăţări din lume.ri din lume.

• Majoritatea monedelor din CroaMajoritatea monedelor din Croaţţia nu au ia nu au pe verso personalitpe verso personalităţăţi, ci animale i, ci animale (veveri(veveriţţe, ure, urşşi, pi, păăssăări, etc) ri, etc)

CURIOZITĂŢCURIOZITĂŢII

• În Croaţia se organizează un concurs de Miss În Croaţia se organizează un concurs de Miss pentu capre?pentu capre?*În Croaţia se află cel mai mic oraş din lume, Hum?*În Croaţia se află cel mai mic oraş din lume, Hum?*Riviera Opatja era alături de Coasta de Azur o *Riviera Opatja era alături de Coasta de Azur o importantă destinaţie a elitei habsburgice şi încă importantă destinaţie a elitei habsburgice şi încă are denumirea de Nisa a Adriaticii?are denumirea de Nisa a Adriaticii?*Casa Albă din Washington a fost construită cu *Casa Albă din Washington a fost construită cu piatră din Insula Brac din Croaţia?piatră din Insula Brac din Croaţia?*În Croaţia a fost promulgată pentru prima oară în *În Croaţia a fost promulgată pentru prima oară în Europa, la Dubrovnik, o lege a asigurărilor, în Europa, la Dubrovnik, o lege a asigurărilor, în 1395?1395?*Irisul este floarea naţională a Croaţiei.*Irisul este floarea naţională a Croaţiei.*Filmul Winnetou a fost filmat în Plitvice?*Filmul Winnetou a fost filmat în Plitvice?*Dactiloscopia, metoda de identificare a *Dactiloscopia, metoda de identificare a suspecţilor prin amprentare a fost inventată de un suspecţilor prin amprentare a fost inventată de un croat, Hvar – Ivan Vucetic. croat, Hvar – Ivan Vucetic.

CuriozităţiCuriozităţi

• Dubrovnik este numit Raguza de către Dubrovnik este numit Raguza de către italieni şi în ziua de astăzi. Ca republică italieni şi în ziua de astăzi. Ca republică medievală liberă, Raguza a fost o mare medievală liberă, Raguza a fost o mare putere maritimă şi una dintre puţinele putere maritimă şi una dintre puţinele regiuni balcanice neocupate de turci.regiuni balcanice neocupate de turci.

Proverbe & Proverbe & zicătorizicători

• HoHoţţii mari ii mari îîi spi spâânzurnzurăă pe cei mici pe cei mici..• Mulţi sunt destul de vicleni ca să surâdă Mulţi sunt destul de vicleni ca să surâdă

împăratului, dar puţini sunt destul de împăratului, dar puţini sunt destul de înţelepţi ca să surâdă cerşetoruluiînţelepţi ca să surâdă cerşetorului..

• Omul Omul îînvnvăţăţat poartat poartăă îîntotdeauna averea cu ntotdeauna averea cu el. el.

SFÂRŞISFÂRŞITT

• Mulţumesc pentru atenţie şi mai ales NU uitaţi să Mulţumesc pentru atenţie şi mai ales NU uitaţi să semnaţi fişsemnaţi fişaa de monitorizare a activităţii !!! de monitorizare a activităţii !!!

• ©© Copyright Robert Codescu all rights reservedCopyright Robert Codescu all rights reserved