Universitatea Transilvania din Braşov

Facultatea de Alimentatie si Turism

Analiza comparativa a sistemelor de clasificare a camping-urilor in Romania si Croatia

Proiect realizat de: Moroiu Irina-Evelina

Ionut Laura

Prof. coordonator: Foris Diana

Specializare:IMIT, An III

Cuprins

Introducere – Turismul în Croatia

Capitolul I – Prezentarea şi analiza organismelor care deţin atribuţii de clasificare în Croatia

Capitolul II – Prezentarea şi analiza tipurilor de structuri de primire turistică şi a sistemelor şi criteriilor de clasificare a campingurilor în Croatia

Capitolul III – Prezentarea şi analiza tipurilor de structuri de primire turistică şi a sistemelor şi criteriilor de clasificare a campingurilor în România

Concluzii – Analiza comparativă a sistemelor de clasificare a campingurilor, organismelor şi instituţiilor cu atribuţii de clasificare din ţările analizate

Bibliografe

Croaţia

Anul aderării la UE: 2013

Capitala: Zagreb

Suprafaţa totală: 56 594 km²

Populaţia: 4 398 150

Moneda: kuna croată

Spaţiul Schengen: Croaţia ar trebui să intre în spaţiul Schengen până în 2015

Prezentare

Croaţia are frontiere cu Boznia şi Herţegovina, Ungaria, Muntenegru, Serbia şi Slovenia. A devenit stat independent în 1991, după ce a făcut parte din Iugoslavia timp de peste 70 de ani.

IstorieCreat în secolul al XVIII-lea, ducatul Croaţiei devine regat 200 de ani mai târziu. În deceniile care au urmat a suferit o puternică influenţă din partea unor ţări vecine ca Austria şi Ungaria. Secolele al XV-lea şi al XVII-lea au fost marcate de numeroase ciocniri cu Imperiul Otoman.

DrapelCele trei culori ale drapelului croat reprezintă cele trei state care intră în componenţa sa: regatul Croaţiei (roşu şi alb), regatul Slavoniei (alb şi albastru) şi regatul Dalmaţiei (roşu şi albastru).

Democraţie parlamentarăCroaţia este democraţie parlamentară. Puterea se împarte între: parlamentul ales (puterea legislativă), guvern şi preşedintele ales (puterea executivă) şi instanţele autonome (puterea judecătorească).

GeografieCea mai mare parte a ţării este formată din câmpii, însă munţii şi plajele sale atrag mulţi turişti. Croaţia are 1 246 de insule mai mari şi mai mici, din care 48 sunt locuite în permanenţă.

Croaţia şi UECroaţia şi-a depus candidatura pentru aderarea la UE în 2003 şi a început negocierile în 2005, devenind cel de-al 28-lea stat membru al UE la 1 iulie 2013. Integrarea acesteia va continua cu intrarea în spaţiul Schengen până în 2015 şi cu trecerea la moneda euro de îndată ce economia sa va îndeplini criteriile referitoare la inflaţie, finanţe publice, stabilitatea cursului de schimb şi ratele dobânzilor.Ca şi alte ţări UE, Croaţia trebuie să aplice legislaţia adoptată la nivel european, precum cea referitoare la siguranţa alimentară, recunoaşterea calificărilor profesionale dobândite în alte ţări sau la limitarea costurilor de telefonie mobilă pentru apelurile efectuate din străinătate.Pentru aplicarea anumitor acte legislative, Croaţia beneficiază de perioade de tranziţie. De exemplu, va putea să aplice accize mai mici la ţigări până la sfârşitul lui 2017, iar pescarii croaţi vor avea dreptul să utilizeze, până în iunie 2014, plase interzise în restul UE.

Croația, oficial Republica Croația „este un stat al bunăstării democratice, unitar și indivizibil” din Europa, situată în nord-vestul Peninsulei Balcanice, pe țărmul Mării Adriatice. Capitala și cel mai mare oraș al țării este Zagreb. Țara este împărțită în 20 de diviziuni administrative și orașul Zagreb. Turismul este una din cele mai importante ramuri ale economiei Croatiei, alcatuind in jur de 20% din PIB. Principala atractie turistica a Croatiei este Coasta Adriatica unde este concentrata si marea majoritate a infrastructurii turistice. Comitetul Croat de Turism (Croatia Tourism Board) a impartit tara in opt regiuni turistice dupa cum urmeaza:

Istria – principalele obiective turistice sunt Biserica Eufrasiana din orasul Porec, monument aflat pe lista UNESCO a obiectivelor protejate ce contine un mozaic bizantin din secolul 6, Amfiteatrul Roman din orasul Pula, parcul natural Brijuni. In aceasta zona

se organizeaza scufundari pentru vizitarea epavelor unor nave romane sau din Primul Razboi Mondial. Printre evenimentelor culturale organizate aici se numara Turneul de Tenis de la Umag si Festivalul de Film de la Motovun;

Kvarner – plajele de pe insulele Rab si Losijn sunt principalele atractii in timpul verii. Ca atractii naturale putem mentiona parcurile naturale Risnjak si Plitvice cu peisajele lor montane frumoase si flora si fauna rara;

Dalmatia – Zadar – zona este extrem de propice pentru yachting, avand sute de insule nelocuite intre care se poate naviga. Parcul national Paklenica este considerat cea mai buna zona de alpinism din Sud-estul Europei. Trebuie mentionata si viata de noapte din insula Pag, una din cele mai efervescente din toata Europa;

Dalmatia – Sibenik – atractia principala este Catedrala Sfantul Iacob din Sibenik, monument aflat pe lista UNESCO a obiectivelor protejate, catedrala construita in secolul 15. De asemenea, Parcul Natural Krka, cu multele sale cascade este o zona naturala extrem de frumoasa;

Dalmatia – Split – orasul Split, al doilea oras ca marime al Croatiei, are ca atractii turistice Palatul lui Diocletian si Catedrala Split. Riviera Makarska este una din cele mai bune zone pentru plaja din Croatia si Europa. Orasul Trogir, cu mixul sau de stiluri arhitecturale diferite, este un obiectiv turistic important in aceasta zona;

Dalmatia – Dubrovnik – orasul Dubrovnik este, probabil, cel mai cunoscut obiectiv turistic al Croatiei. Arhitectura renascentista ce domina cladirile din partea veche a orasului Dubrovnik face din aceasta principalul punct de atractie turistic de pe Coasta Dalmatiei. Plajele si insulele din jurul orasului intregesc peisajul superb din aceasta zona;

Croatia Centrala- orasul medieval Varazdin, construit in secolul 14, constituie una din putinele atractii turistice din aceasta zona;

Slavonia – este cea mai putin dezvoltata zona din punct de vedere turistic. Izvoarele balneo-climaterice, orasul Osijek sunt printre putinele atractii turistice;

Zagreb – capitala Croatiei este gazda mai multor muzee, teatre si sali de spectacole. Partea veche a orasului este o zona turistica importanta, dar nu se poate compara cu Coasta Dalmatiei.

Capitolul I

Prezentarea şi analiza organismelor care deţin atribuţii de clasificare în Croatia

In Croatia, autoritatile ce se ocupa de dezvoltarea si reglementarea turismului sunt Ministerul Turismului al Republicii Croatia si Comitetul National Croat de Turism.

Croat NATIONAL Tourist Board (CNTB) este o organizație turistica naționala infiintata cu scopul de a promova și de a crea identitatea și pentru a spori reputația turismului croat. Misiunea include, de asemenea, planificarea și punerea în aplicare a unei strategii comune și concepția de promovare, propunerea și desfășurarea activităților de promovare de interes comun pentru toate disciplinele din turism din țară și străinătate, precum și creșterea calității de ansamblu a întregii game de servicii turistice oferite în Republica Croata. Sarcinile cele mai importante ale CNTB sunt după cum urmează: -de a cuprinde oferta turistică totală a Republicii Croate; -structurarea și efectuarea de cercetare de piață funcționala pentru promovarea turismului croat; -elaborarea de programe și planuri de promovare a produsului turistic Croația; -luarea măsurilor necesare și activitățile de planificare pentru dezvoltarea și promovarea turismului în zonele mai puțin dezvoltate din Republica Croata.

UHPA este o asociație profesională voluntară națională a Agentiilor de Turism din Croația, înregistrată în același timp, ca și asociație patronală. Membrii nostri regulati - agențiile de turism, în plus față de respectarea tuturor criteriilor pentru operațiunile agențiilor prevăzute de furnizarea de servicii în domeniul turismului,indeplinesc si cerințe suplimentare pentru aderarea la UHPA. Ca o asociație profesională voluntară UHPA reprezintă interesele membrilor săi și lucrează în strânsă colaborare cu Ministerul Turismului al Republicii croate pe diverse proiecte. Aceste proiecte sunt destinate în primul rând la creșterea numărului de vizite organizate și înnoptările în afara sezonului, pentru care a proiectat peste 1000 de produse turistice noi pentru nișe de piață specifice .

The Croatian Camping Union (CCU – KUH) este o asociație națională de locuri de campare care colaborează cu un număr mare de instituții internationale, naționale și departamentele, producătorii de echipamente de camping.

Capitolul II

Prezentarea şi analiza tipurilor de structuri de primire turistică şi a sistemelor şi criteriilor de clasificare a campingurilor în Croatia

Structuri de primire turistica

Locurile de cazare sunt din cele mai diverse de la campinguri foarte frumos amenajate, bungalow-uri, apartamente private sau camere de hotel, inclusive din cele luxoase pentru cei mai pretentiosi. Clasificarea hotelurilor este in conformitate si echivalenta cu reglementarile si normele din Croatia si este similara cu cea din Romania si din majoritatea tarilor europene. Avand in vedere faptul ca multe dintre hoteluri au fost construite cu mai multa vreme in urma, camerele sunt de dimensiuni mai reduse. Pe coasta Dalmata mai exista si varianta campingurilor, circa 100 la numar, care sunt deschise intre 15 mai si finele lui septembrie.

In conformitate cu dispozițiile articolului 14, alineatul 2, și articolul 15, paragraful 2 al afacerii de catering ("Monitorul Oficial", nr 138/06.), Ministrul responsabil pentru ospitalitate și turism Camping-urile din Croatia sunt clasificate de la 1 la 4 stele. Standardele de clasificare sunt asemanatoare cu cele europene. Din dorinta de a ridica standardele camping-urilor s-a lucrat la o noua Ordonanta conform careia campingurile vor fi clasificate de la 2 la 5 stele.

Taberele sunt unitati functionale care dispun de spatiu deschis amenajat si destinat pentru furnizarea de cazare in aer liber, si anume, camping.

Criterii de clasificare a camping-urilor:

-camping-ul trebuie sa fie semnalizat corespunzator

(1) Personalul din taberele trebuie să fie ospitalier, danda dovada de profesionalism și corectitudine.

(2) Personalul angajat în locuri de muncă de servire și de comunicare cu oaspeții trebuie să știe cel puțin o limbă straina

(3) Personalul trebuie să fie îngrijit, curat și îmbrăcat corespunzător.

(4) În afara orelor de lucru, accesul personalului nu este permis în interiorul spațiilor sau în incinta taberei, unde oaspeții locuiesc.

- administratorul trebuie să fie disponibil în timpul zilei (programul trebuie să fie afișat în mod clar) și un număr de contact 24 de ore din 24 afişat în mod clar;

-camping-ul trebuie sa dispuna de una sau doua intrari; acestea trebuie sa fie luminata pe timpul noptii

-Se ofera informatii si brosuri despre zona inconjuratoare.

-Toate drumurile din interiorul camping-ului trebuie sa fie luminate pe timpul noptii, curatate de arbusti si marcate in mod clar.

-Camping-urile dispun de parcare privata

-Instalatii sanitare: -numarul de facilitate in functie de dimensiunea camping-ului, peretii si podelele trebuie sa fie acoperite de gresie, prize pentru aparatele de ras, oglinzi, suport pentru prosoape, rafturi pe care le pot folosi oaspetii. De asemenea, in grupurile sanitare trebuie sa fie suficienta ventilatie, trebuie iluminate adecvat. toalete separate de sex masculin/feminin

- Facilitati pentru igiena personală pentru persoanele cu handicap

-Sa dispuna de telefon public, trusa de prim ajutor, de aer conditionat; camping-urile trebuie prevazute cu corturi pentru acordarea primului ajutor

-camping-ul trebuie sa dispuna de semnale luminoase pentru iesirea in cazut de urgenta

-instructiunile din camping trebuie sa fie scrise atat in croata si in cel putin alte doua limbi straine

-zona amenajata pentru gratar care sa respecte standardele de sanatate si siguranta de prevenire a incendiilor

-containere de colectare a deseurilor, de reciclare ecologica

- Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloacele proprii de colectare şi epurare.

-spatii de joacă pentru copii echipate corespunzator, sală de jocuri și zonă de recreere, terenuri şi săli de sport şi agrement (tenis, minigolf, volei, fitness, piscină)

-la piscina trebuie sa existe dus si vestiar

Capitolul III

Prezentarea şi analiza tipurilor de structuri de primire turistică şi a sistemelor şi criteriilor de clasificare a campingurilor în România

Definiţii şi criterii minime obligatorii privind clasificarea structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare de tip camping, sat de vacanţă, popas turistic şi căsuţă tip camping

    Campingul este o structură de primire turistică destinată să asigure cazarea turiştilor în corturi sau rulote, astfel amenajate încât să permită acestora să parcheze mijloacele de transport, să îşi pregătească masa şi să beneficieze de celelalte servicii specifice acestui tip de unitate.    1. Amplasarea campingului trebuie să fie făcută în locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum şi de elemente periculoase pentru sănătatea şi securitatea turiştilor.

   2. Elementul de bază al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o suprafaţă de teren bine delimitată şi marcată, unde se poate parca mijlocul de transport şi instala cortul sau rulota, asigurându-se totodată suprafaţa liberă necesară pentru mişcarea şi odihna a 4 turişti.     Totalitatea parcelelor de campare reprezintă suprafaţa de campare amenajată.     Capacitatea campingului se exprimă în număr de locuri de campare şi se determină prin înmulţirea cu 4 a numărului parcelelor de campare, la care se adaugă eventualele locuri de cazare în căsuţe tip camping şi/sau în bungalow-uri amplasate în incinta unităţii.     Căsuţă tip camping este un spaţiu de cazare de dimensiuni reduse, realizat din lemn sau alte materiale similare, compusă, de regulă, dintr-o cameră şi un mic antreu sau terasă şi uneori dotată şi cu grup sanitar propriu.     Distanţa între două căsuţe nu poate fi mai mică de 3 m, asigurându-se totodată spaţiul pentru parcarea unei maşini.     Bungalow-urile amplasate în interiorul campingului se clasifică odată cu acesta, potrivit criteriilor specifice din prezentele norme.     La dimensionarea dotărilor şi a instalaţiilor din camping se va avea în vedere capacitatea totală de cazare a campingului.     Cel puţin 15% din suprafaţa campingului trebuie să fie plantată cu arbori sau arbuşti. La campingurile de 3 şi 4 stele, vegetaţia trebuie să fie suficient de abundentă pentru a da o umbră confortabilă şi o ambianţă agreabilă.     Accesul la camping trebuie să fie astfel conceput încât să prevină accidentele de circulaţie în momentul intrării şi ieşirii vehiculelor.     La campingurile de 3 şi 4 stele, căile de acces trebuie să permită circulaţia în ambele sensuri.     Reţeaua de alei trebuie să permită legătura dintre spaţiile de campare-cazare şi toate celelalte amenajări care asigură servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).    3. Mărimea campingului, amplasamentul, stilul constructiv şi coloritul diverselor construcţii din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului înconjurător.     Toate campingurile trebuie să aibă o împrejmuire care să nu permită accesul în camping decât prin intrările stabilite pentru turişti. Campingurile vor avea pază ziua şi noaptea.    4. Alimentarea cu apă potabilă trebuie asigurată prin racordarea la reţeaua publică, iar în lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrări de captare a unor izvoare din zonă. Nu este permisă alimentarea cu apă din fântână neacoperită din care apa se scoate cu găleata sau cu alt mijloc similar.     Distanţa dintre gurile de apă amplasate pe suprafaţa de campare nu trebuie să fie mai mare de 100 m.    5. Grupurile sanitare comune trebuie să fie amplasate cât mai central posibil, dar nu mai aproape de 20 m de cel mai apropiat spaţiu de cazare (parcelă, căsuţă sau bungalow) şi nu mai departe de 100 m de cel mai îndepărtat spaţiu de campare-cazare.     Pardoseala la grupurile sanitare şi din spaţiile amenajate pentru spălatul lenjeriei şi, respectiv, pentru pregătirea mesei trebuie să fie cel puţin mozaicată, cu pantă de scurgere corespunzătoare, pentru a fi uşor de întreţinut.     La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor şi al duşurilor trebuie să fie separat de cel al cabinelor WC, iar fiecare cabină de duş va trebui să cuprindă, separat de duşul propriu-zis, un compartiment pentru dezbrăcare- îmbrăcare, echipat cu scaun, oglindă, policioară şi cuier.    6. La toate clădirile existente ferestrele vor trebui să fie astfel construite încât să poată fi deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate încât să permită montarea cu uşurinţă a unor plase împotriva insectelor, sau alte dotări cu funcţiuni similare la cererea turiştilor.

   7. Turiştii cazaţi în căsuţe şi bungalow-uri beneficiază de toate dotările şi instalaţiile comune din cadrul campingurilor.    8. Căsuţele amplasate pe terenuri care nu permit şi amenajarea unor spaţii de campare (pentru montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate căsuţe tip camping şi vor dispune de dotări şi servicii identice cu căsuţele situate în campingurile de aceeaşi categorie.    9. Căsuţele tip camping amplasate pe lângă alte unităţi de cazare sau de alimentaţie publică, ca spaţii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, în construcţie închisă cuprinzând:    - un lavoar la 30 de locuri;    - o cabină duş la 50 de locuri;    - o cabină WC la 30 de locuri.    10. Satul de vacanţă este un ansamblu de clădiri, de regulă vile sau bungalow- uri, amplasat într-un perimetru bine delimitat, care asigură turiştilor servicii de cazare, de alimentaţie şi o gamă largă de prestaţii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).     Amplasamentul trebuie să asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe etc.) şi de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea şi sănătatea turiştilor.     Mărimea satului de vacanţă, amplasamentul, stilul constructiv şi coloritul diverselor construcţii din cadrul acestuia nu trebuie să aducă nici un fel de prejudicii peisajului şi mediului înconjurător.     Toate satele de vacanţă vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat şi controlat.     La unităţile de 3 stele vegetaţia trebuie să fie abundentă pentru a crea o ambianţă agreabilă.     Suprafaţa spaţiilor verzi şi a celor destinate pentru agrement şi odihnă reprezintă minimum 25% din suprafaţa totală a satului de vacanţă.     Dotarea cu echipamente, mobilier, obiecte de inventar şi elemente constructive şi funcţionale a structurilor de primire turistice din incinta satului de vacanţă se realizează potrivit criteriilor specifice stabilite prin prezentele norme pentru unităţile respective, ţinându-se seama de amplasamentul şi de perioada de funcţionare a acestora (permanente sau sezoniere).     Majoritatea vilelor şi a bungalow-urilor din satele de vacanţă de 3 stele trebuie să fie încadrate cel puţin la această categorie.    11. Popasul turistic reprezintă o structură de primire turistică de capacitate redusă, formată din căsuţe şi/sau bungalow-uri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigură servicii de cazare şi alimentaţie, precum şi posibilităţi de parcare auto.     Dotarea şi serviciile aferente sunt identice cu ale campingurilor de aceeaşi categorie, cu excepţia faptului că popasurile turistice nu dispun de teren de campare pentru amplasarea corturilor şi/sau a rulotelor.    12. Spaţiile de campare în gospodăriile populaţiei sunt structuri de primire turistice constând din una sau mai multe (nu mai mult de 10) parcele de campare amplasate pe un teren bine delimitat în incinta curţii sau grădinii aferente unei proprietăţi din mediul urban sau rural. Mărimea parcelelor şi echiparea sanitară sunt identice cu cea a campingurilor din aceeaşi categorie cu specificarea că, pentru capacităţile de până la 5 parcele grupul sanitar poate fi comun cu al gospodăriei respective, fiind admise totodată lavoare sau duşuri în aer liber şi wc uscate, restul dotărilor şi serviciilor sunt facultative.

Criterii minime obligatorii Campinguri Sate de vacanţă

stele stele

4 3 2 1 3 2

I. Criterii generale

1. Firmă: - la intrare, din care să rezulte tipul, denumirea şi categoria unităţii

x x x x x x

- luminoasă x - - - x -

2. Panouri cu schema campingului sau a satului de vacanţă şi a regulamentului de ordine interioară amplasate la loc vizibil

x x x x x x

3. Cutie poştală la intrare x x x x x x

4. Amenajarea terenurilor: - cât mai plane posibil, bine nivelate, acoperite cu gazon şi care să permită o drenare rapidă a apelor rezultate din ploi

x x x x x x

5. Drumurile carosabile de acces la spaţiile de cazare, parcele de campare, unităţi de alimentaţie etc.:- asfaltate sau cu dale x x - - x -

- pietruite - - x x - x

6. Alei amenajate între spaţiile de cazare şi cele de folosinţă comună:- asfaltate, cu dale sau pietruite x x x x x x

7. Iluminarea electrică cu intensitate: - corespunzătoare în spaţiile de cazare de folosinţă comună, inclusiv a parcelelor şi a căilor de acces

x x x x x x

8. Prize pentru racordarea rulotelor la reţeaua de alimentare cu energie electrică la . .. % din parcele

20 10 10 - - -

9. Capacitatea de cazare să fie de cel puţin. ..locuri

80 60 20 12 100 70

10. Suprafaţa minimă a fiecărei parcele de campare (mp)

100 80 80 80 - -

- numărul maxim de locuri la 1.000 mp suprafaţă totală (parcele + alei + spaţii verzi, agrement, clădiri etc.)

20 24 28 32 - -

11. Ponderea minimă din suprafaţa totală a spaţiilor destinate drumurilor şi aleilor interioare, zonelor de linişte şi recreere, terenurilor de sport şi agrement

25 % 20 %

15 %

10 %

25 % 15 %

12. Parcelele de campare să fie: - numerotate, ecranate cu garduri verzi sau alte materiale care asigură o delimitare eficientă şi estetică

x x x x - -

13.Terenuri şi/sau săli pentru sport şi agrement (tenis, minigolf, volei, fitness, piscină, inclusiv bazine pentru copii), cel puţin un număr de . ..pentru fiecare categorie

4 3 2 1 4 3

14. Grădiniţe cu spaţii de joacă pentru copii

x x x - x x

15. Spaţii independente sau în incinta spaţiilor de cazare pentru depozitarea şi închirierea echipamentelor, a materialelor sportive şi de agrement

x x x - x x

16. Spaţiu pentru recepţie x x x - x x

17. Spaţii pentru administraţie şi de păstrare a valorilor, inclusiv a celor predate de turişti spre păstrare

x x x x x x

18. Hol de primire x - - - x x

19. Magazii pentru lenjerie şi materiale de întreţinere

x x x x x x

20. Oficiu pentru cameriste x x x x x x

21. Spaţiu amenajat şi dotat corespunzător pentru spălatul şi călcatul lenjeriei, accesibil şi de către turişti

x x x x x x

22. Trusă cu medicamente şi materiale necesare acordării primului ajutor medical

x x x x x x

23. Punct de prim ajutor x x - - x x

24. Punct farmaceutic x - - - - -

25. Spaţii comerciale pentru vânzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor şi a produselor nealimentare

x x x x x x

(cosmetice, obiecte de artizanat, timbre, efecte poştale, ziare, reviste, articole sportive etc.)26.Una sau mai multe unităţi de alimentaţie

x x - - x x

27. Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloacele proprii de colectare şi epurare

x x x x x x

26. Pubele acoperite, lavabile, amplasate în locuri fixe adăpostite (evacuarea zilnică a resturilor menajere)

x x x x x x

II. Alte criterii

- Persoana care asigură conducerea operativă a campingului sau satului de vacanţă să îndeplinească criteriile privind pregătirea profesională, specifice funcţiei, conform prevederilor anexei nr. 7 la prezentele Norme metodologice - la cele cu mai mult de 100 de locuri de cazare

x x x x x x

- Personalul din recepţie trebuie să fie calificat conform prevederilor anexei nr.7

x x x - x x

Servicii:

- Telefon la dispoziţia turiştilor x x x x x x

- Acces internet la recepţie x x - - - -

Echipamente sanitare:

Grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, în construcţie închisă, cuprinzând:- un lavoar la . .. . locuri, cu oglinzi şi policioare

10 20 25 30 - -

- o cabină de duş (închisă) la . .. . persoane

10 20 25 30 - -

- o cabină WC cu apă curentă la . . locuri

20 20 30 30 - -

- spălătoare pentru picioare, câte unul la fiecare grup sanitar

x x x x - -

- un lavoar şi un WC special pentru copii

x x - - - -

- un lavoar şi un WC pentru persoane cu handicap (la cele de

x x - - - -

peste 400 de locuri)Dotarea căsuţelor tip camping:

- pat cu saltea, husă de protecţie, cearşaf de pat, pături cu cearşaf plic şi pernă înfăţată

x x x x - -

- mijloace de protecţie împotriva insectelor

x x x - - -

- aplică în perete x x x x - -

- oglindă x x x x - -

- cuier de perete x x x x - -

- măsuţă x x x x - -

Ordin nr. 65/2013 din 10/06/2013

Ordinul nr. 65/2013 pentru aprobarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare a structurilor de primire turistice cu funcţiuni de cazare şi alimentaţie publică, a licenţelor şi brevetelor de turism.

ANEXA nr. 1.7 la normele metodologice.

Concluzii

In Croatia, clasificarea unitatilor de cazare este in conformitate si echivalenta cu reglementarile si normele stabilite de ministerul turismului si este similara cu clasificarea din Romania si din majoritatea tarilor europene. In ansamblu, calitatea camping-urilor din Croatia corespunde criteriilor europene, in special in ceea ce priveste disponibilitatea de spatiu si facilitati de camping. Preturile sunt printre cele mai rezonabile din Marea Mediterana. Trebuie mentionat ca spre deosebire de Romania, unde se mai fac si exceptii, in Croatia camparea in afara zonelor de camping desemnate prin lege este interzis, regula care, de asemenea, corespunde cu cele din alte zone turistice. Una din diferentele dintre cele doua tari este faptul ca in Croatia camping-urile sunt dotate cu echipamente si aparaturi mai performante decat in Romania si in ciuda faptului ca din punct de vedere al legilor sunt asemanatoare turismul Croatiei dispune de o pondere mai mare decat cel al Romaniei.

Bibliografie

http://narodne-novine.nn.hr/http://narodne-novine.nn.hr/clanci/sluzbeni/2009_04_45_1047.htmlhttp://www.campingcroatia.net/wild-camping-in-croatia/www. camping .info www. camping .hr/ www. campingcroatia .net/

Anexe

MINISTARSTVO TURIZMA

201

Na temelju članka 14. stavka 2. i članka 15. stavka 2. Zakona o ugostiteljskoj djelatnosti (»Narodne novine«, broj: 138/06., 152/08., 43/09., 88/10., 50/12. i 80/13.), ministar nadležan za ugostiteljstvo i turizam uz suglasnost ministra nadležnog za zdravstvo, donosi

PRAVILNIK

O IZMJENAMA PRAVILNIKA O RAZVRSTAVANJU, MINIMALNIM UVJETIMA I KATEGORIZACIJI UGOSTITELJSKIH OBJEKATA KAMPOVA IZ SKUPINE »KAMPOVI I DRUGE VRSTE UGOSTITELJSKIH OBJEKATA ZA SMJEŠTAJ«

Članak 1.

U Pravilniku o razvrstavanju, minimalnim uvjetima i kategorizaciji ugostiteljskih objekata KAMPOVA iz skupine »Kampovi i druge vrste ugostiteljskih objekata za smještaj« (»Narodne novine«, broj: 75/08 i 45/09),

u članku 2. stavku 2. broj: »15.« zamjenjuje se brojem: »31.«.

Članak 2.

U članku 3. stavku 1. iza točke 6. dolazi točka 7. koja glasi:

»7. da objekt ima akt o legalizaciji nezakonite izgrađenosti.«.

Članak 3.

U članku 5. stavku 3. riječi: »do dva kata,« brišu se.

Članak 4.

U članku 6. stavku 7. riječi: »trajnih učvršćivača, ograda, popločenje tla i sl.« zamjenjuju se riječima: »trajnih učvršćivača, fiksnih ograda, trajnih popločenja tla i slično. Ugostitelj može odrediti, na jedinstven način, vrste pokretnih ograda, pokretnih popločenja tla i slično.«.

Članak 5.

U članku 13. Dodaje se stavak 2. koji glasi:

»(2) Ukoliko dođe do kvara na uređajima i opremi, iste je ugostitelj dužan otkloniti u najkraćem roku.«.

Članak 6.

U članku 21. stavku 3. iza riječi: »jezika« dodaju se riječi: »ili istoznačne slikovne oznake«.

Članak 7.

U članku 25. stavak 2. zamjenjuje se novim stavkom 2. koji glasi:

»(2) Svi sanitarni čvorovi u objektu moraju imati najmanje kvalitetu uređenja propisanu za kategoriju u koju se kamp kategorizira.«.

Članak 8.

U članku 38. na kraju stavka 2. dodaje se rečenica koja glasi: »Uz dekorativne plate i/ili prepoznatljiva jela, pića i napitke nije potrebno isticati oznake ili natpise.«.

Članak 9.

U članku 43. stavak 3. zamijenjuje se novim stavkom 3. koji glasi:

»(3) U novim objektima, bez obzira na vrstu i kategoriju koja se objektu utvrđuje, dozvoljava se odstupanje od propisanih modula za 10% u 20% smještajnih jedinica.«.

Članak 10.

U članku 44. stavak 1. zamjenjuje se novim stavkom 1. koji glasi:

»(1) Kapacitet smještajne jedinice koja se nalazi u građevini, ako ovim Pravilnikom nije drugačije propisano, određuje se prema broju kreveta ovisno o površini propisanog modula.«.

Članak 11.

U članku 45. stavku 1. mijenjaju se minimalni uvjeti za vrstu Kampiralište propisani u: »Prilogu II. – Minimalni uvjeti za vrstu kampiralište« na način:

– točka 7.1.7. mijenja se i glasi: »Jedan pisoar na ispiranje tekućom vodom ili bezvodni pisoar«,

– točka 7.2.7. mijenja se i glasi: »Dva pisoara na ispiranje tekućom vodom ili bezvodni pisoar«,

– iza točke 9.10. dolazi novi tekst koji glasi: »Kampiralište koje nema mogućnost pristupa vozila ne mora imati kabinu za pražnjenje prenosivih kemijskih zahoda. Umjesto kabine za pražnjenje prenosivih kemijskih zahoda može biti stanica za pražnjenje«.

U stavku 2. mijenjaju se minimalni uvjeti za vrstu Kamp odmorište propisani u: »Prilogu IIA. – Minimalni uvjeti za vrstu kamp odmorište« na način:

– iza točke 5.2.10. dolazi novi tekst koji glasi: »Umjesto kabine za pražnjenje prenosivih kemijskih zahoda može biti stanica za pražnjenje«,

– iza točke 5.3.1. dolazi novi tekst koji glasi: »Umjesto prostora za pražnjenje kemijskih zahoda direktno iz vozila može biti stanica za pražnjenje«.

Članak 12.

U članku 48. stavku 5. mijenjaju se uvjeti za kategorizaciju vrste Kamp i pojedini uvjeti za vrstu Kamp naselje propisani u:

– »Prilogu I. – Uvjeti za kategorizaciju vrste Kamp i pojedini uvjeti za vrstu Kamp naselje«,

tako da glase sukladno istoimenom Prilogu u privitku ovog Pravilnika.

Članak 13.

U članku 49. stavku 5. riječi: »atestiran od akreditiranog laboratorija u pogledu« zamjenjuju se riječima: »s izjavom o«.

Članak 14.

U članku 54. na kraju stavka 2. dodaje se rečenica koja glasi: »U postupku ponovne kategorizacije voditelj postupka ne može biti službenik koji je vodio prethodni postupak kategorizacije odnosno rekategorizacije.«.

Članak 15.

U članku 55. stavku 1. riječi: »u roku od dvije godine od dana stupanja na snagu ovog Pravilnika« zamjenjuju se riječima: »sukladno Zakonu«.

Članak 16.

Ovaj Pravilnik stupa na snagu osmog dana od dana objave u »Narodnim novinama«.

Klasa: 011-02/13-01/18Urbroj: 529-03-14-3Zagreb, 30. prosinca 2013.

MinistarDarko Lorencin, v. r.

PRILOG I.

REPUBLIKA HRVATSKA MINISTARSTVO TURIZMA

1047

Na temelju odredbi članka 14. stavka 2. i članka 15. stavka 2. Zakona o ugostiteljskoj djelatnosti (»Narodne novine«, broj: 138/06.), ministar nadležan za ugostiteljstvo i turizam uz suglasnost ministra nadležnog za zdravstvo, donosi

PRAVILNIK

O IZMJENAMA I DOPUNAMA PRAVILNIKA O RAZVRSTAVANJU, MINIMALNIM UVJETIMA I KATEGORIZACIJI UGOSTITELJSKIH OBJEKATA KAMPOVA IZ SKUPINE »KAMPOVI I DRUGE VRSTE UGOSTITELJSKIH OBJEKATA ZA SMJEŠTAJ«

Članak 1.

U Pravilniku o razvrstavanju, minimalnim uvjetima i kategorizaciji ugostiteljskih objekata kampova iz skupine »Kampovi i druge vrste ugostiteljskih objekata za smještaj« (»Narodne novine«, broj 75/08.),

U članku 49. stavak 3. mijenja se i glasi: »Grafička rješenja i tehnički uvjeti za standardizirane ploče iz odredbi stavka 1. ovog članka propisani su u Prilogu III. ovog Pravilnika, koji je njegov sastavni dio.«

U članku 49. brišu se dosadašnji stavci 4. i 5., a umjesto njih se uvode novi stavci 4. – 7., koji glase:

»(4) Standardizirane ploče iz stavka 1. ovog članka, mogu proizvoditi sve fizičke i pravne osobe – proizvođači (obrtnici, tvrtke), koji za tu proizvodnju pribave prethodnu suglasnost ministarstva nadležnog za ugostiteljstvo i turizam (u daljnjem tekstu: Ministarstvo).

(5) Ministarstvo će suglasnost iz prethodnog stavka izdati proizvođaču koji uz zahtjev za izdavanje suglasnosti, dostavi primjerak standardizirane ploče atestiran od akreditiranog laboratorija u pogledu istovjetnosti s grafičkim rješenjima i tehničkim uvjetima propisanim u Prilogu III. ovog Pravilnika. Primjerak standardizirane ploče potrebno je dostaviti za svaku vrstu (Kamp, Kamp naselje i sl.) koju proizvođač želi proizvoditi.

(6) Iznimno, suglasnost iz stavka 4. ovog članka, nije dužan pribaviti proizvođač standardiziranih ploča koji ploče proizvodi temeljem ranije sklopljenih ugovora s Ministarstvom.

(7) Standardizirane ploče iz stavka 1. ovog članka, temeljem rješenja o razvrstavanju i/ili kategorizaciji, ugostitelj naručuje izravno od proizvođača te snosi troškove izrade i dostave naručene ploče.«

PRIJELAZNE I ZAVRŠNE ODREDBE

Članak 2.

Ovaj Pravilnik stupa na snagu osmog dana od dana objave u »Narodnim novinama«.

Klasa: 011-01/08-02/23

Urbroj: 529-03-09-4

Zagreb, 13. ožujka 2009.

MinistarDamir Bajs, v. r.

PRILOG III

GRAFIČKA RJEŠENJA I TEHNIČKI UVJETI STANDARDIZIRANIH PLOČA ZA POJEDINE VRSTE KAMPA