1.1 Localizarea localitatiiCel mai de vest punct a Republicii Moldova,situat in lunca raului Prut, la intersectia a trei tari Moldova- Ucraina- Romania. Amplasat la distanta de 35 de km de la centrul raional Briceni, 65 km orasul Cernauti (Ucraina), 70 km Camenet-Podolisc, 30 km cetatea istorica Hotin,280 km de la Chisinau, amplasat pe traseul international Brest- Odesa, punct vamal Criva -Mamaliga (Ucraina). In prezent se reconstruieste podul Lipcani(Moldova)- Radauti(Romania)- Prut situat la distanta de 10 km de la sat. Localitatea este intersectata de calea ferata moldoveneasca.

Specificul localitatiiContrar asezarii satului, mosia este situata pe partea cealalta a drumului, pe un platou mai inalt cu un pamant mai bogat de cernoziom - cenusiu de padure.Solul din valea raului Prut este aluvial, ce se depune an cu an in perioada revarsarii raului. Din punct de vedere a reliefului mosia satului si imprejurimile lui reprezinta o cimpie riguroasa. O parte a cimpurilor lui sunt situate in valea riului Prut . Fata de nivelul marii satul este asezat la o inaltime de 180-200 m.Expeditia geologica din 1946 a cercetat acest teren si s-a constatat, ca, incepind de la o adincime de 25m se gaseste un strat de gips in grosime de 5-25m. In mai multe locuri pe mosie, apele subterane, spalind gipsul, au format locuri goale, iar in perioada ploilor abundente pamintul s-a prabusit, formind mai multe gropi. Afara de gips, aproape de suprafata , se gaseste multa argila. Pe traseele vechi ale Prutului se gasesc straturi de nisip, prundis si pietris. Straturile de la suprafata de pe teritoriul satului sint roci sedimentare, formate in acele perioada geologice, cind acest teritoriu era fund de mare (ultima din mari - MAREA SARMATA a disparut cu 5 milioane ani in urma).

1.2 Istoricul satuluiIstoria satului CrivaSatul Criva este atestat prima oara la 1520 intr-un document a Domnitorului Stefanita – Voda si se pastreaza in arhiva din Bucuresti.

Exista doua versiuni de intemeiere a satului Criva. Se sustine, ca infiintarea satului a luat nastere din ziua, in care sau stabilit pe locurile acestea 5 familii coborate din Carpati din satul Criva. Alta legenda glasuieste, ca din Moldova

de peste Prut vine in tinutul nostru prima mosiereasa, numita Pantazi. Aici dinsa primeste mosii la Nouasulita, Tabani si la Criva. Cucoana era schioapa. Deseori prin aceste parti soseau locuitori din Podolia si Galitia. Fiind ucraineni ei se intrebau unii pe altii „Cuda bratoc do roboti? – La care celalalt raspundea: Do pani crivoi- adica la cucoana schioapa ”. Asa a si ramas mai tirziu denumirea Criva. Daca vorbim de trecutul satului l-am putea caracteriza pri cuvintele batranilor : Acest sat era asezat in lunca Prutului. Prutul invartea candva ca intr-o joaca pietrele a sase mori de apa. Prin anii 1800 Criva avea circa 50 familii. In anul 1831 in satul Criva a izbucnit holera. Tot satul o vara intreaga a trait in bordeie la o distanta de 2 km de sat si sau intors cand boala a disparut.

Biserica sf. Arhanghel Mihaiil a fost construita in 1835 de mosiereasa Sumarocova. In 1878 pe linga biserica este infiintata o scoala de o clasa. Catre anul 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. In 1892 in sat erau 73 case unde locuiau barbati 693 si femei 633. In 1900 Criva dispunea de 216 case, iar in 1911 erau 233 case. Numarul locuitorilor era de 1707. calea ferata se construieste de specialistii italieni in 1892 si lega Ocnita cu Nouasulita.

Culturile principale din sat era porumbul, graul, orzul, malaiul, hrisca , fasolea, bostanul, cartoful, vita de vie, harbuzul, etc. Din culturile tehnice se cultiva canepa. Taranii se mai ocupau cu carausia (aproape 50% din locuitori erau carutasi). De la Odesa se aducea sare cu carele, iar de la Lipcani se transportau in diferite directii. Prima oloinita, adusa in sat de taranul Nituleac Patrache, dateaza de prin anii 1880. din timpurile cele mai vechi stramosii nostri se ocupau cu apicultura.

Dupa cel de-al doilea razboi mondial un cioban din localitate pascand oile a gasit o piatra neobisnuita, pe care a prezentat-o savantilor. Astfel au fost descoperite zacaminte semnificative de ghips, care sun exploatate din anul 1954 pana in prezent.

In 1959 in rezultatul extragerii masive a ghipsului a fost descoperita intrarea in una din cele mai mari pesteri din lume „Emil Racovita”, care din pacate nu a fost valorificata pana in prezent.

Dupa razboi au fost formate 2 colhozuri, care ulterior sau comasat in unul

singur. Economia satului era dezvoltata in doua directii: industria(extragerea ghipsului) si agricultura.

Daca am face o punte de legatura intre trecut si prezent am constata, ca la moment localitatea are aceiasi populatie ca la inceputul secolului. Agricultura si vitaritul este o sursa importanta de existenta pentru multi criveni. Dar latura negativa este, ca toate obiceiurile si traditiile lasate de stramosii nostri se pierd incet cu incet.

1.3 Toponimicul localitatii

Legenda glasuieste, ca din Moldova de peste Prut vine in tinutul nostru prima mosiereasa, numita Pantazi. Aici dinsa primeste mosii la Nouasulita, Tabani si la Criva. Cucoana era schioapa. Deseori prin aceste parti soseau locuitori din Podolia si Galitia. Fiind ucraineni ei se intrebau unii pe altii „Cuda bratoc do roboti? – La care celalalt raspundea: Do pani crivoi- adica la cucoana schioapa ”. Asa a si ramas mai tirziu denumirea Criva. Daca vorbim de trecutul satului l-am putea caracteriza pri cuvintele batranilor : Acest sat era asezat in lunca Prutului. Prutul invartea candva ca intr-o joaca pietrele a sase mori de apa. Prin anii 1800 Criva avea circa 50 familii. In anul 1831 in satul Criva a izbucnit holera. Tot satul o vara intreaga a trait in bordeie la o distanta de 2 km de sat si sau intors cand boala a disparut.

1.6 Cadrul natural

Pestera "Emil Racovita"

In august 1969 de catre colaboratorii Institutului de Geografie a Academiei de Stiinta din Republica Moldova, in timpul cercetarilor monumentelor naturale pentru o ulterioara protectie din partea statului, a fost descoperita o pestera, care mai apoi a fost numita in cinstea renumitului savant biospeleolog roman Emil Racovita. In aceasta expeditie a participat si savanta Vera Verina. Pestera este situata nu departe de comuna Criva, judetul Edinet. Ea are doua intrari, una "Sudica", descoperita de catre V. Verina, cu diametrul de 2 m si alta "Nordica", cu inaltimea de 10 m si latimea de 6 m. Alaturi a fost descoperit si un izvor de apa minerala (apa caruia contine hidrocarbonati, sulfati, ioni de Na, Ca si Mn) cu debitul de 280 l/s. Institutul de Geografie a

Academiei de Stiinte din Republica Moldova a propus protectia statala a acestei pesteri ca monument al naturii.Din an in an crestea interesul pentru aceasta pestera, mai ales din partea speologilor, care aveau ca scop cartarea si explorarea galeriilor ascunse ale pesterii "Emil Racovita".In 1977 Prezidiul Academiei de Stiinte din Republica Moldova, la cererea Comitetului Sovietului Ministrilor pentru protectia naturii a ordonat sectiei Geografie cercetarea pesterii: era nevoie de o explicatie stiintifica in problema acestui obiect natural unic si de a studia valoarea sa stiintifica si practica.

Aparitia si structura

Aparitia pesterii este legata de structura ei geologica si tectonica, de regimul apelor subterane si a climei teritoriului. Ea constituie rezultatul unor procese carstice care au avut loc in straturile de gips tartonian si care au o larga raspandire pe teritoriul tarii noastre. Dupa observarile facute in partea de nord a Moldovei si teritoriile apropiate acesteia, pe parcursul intregii dezvoltari istorice geologice, se caracterizeaza prin miscari tectonice destul de complicate, ale caror rezultat constituie aparitia unor nivele structurate in blocuri si microblocuri, cit si a unei retele complicate de crapaturi si goluri. In limitele acestora se observa dezvoltarea intensiva a proceselor carstice, formand grote si pesteri. Pestera "Emil Racovita" a aparut datorita anume acestor procese.

Primii pasi de studiere a pesterii

Prima cercetare "adevarata" a pesterii avut loc in perioada lunilor iulie-august 1977. Ea a fost efectuata de catre studentii Universitatii din Tiraspol sub conducerea savantei V.N.Verina. Scopul principal al acestor lucrari era alcatuirea hartii pesterii, studierea morfologiei si a volumului subteran, extragerea probelor de plante, animale cavernicole, studierea calitatii apei, efectuarea analizei aerului. Despre marimea salilor subterane descoperite ne putem da seama dupa denumirea lor: "Sala de o suta de metri", "Sala asteptarilor", "Soborul". Unele sali au primit denumirea in dependenta de statuetele create de catre natura, care aveau forme variate: "Sala Cainelui", "Sala Pinguinului", "Cimitirul Dinozaurilor" (vezi colectia de imagini).

Lacurile cavernicole sunt denumite in dependenta de particularitatile de care dispun: "Lacul Dezamagirii Verde", sau in numele celor care le-au descoperit: "Lacul Studentesc", "Lacul Comsomolist". In ziua unionala a Sportului a fost descoperit lacul, care a primit denumirea "Lacul Sportivului".

In conformitate cu clasificatia genetico-morfologica a pesterilor dupa A.G. Ciniseva pestera "Emil Racovita" se atribuie tipului orizontal de labirinturi subterane. Printre golurile subterane ale pesterii "Emil Racovita" domina tunelurile, mai rar se intalnesc crapaturi conice sau forme, care amintesc constructia gotica. Cele mai importante sali se afla la intersectia crapaturilor tectonice din partea nord-nord-estica si vest-nord-vestica. Astfel de sali sunt: "Sala asteptarilor", "Cimitirul Dinozaurilor", "Sala de o suta de metri". Aceste sali ajung la o inaltime de 11 m, latime de 38 m si lungime 60 - 100 m. In "Sala asteptarilor" sunt cateva coloane pe care se sprijina tavanul. O coloana nu are legatura cu podeaua pesterii si de aceea este suspendata in aer.Alte forme intalnite in pestera sunt "tuburile organului", care au diferita inaltime si diametru, precum si fantani, unele din ele fiind cu apa. Cea mai mare parte a lacurilor este situata de-a lungul liniei tectonice, care conduce de la Vest-Nord-Vest spre Est-Sud-Est.In decursul expeditiei in aceasta pestera, efectuata de catre echipa noastra, au fost observate diverse forme ale reliefului subteran: conglomerate din cristale de gips, dealuri de forma conica, gauri pe pereti. Suprafata tunelurilor este acoperita cu argila lipicioasa, pe alocuri mult mai umeda si cu o retea de crapaturi. Grosimea medie a stratului de argila ajunge la valoarea de 0,5 m. Acest strat are mai multe nivele, cele maro schimbandu-se cu cele de culoare sura si chiar de culoare neagra.Argila lipicioasa extrasa din pestera constituia, in general, un amestec din mai multi compusi - Ca, Cl, cuart s.a. Principalul component chimic din acestea constituie SiO2 (30-70%) combinat cu Al2O3 (10-40%). In pestera se intalnesc tavane cu mici formatiuni de tip stalactitic, care ajung la 30 cm. Deseori aceste stalactite se formeaza din geluri, care contin oxizi de Fe si Mg. Stalactitele observate sunt inca mici, urmand sa se formeze in decursul urmatorilor zeci de ani. Pe tavane putem observa stralucirea unor cristale denumite "perlele pesterii".

Criteriul climatologic a pesterii "Emil Racovita"

Climatul acestei pesteri este deosebit si depinde de amplasarea geografica si structura morfologica a ei. Componenta aerului pesterii nu a fost studiat, desi exista careva ipoteze care afirma existenta in unele fantani a gazelor de azot si bioxid de carbon, care provin din adancurile Pamantului, deoarece in aceste locuri se respira mult mai greu. In alte sali, din contra, se respira mai usor ("Sala asteptarilor"). Temperatura si alti indicatori ai climatului pesterii au fost studiati in perioada lunilor iulie-august , cu ajutorul diferitor tipuri de termometre specializate. In depresiuni si mai ales in apropierea lacurilor temperatura era mica - 11-13°C, in timp de suprafata temperatura ajungea la +35°C.Umiditatea relativa era inalta (95-100%). In locurile mai ridicate temperatura crestea pana la 21-22°C la o umiditate de 75-77%. Zilnic umiditatea nu se schimba mai mult de 2%, iar temperatura - 0,6°C. Temperatura minima inregistrata a fost de 8,8°C, iar temperatura lacurilor 10,8°C. Viteza schimbului de aer nu s-a calculat din cauza lipsei unor aparate adecvate, dar directia curentului de aer dominant se determina in dependenta de forma stalactitelor de gel si in dependenta de directia in care se abatea flacara lumanarii.Cercetarile efectuate cu scopul determinarii nivelului de radiatie, cu ajutorul roentgenometrului, au aratat b-radiatie in valoare de 0,05-5; g-radiatie in valoare de 0,01-0,2. Radiatia dominanta este g-radiatia 0,1-0,15. Valoarea maxima inregistrata a fost 0,2.

Lacurile

Sase lacuri relativ mari din cele 13 descoperite au fost minutios studiate. Apa lor este curata, cristalina, cu temperatura de 10-11°C. Malul la fundul acestor lacuri este steril. Adancimea lor este de la 0,5-2 m, iar suprafata de la 10-100 m2.

Flora si fauna In crapaturile si depresiunile pesterii, strabatute de argila lipicioasa, se intalnesc viermi - Tubifex rivulorum Lamark. Flora in pestera este prezentata doar de unele ciuperci, in majoritate saprofite. Sunt specifice si ciupercile Crentrix polypora. Ele elimina o mare cantitate de oxid de Fe intr-o vezicula,

care inconjoara hifele ciupercii. Aceste ciuperci se dezvolta intens si acopera toti peretii pesterii cu un strat de grosimea unui deget. In unele locuri mai umede unde sunt si lacuri s-au intalnit unele crustacee inferioare (Gammarus, Asellus, Niphargus), deseori reprezentate de indivizi cu organe de vaz atrofiate. Pe branhiile asa-numitului "magarus de apa", a fost gasit un parazit Lagenophrys ampulla. La suprafata, in apa acumulata la fundul carierii de extragere a gipsului se intalnesc: Padura aquatica, Gammarus pulex Dc., Succinea amfibia Drap., Distomum macrostomum Puidophi.In multe locuri ale pesterii, mai ales acolo unde tunelurile au fost bine prelucrate de apa, la temperatura de 15-22°C s-au gasit ciuperci interesante: ficomicete - ciupercile-alge, si scizomicete. Toate acestea reprezinta saprofite. Ele s-au stabilit pe ramasitele moarte ale plantelor si animalelor. Unele din ciupercile inferioare gasite aici se dezvoltau pe plante nimerite in pestera prin fantani si gauri, ce au legatura cu suprafata. De exemplu, un reprezentant al acrosiomicetelor a fost gasit pe o frunza de patlagina: saprofit cu fascicole negre (Diasporangium jonesianum Hohnk.). Acest saprofit poseda capacitatea de a straluci, avind culoarea surie, dupa stingerea lanternelor. A mai fost gasit Gimnoascus reesii Bak., de culoare oranj pe corpul mort al unui magarus-de-apa. In alt loc pe o bucata de hirtie au fost gasite asa ciuperci: Arthocladiela sp., Perenospora sp., Zygorhynchus molleri Vuill). Pe hirtia de carton de la termometru timp de cinci zile a crescut un adevarat covoras de Mucor mucedo L., cu sfere de culoare neagra pe la capete. Evaluare si utilizare

Cercetarile stiintifice din pestera "Emil Racovita" au aratat ca golurile sunt amplasate in trei-patru nivele dintre care cel de jos se afla sub apa. Echipa a reusit sa treaca si sa topografieze fragmentul unui nivel mijlociu. Nivelul superior in multe locuri este blocat. In urma cercetarilor s-a constatat ca pestera "Emil Racovita" are posibilitati mari de dezvoltare in domeniul speleoterapiei si speleoturismului, inclusiv si al turismului international. Aici ar putea fi creat un complex cultural-turistic, care ar functiona an imprejur.La initiativa si sub patronatul Institutului National de Ecologie al Republicii Moldova, impreuna cu Institutul de Speleologie "Emil Racovita" din Bucuresti si colegii speleologi - din Franta si Belgia, in 1992 in aceasta

pestera s-au demarat cercetari stiintifice complexe privind aspectele geologice, ecologice, biologice, evolutioniste, balneologice s.a. Importanta pesterii "Emil Racovita" este multipla - ca monument al naturii, zona de recreatie de importanta europeana, statiune balneologica (tratamentul multor maladii in interiorul acestei imense caverne cu un mediu curativ ideal).In prezent in urma cercetarilor efectuate asupra acestei pesteri se afirma, ca: pestera "Emil Racovita" are peste 86 km de galerii descoperite si explorate pe parcursul tuturor acestor ani si este a treia pestera in gips din Europa dupa lungime. Initial pestera a fost o geoda - un gol carstic umplut cu apa, care in urma lucrarilor ce se efectuau in cariera de gips a izbucnit la suprafata, inundand imprejurimile pentru cateva saptamani.Una din ultimele expeditii menite sa stabileasca starea actuala a pesterii a fost organizata de catre un grup de studenti de la Universitatea de Stat din Moldova. Echipa a fost ghidati de catre Vasile Butnaru, colaborator la institutul de geografie al A.S.M.Diversitatea formelor de manifestare a vietii in asemenea pesteri este unica si vulnerabila, prezentand un interes stiintific deosebit. Expeditia de sondaj a starii actuale a pesterii ne-a adus la concluzia ca pestera se afla sub pericolul distrugerii in urma activitatilor de explorare a resurselor de gips. Excursiile haotice, necontrolate ale speologilor amatori si sportivi pun in pericol pastrarea echilibrului ecologic, original al acestei pesteri. Acum in orice colt al pesterii gunoi, murdarii pe pereti, in unele locuri sunt lasate inscriptii, multe cristale originale sunt scoase din pestera sau sunt pur si simplu distruse.

Risc de disparitie Pe teritoriul adiacent pesterii functioneaza o cariera de ghips, care apartine firmei moldo-germane "CMC-Knauf".Extragerea zacamantului se face prin explozii, fapt ce poate influenta structura tectonica a pesterii. Totodata in urma exploziilor se formeaza nori de praf de ghips, care se depun pe campurile agricole. In locurile de extragere a ghipsului se acumuleaza un volum mare de apa care mai apoi este pompata fapt ce duce la scaderea nivelului freatic al apei.La 1 mai 2004, Miscarea Ecologista din Moldova si revista "Natura" a organiyat o expeditie la pestera "Emil Racovita" accesul in care fusese interzis inca din 1999.Echipa formata din 15 ecologisti si speologi, printre care si presedintele

Comisiei parlamentare pentru ecologie, Andrei Conisescu, a intrat pe teritoriul carierei de ghips de la Criva.

In perimetrul carierei au fost descoperite circa 15 grope si galerii in ghips acoperite cu bolovani, semidistruse sau distruse difinitiv. Coborand in pestera, membrii expeditiei au ramas suprinsi de o alta descoperire... intrarea in pestera era plina cu apa.Revista "Natura" a declansat o companie de presa pentru salvarea pesterii "Emil Racovita". Au urmat scrisori catre conducerea statului din partea Miscarii Ecologiste din Moldova, conferinte de presa.In rezultatul actiunilor intreprinse de MEM, seful satului sa deplasat la Criva, la pestera "Emil Racovita" si a suspendat provizoriu activitatea firmei "CMC-Knauf" in aria carierei de ghips. Cu toate acestea, comisiile "de specialisti" care au studiat inpactul exploatarilor asupra pesterii, au declarat ca activitatea intreprinderii nu dauneaza pesterii si localitatii si au prelungit licenta pentru inca 5 ani.In pofida acestei situatii, MEM a declarat ca nu a renuntat la protectia acestui monument al naturii de importanta mondiala si va interveni pe linga organismele regionale si europene, intru stoparea extragerilor de ghips prin explozii in aria pesterii "Emil Racovita".La sfirsitul anului 2004, in urma pomparii apei, s-a constatat ca intrarea principala este blocata de un stat considerabil de namol, piatra etc.

1.4 PopulatiaNumarul populatiei: 1568 persoane.femei 858;barbati 710;copiii 291;pensionari 522; tineri (intre 18 si 35 ani) 170; persoane active (angajati in campul muncii) 272;

Densitatea populatiei: 64 locuitori / 1 km2;

Structura etnica a populatiei (numar de oameni):

moldoveni: 1523;rusi: 12;ucranieni: 31;alte minoritati: 2; Personalitati marcanteMihail Munteanu s-a născut la 15 august 1943 în satul Criva, r. Briceni, fostul jud. Edineţ. A debutat la Opera Naţională pe 3 februarie 1972. Între 1977 şi 1978, a făcut un stagiu la Teatrul „La Scala” din Milano, Italia.Are în palmares roluri solistice din repertoriul clasic: Radames, Allfredo, Manrico, Otello în operele „Aida”, „Traviata”, „Trubadurul”, „Otello” de Verdi; Cavaradossi, Calaf în „Tosca”, „Turandot” de Puccini; Turridu în „Cavaleria Rusticană” de P. Mascagni; Don Jose în „Carmen” de Bizet; Gherman în „Dama de Pică” de Ceaikovski ş.a. Artist al Poporului, Laureat al Premiului de Stat (1988), Cavaler al Ordinului Republicii (1993). A efectuat turnee în SUA, Rusia, Ucraina, Japonia, Israel, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Austria

1.6 Economia localitatii

Componenta stratului antreprenorial: In localitate activeaza 165 gospodarii taranesti, SRL „Duval” fondata in anul 2000, SRL”Partas”- fondata in anul 2004, domeniul principal de activitate al carora este agricultura. De asemenea pe teritoriul satului activeaza circa 15 antreprenori de patent (activitatea lor principala fiind comertul, servicii taxi si servicii de constructii), 2 oloinite si 2 mori de macinarea porumbului. Exista o Intreprindere municipala ”Cricom-service”, care pe parcursul a trei ani de zile presteaza localitatii servicii de aprovizionare cu apa potabila. In raza satului isi desfasoara activitatea 6 cafenele-baruri. Iar din anul 1999 in fiecare miercuri functioneaza piata locala de 50 de locuri, unde sunt comercializate diferite produse.

Din 1996 in localitate este inregistrata intreprinderea mixta moldo-germana „Knauf”, care a privatizat cariera de ghips din localitate cu o capacitate de extractie 500000 m3 de ghips. Ghipsul extras este folosit atat pentru necesitatile interne, cit si pentru export, fiind apreciat ca unul din cel mai calitativ ghips din Europa.

1.7 Descrierea celor mai importante obiective socio-culturale

InvatamantulFile din istoria scolii In 1878 pe langa biserica este infiintata o scoala de o clasa. Religia citea preotul F.Bacinschi, celelalte obiecte Ch .Andriusciac. Catre 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. Dupa ce a fost daramata, copiii au mai invatat la o scoala, pe locul unde acum se afla pichetul de graniceri. Din anii 1940 pana in anii 1960 scoala satului se afla la Cebriu, unde acum se afla scoala erau doar 2 sali de clasa si cancelaria. Localul nou al scoliia fost construit 3in 1959. In acest an in cladirea noua a lucrat scoala serala. In 1960 a fost terminata toata scoala. Suprafata ei era de 470 metri patrati. Erau 9 sali de clasa , cabinetul fizic si chimic erau unite la un loc Incalzirea in scoala se facea prin sobe. In 1962 se zideste pe langa scoala, atelierul. Odata cu zidirea scolii noi se formeaza si biblioteca scolara.

Gimnaziul Criva – azi! Astazi gimnaziul Criva dispune de 11 sali de clase, cabinetul de chimie, biblioteca si sala de mese. In scoala predau lectiile 17 profesori, din ei 5 sunt sustinatori al gradului II didactic. In gimnaziu isi fac studiile 193 de elevi(13 din ei de la Drepcauti),din care 96 elevi sunt in clasele primare, si 97elevi in clasele 5-9. Copii se alimenteaza la cantina scolii.

Gradinita de copii „Ghiocel” s. Criva

Este o unitate de educatie si instruire pentru copii de varsta de 2-7 ani. Institutie, ce asigura pregatirea multilaterala a copiilor pentru viata , dezvoltand activitatilor creative prin valorificarea potentialului psihofiziologic . Educatia si instruirea se efectueaza in limba romana.Gradinita de copii este amplasata intr-o cladire cu o suprafata de 170 m patrati, numarul de locuri – 50.Cadre didactice – in gradinita activeaza 4 educatoare, 3 dadace.Gradinita de copii este inregistrata la primaria locala si este finantata din bugetul primarieiPrima gradinita de copii din satul Criva , r-nul Lipcani a colhozului

„Cotovschi” a fost infiintata prin anii 50 de presedintele Daniliuc Vasile Simion, amplasata in lunca Prutului, in gospodaria lui Simion a Moraritei, care a condus-o sefa gradinitei Senic Natalia , nascuta in anul 1900, cu studii de 4 clase, o persoana timida, rabdatoare, harnica, disciplinata, plina de optimism, apoi prin anii 1965 gradinita a fost condusa de Covic Tatiana, prin anii 70 Grigorciuc Didina, din anul 1986 pana in prezent gradinita este condusa de Balan Galina.

CulturaBiblioteca publica Criva a reinviat!

„Biblioteca publica, poarta locala deschisa spre cunoastere” Este printre putinele biblioteci, care au beneficiat anul trecut de 2 granturi in suma totala de 5900 dolari, oferiti de Fundatia Soros. Aceste granturi au fost castigate la un concurs anuntat de Fundatia Soros, la care au participat mai multe biblioteci.

Primul grant acordat pentru proiectul „Dezvoltarea colectiei de carte", in suma de 900 dolari, a imbogatit rafturile bibliotecii cu literatura din diferite domenii, prioritate avand enciclopedii pentru diferite varste, dictionare, literatura pentru copii, tineri, literatura pentru gospodine, pentru incepatorii bussnesmani, pentru agricultori etc.. Incepind cu 1 ianuarie 2005 Biblioteca Criva a fost abonata la presa periodica de catre primaria Criva la diverse reviste si ziare.Cel de-al doilea grant in valoare de 5000 dolari a fost oferit pentru proiectul „Extinderea serviciilor bibliotecare”. Obiectivul general al acestui proiect este de a oferi posibilitati egale de socializare si agrement persoanelor in dificultate prin diverse programe si servicii , asigurand fiecarui din ei posibilitatea de a se integra in comunitate .

Centrul Comunitar de Access la Informatie si Instruire

Avand in vedere ca traim intr-o societate informationala, care nu poate sa se dezvolte fara tehnologii informationale, lipsa de informatie de calitate este una dintre cele mai acute necesitati. Acest lucru este simtit in deosebi in sectorul rural . Problema primordiala a populatiei rurale consta in satisfacerea acestor necesitati prin accesul liber la informatie si prelucrarea ei. Aceasta problema a putut fi rezolvata prin implementarea proiectului” Crearea Centrului Comunitar de Acces la Informatie si Instruire” cu suportul Fundatiei Soros Moldova (bugetul proiectului - 5010 dolari).Odata cu crearea Centrului Comunitar de Acces la Informatie si Instruire in satul Criva (incinta Casei de Cultura et.II )sunt create conditiile necesare pentru instruire si familiarizare cu calculatorul. De asemenea sunt create posibilitati de a utiliza Internetul pentru informatie generala, pentru necesitatile profesionale, pentru posta electronica , odihna si studiu.Scopul principala al acestui proiect consta in promovarea unei societati deschise, bine informate, competenta in folosirea noilor tehnici si tehnologii informationale.La dispozitia Centrului de catre Fundatia Soros Moldova au fost date in folosinta 6 calculatoare , o imprimanta, un scaner. Din bugetul proiectului au fost instalat o linie telefonica cu conectarea internet. Centrul presteaza servicii contra plata, cat si gratis. Sursele financiare obtinute sunt folosite doar pentru acoperirea cheltuielilor administrative. Centrul Comunitar presteaza urmatoarele servicii contra plata:

sevicii de birotica(1 leu foaia A4)multiplicarea materialelortiparirea documenteloracces PC si servicii internet (5 lei ora )

Gratis presteaza urmatoarele servicii:

instruire in diferite domenii(tehnologii informationale etc...)consultanta pe plan informationalfolosirea calculatorului pentru taparea diferitor documente

Centrul de Acces la Informatie invita toti locuitorii comunitatii sa participe activ la valorificarea potentialului informational realizat cu suportul Fundatiei Soros Moldova, Primariei Criva si ONG „Crio-Inform”.

Biserica sfintului Arhanghel Mihail si GavriiBiserica sf.Arhanghel Mihaiil a fost construita in 1835 de mosiereasa Sumarocova. In 1878 pe langa biserica este infiintata o scoala de o clasa. Catre anul 1911 in aceasta scoala invatau 71 baieti si 8 fete. Fiind reusit amplasata la intrarea in sat si in tara, biserica este un simbol nu numai al crestinatatii, dar si o carte de vizita a localitatii. Hramul bisericii este 22 noiembrie de ziua sf.Arhanghel Mihaiil si Gavriil. Mai multi ani biserica a fost inchisa, iar localul a fost folosit ca muzeu al satului. Odata cu redeschiderea bisericii sa inceput reconstructia lacasului sfant .

1.8 Obiceiurile si traditiile satului Criva

Locuitorii satului Criva sarbatoresc ca si restul populatiei aceleasi sarbatori, avind insa specificul lor aparte.principally sarbatori de iarna sunt: Anul Nou, Craciunul, Sf. Vasile, Boboteaza s. a.Craciunul deschide ciclul celor 12 zile ale sarbatorilor Anului Nou. Obiceiul de a colinda insemna, de fapt, a merge din casa in casa cu diferite urari. El se manifesta pregnant in ciclul Anului Nou, dar nu lipsea nici la alte obiceiuri. La baza lui sta principiul pe care se intemeiaza rinduiala convietuirii si a solidaritatii colective din satele noastre de obste: toti pentru unul si unul pentru toti. Practicile traditionale ale sarbatorilor de iarna mostenite din cele mai vechi timpuri se desfasoara si in prezent in forme deosebit de variate, implicind participarea intregii colectivitati, inclusiv a copiilor. Craciunul concentreaza o seama de ritualuri si obiceiuri intre care se remarca, in toata frumusetea si prospetimea sa, colindatul copiilor. Urarea de Mos Ajun (23-24 decembrie) se practica in intreaga tara, cu denumiri variate dar aproape in toate satele cei care colinda sunt copii.Colindele copiilor sint scurte, vestesc sarbatoarea, ureaza belsug in miei, vitei, purcei, pui si cer, in versuri pline de haz, daruri cuvenite: alune pere, mere, colaci.Urarile copiilor sint de cele mai multe ori scurte, dupa care, in versuri pline de umor, solicita gazdei darurile. Continutul urarii poate sa fie acelasi la fiecare casa colindata. Copii sint rasplatiti intotdeauna cu daruri. Cel mai raspindit este colacul de piine, pregatit anume pentru acest prilej.

Colacii facuti din faina de griu, impletiti in forma de opt, se numesc colindete sau colindeti. Alteori se mai numesc bolindete, bolindeti sau bobideti. in afara de colaci darurile pot fi compuse din fructe, bomboane. Cu citeva zile inaintea inceperii ciclului zilelor “festive”, in comunitatea traditionala romaneasca are loc sacrificarea porcului, in ziua de Ignat-20 decembrie.

Moldova se mindreste cu o bogatie de traditii in arta populara, in special cu confectii originale si colorate, produse de olari, timplari, tesatori, cioplitori de lemne, mesteri in prelucrarea pietrei. Una dintre cele mai vechi meserii este olaritul. in trecut oalele, ulcioarele, farfuriile, si cratitele din ceramica au fost folosite in viata de toate zilele. Arta ceramicii este de o inalta calitate, se deosebeste prin diversitatea formelor, marimilor si prin varietatea ampla a desenelor si culorilor. Mestesugul tesutului s-a raspindit datorita unei vechi traditii conform careia mireasa trebuia sa ofere drept zestre covoare tesute cu mina ei. Covorul moldovenesc este, de obicei, neted, executat din lina pura sau amestecata cu bumbac, cinepa, in, matasa, cu ornamente multicolore. Sarbatorile sunt mereu desfasurate in “casa mare”, cea mai frumoasa odaie dintr-o casa moldoveneasca. Pastrind o veche traditie, un moldovean isi va impodobi “casa mare” si isi va invita aici rudele, prietenii, vecinii si cunostintele. “Casa mare” nu e doar camera de zi, este de asemenea un loc al memoriei pentru rudele din familie. Peretii sunt decorati cu fotografii ale rudelor, parintilor, copiilor si nepotilor, cu prosoape brodate din stofa de casa.

Saptamina Patimilor, numita in popor si Saptamina Mare, este la toate popoarele crestine a saptea si ultima saptamina a Postului Mare. in zilele acestea se fac cele mai multe pregatiri pentru sarbatoarea Pastelui.Locuitorii satului Criva la fel se pregatesc.Mai ales in trecut , pentru Saptamina Patimilor erau caracteristice urmatoarele traditii (pagine si crestine) :

pastrarea linistii, a tristetii generale; servicii divine mai frumoase ,mai fecvente ca de obicei; focuri rituale; respectarea stricta a postului; interdictia unor importante lucrari casnice; ingrijirea locuintelor; curatenia prin curti;

intreruperea provizorie a lucrarilor principale in cimp; confectionarea hainelor noi pentru sarbatoare ; taierea vitelor si pasarilor pentru sarbatori; tocmirea lautarilor pentru hora satului; impartasirea la biserica, iertarea reciproca intre oameni etc.

Cea mai mare, si cea mai insemnata, mai sfinta si mai imbucuratoare sarbatoare de peste an , este sarbatoarea Pastelui, Pastele sau invierea Domnului, deoarece in aceasta zi "Hristos a inviat din morti cu moarte pre moarte calcind si celor din morminte viata daruindu-le", iar pe cei vii rascumparindu-i de sub jugul pacatului stramosesc si impacindu-i cu Dumnezeu; si al doilea, pentru ca ea cade totdeauna la inceputul primaverii, anotimpul cel mai frumos si mai placut, cind toata natura reinvie. Cea mai insemnata coptura, pe care o maninca atit romanii din sud cit si cei din nord in decursul sarbatorii Pastilor, este pasca. Pasca se face in cele mai multe parti numai din faina de griu ales, cernuta prin sita deasa, care mai inainte de aceasta se plamadeste ,si dupa ce se pune in plamadeala aluat, se lasa sa dospeasca pina ce creste si da sa iasa din covata in care s-a framintat afara.Cauza de ce se face pasca pretutindeni numai din faina de giu e urmatoarea: cea mai mare si mai insemnata sarbatoare de peste an e Pastele, deci si coptura cea mai insemnata , ce se face pentru aceasta sarbatoare e pasca.. Iata din ce cauza se face din griu ales. Piinea cea mai aleasa este griul, pentru ca e cinstea mesei.In afara de pasca despre care am vorbit se mai fac de Pasti si alte copturi precum: babe , cozonaci, invirtite, placinte, colaci…

La miezul noptii, dupa ce fiecare s-a spalat si imbracat frumos se duc la inviere. Se spune ca cel care nu merge la invierea lui Hristos la biserica acela se imbolnaveste si petrece tot anul pina la Pastele viitor in lipsuri si nevoi. Dupa liturghie, cam intre 5 si 6 dimineata, fiecare isi sfinseste pasca si ouale rosii aduse. Dupa sfintire oamenii se aseaza fata in fata si aprind o lumina. Aceasta lumina se aprinde pentru a arata bucuria invierii. Sosind Pastele, atit cei care merg la inviere, cit si ceilalti ai casei, se spala int-un lighean in care se afla oua si banuti. Oul rosu semnifica sanatatea, iar banii bogatia. La masa se ciocnesc ouale rosii. Ciocnesc intii sotii, mai apoi copiii cu parintii si parintii cu celelalte neamuri, amici si cunoscuti. Se crede ca toti cei ce ciocnesc unul cu altul se vor vedea pe lumea cealalta. Se mai

zice ca al carui ou se strica primul , acela e mai slab, are sa moara mai degraba sau i se iarta pacatele. Cel mai mic de ani tine oul cu capul in sus, iar cel mai mare ciocneste, zicind : ”Hristos a inviat!”, iar cel mai mic raspunde :”Adevarat a inviat!”.

Hramul satului Criva este sarbatorit pe data de 22 noiembrie de Sf.Arhangheli Mihail si Gavriil.In aceasta zi gospodinele pregatesc cele mai alese bucate cum ar fi racituri, sarmalele din frunza de varza,carnatii din porc,diferite salate conservate(de tip ghiveci), pirjoale din carne de gaina,placintele cu mere, brinza, varza, rulada din carne, jambon afumat in cuptor, si alte dulciuri pregatite in mediul casnic.

CONCLUZIE

Satul Criva detine un potential natural si socio-cultural extraordinar, aici putem vizita celebra pestera “Emil Racovita” care se afla pe locul 3 printre pesterile de gipsuri si pe locul 8 in topul general al subteranelor gigantice de pe planeta.Criva este un caz tipic în care interesele financiare ale marilor companii apar la suprafaţă şi finalizează cu distrugerea ireversibilă a rezervaţiilor peisagistice şi a monumentelor naturii. Cariera are o influenţă nefastă nu doar asupra locuitorilor, ci şi a uneia dintre cele mai importante relicve naturale din lume – vestita şi unica în felul său peşteră „Emil Racoviţă”. Aceasta s-ar putea stopa doar cu implicarea autoritatilor centrale care trebuie sa-si dea seama de valoare ce o prezinta aceasta pestera. In prezent, după efectuarea lucrărilor de amenajare care ar include şi măsurile necesare de securitate, sistemul carstic ar putea fi propus ca obiect de speoturism internaţional combinat si cu turismul rural incit Criva este un sat plin de traditii si de obiceiuri ce au la baza valorile spirituale ale neamului nostru.

CONTACTE

Ivanov Octavii – primarul satului Criva.Zi de primire – luni, Telefon: (247) 47-3-36Fax: (247)47-2-74E-mail:primariacriva@yahoo.com

Info e-mail: crio_inform@rambler.ru

BIBLIOGRAFIESatul Criva :: www.Criva.md :: Pagina Oficiala