Criminologia din românia treCut - Pagina...

Începând cu luna martie 2011, Revista Română de Criminalistică a fost introdusă în Categoria B+ de către Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice

din Învăţământul Superior (CNCSIS) - Cod 687 CNCSIS

Revista este indexată în bazele de date internaţionale recunoscute de Panelul 4 - Ştiinţe Sociale (ştiinţe juridice) din cadrul CNATDCU. (Consiliul

Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare)

În ziua de 04.09.2015 Societatea Română de criminologie şi criminalistică şi Institutul de Cercetări Juridice „Academician Andrei Rădulescu” al Academiei Române au organizat Conferinţa Internaţională cu tema „Criminologia din România trecut, prezent şi viitor” la care au participat.

D-na Rodica Stănoiu preşedinta Societaţii de Criminologie şi Criminalistică şi Penologie;

Prof.univ.dr. Mircea Duţu, Directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române.

De asemenea, au participat membrii Societăţii de Criminologie, criminalistică și penologie, cadre didactice universitare, procurori, judecători, avocaţi, criminalişti, şi criminologi, masteranzi şi studenţi. Din străinătate au participat.

- Avocat Nora Frg Bouslimani;- Prof. Andre Lemaître. Lucrările Conferinţei au fost deschise de d-na Rodica

Stănoiu care a trecut în revistă activitatea desfăşurată de Societatea de criminologie criminalistică şi penologie, în cei 25 ani .Au pus un accent deosebit pe rolul şi contribuţia acestea în cercetarea ştiinţifică a fenomenului infracţional din ţara noastră .Pentru merite deosebite în domeniul criminalistic criminologic şi penologiei, din partea societăţii au fost acordate diplome.

Cei doi invitaţi din străinătate au apreciat pozitiv activităţiile desfăşurate pe linie de criminologie pe plan european şi au făcut totodată şi recomandări pentru activitatea următoare .

Din partea invitaţiilor din România au luat cuvântul:• Prof.univ.dr. Mircea DUŢU;• Conf .univ. dr.Ortansa Brezeanu ;• Prof.univ.dr. Gheorghe Florian;• Prof.univ.dr.Ovidiu Predescu;• Conf.univ.dr. Emilian Stănişor• Procuror şef dr. Constantin Sima din cadrul

Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În intervenţiile lor au scos în evidenţă evoluţia Societăţii de criminologie criminalistică şi penologie şi rezultatul cercetărilor ştiinţifice efectuate.

În continuarea conferinţei activităţile s-au desfăşurat pe două secţiuni, respectiv CRIMINOLOGIE şi CRIMINALISTICĂ.

În cadru secţiunii de criminalistică condusă de procuror şef. dr. Sima Constantin, au prezentat comunicării următorii.

1. Prof. col.(r).VASILE LĂPĂDUŞI – Apariţia şi evoluţia criminalisticii Româneşti.

2. Dr.ing. Lucian Biro, Conf.univ.dr. Dan Voinea – Criminalitatea din domeniul nuclear, implicaţii asupra Siguranţei Naţionale.

3. S-a prezentat noul tip de trusă criminalistică folosită de criminalişti pentru CFL de către Teh. criminalist Nicolae Meseşan şi Viorel Cărbunaru gen. manager firma Promangement.

Această comunicare s-a bucurat de o apreciere pozitivă. „Trusa criminalistică pentru marcare” - model TCM a fost prezentată în detaliu în numărul trecut al revistei noastre.

Redactor jurist RAMONA DOBREANU

Criminologia din românia treCut prezent şi viitor

ROMANIA CRIMINOLOgy PAST PRESENT AND fUTURE

Editor: Asociaţia Criminaliştilor din România, B-dul Dacia nr. 55, sector 1, telefon 0212103344Tipografie: Marius Roşu.

I.S.S.N. 1454-3117 LEI 10

Revistă realizată de Asociaţia Criminaliştilor din România; recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică, prin Hotărârea nr. 1240/2005; Certificat de înscriere a persoanei juridice fără scop patrimonial nr. 17 din 26.02.2002, eliberat

de Judecătoria Sectorului 3, Bucureşti; Autorizaţie nr. 44/PJ/2002, 80-3/12.997; cod fiscal nr. 14523220; cont nou: 2511.E01.0.564199.0080.ROL. 6; cod IBAN RO58RNCB0080005641990006-B.C.R.

Sucursala Sala Palatului, BucureştiCertificat de înregistrare a mărcii la O.S.I.M. nr. 78602

www.asociatiacriminalistilor.ro; [email protected]

Redactor – şef: Vasile LĂPĂDUŞIdistins de către Uniunea Ziariştilor Profesionişti cu „Ordinul Ziariştilor clasa I - de AUR”

Redactori–şefi adjuncţi: gabriel ŢÎRU, Nicolae gROfU şi Vladimir ALEXANDRESCURedactori: Răzvan DOBâRCEANU, Cristian DIACONESCU, Nicolae SAVU, Steluţa gREJDINOIU, Elena-Daniela DUMITRU, Renata-Minodora WATSON, Mihaela-Irina CONSTANTINESCU, Marin RUIU, Cristian DUMITRESCU, Nicoleta-Elena BUZATU, RAMONA DOBREANU.

Traducerea: RAMONA DOBREANU. Trezorier: Mihai IVANICI. Corectură: Vladimir ALEXANDRESCU. Purtător de cuvânt: Constantin OPRIŞIU

Secretar general de redacţie: Alexandru BARBU Preşedintele Comisiei de Cenzori: economist Costică TĂNASE

Publicitate şi difuzare: Liviu OPREA. Contabilitate: georgiana Alexandra BRAȘOVEANUTel.: 021.210.33.44; E-mail: [email protected] Foto: Răzvan RIZEA, Emanuel APETREI şi Mihai MâRZA

Mobil: 0740.060.696 Revista a fost fondată în martie 1999 de prof. VASILE LĂPĂDUŞI

C U P R I N S

Revista Română de Criminalistică a fost evaluată şi clasată de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior (CNCSIS) la categoria „B+” - Cod 687 CNCSIS

Pentru conţinutul articolelor publicate sunt răspunzători autorii.

CONSILIUL ŞTIINŢIfICPreşedinte de onoare al Revistei Române de Criminalistică:Academician Marius SALA, membru al Academiei RomânePreşedinte de onoare al A.C.R.:Prof. univ. dr. Lazăr CâRJAN;Preşedinte al Consiliului Științific:Conf. univ. dr. Constantin DUVAC, Universitatea Româno-Americană, președinte al A.C.R.;Vicepreşedinţi:General-maior magistrat (r.) conf. univ. dr. Dan VOINEA, prim-vicepreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România; Lector univ. dr. Iancu ŞTEfAN, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Chestor de poliţie dr. gabriel ŢÎRU, directorul Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Prof.univ.dr. Petre BUNECI, decanul Facultăţii de Drept - Universitatea Ecologică; Chestor dr. Jănică ARION-ŢIgĂNAŞU, Director în M.A.I.;Chestor principal de poliţie dr. Vasile VIOREL, I.G.P.R., vicepreşedinte al A.C.R.; Membri:Prof. univ. dr. Tudorel BUTOI, Universitatea „Spirul Haret”;Lector univ. dr. Nicolae gROfU, membru al A.C.R.;Senator în Senatul României Dian POPESCU, membru al Asociaţiei Criminaliştilor din românia;Prof. univ. dr. habilitat Mihail gHEORgHIŢĂ, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova; Prof.univ.dr. ing. Lidia CRISTEA, Universitatea Română de Ştiinţe și Arte „Gheorghe Cristea” - Bucureşti;Conf. univ. dr. gheorghe gOLUBENCO, Universitatea Liberă Internaţională din R. Moldova;Lina LAZARENKO, Institutul de Criminalistică din Republica Lituania;Prof.univ.dr. ing. Cătălin gRIgORAŞ, University of Colorado, Denver, S.U.A.;Prof.univ.dr. Mihai BĂDESCU, Direcția Juridică a M.A.I.;Prof. dr. Saverio fORTUNATO, Preşedinte al CSI - PERITI E CONSULENTI FORENSI Firenze, ItaliaVladislav yANEV, Institutul de Criminalistică şi Crimonologie al Ministerului de Interne - Bulgaria;Chestor şef de poliţie dr. Aurel VLĂDULESCU, director general în M.A.I.;Prof.univ.dr. Cristian STAN, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Prof.univ.dr. Octavian BUDA, U.M.F. „Carol Davila”;Conf.univ.dr. Adrian IACOB, decanul Facultăţii de Poliţie din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”;Prof.univ.dr. Tudor AMZA, decanul Facultății de Științe Juridice - Universitatea „Hyperion”;Prof.dr. florin ȘANDRU, cercetător Academia Română;Ing. Mircea fIERBINŢEANU, expert judiciar;Ing. Anca BĂLAN, director general al firmei Chronos;Conf. univ. dr. gheorghe ALECU, Universitatea „Spiru Haret”;Comisar-şef drd. Romică POTORAC, director adjunct al Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef grigore PĂTRUŢ, şeful serviciului criminalistic din D.G.P.M.B.;Comisar-şef dr. Crişan-Mucenic LĂZUREANU, I.P.J. Sibiu; Comisar-şef dr. Viorel COROIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;General-colonel (r.) lector univ. dr. Ioan HURDUBAIE, director executiv al Agenţiei Internaţionale pentru Prevenirea Criminalităţii şi Politici de Securitate;Comisar-şef dr. ing. georgeta STOIAN, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Conf.univ.dr. Jenică DRĂgAN, Universitatea „Spiru Haret”;Lector univ. dr. Mariana ROŞU, I.N.M.L. „Mina Minovici”;Comisar-şef dr. Octavian CONICESCU, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Comisar-şef dr. Cristian CĂRPINEAN, I.P.J. Timiş;Lect.univ.dr. Marin RUIU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar-şef dr. Ionel NECULA, Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.;Lector univ. dr. Cristian DUMITRESCU, B.C.R.;Lector univ. dr. Constantin DRĂgHICI, Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea”;Lector univ. dr. florin BOBIN, Procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4;Lector univ. dr. Cristian-Eduard ŞTEfAN, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Conf.univ. dr. Nicoleta-Elena BUZATU, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”;Lector univ. drd. Sorinel CĂRĂUŞU, Academia de Poliţie „Al. I. Cuza”;Comisar de poliție Romeo SIMION, expert criminalist I.P.J. Bacău

Pag.

2045. CEA DE-A CINCEA CONFERINŢĂ INTERNAŢIONALĂ DE CRIMINALISTICĂ DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

2046. EVOLUŢIA CRIMINALITĂŢII ECONOMICO -FINANCIARE LA NIVEL NAŢIONAL VASILE VIOREL IONIȚĂ CĂTĂLIN

2053. UNELE OBSERVAŢII CU PRIVIRE LA MODIFICĂRILE ADUSE DE NOUA LEGISLAŢIE PENALĂ ÎN MATERIA INFRACŢIUNILOR DE FALS CONSTANTIN DUVAC

2057. MONEDA VIRTUALĂ, UN INSTRUMENT FACIL PENTRU CyBERLAUNDERING CIPRIAN DUMITRAȘCU

2060. IDENTIFICARE PRIN RECONSTRUCȚIE FACIALĂ POSTMORTEM HORAȚIU DINU DRĂgĂNESCU AURELIAN BĂDULESCU

2063. INVESTIGAŢIA FINANCIARĂ ÎN VEDEREA CONFISCĂRII SPECIALE CLAUDIU CHIRIȚĂ

2067. PREOCUPĂRI INTERNAȚIONALE ACTUALE PRIVIND PREVENIREA ȘI COMBATEREA SPĂLĂRII BANILOR ȘI FINANȚĂRII TERORISMULUI BAICU DANIEL

2069. FRAUDA ÎN CADRUL CONTRACTELOR ŞI ACHIZIŢIILOR PUBLICE.SISTEME DE FRAUDARE COMUNE ŞI RECURENTE ŞI INDICATORII DE FRAUDĂ RELEVANŢI (SEMNALE DE AVERTIZARE) PREOTEASA CONSTANTIN

2073. CONSIDERAȚII PRIVIND PRINCIPIILE GENERALE DE DREPT INTERNAȚIONAL, APLICABILE ÎN REPRIMAREA TERORISMULUI IANCU ȘTEfAN

2078. NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA IMPLEMENTĂRIISTANDARDELOR CU PRIVIRE LA TIPARELE PETELOR (URMELOR) DE SÂNGE gOLDAN EUgEN APREUTESEI CĂTĂLIN

2081. CASCA DE PROTECȚIE MOTO INTELIGENTĂ MIRCEA fIERBINŢEANU

2083. PARTICULARITĂȚI ALE ExAMINĂRII CRIMINALISTICE A BANCNOTELOR ROMÂNEŞTI CONTRAFĂCUTE CONTRACARAREA UNUI FENOMEN PERICULOS PENTRU SECURITATEA MONETARĂ A STATULUI LĂZUREANU CRIȘAN-MUCENIC PÎRVULESCU EVELINA ANDREEA

2088. CERCETAREA ILICITULUI DIN PAŞAPOARTELE ROMÂNIEI MODEL 2001 DANIEL POTOLINCĂ

2092. INFRACŢIUNI INFORMATICE DIN DOMENIUL FINANCIAR-BANCAR TIBERIU MEDEANU

2044 CRIMINALISTICA NR. 5 (101), OCTOMBRIE 2015, VOL. XVI

TABLE OF CONTENTS

Pag.

2045. THE FIFTH INTERNATIONAL FORENSIC CONFERENCE DAN VOINEA VASILE LĂPĂDUŞI

2046. EVOLUTION OF ECONOMIC AND FINANCIAL CRIMINALITy AT NATIONAL LEVEL VASILE VIOREL IONIȚĂ CĂTĂLIN

2053. SOME CONSIDERATIONS REGARDING THE CHANGES MADE By NEw CRIMINAL LAw IN MATTERS OF FORGERy CONSTANTIN DUVAC

2057. VIRTUAL CURRENCy, AN EASy INSTRUMENT FOR CyBERLAUNDERING CIPRIAN DUMITRAȘCU

2060. FACIAL RECONSTRUCTION POSTMORTEM IDENTIFICATION HORAȚIU DINU DRĂgĂNESCU AURELIAN BĂDULESCU

2063. TAx INVESTIGATION FOR SPECIAL CONFISCATION CLAUDIU CHIRIȚĂ

2067. CURRENT INTERNATIONAL CONCERN REGARDING PREVENTION AND DISPROOFOF MONEy LAUNDERING AND TERRORISM FINANCING BAICU DANIEL

2069. FRAUD IN CONTRACTS AND PUBLIC PROCUREMENT COMMON AND RECURRENT FRAUD SCHEMES AND RELEVANT FRAUD INDICATORS (wARNING SIGNALS) PREOTEASA CONSTANTIN

2073. CONSIDERATIONS REGARDING GENERAL PRINCIPLES OF INTERNATIONAL LAw APPLICABLE ON REPRESSING THE TERRORISM IANCU ȘTEfAN

2078. IMPLEMENTATION NEEDS AND OPPORTUNITIES STANDARDS ON THE STAIN PATTERNS (TRACES) BLOOD gOLDAN EUgEN APREUTESEI CĂTĂLIN

2081. SMART MOTO HELMET MIRCEA fIERBINŢEANU

2083. FEATURES OF FORENSIC ExAMINATION OF COUNTERFEIT ROMANIAN BANkNOTESCOUNTERING A DANGEROUS PHENOMENON FOR MONETARy SECURITy OF THE STATE LĂZUREANU CRIȘAN-MUCENIC PÎRVULESCU EVELINA ANDREEA

2088. RESEARCH ON ILLICIT ROMANIAN PASSPORTS - MODEL 2001 DANIEL POTOLINCĂ

2092. HIJACkER IN THE BANkING FIELD TIBERIU MEDEANU

BUNUL DE TIPAR A fOST ACORDAT DE REDACTORUL-ŞEf

Varianta în limba engleză a revistei se află pe site-ul asociaţiei:

www.asociatiacriminalistilor.ro

Soluţiile teoretice şi practice din articolele publicate sunt opiniile autorilor

ÎN ATENŢIA CITITORILOR ŞI COLABORATORILOR!

Următorul număr al revistei va apărea în luna Decembrie 2015. Cei care doresc să-şi asigure procurarea publicaţiei noastre se pot adresa serviciilor de criminalistică de la inspectoratele

de poliţie judeţene şi de la Poliţia Capitalei. De asemenea, materialele date spre publicare, însoţite de ilustraţiile necesare, se vor trimite redacţiei, tot prin serviciile de criminalistică,

la Institutul Naţional de Criminalistică al I.G.P.R.

ÎN ATENŢIA CITITORILOR

Revista Română de Criminalistică este disponibilă pe site-ul

journals.indexcopernicus.com

INDEX COPERNICUS INTERNATIONAL

CRIMINALISTICA NR. 5 (101), OCTOMBRIE 2015, VOL. XVI 2045

EDITORIAL

CeA De-A CinCeA ConFerinŢĂ internAŢionALĂ De CriMinALiStiCĂTHE fIfTH INTERNATIONAL fORENSIC CONfERENCE

Conf.univ.dr. DAN VOINEA,prim-vicepreședinte A.C.R.Col. (r) VASILE LĂPĂDUŞISecretar general al A.C.R.

Criminalitatea economico-financiară este una dintre principalele ameninţări care planează asupra fiecărui stat. Lupta împotriva acestei criminalităţi face parte dintre priorităţile Uniunii Europene.

Planul de acţiune din anul 1999 de la Viena, invită U.E. să întărească acţiunea sa în acest domeniu. În continuare, strategia U.E. a constat în eleborarea unui concept strategic privind lupta împotriva criminalităţii economico-financiare şi a fixat priorităţi strategice însoţite de acţiuni concrete în toate domeniile, inclusiv în ceea ce priveşte cooperarea judiciară în materie penală, întărirea luptei împotriva criminalităţii economice, perfecţionarea capacităţilor de investigare şi de analiză financiară criminală.

În conformitate cu aceste priorităţi, instituţiile Uniunii Europene au adoptat o serie de documente privind prevenirea şi lupta împotriva criminalităţii în sectorul financiar-bancar, care au un impact considerabil asupra statelor în ansamblu.

Măsurile adoptate de U.E. sunt în concordanţă cu cele recomandate de O.N.U. şi Consiliul Europei.

Având în vedere recomandările făcute, şi evoluţia ascendentă a fenomenului infracţional în domeniul financiar-bancar, precum şi apariţia unor noi moduri de operare al infractorilor, România a întreprins o serie de măsuri, elaborând un program de armonizare a legislaţiei şi înfiinţând o serie de structuri pentru combaterea criminalităţii în domeniul financiar-bancar.

După anul 1990, având în vedere poziţia geografică a României de adevărată placă turnantă între estul şi vestul Europei, organizaţiile criminale din străinătate şi-au trimis emisari şi au căutat legături în rândul infractorilor şi al unor oameni de afaceri, acţionând pe linia organizării şi internaţionalizării actelor de contrabandă, spălării banilor prin activităţi comerciale, penetrării sistemului financiar-bancar, plasări de valută falsă, sustrageri de opere de artă sau alte valori din patrimoniul naţional, trafic de droguri, afaceri cu autoturisme, escrocări forţate de muncă, trasferurile ilegale de capital în străinătate şi altele.

O altă caracteristică ne este dată de apariţia unor elemente şi grupări de persoane, pe fondul situaţiei generale din societate al liberalizării circulaţiei internaţionale, s-au îmbogăţit ilicit, ajungând să reprezinte un potenţial pericol pentru ordinea publică.

Criminalitatea economică, în complexitatea ei, a cuprins toate sferele din România, pornind de la aprovizionarea tehnico-materială şi terminând cu procesul de privatizare şi decontare a operaţiunilor financiar-bancare.

Criminalitatea economico-financiară a continuat să reprezinte fenomen complex de o gravitate extremă, atât

prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii în ansamblu său, cât şi prin forţa cu care este capabilă să păstreze şi să altereze climatul economic, social şi chiar politic, afectând ordinea de drept şi chiar siguranţa naţională.

O analiză făcută la nivelul conducerii Poliţiei Române, a scos în evidenţă că în primul trimestru al acestui an au soluţionat 39.956 de infracţiuni de natură economico-financiară, în creştere cu 4,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2014. În privinţa ponderii, în funcţie de natura infracţiunilor sesizate, se constată o creştere a infracţiunilor economico-financiare sesizate de la 11,43% în 2014 la 12,53% în anul 2015. Evaziunea fiscală înregistrează o creştere cu 1686 de fapte (+15,7%), de la 10.710 infracţiuni sesizate în anul 2014, la 12.396 în primele şase luni ale acestui an. Evaziunea fiscală înregistrează o creştere cu 1686 de fapte (+15,7%) faţă de anul 2014. Au fost cercetate în stare de reţinere/arest preventiv pentru comiterea unor infracţiuni de natură economico-financiară 576 de persoane, în creştere cu 245 faţă de anul trecut, când au fost cercetate în stare de reţinere/arest preventiv 331 de persoane (+74%). Un accent deosebit a fost pus pe activitatea de recuperare a prejudiciilor, valoarea măsurilor asiguratorii instituite în cursul perioadei în cauzele penale instrumentate, înregistrând o creştere importantă, de la 333 milioane lei în 6 luni 2014 la 1.059 milioane lei în 2015 (+218%).

Pe lângă structurile specializate din Poliţia Română, care se ocupă cu prevenirea şi combaterea criminalităţii economico-financiare, o contribuţie importantă o au şi structurile de criminalistică prin participarea specialiştilor la cercetarea locului faptei, percheziţii, constatări în flagrant, efectuarea de expertize.

Ţinând seama de aceste probleme şi la recomandările Uniunii Europene, Asociaţia Criminaliştilor din România şi Inspectoratul General al Poliţiei Române, va organiza în zilele de 27 şi 28 octombrie 2015, începând cu orele 08,30, la Centrul Cultural al M.A.I., Conferinţa Internaţională de Criminalistică, cu tema: „Investigarea Criminalistică a Infracţiunilor din Domeniul Financiar-Bancar”.

Pe timpul manifestării se vor prezenta o serie de comunicări din domeniu menţionat şi de specialişti din cadrul finanţelor, băncilor, poliţiei, cadre didactice şi specialişti criminalişti. Totodată, în după amiaza zilei de 27.10.2015 se vor vizita Muzeul B.N.R. şi o Expoziţie cu noua Trusă Românească de Criminalistică.

La sfârşitul Conferinţei se va aniversa 15 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Criminaliştilor din România, prilej cu care se vor înmâna unor membri și invitați diplome de excelenţă și medalii.


evoLUŢiA CriMinALitĂŢii eConomiCo -FinanCiare

LA niveL nAŢionAL

EVOLUTION Of ECONOMIC AND fINANCIAL CRIMINALITy AT NATIONAL LEVEL

Chestor principal de poliţie dr. VASILE VIOREL,locțiitor al I.g.P.R.

Comisar-șef de poliție IONIȚĂ CĂTĂLIN, directorul Direcției de Investigare a Criminalității Economice

Abstract: The article presents an evolution of economic-financial criminality in first semester 2015 relative to 2014.

This phenomenon is analyzed terms of types of crimes and achivements both on prevention activities and its effective disproof. Operations performed are presented with details from the beginning to the end by prosecuting and dismantling criminal networks.

In the end are presented the priorities of 2015 and a set of proposed measures to streamline the activity.

Key words: economic-financial crime, tax evasion, money laundering, customs fraud, financial crime, intellectual property, prejudices, dismantling criminal networks.

Rezumat: Articolul prezintă o evoluţie a criminalităţii economic-financiare în semestrul I 2015 comparativ cu 2014.

Fenomenul este analizat din perspectiva tipurilor de infracţiuni şi a rezultatelor obţinute, atât referitor la activităţile de prevenire cât şi în combaterea sa efectivă. Operaţiunile derulate sunt prezentate cu detalii, de la început până la finalizarea prin trimiterea în instanţă şi destructurarea reţelelor infracţionale.

Ȋn final, sunt expuse priorităţile anului 2015 şi un set de măsuri propuse pentru eficientizarea activităţii.

Cuvinte cheie: infracţiune economic-financiară, evaziune fiscală, spălarea banilor, fraude vamale, criminalitate financiară, proprietate intelectuală, prejudicii, destructurare reţele infracţionale.

Criminalitatea economico-financiară a continuat să reprezinte un fenomen complex de o gravitate extremă, atât prin valoarea materială a prejudiciilor pe care le cauzează societăţii în ansamblul său, cât şi prin forţa cu care este capabilă să penetreze şi să altereze climatul economic, social şi chiar politic, afectând nu numai ordinea de drept, ci in extremis, chiar siguranţa naţională. Infiltrându-se strategic în economia legală, tinzând să pătrundă în sferele decizionale cele mai înalte, criminalitatea economică este una din cele mai virulente ameninţări cu care ne confruntăm, multiplele ei consecinţe fiind greu de estimat.

Amploarea, complexitatea şi înalta specializare a infractorilor au definit caracteristicile criminalităţii economico-financiare în acest an, determinând o reacţie pe măsură a Poliţiei Române prin structurile specializate în investigarea

criminalității economice, concretizată într-un complex de activităţi informativ-operative și de cercetare penală proprii care au condus la obţinerea la nivel naţional a următoarelor rezultate faţă de perioada precedentă similară:

• au fost sesizate un număr total de 39.956 de infracțiuni de natură economico-financiară, în creştere cu 4.7% faţă de 2014, după o scădere semnificativă înregistrată în anul 2014 (-21%).

Astfel, deși la nivel național, criminalitatea sesizată își continuă trendul descendent din ultimii 5 ani (-4,8%), criminalitatea sesizată de natură economico-financiară cunoaște în prezent o revigorare, reflectând eforturile depuse de structurile specializate ale Poliției Române pentru descoperirea și cercetarea criminalității economice.


UneLe oBServAŢii CU privire LA MoDiFiCĂriLe ADUSe De noUA

LeGiSLAŢie penALĂ În MAteriA inFrACŢiUniLor De FALS

SOME CONSIDERATIONS REgARDINg THE CHANgES MADE By NEW CRIMINAL LAW IN MATTERS Of fORgERy

Conf. univ. dr. Constantin DUVACPreşedinte al Asociaţiei Criminaliştilor din România

Universitatea Româno-Americană – facultatea de Drept

Abstract: The author presents and examines the novelty elements introduced by the Criminal Code, which entered into force on 1 February 2014 in relation to criminal offenses of forgery, criminal offenses of forgery of authentication or tagging instruments and forgeries in documents, as well as the implications of a correct and uniform application of the criminal law.

To this end, several own ideas and some proposals for improving the legislation are formulated.

Key words: New Criminal Cod, criminal offense, forgery, counterfeiting, intent, currency, values, stamps, authentication instruments, tagging instruments, official documents, documents under private signature, intent.

Rezumat: Autorul prezintă şi analizează elementele de noutate introduce de Noul Cod Penal, care a intrat în vigoare la 1 februarie 2014, în legătură cu infracţiunile de fals de autentificare sau etichetare a instrumentelor şi documentelor, precum şi implicaţiile aplicării corecte şi uniforme a legii penale.

Ȋn acest sens sunt formulate mai multe idei şi propuneri pentru îmbunătăţirea legislaţiei.

Cuvinte cheie: Noul Cod Penal, infracțiuni, fals, contrafacere, intenţie, monedă, valori, timbre, instrumente de autentificare, instrumente de etichetare, documente oficiale, documente sub semnătură privată.

A. Infracţiunile de fals (art. 310-328) au fost sistematizate în titlul VI al părţii speciale a noului Cod penal şi, spre deosebire de reglementarea anterioară, au fost împărţite în trei capitole [capitolul I – falsificarea de monede, timbre sau de alte valori (art. 310-316); capitolul II – falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare (art. 317-319) şi capitolul III – falsuri în înscrisuri (art. 320-328)] şi îmbogăţite cu noi incriminări [falsificarea unei înregistrări tehnice (art. 324), falsul informatic (art. 325)].

Incriminările preluate din Codul penal anterior au fost reconsiderate, mai ales cele privind falsificarea de monede, timbre sau de alte valori ori falsurile în înscrisuri.

B. În cadrul capitolului I – falsificarea de monede, timbre sau de alte valori – au fost incluse: falsificarea de monede (art. 310); falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată (art. 311); falsificarea de timbre sau efecte poștale (art. 312); punerea în circulaţie de valori falsificate (art. 313); deţinerea de instrumente în vederea falsificării de valori (art. 314); emiterea frauduloasă de monedă (art. 315) şi falsificarea de valori străine (art. 316).

Falsificarea de monede sau de alte valori, prevăzută în art. 282 din legea penală anterioară, a fost separată în trei texte distincte: unul referitor la falsificarea de monedă (art. 310), altul privitor la falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plată (art. 311), iar ultimul relativ la punerea în circulaţie a valorilor falsificate (art. 313), soluţie determinată de pericolul social diferit al celor două fapte, reflectat şi în cuantumul pedepselor prevăzute pentru acestea.

1. Falsificarea de monedă (art. 310) constituie infracţiune atât atunci când poartă asupra unei monede cu valoare circulatorie, cât şi atunci când moneda este emisă de autorităţile competente, dar nu a fost încă pusă oficial în circulaţie (ipoteză nouă de incriminare, variantă asimilată şi de specie, adoptată pentru punerea în acord a legislaţiei interne cu Decizia-cadru nr. 2000/383/JAI a Consiliului Uniunii Europene privind întărirea, prin sancţiuni penale, a prevenirii falsificării de monedă).

Legiuitorul din 2009 nu a mai reţinut ca element circumstanţial de agravare ipoteza în care s-ar fi putut cauza ori s-a cauzat o pagubă importantă sistemului financiar.

Soluţia promovată de doctrina majoritară sub imperiul reglementării anterioare, cea a concursului real de infracţiuni


reclamant şi de a face proba contrarie.Dispoziţiile din art. 326 C. pen. vor fi aplicabile numai

dacă declararea necorespunzătoare adevărului nu cade sub incidenţa altei dispoziţii penale. În acest caz, se va aplica una dintre regulile care guvernează concursul de texte şi anume principiul specialităţii (lex specialis derogat legi generali)16.

10. O modificare semnificativă priveşte şi falsul privind identitatea, prin noua reglementare tranşându-se disputa privind necesitatea utilizării unor documente de identitate pentru comiterea acestei infracţiuni, pornindu-se de la premisa că funcţionarul public în faţa căruia autorul se prevalează de o identitate falsă nu trebuie să dea crezare simplelor afirmaţii ale acestuia, el dispunând de mijloacele necesare identificării persoanei. De asemenea, comisia a introdus o diferenţiere sub aspectul regimului sancţionator între ipoteza recurgerii la o identitate fictivă şi cea a utilizării frauduloase a identităţii aparţinând altei persoane, în acest din urmă caz existând riscul angajării unor consecinţe juridice în sarcina persoanei respective, având în vedere, în această privinţă, şi prevederile art.v261 C. pen. portughez, art. 401 C. pen. spaniol, § 273 alin. (1) pct. 2 C. pen. german şi cap. 15 § 11 C. pen. suedez.

11. Norma de incriminare din art. 328 C. pen., consacră ceea ce suprema noastră instanţă decisese cu privire la falsul privind identitatea, stabilind că textul în cauză este aplicabil şi cu privire la fapta cetăţeanului român, aflat în străinătate, de a se prezenta sub o identitate falsă autorităţilor unui stat străin17.

Note1. V. Dongoroz, în Vintilă Dongoroz, Siegfried kahane, Ion

Oancea, Iosif Fodor, Nicoleta Iliescu, Constantin. Bulai, Rodica Stănoiu, Victor Roşca, Explicaţii teoretice ale Codului penal român, vol. IV, Ed. Academiei Române, Bucureşti, 1972, p. 409. În acelaşi sens: S. Corlăţeanu, Falsificarea instrumentelor de autentificare sau de marcare, R.D.P. nr. 3/2004, p. 138-139; T.M.B., dec. pen. 1100/1997; C.A. Cluj, dec. pen. 68/1998; C.A. Ploieşti, s. pen., dec.

nr. 70/A/1999. În sens contrar: C.S.J., s. pen., dec. nr. 2839/1999; C.A. Iaşi, s. pen., dec. nr. 104/1999 apud Sorin Corlăţeanu.

2. V. Dongoroz, op. cit., vol. IV, p. 419.3. C. Duvac, Pluralitatea aparentă de infracţiuni, Ed. Universul

Juridic, Bucureşti, 2008, p. 151.4. C. Duvac, op. cit., 2008, p. 152. 5. V. Papadopol, în Teodor Vasiliu, Doru Pavel, George Antoniu,

Ştefan Daneş, Gheorghe Dărângă, Dumitru Lucinescu, Vasile Papadopol, Dumitru C. Popescu, Virgil Rămureanu, Codul penal român, comentat şi adnotat. Partea specială, vol. II, Ed. ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1977, p. 250.

6. V. Papadopol, op. cit., vol. II, p. 250.7. Matei Basarab (Codul penal comentat, vol. I, Editura

Hamangiu, Bucureşti, 2007, p. 162), Ilie Pascu (Explicaţii preliminare ale noului Cod penal, vol. I, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 509; Noul Cod penal comentat, vol. I, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 344).

8. A se vedea Plenul Tribunalului Suprem, dec. de îndr. nr. 2/1976, în: „Revista română de drept” nr. 5/1976, p. 44; Culegere de decizii 1976, p. 333.

9. V. Dongoroz, op. cit., vol. IV, p. 428.10. T.S., col. pen., dec. nr. 112/1962, J.N. nr. 1/1963, p. 169.11. V. Papadopol, op. cit., vol. II, p. 246.12. A se vedea, în acest sens, Expunerea de motive a

proiectului noului Cod penal, disponibilă la adresa http://www.just.ro/MeniuStanga/Normativepapers/Proiectedeactenormativeaflate%C3%AEndezbatere/tabid/93/Default.aspx, postată pe site-ul Ministerului Justiţiei la 24 ianuarie 2008.

13. Publicată în M. Of. nr. 343 din 20 aprilie 2004.14. V. Papadopol, op. cit., vol. II, p. 298.15. C.A. Bucureşti, s. a II-a pen., dec. nr. 415/1996, R.D.P. nr.

2/1997, p. 146.16. C. Duvac, în Gheorghe Diaconescu, Constantin Duvac,

Drept penal. Partea specială. Noul Cod penal, Curs universitar, vol. II, Ed. Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006, p. 574.

17. I.C.C.J., S.U., dec. nr. xIx din 19.03.2007 – http://www.scj.ro.

MoneDA virtUALĂ, Un inStrUMent FACiL pentru Cyberlaundering

VIRTUAL CURRENCy, AN EASy INSTRUMENT fOR CyBERLAUNDERINg

CIPRIAN DUMITRAȘCUdin Direcția de Investigare a Criminalității Economice

Inspectoratul general al Poliției RomâneAbstract: Virtual currency schemes have experienced remarkable developments over the

past years. The term virtual currency does not regard virtual currencies forms of money as defined in economic literature, money or currency from a legal perspective.

Virtual currency schemes present disadvantages for users such as lack of transparency, clarity, high dependency on IT&C equipment, anonymity of the actors involved and high volatility, and some advantages as perceived by users as regarded costs, global reach, anonymity of the payer and speed of settlement.

Key words: virtual currency schemes, anonymity, widespread, virtual communities, cross-border payments, inventors, issuers, miners, users.

Rezumat: Schemele de monedă virtuală au cunoscut evoluţii remarcabile în ultimii ani. Termenul monedă virtuală nu se referă la forme de valute virtuale aşa cum sunt definite în literatura economică, bani sau valută, dintr-o perspectivă juridică.

Schemele de monedă virtuală prezintă dezavantaje pentru utilizatori, cum ar fi lipsa de transparență, claritate, dependența de echipamente IT&C, anonimatul actorii implicați și volatilitatea ridicată, dar și unele avantaje precum costurile reduse, disponibilitatea la nivel global, anonimatul și viteza de decontare.

Cuvinte cheie: scheme de monedă virtuală, anonimatul, comunități răspândite, comunități virtuale, plăți transfrontaliere, inventatori, emitenți, „miners”, utilizatorii


iDentiFiCAre prin reConStrUCȚie FACiALĂ poStMorteM

fACIAL RECONSTRUCTION POSTMORTEM IDENTIfICATION

Cms.șef dr. HORAȚIU DINU DRĂgĂNESCU medic legist, doctor în științe medicale Scms. AURELIAN BĂDULESCU ofițer specialist artă criminalistică

INSTITUTUL NAȚIONAL DE CRIMINALISTICĂ- Laboratorul de antropologie și reconstrucție facială -

Abstract: Forensic art is a criminalistic area, which was formed from the fusion of facial anthropology with plastic art. In fact, it is a general term to describe three principal branches which compose it: the portrait, the facial aging and the facial postmortem reconstruction.

The method consists in facial reconstruction after skull and it is used as technical procedure in identification of bodies, it allows identifying a missing person’s skull after photo, or, when required, reproduction approximate figure of an unknown, enough to be identificated by relatives.

The method is based on the objective correlations that are established between skull’s bones and the muscles or muscle groups of the face.

Key words: sketch, facial aging, facial reconstruction, anatomical analysis.

Rezumat: Lucrarea prezintă Arta criminalistică ca fiind un domeniu al criminalisticii care s-a format din fuziunea antropologiei cu arta plastică. Este de fapt un termen general pentru a descrie trei ramuri principale care o compun: portretul robot, îmbătrânirea facială și reconstrucția facială postmortem.

Metoda constă în reconstituirea feţei după craniu şi se foloseşte ca procedeu tehnic în identificarea cadavrelor, permite identificarea unui craniu după fotografia persoanei dispărute sau, la nevoie, pentru reproducerea aproximativă a figurii unui necunoscut, suficient pentru a fi identificată de rude ori cunoştinte.

Metoda are la bază corelaţii obiective ce se stabilesc între oasele craniului şi muşchii sau grupele de muşchi ale feţei.1

Cuvinte cheie: portret robot, îmbătrânirea facială, reconstrucţie facială, analiză anatomică.

Fig.2. Distanţiere în cele 34 de puncte antropometrice care stabilesc grosimea ţesuturilor moi pericranieneFig.1.Modelajul mușchilor faciali


inveStiGAŢiA FinAnCiArĂ În veDereA ConFiSCĂrii SpeCiALe

TAX INVESTIgATION fOR SPECIAL CONfISCATION

Comisar-șef de poliție CLAUDIU CHIRIȚĂ

Abstract: The article adresses the issue of tax investigation for special confiscation highlighting the differences compared to criminal investigation. It outlines the steps of tax investigation from the establishing of the offense generating profile and author identification to imposition of provisional measures. After reviewing the various procedural stages is presented an example of tax investigation in case of Intra-Community VAT fraud.

Key words: tax investigation, extended confiscation, crime establishing, identifying the authors, crime product, working hypothesis, preliminary checks, criminal procedure.

Rezumat: Articolul abordează problematica investigaţiei financiare în vederea confiscării special subliniind diferenţele care există faţă de investigaţia penală. Materialul prezintă etapele investigaţiei financiare de la stabilirea infracţiunii generatoare de profil şi identificarea făptuitorilor şi până la instituirea unor măsuri asigurătorii. După trecerea în revistă a diferitelor etape procedurale este citat un exemplu de investigaţie fiscal într-o cauză privind fraudarea TVA-ului intracomunitar.

Cuvinte cheie: investigaţia financiară, confiscarea specială, stabilirea infracțiunilor, identificarea autorilor, bunurile rezultate din infracțiuni, ipotezele de lucru, verificări preliminare, procedura penală.

În cadrul confiscării extinse - măsură de siguranță care se dispune într-un proces penal -, identificarea bunurilor și a unor elemente de cauzalitate se face prin administrarea de probe potrivit Codului de procedură penală. Dincolo de acest cadru comun, există însă o serie de diferențe majore între investigarea infracționalității economico-financiare și investigația financiară pentru crearea profilului financiar al persoanei cercetate.

În primul rând, spre deosebire de investigația penală, investigația financiară nu se restrânge doar la autorii faptei și complici, ci se extinde automat și la un cerc stabilit legal, format din membrii familiei sau persoanele juridice aflte în controlul celor cercetați. Art. 177 al Codului de procedură penală definește noțiunea de membri ai familiei drept ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție astfel de rude, soțul, persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc, în timp ce art. 4 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancţionarea spălării banilor este relevant pentru stabilirea personajelor juridice controlate de persoana cercetată.

O altă distincție este în legătură cu intervalul de timp pe care investigatorii îl au în vedere. În varianta standard a confiscării speciale, investigatorii au în vedere numai produsul infracțiunii, circuitul banilor și luarea măsurii de siguranță cu privire la produsul respectivei infracțiuni, rezumându-se practic la actul material cu privire la care a fost administrat probatoriul.

Etapele investigației financiare sunt: - stabilirea infracțiunii generatoare de profit și

identificarea făptuitorilor; - identificarea produsului infracțiunii;

- identificarea mijloacelor folosite pentru comiterea infracțiunilor;

- crearea profilului financiar și stabilirea unei diferențe între venitul real și cel legal al persoanelor investigate;

- identificarea bunurilor ce pot fi confiscate; - instituirea unor măsuri asigurătoriiÎn cazul confiscării extinse, investigatorii au posibilitatea

de a se duce de la momentul acestui act material cu cinci ani înainte - dar nu înainte de aprilie 2012 - pentru a face un profit financiar și a vedea care sunt veniturile licite și bunurile deținute și dobândite în intervalul de timp respectiv. La crearea acestui profit fianciar sunt urmărite cu precădere bunuri imobiliare, autovehicule, conturi bancare, acțiuni/ părți sociale, contracte civile simulate, bunuri din alte jurisdicții sau colecții de artă.

Mai există o diferență în ceea ce privește obiectul investigației, la confiscarea extinsă nefiind cercetate doar sumele provenite din infracțiune, ci toate sumele de bani și tot activul deținut de către suspect și persoanele apropiate acestuia, în înțelesul legii.

Astfel, la stabilirea venitului real sunt avute în vedere:• bunuri dobândite în perioada respectivă;• bunuri transferate de către persoana condamnată unui

membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul;

• bunuri transferate de terțe persoane unui membru al familiei sau unei persoane juridice asupra căreia persoana condamnată deţine controlul;

• cheltuieli efectuate de persoana cercetată și de membrii familiei acesteia.

Beneficiind de această nouă prezumție legală simplă, investigatorii pot administra probe și indicii pentru a crea instanței convingerea că bunurile respective provin din activităţi infracţionale de natura celor pentru care persoana


provine din economiile făcute în cei 15 ani de când se află în România, iar o parte a adus-o numerar din țara sa natală, fără a o declara la punctul vamal, întrucât era sub limita de 10.000 EURO la care trebuia să raporteze. În acest sens, prezintă pașaportul în care sunt menționate 13 intrări în România anterior datei de 19 aprilie 2012 și 6 intrări după data de 19 aprilie 2012. De asemenea, mai precizează că și soția sa, care l-a însoțit în afara țării, a avut asupra sa sume similare, pe care nu le-a declarat fiind inferioare pragului de declarare a numerarului.

Se poate observa că valoarea netă acumulată de către wZx în perioada de referință este de 495000 EURO (90000-45000+450000 EURO).

wZx nu a avut venituri din salarii, iar societățile comerciale la care a deținut părți sociale, deși au înregistrat profit, nu i-au plătit dividende.

Nu pot fi administrate probe nici în susținerea și nici în infirmarea susținerilor wZx referitoare la introducerea de numerar în România, însă, pentru a evita orice dubiu în stabilirea diferenței vom interpreta probele în favoarea sa.

Astfel, vom calcula că în cazul celor 19 intrări în România wZx a avut asupra sa câte 10.000 EURO, potrivit declarației verbale. Nu se va reține însă apărarea sa că și soția a avut asupra sa câte 10.000 EURO, întrucât ar reprezenta o fragmentare a sumei totale de 20000 USD, în scopul nedeclarării la organele vamale. Astfel, din cei 495000 EURO va fi scăzută suma de 190.000 EURO, rezultând suma de 305.000 EURO care este o diferență vădită față de zero venit licit.

yZw a achiziționat în perioada de referință imobile în valoare de 350000 EURO și s-a găsit la percheziție suma de 150.000 EURO. Folosește un autoturism de lux cumpărat în anul 2011 cu suma de 125.000 EURO.

Pentru a justifica suma de 500.000 EURO, numitul yZw a prezentat mai multe extrase de cont din care rezultă că în

perioada 2012-2013 a primit în contul său suma de 550.000 EURO, din țara natală, despre care afirmă că reprezintă partea sa dintr-o moștenire.

Nu a înregistrat venituri din salarii, iar societățile comerciale la care a deținut părți sociale, deși au înregistrat profit, nu i-au plătit dividende. Fiind întrebat cu privire la aducerea în România de numerar, yZw a declarat că nu avea nici un motiv să facă asta pentru că a vrut să fie transparent și a încasat banii prin cont bancar.

Cu ocazia perchezițiilor informatice efectuate asupra laptopului său au fost găsite facturi emise de hoteluri de lux din Dubai, Paris, Cancun, Londra și New york pentru diferite sejururi din perioada 2012-2014. Valoarea totală a facturilor de cazare și masă identificate este de 90.000 EURO. Au fost identificate bilete de avion și facturi emise de o agenție de turism și ticketing din București. Efectuându-se verificări la această agenție s-a stabilit că yZw a achitat alte servicii de turism și bilete de avion în valoare de 30.000 EURO.

Au fost identificate la percheziția domiciliară bonuri emise de către firme de lux de îmbrăcăminte, încălțăminte și articole de piele în valoare totală de 45000 EURO. Ca urmare se poate stabili că acesta a cheltuit în perioada de referință suma de 165000 EURO, în condițiile în care poate justifica 50000 EURO (550000 EURO intrați în cont – 500000 EURO cash și achiziții). Există așadar o diferență de 110.000 EURO, care este vădită.

Suma de 712800 EURO reprezentând TVA și impozit pe profit cu care a fost prejudiciat bugetul de stat va fi restituită persoanei vătămate (statul român). Diferențele constatate în urma investigației financiare, în valoare totală de 1585000 EURO (485000 + 495000 + 495000 + 110000 EURO) vor face obiectul confiscării extinse, conform art. 1121 Cod Penal, după ce persoana vătămată și-a recuperat prejudiciul.

preoCUpĂri internAȚionALe ACtUALe privinD prevenireA Și CoMBAtereA

SpĂLĂrii BAniLor Și FinAnȚĂrii teroriSMULUi

CURRENT INTERNATIONAL CONCERN REgARDINg PREVENTION AND DISPROOf

Of MONEy LAUNDERINg AND TERRORISM fINANCINg

Comisar de poliție BAICU DANIEL

Abstract: This article presents the key elements of EU legislation to combat money laundering, envisaged vulnerabilities, the dynamic and complex nature of an activity dedicated on cutting funding sources of organized crime and terrorism.

Key words: money laundering, terrorism, vulnerable people.

Rezumat: Articolul prezintă principalele elemente ale codului legislativ al UE în domeniul combaterii spălării banilor, vulnerabilităţilor avute în vedere, caracterul dinamic şi complex al unei activităţi dedicate tăierii surselor de finanţare a infracţionalităţii organizate şi a terorismului.

Cuvinte cheie: spălare de bani, terorism, persoane vulnerabile.


FrAUDA În CADrUL ContrACteLor şi ACHiziŢiiLor pUBLiCe.

SiSteMe De FrAUDAre CoMUne şi reCUrente şi inDiCAtorii De FrAUDĂ

reLevAnŢi (SeMnALe De AvertizAre)

fRAUD IN CONTRACTS AND PUBLIC PROCUREMENTCOMMON AND RECURRENT fRAUD SCHEMES AND

RELEVANT fRAUD INDICATORS(WARNINg SIgNALS)

Comisar-șef de poliție PREOTEASA CONSTANTIN

Abstract: The article presents significant legal issues on fraud definition and the most common fraud schemes.

There are also listed the principles which lead to fraud crime in public procurements, the vulnerabilities of public procurements system, specific problems in treating the public procurements fraud.

Key words: fraud, bribery charges, conflict of interest, collusive practice, discrepancies offers, manipulation of tenders, combining contracts, fraud indicators.

Rezumat: Articolul prezintă aspecte legale semnificative în definirea fraudei, precum şi cele mai frecvente sisteme de fraudare.

Sunt totodată enumerate principiile a căror încălcare conduce la constatarea unei infracţiuni de fraudă în domeniul achiziţiilor publice, vulnerabilităţile sistemului de achiziţii publice, probleme specifice în tratarea fraudelor în achiziţii publice.

Cuvinte cheie: fraudă, comisioane-mită, conflict de interese, practică de cooperare secretă, oferte discrepante, manipularea ofertelor, combinarea contractelor, indicatori de fraudă.

frauda în domeniul achiziţiilor publice cunoaşte o perfecţionare continuă, iar mecanismele de fraudare sunt din ce în ce mai complexe, întrepătrându-se cu cel al corupţiei, cu cel al economiei subterane în general şi cel al criminalităţii economico-financiare în special.

Întrucât achiziţia publică reprezintă ansamblul operaţiilor, actelor şi faptelor realizate de o autoritate contractantă, de la identificarea unei nevoi sociale până la realizarea ei, pentru care sunt folosite fonduri publice, caracteristica esenţială a acestui domeniu este cea de proces indispensabil pentru funcţionarea propriu-zisă şi desfăşurarea în condiţii de eficienţă a activităţii entităţilor publice sau care realizează o activitate de interes public, implicând utilizarea unor resurse financiare a căror principală sursă este bugetul statului, fondurile europene, bugetul local, respectiv al unităţii achizitoare.

Achiziţiile publice utilizează fondurile şi alocaţiile bugetare, fapt pentu care constituie un sector cu potenţial criminogen ridicat si cu o incidență mare a infracţiunilor de abuz in serviciu prin:

- achiziţii publice de produse, lucrări şi servicii la preţuri şi tarife mult superioare faţă de valoarea de piaţă;

- direcţionarea preferenţială a achiziţiilor publice către societăţi comerciale unde sunt interesaţi în mod direct sau

indirect ordonatorii de credite sau organizatorii licitaţiilor.În concret, se pot constata:- licitaţii trucate - metoda “mâinii moarte” - prin participarea,

alături de ofertantul interesat, a altor societăţi, în conivenţă;- neîndeplinirea obligaţiilor legale privind publicitatea în cazul

acestor achiziţii, înlăturându-se astfel posibilitatea participării în mod competitiv a oricărui alt ofertant;

- atribuirea contractelor de achiziţii la un preţ mai mic, pentru a se crea iluzia legalităţii acestor operaţiuni, ca apoi, prin întocmirea de acte adiţionale, preţurile sau tarifele să fie mărite;

- ocolirea licitaţiilor prin fragmentarea valorii de achiziţie sub valoarea impusă de lege pentru organizarea de licitaţii;

- achiziţii de bunuri de la intermediari la preţuri ce conţin adaosuri comerciale mari, fiind înlăturaţi producătorii sau importatorii direcţi;

- efectuarea de plăţi de către achizitori în contul unor furnizori fără ca bunurile contractate să fie livrate ori fără a fi aferente unor lucrări şi servicii executate.

Pentru aceste “favoruri”, persoanele cu atribuţii de conducere, administrare sau de gestiune, pot fi beneficiarele unor “recompense” ce constau în sume de bani, cadouri primite direct sau prin interpuşi, ori alte foloase necuvenite. De asemenea, astfel de donaţii se pot constitui şi în sponsorizări din partea operatorilor economici, pentru efectuarea unor


ConSiDerAȚii privinD prinCipiiLe GenerALe De Drept internAȚionAL,

ApLiCABiLe În repriMAreA teroriSMULUi

CONSIDERATIONS REgARDINg gENERAL PRINCIPLES Of INTERNATIONAL LAW APPLICABLE ON REPRESSINg

THE TERRORISM

g-ral. mr (r.) dr. Iancu ȘTEfAN

Abstract: In this article are presented some considerations regarding general principles of international law applicable on repressing the terrorism.It is underlined that taking into account the extended typology of terrorism, both in terms of the space that it is manifested and of consequences, applicable are both, the international law rules and national law rules. Likewise incrimination and punishment of terrorism acts, in relation to the crime scene (in the country or abroad), have difficulties.

Key words: Terrorism, international law rules, International Criminal Court Statute, crimes against humanity, territoriality principle, reality principle, personality principle, criminal law principle of universality.

Rezumat: În articol sunt prezentate unele considerații privind principiile generale de drept internațional aplicabile în materia reprimării terorismului. Se subliniază că avându-se în vedere tipologia extinsă a terorismului, atât din punct de vedere al spațiului în care se manifestă dar și al consecințelor, aplicabile sunt atât normele de drept internațional cât și normele de drept național sau intern. De asemenea încriminarea și sancționarea actelor de terorism, în raport cu locul săvârșirii infracțiunii (în țară sau străinătate) întimpină dificultăți.

Cuvinte cheie: terorism; norme de drept internațional; Statutul Curții Penale Internaționale; crime împotriva umanității; principiul teritorialității; principiul realității; principiul personalității; principiul universalității legii penale.

1. În domeniul combaterii juridice a terorismului, un aspect care trebuie clarificat este cel al legii aplicabile. Având în vedere tipologia extinsă a terorismului, care poate fi clasificat deopotrivă, din punctul de vedere al spaţiului în care se manifestă dar şi al întinderii consecinţelor sale, aplicabile sunt atât normele de drept internaţional cât şi normele de drept naţional sau intern.

În materia reprimării terorismului, dreptul internaţional este un mijloc de realizare a cooperării dintre state prin intermediul convenţiilor internaţionale iar atunci când actele de terorism reprezintă încălcări grave ale acestora devin crime universale în baza legislaţiei acceptate de toate statele.

În acest perimetru al normelor de drept internaţional, trebuie să se distingă pe de o parte domeniul dreptului penal internaţional, în care statele îşi solicită sprijin pentru rezolvarea unor probleme de drept penal intern, cum ar fi norme referitoare la: extrădare, asistenţă judiciară în cauze penale1, aplicarea legilor naţionale în cazul infracţiunilor săvârşite în

străinătate, recunoaşterea hotărârilor penale pronunţate de instanţele judecătoreşti ale altor state. Acest domeniu cuprinde de asemenea normele de drept penal intern care apără de posibile atentate, ordinea internă a statului sau au un element de extraneitate2, conţinând norme şi sancţiuni de drept penal stabilite ,de obicei, în conformitate cu dreptul internaţional penal, avându-se în vedere ratificarea statutului Curţii Penale Internaţionale.

Pe de altă parte, se deosebesc faptele penale care aduc atingere celor mai importante valori internaţionale şi valorilor juridice internaţionale, care privesc domeniul dreptului internaţional penal. In această categorie sunt incluse crimele contra păcii şi omenirii, crimele de război, crimele contra umanităţii, dar şi altele prin care sunt afectate valori fundamentale pentru societatea umană, denumite generic infracţiuni internaţionale, aşa cum ar fi terorismul internaţional, infracţiunile împotriva persoanelor care se bucură de protecţie internaţională, deturnarea de aeronave, pirateria maritimă, distrugerea cablurilor submarine, traficul ilicit de droguri,


12. I.Griga, op.cit., pg. 93.13. I.Griga, op.cit., pg. 97.14. M.Travers, Le droit penal international,vol.I, Sirey,

Paris,1920, p.180 în I.Ștefan, Elemente de drept penal și procedură penală, vol.I, Ed. Era, București,2010, p. 53.

15. I.Griga, op.cit., p. 107-108.16. În mai multe legislații penale, pentru aplicarea legii potrivit

principiului personalității se cere dubla încriminare. Exemplu: art.6 Cod penal elvețian, art. 5 alin.(1) pct.2 Cod penal olandez, art. 23 alin.(2) din Legea de organizare judecătorească din Spania, paragraful 7 alin.(2) Cod penal german.

17. I.Griga, op.cit., pg.107.18. R.M.Stănoiu, V.Dongoroz ș.a., Explicații teoretice

ale Codului penal român- Partea generală, Ed.Academiei R.S.R.,București, 1969, p.63.

19. I.Bodunescu, Terorismul-Fenomen global-, Casa Editorală Odeon, București,1997, p.151.

20. I. Griga, op.cit., p.112.21. C.Bulai, Manual de drept penal, Partea generală, Ed.

All,București,1997, p.80, C-tin Mitrache, Cristian Mitrache, Drept Penal Român, Partea generală, ed.a VII-a, Ed. Universul Juridic,2009, p.77.

22. I.Ștefan, op.cit.,pg. 62.23. C.Bulai, op.cit., pg. 120.24. I.Griga, op.cit.,pg. 115.

25. I.Pascu, Drept penal, Partea generală, ed. a II-a, Ed. Hamangiu, 2009, pg.39.

26. I.Ștefan, op.cit., pg.64.27. C.Bulai, op.cit., pg.107.28. F.R.Radu, Cooperare judiciară internațioală și europeană

în materie penală, Ed. wolters kluwer, București,2009,pg.24.29. I.Ștefan, op.cit., pg.66.30. I. Griga, op.cit., pg.119.31. F.R.Radu, op.cit., pg. 25.32. M.Of. nr.594 din 1 iulie 2004; Legea a fost ulterior

republicată în m.Of. nr. 377 din 31 mai 2011.33. I.Bodunescu, op.cit., pg.149.34. www. DC news.ro.35. Convenția pentru prevenirea și reprimarea terorismului

și Convenția pentru crearea unei Curți penale internaționale adoptate de Conferința interguvernamentală pentru prevenirea și reprimarea terorismului, convocată la Geneva la 16 noiembrie 1937.

36. Publicată în M.O., partea I, nr. 1.161 din 8 decembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare.

37. C.Duvac, Observații asupra infracțiunilor contra persoanei, contra patrimoniului,privind autoritatea și frontiera de stat, precum și contra înfăptuirii justiției, în lucrarea colectivă ,,Noua legislație penală: tradiție, recodificare, reformă, progres juridic”, vol.I, Ed. Universul Juridic,București, 2012, p.98.

neCeSitAteA şi oportUnitAteA iMpLeMentĂrii

StAnDArDeLor CU privire LA tipAreLe peteLor (UrMeLor) De SÂnGe

IMPLEMENTATION NEEDS AND OPPORTUNITIESSTANDARDS ON THE STAIN PATTERNS (TRACES) BLOOD

Cms. şef. goldan Eugen - Şeful Serviciului Criminalistic BacăuSinsp. Apreutesei Cătălin – Specialist Criminalist B.I.T.Ş.L.f. Bacău

Abstract: The dynamics and complexity of on-site investigations in our country’s case law requires a continuous professionalization of forensic specialists. We have before us increasingly more murders, accidents or general events leading to bloodshed whose mysteries can not be understood only through investigation and already-established methods, some of them even becoming obsolete.

Although the technique of our country evolves more difficult than the countries are striving so ardently, EU integration, future integration into the Schengen area and proaspetele armed conflicts taking place just a few hundred kilometers away, in Ukraine, impose a acceleration of the processes of adaptation and technological and scientific progress.

Analysis of patterns of bloodstains (bloodstain Pattern Analysis) is a science not just to ourselves, but little known to those skilled in the country. There are forensic specialists who have minimal knowledge of biology, physics and mathematics, which eventually supplemented by simple logical reasoning could elucidate the courts for certain situation. The oldest major study on the analysis of bloodstains, the dr. Eduard Piotrowski, assistant to the Forensic Medicine Institute in Krakow, Poland, in his “Uber Entstehung. Form, Richtung und Ausbreitung der Blutspuren nach Hiebwunden des Kopfes “published in Vienna in


1895, recognized that” the crime scene investigation, is of great importance to give great attention bloodstains because they can clarify the murder and bring explanations on the key moments of the incident. “ Since 1971, Herbert Leon Macdonell laid the foundation of this science, gradually leading to standardization of terminology used and the methods used.

Key words: what are the traces of blood ?, Analysis of blood stains, blood stains on the ground, interpreting traces of blood on the ground.

Rezumat: Dinamica şi complexitatea cercetărilor la faţa locului în cazuistica ţării noastre impune o profesionalizare continuă a specialiştilor criminalişti. Avem în faţa noastră din ce în ce mai multe omoruri, accidente rutiere sau în general evenimente ce duc la vărsare de sânge ale căror mistere nu mai pot fi elucidate doar prin investigaţii şi metode deja împământenite, unele dintre ele devenind chiar desuete.

Deşi tehnica ţării noastre evoluează mult mai anevoios decât a ţărilor spre care tindem cu atâta ardoare, integrarea în Uniunea Europeană, viitoarea integrare în spaţiul Schengen, precum şi proaspetele conflicte armate ce au loc doar la câteva sute de km distanţă, în Ucraina, impun o accelerare a proceselor de adaptare şi progres tehnologic şi ştiinţific.

Analiza tiparelor de pete de sânge (Bloodstain Pattern Analysis) este o ştiinţă nu tocmai nouă, care însă este foarte puţin cunoscută specialiştilor din ţara noastră. Există însă specialişti criminalişti care deţin minime cunoştinţe de biologie, fizică şi matematică, care până la urmă, secondate de raţionamente logice simple ar putea elucida în faţa instanţelor de judecată anumite situaţii de fapt. În cel mai vechi studiu important asupra analizei petelor de sânge, al dr. Eduard Piotrowski, asistent la Institutul de Medicină Criminalistică din Cracovia, Polonia, în lucrarea sa „Uber Entstehung. Form, Richtung und Ausbreitung der Blutspuren nach Hiebwunden des Kopfes” publicată în Viena în 1895, recunoştea că „în cadrul cercetării locului faptei, este de o mare importanţă să dăm o mare atenţie petelor de sânge pentru că acestea pot clarifica o crimă şi aduce explicaţii cu privire la momentele esenţiale ale incidentului”. Începând cu anul 1971, Herbert Leon MacDonell a pus bazele acestei ştiinţe, conducând treptat către standardizarea terminologiei utilizate cât şi a metodelor aplicate.

Cuvinte cheie: ce reprezintă urmele de sânge?, analiza tipurilor de pete de sânge, urmele de sânge de la fața locului, interpretarea urmelor de sânge de la fața locului.

Sângele reprezintă una dintre cele mai importante şi mai des întâlnite urme din cadrul unei cercetări la faţa locului ce implică infracţiuni sâvărşite prin violenţă sau care au avut ca rezultat moartea unor persoane. Identificarea sângelui uman a progresat extrem de mult în ultimii 100 de ani de la individualizarea bazată pe grupele de sânge (0 (I), A(II), B(III), AB(IV)) descoperită de Landsteiner în 1901. Tehnicile pentru individualizarea petelor de sânge în cadrul criminalisticii s-au bazat pe acest sistem mulţi ani. Dezvoltarea asupra caracteristicilor markerilor genetici (isoenzime şi ser genetic) la sfârşitul anilor ‘70, a crescut extrem de mult gradul de individualizare al sângelui uman. Descoperirea profilului ADN de către Sir Alec Jeffreys în 1985 a reprezentat o piatră de hotar în tot ceea ce înseamnă criminalistica timpurilor noastre. De atunci tehnica analizei ADN a evoluat rapid prin metodele PCR (polymerase chain reaction) şi STR (short tandem repeat) şi a oferit specialiştilor criminalişti o unealtă putenică pentru individualizarea sângelui uman. Petele de sânge colectate de la locul unde a avut loc o moarte violentă în cazul în care au fost colectate probe cu sânge de pe hainele victimei şi ale suspectului pot acum oferi o legătură între agresor şi victimă cu un grad mare de certitudine.

Identificarea şi individualizarea sângelui uman este strâns legată de disciplina analizării tiparelor petelor de sânge (Bloodstain Pattern Analysis-BPA). Această disciplină se axează pe analizarea dimensiunilor, formelor şi a distribuţiei petelor de sânge rezultate dintr-un eveniment soldat cu pierderea de sânge, reprezentând totodată mijloce prin care pot fi determinate activităţile, înşiruirea acestora în timp, precum şi mecanismele care au dus la producerea acestora. Aceste informaţii coroborate cu analiza ADN de identificare a persoanelor şi cu raportul/expertiza medico-legală pot conduce la refacerea aproximativă a filmului evenimenului sângeros

produs. Analiza tiparelor de urme sânge (BPA) s-a dovedit crucială la nivel internaţional în elucidarea multor cazuri în care existau dubii cu privire la modul în care a survenit decesul (omor, sinucidere, accident sau moarte naturală).

Analiza tiparelor de urme sânge (BPA) este o disciplină care combină elemente de biologie, fizică şi matematică. Această analiză poate fi realizată prin evaluarea directă a locului faptei sau prin studierea atentă a fotografiilor efectuate cu ocazia cercetării locului faptei (de preferat fotografii metrice de rezoluţie înaltă) coroborată cu examinarea articolelor vestimentare, a armelor, precum şi a celorlalte mijloace materiale de probă identificate. Totuşi concluziile bazate strict pe fotografiile efectuate de alţi tehnicieni/specialişti criminalişti cu ocazia efectuării cercetării locului faptei ar trebui să fie reţinute atunci când expertul nu a avut ocazia să examineze personal arealul evenimentului. De asemenea, fişa de analiză a pacientului şi examinarea cadavrului cu ocazia necropsiei pot oferi informaţii importante care trebuiesc luate în considerare pentru stabilirea evenimentelor petrecute. Ca exemplu, atunci când este identificat un tipar de ejectare (pată de sânge ce rezultă prin proiectarea unui volum mare de sânge cu presiune (arterial în principal) ce indică o traiectorie sinusoidală, raportul medico-legal efectuat cu ocazia necropsiei ar trebui să indice o hemoragie arterială severă.

În ciuda progreselor uimitoare obţinute la nivelul acestei ştiinţe cât şi a beneficiilor concrete oferite de rezultate, ţara noastră a pierdut contactul cu analiza tiparelor de pete de sânge. În S.U.A şi celelalte state dezvoltate ale lumii se fac congrese anuale, în care se aduc îmbunătăţiri atât ale metodelor aplicate cât şi ale terminologiei folosite şi se efectuează cercetări ştiinţifice pentru continua dezvoltare a acestei ramuri ştiinţifice - din 1983 a fost înfiinţată Asociaţia Internaţională pentru Analiza Tiparelor de Pete de Sânge (IABPA – International Associacion of Bloodstain Pattern Analisys) care are aproximativ 800 de membri de pe tot globul.


CASCA De proteCȚie Moto inteLiGentĂ

SMART MOTO HELMET

Prof. univ. ing. MIRCEA fIERBINŢEANUExpert tehnic auto judiciar

Asociaţia Criminaliştilor din România;Corpul Experţilor Tehnici din România;E-mail: [email protected];www.expert-auto.ro; www.experts.ro;

Abstract: Since motorcycling is an area appreciated both in sport and as a hobby, safety and protection of their privacy, will have its say in this area, using headphones intelligent parallel to increase the production of helmets smart and decrease production cost.

Key words: virtual, image, integrated navigation icon Live Map.

Rezumat: Datorită faptului că motociclismul este un domeniu apreciat atât în sport, cât și ca hobby, siguranța și protejarea vieții lor, urmează să-și spună cuvântul în acest domeniu, prin utilizarea unor căști inteligente, paralel cu creșterea producției de căști inteligente și scăderea prețului de producție.

Cuvinte cheie: virtual, imagine, sistem integrat de navigație, pictogramă, Live Map.

1. Rezumat

Datorită faptului că motociclismul este un domeniu apreciat atât în sport, cât și ca hobby, siguranța și protejarea vieții lor, urmează să-și spună cuvântul în acest domeniu, prin utilizarea unor căști inteligente, paralel cu creșterea producției de căști inteligente și scăderea prețului de producție.

2. Introducere

Motocicletele de azi încep să devină din ce în ce mai mult dotate cu dispozitive electrotehnice, pasul următor reprezentândul motociclistul ce este obligat prin lege să poarte cască de protecție. După geaca motociclistului echipată cu airbag, urmează casca de protecție cu sisteme integrate virtuale în componența sa. Sunt două aspecte care duc la dotarea căștii moto: în primul rând pentru că acum tehnica permite și în al doilea rând pentru că atenția la drum să nu mai fie perturbată de nimic.

3. Principiul de funcționare.

Datorită faptului că motocicletele accelerează din ce în ce mai repede și ating viteze din ce în ce mai mari, timpul de reacție în cazul unui eveniment rutier se contractă foarte mult. Păstrarea privirii către înainte reprezintă singura soluție pentru a maximiza intervalul

de timp pe care rider-ul (”călărețul”) îl are la dispoziție pentru a executa eventualele manevre de evitare ale unui obstacol. Așa s-a ajuns la căștile moto capabile să suprapună peste imaginea reală proiecții virtuale ale sistemului de navigație sau multimedia. Pe scurt, era realității virtuale extinse a început și în lumea moto.

Fig. 1 Imaginea pe care o vede motociclistul

Există cel puțin două companii care au îmbrățișat această idee, dar ambele sunt caracterizate de o atmosferă de neîncredere în ceea ce privește, fie credibilitatea soluției, fie solvabilitatea financiară.


pArtiCULAritĂȚi ALe exAMinĂrii CriMinALiStiCe A BAnCnoteLor

roMÂneşti ContrAFĂCUte ContraCararea unui Fenomen periCULoS pentrU SeCUritAteA

MonetArĂ A StAtULUi

fEATURES Of fORENSIC EXAMINATION Of COUNTERfEIT ROMANIAN BANKNOTES COUNTERINg A DANgEROUS

PHENOMENON fOR MONETARy SECURITy Of THE STATE

Expert criminalist dr. LĂZUREANU CRIȘAN-MUCENICSpecialist criminalist PÎRVULESCU EVELINA ANDREEA

Abstract: People became aware of the economic and social importance of money from ancient times, after the period when they were constituted in society and exchanged goods; their issue became a symbol of the authorities and, in our opinion, will stand still long from now, being a state or state unions monopoly worldwide.

The transition from the intrinsic value of the money made from gold and silver to the extrinsic, symbolic value of notes was carried out along with improving techniques of printing, papermaking and special security features designed to deter attempts to forge or counterfeit.

In the present article we want to emphasize the specifics of national polymer counterfeit banknotes forensic examination to share the positive experience gained in this field.

Key words: forensic examination, monetary security, banknote, counterfeit, security features, polymer.

Rezumat: Importanţa economică şi socială a banilor a fost conştientizată din cele mai vechi timpuri, după perioada când oamenii s-au constituit în cadrul societăţii şi făceau schimburi de mărfuri, emiterea lor devenind un atribut al autorităţilor existente, iar, după părerea noastră, va dăinui încă mult timp de acum înainte, fiind un monopol de stat sau de uniuni statale în toată lumea.

Trecerea de la valoarea intrinsecă a banilor confecţionaţi din aur şi argint la valoarea extrinsecă, simbolică, a bancnotelor s-a putut face o dată cu perfecţionarea tehnicilor de tipărire, de fabricare a hârtiilor speciale şi a elementelor de siguranţă menite a descuraja tentativele de falsificare sau contrafacere.

În comunicarea de faţă dorim să scoatem în evidenţă particularităţi ale examinării criminalistice a bancnotelor naţionale din polimer contrafăcute, pentru a disemnina experienţa pozitivă dobândită în acest domeniu.

Cuvinte cheie: examinare criminalistică, securitate monetară, bancnotă, contrafacere, elemente de siguranță, polimer.

Din Antichitate au existat tentative mai mult sau mai puţin reuşite de contrafacere a mijloacelor de plată, fapte comise atât de nobili, cât şi de oameni de rând, care erau pedepsiţi de legislaţie deopotrivă.

În noua legislaţie penală românească se incriminează falsificarea de monede (art. 310 alin. 1) , ca o infracţiune

constând în falsificarea de monedă cu valoare circulatorie, dar şi falsificarea unei monede emise de către autorităţile competente, înainte de punerea oficială în circulaţie a acesteia. În ceea ce priveşte elementul material al infracţiunii, distingem contrafacerea, adică producerea, prin imitare, a monedei, şi alterarea, adică modificarea în sens material a monedei.


CerCetarea iliCitului Din pAşApoArteLe roMÂniei MoDeL 2001

RESEARCH ON ILLICIT ROMANIAN PASSPORTS – MODEL 2001

Drd. Daniel POTOLINCĂUniversitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași,

facultatea de geografie și geologie, 22 Blvd Carol I, Corp g-Demisol, 700506, Iasi, Romania,

[email protected]

Abstract: In this article are presented, based on safety elements and processes of producing Romanian passports model 2001, the main cases of counterfeiting encountered at border crossings. There is a set of data regarding scientific investigation of these cases and the way to highlight the forgery in Romanian passports model 2001.

In the present article we want to emphasize the specifics of national polymer counterfeit banknotes forensic examination to share the positive experience gained in this field.

Key words: passport, forgery, background printing, filigree, TKO, printing.

Rezumat: În lucrare sunt prezentate, pe baza elementelor de siguranţă şi a procedeelor de realizare a pașapoartelor românești modelul 2001, principalele cazuri de falsificare întâlnite la trecerile de frontieră. Se dau o serie de date privind investigarea lor ştiinţifică şi modul de evidenţiere a falsului în pașapoartele românești modelul 2001.

Cuvinte cheie: pașaport; falsificare; desen de fond; filigran; TKO; imprimare.

I. Introducere

După anul 2007 s-a înregistrat o creştere a paşapoartelor model 2001 falsificate în spaţiul Schegen şi la frontierele externe ale UE. Acest studiu de caz cuprinde patru dintre cele mai des întâlnite metode de falsificare a paşapoartelor simple româneşti la frontiera externă (cu R. Moldova) a României.

În 2009, România a introdus paşaportul electronic [1, 2], dar modelul 2001 mai poate fi folosit până în 2019 deoarece a fost eliberat pana în 2009 cu o valabilitate de 10 ani. Pagina de date a paşaportul simplu românesc conţine un filigran în două tonuri [3, 4], cu fundalul tipărit offset [5], iar personalizarea acesteia este realizată cu ajutorul unei imprimante inkjet [5, 6]. În următoarea etapă această pagină este securizată printr-o folie de protecţie de tipul TkO (Transparency kinegram Overlay) [7]. Pentru verificarea elementelor de siguranță de pe pagina de date se folosește examinarea în lumină albă sau prin transmisie, precum şi folosirea diferitelor lungimi de undă UV, vizibile ochiului liber sau cu ajutorul unui aparat de mărit [8].

Uneori, elementele de siguranţă pot fi imitate folosindu-se tehnici foarte simple.

La paşapoartele româneşti simple se examinează următoarele elemente ale filei cu datele de identitate:

• elementele specifice hârtiei precum filigranul, fluorescenţa hârtiei, fibrele de securitate colorate, fluorescenţa acestora;

• elementele imprimate precum: imprimarea iris (curcubeu), microtextul sau imprimarea fluorescentă;

• elementele post-tipărire, precum personalizarea, TkO.

II. Partea teoreticăDesenul de fond - Falsificatorii folosesc de regulă un

desen de fond offset liniar (Fig. II.1b) sau offset punctat (Fig. II.1c) sau o combinaţie din cele două. Calitatea imprimării este inferioară, dar cele mai multe dintre imperfecţiuni nu sunt observabile cu ochiul liber. Tiparul înalt de obicei nu este contrafăcut şi acest lucru păstrează autenticitatea filei [6].

Fig. II.1. Desenul de fond al unui document autentic (a) şi contrafăcut (b şi c)


inFrACŢiUni inForMAtiCe Din DoMeniUL FinanCiar-banCar

HIJACKER IN THE BANKINg fIELD

Prof. univ. dr. TIBERIU MEDEANUfacultatea de drept

Universitatea de Vest Timişoara

Abstract: Article refers to dynamic and cybercrime danger from the financial - banking. To better understand certain issues are presented a series of cases resolved.

Key words: cybercrime; sphere of banking fraud; forensic activities.

Rezumat: Articolul face referiri la dinamica și periculozitatea infracțiunilor informatice din domeniul financiar - bancar. Pentru a se înțelege mai bine anumite probleme sunt prezentate o serie de cazuri soluționate.

Cuvinte cheie: infracționalitate infomatică; frauda finaciar-bancară; activități criminalistice.

1. Dinamica si periculozitatea infracţiunilor informatice din domeniul financiar- bancar.

Infracţionalitatea informatică înregistrează creşteri alarmante la nivel mondial, iar Romania nu este exceptată de la acest fenomen. În anul 2013 în Româniaau au fost înregistrate 42 de milioane de incidente de securitate informatică, cele mai multe vizând unităţi financiar-bancare şi instituţii publice.1

În acelaşi an se înregistra în SUA cel mai păgubitor atac informatic, soldat cu o frauda de peste 300 de milioane de dolari, fiind vizate mari companii financiare, precum bursa Nasdaq, Visa Inc, J.C. Penney Co etc. Autorii infracţiunilor erau 5 tineri din Ucraina şi Rusia2, care au reuşit să extragă fraudulos sume mari de bani cu ajutorul unor carduri clonate, prin spargerea codurilor de securitate. Un reprezentant al organelor judiciare s-a exprimat în privinţa periculozităţii acestor infracţiuni, afirmând: “Acest tip de infracţiune este una de vârf. Cei care au expertiza şi inclinaţia de a sparge reţelele noastre informatice ameninţă bunăstarea noastră economică şi securitatea naţională”.3

Un alt reprezentant important din SUA a precizat că “Atacurile informatice reprezinta cel mai mare risc la adresa securităţii naţionale, după armele de distrugere în masă sau după o bombă într-unul dintre oraşele mari, iar ameninţarea care planează asupra infrastructurii, serviciilor de informaţii şi sistemelor informatice este imensă, la adresa intregii societăţi, de la instituţiile bancare la sistemele locale de alimentare cu apă, baraje etc”.4

Cele mai frecvente fraude din domeniul financiar-bancar se comit la operaţiunile prin POS5, tranzactiile la ATM-urile băncilor şi achiziţiile online.

Atacurile informatice bancare din România s-au intensificat în anul 2014, fiind vizate în special Banca Transilvania şi ING Bank. Majoritatea atacurilor au fost de tip phishing6, realizate prin imitarea conţinutului paginilor autentice de logare ale băncilor respective, astfel că unii clienţi au introdus acolo ID-ul de logare, parola sau tokenul7. După obţinerea acestora infractorii au efectuat plăţi online în numele victimelor ori au scos bani din conturile acestora.8

Atacurile informatice au fost diversificate, mai frecvente fiind cele referitoare la furtul de date de pe carduri, sustragerea unor informatii confidenţiale, virusarea, modificarea sau blocarea unor conturi. A luat amploare procedeul phishing, cele mai des invocate argumente ale mesajelor constând în avertismentul fictiv de blocare a unui cont, depaşirea perioadei de valabilitate a acestuia, actualizări ale metodelor de siguranţă, acordarea fictivă a unor premii, modificarea cuantumului taxei de administrare etc.9

Sub aspectul frecvenţei infracţiunilor informatice în România este relevant faptul că în 12-13 August 2015 au fost identificate şi blocate aproape 40.000 de tentative de virusare ale unor sisteme informatice, între care şi 12 bănci10. Virusul11 acţionează la accesarea contului online, utilizatorul având impresia că vede interfaţa internet bankingului său, în care se autentifică cu datele confidenţiale, în timp ce infractorul intercepteză tranzacţia şi poate prelua comenzile asupra contului bancar.

Un studiu cu privire la fraudele informatice a relevant realităţi şi perspective îngrijorătoare. Astfel, 37% dintre subiecţii itervievaţi au raportat că au fost victimele unor fraude, iar 48% au apreciat că riscul fraudelor pe INTERNET a crescut cu peste 20% din anul 2011. Un alt fenomen alarmant constă în aprecierea că cele mai grave fraude din anul 2014 sunt cele informatice.12

Alt studiu arată amploarea fraudei financiar-bancare din SUA, fiind relevante următoarele aspecte: 10 % din americani au fost victime ale fraudelor cu carduri de credit; 7 % au fost victime ale fraudelor cu carduri de debit sau la operaţiunile realizate prin ATM; pierderea medie raportată pe fraude cu carduri de credit a fost de 399 dolari; 37 % din fraude au fost realizate cu carduri de credit falsificate ; 23 % din fraude au fost comise cu carduri de credit furate sau pierdute13 .

2. fraude financiar-bancare comise de infractori din România.

În pofida numărului redus de computere România s-a situat constant în categoria ţărilor cu număr foarte mare de infractori

Criminologia din românia treCut - Pagina...

Documents

Transcript of Criminologia din românia treCut - Pagina...