criminalistica notiune  si sistemnotiune si imprtantanot : criminalist o stiin jurid cu caracter autonom si unitar care insumeaza un ansamblu de cunostine despre metodele si mijl tehn si procedeel tactice destinate descop  cercet infrct identif pers implic in savras lor si prevenirea faptelor periculoasobiectul criminalisticii ; crimin este destinat descop si cercet infrct inn scop aflarii adevarului     principalele directii de act ale crimin:

initierea e metode tehnice destinate cercetarii urmelor infrct                adoptarea de metode apartinand stiint exacte           elaborarea de reguli si procedee tatice destinate efect unor acte de urmarire penala precum si cresterii eficientei acstora prin asig unui fundam stiin          stud pract jud          analiz ev modului de savars a faptelor penale          perfect modului de cercet a deivers categ de infrct                elab de metode si prefigurarea de masuri destinate prevenirii infrct sau altor fapte cu caracter antisocialmetodele generale si particulare de investigcriminalistica:     la baza meodologiei crimin se sit modalit generale de cunoastere cum sunt observatia , analiza si sinteza , deductia si inductia, comparatia adoptate ob crimin    met adoptate la specif criminalist          metodele de anzaliza fizico-chimica [se prez sub forma rsturilor de ob si materie ]          met de examin biologica          met antropologice          met de de examin optica     met de exam proprii criminalisticii          met destinate descop si examin a urmelor sau mijl de proba          met de indendif a pers si cadavrelor          met de cercet a inscrisurilor     procedee tactice de efect a unor acte de u.p     met thnice de prevenire a infrctcaracterele criminalistici :     carac judiciar          impusa de leg indisolubila cu activ de cerecet si urmarire penala     carac autonom      carac unitar          struct complexa a crimin este impusa de necesit rezolv unor probleme dintre cele mai diverse detren de varietatea faptelor penale ce trb investigate          crimin se constituie intr-un sistem armonios si unitar dtere de finalitatea acestei stiin          a] tactica crimin = anusamblul met  si mujol tehni stiin destinate descop , fixarii ridicarii si examin urmelor sau mujl mater de proba          b] tactica criminalistica totalit procedeelor si reg altele decat cele stabil de dr privind efect actelor de u.p si in genereal de ancheta          c] metoda criminalistica = vizand cercet unor categ de infrct                    priocedee: politienesti, stiin ,juridicecacarterul pluridisciplinar :     stiinta criminalistici "o punte de leg intre stiin naturii si stiin juridice2 conexitatea cu stiin juridice si judiciare   2.1onxitatea cu stiin juridice :          crimin cele mai stranese leg cu dr penale . dp.p si criminologia     conexitatea cu dr penal          din perspectiva rezolvarii scop fundam al dr penal "apararea valor si relat sociale esent ale societ "      conxistatea cu d.p.p          conexitatea dintre cele 2 stiinte se materializeaza pe terenul luptei impotriva fenomenului infrct      conex cu criminologia              detrem de scopun comun general al celor 2 stiinte respectiv combatera si prevenirea feniomenului infrct     2.2 conexiuneile cu stiint judiciare:          legaturile cu medicina elgala  , medicina legala este o stiin care studieaza problemele patologei umane          legaturile cu psihologia judiciara               organele de u.p side judecata sa fie inarmate u cunostinte privind legile de baza ale psihologieiprecum si dspre condit obiective sau subiective care pot influenta precesel de perceptie si de memorare     2.3 conex cu stiint naturii

          fizica , preluate si adoptate metode si mijlocae de observare analiza su investigare ftografica , microscop , spectrala  fonica atomica          chimei metode de analia necesare falsului de inscrisuri3. sistemul criminalistici     3.1 tehnica criminalistica               destinata asigurarii mijl si metodelor stiintifice necesare descop , fixarii , interpretarii si examin inncond de laborator a urmelor infrct a mijlo materiale de proba innscopul identificari faptuitorilor , a armelor , victimelor               partea tehnica contine si o preivire asupra laboratoarelor criminalistice precum si asupra executarii foto judiciare     3.2 tactica criminalistica          un domeniu care inglobeaza un anasamblu de procedee si de reg specifice destinate efect unor acte de procedura / activ procedurale plecandu-se chiar de la mom cercet la fata locului          domeniul tactic al criminalisicii este razultatul studierii si generalizarii practicii judiciare precum si al adaptarii la necesit actului deinvesigatie a elem de psihologie jud     3.3 metoda criminalistica          investigarea fiecarui fapt penal pp urmarea unei anumite conduite de catreorgjudiciaredestinate descop si admin probelor necesare doved exist sau inexist elem contitutive ale infractiunii

principiile investigatiei criminalisticenotiunea si sistemul principiilor criminalisticii     1 notiune                criminalistica este calauzita de principiile de baza care guverneaza modul de organiza a sist judiciar si activ desf pe parcusul p.p          notiunea de princip fundam al criminalisticii trb interpretat in acceptiunea de regula aplicabila tuturor domeniilor ei     1.2 sistemul princip criminalistici          analiza sistem princip fundam ale crimin pp conturrea acestui sistemprin raportare la specif ob criminalisticii si la rolul jucat in stabilirea   adevarului          sistemul princi fundam ale criminalistici va include princip comune intregului drept          reguli fundamentale proprii criminalisticii :princip   identitatii2.princip fundamentale ale criminalisticii     1. p. legalitatii          are menirea sa evidentieze faptul ca totalitatea activ de investigare criminalistica trb sa se desf in concordanta cu prevederile legael          orice abatere de la regulile de executare a uneia dintreactiv / actele de cercet crimin poate aatrage sanct cu carac admin , procesual mergand pana la anularea actului ilegal     2.2 p aflarii adevarului          este consecinta unei activ complexe de investigare a faptelor si imprejurariilor concrete obiective privind o anumita cauza          criminalistica pune la dispoz justitiei mujl de cunoastere stiintif a adevarului          mijlocale stiin prioprii crimin pot descoperi autorul faptei ilicite si pot scoate la lumina prebele necesare aflarii adevarului in p.p     2.3 prezumtia de nevinovatie          in activ complexa de cercetare si analiza a urmeor unei infrct sau a mijl materiale de proba , specialistii criminalisti trb sa caute in egala masura atat elemente prin care se poate dovedi vonovatia cat si elem prin care se poate dovedi nevinovatia          este necesara evitarea parerilor preconcepute     2.4 princip existente urmelor orcarui fapt penal          toate fapele ilicite ale omului/ orice activitate a sa produc transformari / modif ce se obiectiveaza din pct de vedere criminalistic in urme ale infrct          urma infractionale = orice modif materiala interevenita in conditiile savarasirii unei fapte prevazute de legea penala          urma trbuie privita in sens larg     2.5 p identitatii          identif pp un proces de cautare si valorificare stiin a probelor necesare descop infact si solut cauzei penale .          la baza acestui proces sta u princip al gandirii umane si anume princip identitatii          p. identitatii cauta prin intremed crimin anumite trasaturi specifice determinate de nat scop urmarit prin identif sub infractiunii     2.6 p. opreativitatii in efect investigatiei penale          serveste scopuli p.p in directia constatarii la timp si in miod complet a faptelor prevazute de legea penala precum si la identif infractorilor          sansele de descop a infrct scad cu trecerea timpului

privire asupra dezvlotarii criminalisticiiaparitia stiin criminalistice     manualul jud de instructie al lui hans gros sf sec 20     o prima atestare a unor reguli de cercetare a falsurilor intalnim in lex cornelia de falsisevolutia criminalisticii in ro     sf sec 20     in 1879 incepe sa fie practicata foto judiciara     primul serv de indentif jud se infiint in 1859     elaborarea primului tratat de medicina legala 1904 mina minovici     elemente de politie tehnica 1937dezvoltarea invatamantului criminalistic in ro     urmeaza un drum sinuos metodologia identificarii criminalistobiectul si principiile indentificarii criminalisticeprecizari de ordin national     notiune : indentif unor persoane / obiecte reprezinta elem definitoriu al investigatiilor criminalistice          identificarea reprezinta problema centrala a investigatiei criminalistice           identificarea unei persoane prin metode tehnice si pe baza declarat unei persoane          identificarea criminalistica pp recunoasterea unui ob concret          identitate = insusirea unei persoane a unui obiect sau fenomen de -si manifesta indeividualitatea in timo si spatiu prin carac fundamentale          conditiile pe care caract fundamentale de individualiz a pers /obiect trb sa leindeplineasca:               -pt stabilirea identitatii este necesar caracteristicile esentiale prin care ob /pers se individualizeaza               -durata in timp a trasaaturilor particulare dublata de relativitatea lor               - identif trb interpretata intr-un mod dialectic princip propriu atat fiintelor cat si ob           identificarea criminalistica poate fi definita ca unproces de constatare a identit unor pers , ob sau fenomene aflate in leg cauzala cu fapta iliita prin met stiintifice criminalistice innscopul stabilirii adevarului in procesuljudiciar    obiectul indetificarii criminalistice          trasaturi : obiectul material al identificarii criminalistice poate fi orice persoana , fiina sau lucru               obectul identif este un ob concret nu numai prin natura sa ci si prin insusiraportul cauzal cu fapta concreta          sistemulde clasificari bipartite al obiectelor identificarii               scopul identificarii                    - obiecte scop acesptea pot fi  persoana infract , instrum folosite in comiterea infrct sau orice obiect                    - obecte mijloc de indentificare               intre cele 2 categ exista o delimitare neta          criteriul cautarii si identificarii               -obiectele cautate ale caror urme au fost decoperite in campul infractional               - ob verificate pp ca au creat urmele sau reflectarile materiale descoperite la locul faptei2 principiile identificarii criminalistice     principiul identitatii          se impune prin insasi natirta activ de indentif circumscrisa dom judiicar          presupune determ unei pers sau a unui obiect concret     principiul delimitarii ob identificarii criminalistice in ob scop al identificarii si ob mijloc de identificare          -ob scop al identificarii               ob material aflat in leg cauzala cu fapta ilicita si concretzat in diverse ipostaze c          -ob mujloc de identificare               reprezentat de urmele ob scop precum si metodele de comparatie realizate experimental in laborator     princip stabilitatii relative a caracteristicilor de identificare          detreminarea identi unei pers /ob este posibila numai in ip inncare acesta a creat urme in campul infractional , urme ce reflecta carac sale esentiale          obectul trebuie sa prezinte o anumita stabilitate [stabilitatea se raporteaza la intervalul de timp cuprins intre momentul desco urmelor si momentul efect examenelor comparative          expertul criminalist trb sa diferentieze caracteristicile schimbatoare de cele relative stabile si s deter cu precizare daca acestea au putut fi influentate in forma sau continut de diversi factori          principiul dinamicitatii caracteristicilor de identificare               org judiciare si eperti criminalistit trb sa tina seama dee investigarea faptelor               in procesul de identif crimin este necesar abordarea cercetarii persoanelor si ob in miscare prin prisma

schibmarii trasaturilor si propietatilor caracteristice a intreactiunii cauzale cu factoriii care pot deter modif / transformari               modif nu privesc : obiectul scop al identificarii si obectele mujloc de identify

sectiunea 2 fazele si metodologia identificarii criminalisticefazele identificarii criminalistice     1. delmitarea grupului caruia ii apartine obiectul scop al identificarii     2. delimitarea obiectului concret alfat innraport cauzal u fapta concreta     impartirea innce le 2 faze are carac relativ teoretic     ultima faza a identificarii prpriu-zise a ob scop are o valaore deosebita sub raportul stabilirii adevarului innprocesul judiciar     desi finalitatea identif criminalistice este deter pers / ob concret nu intotdeauna acest proces poate fi parcurs pana la pct doritmetodologia identificarii criminalistice     metoda principala la care se recirge innidentif criminalist a unei pers ,ob sau fenomen aflat in leg cauzala cu un fapt juridic este examin comparativa     2.1 fundamentul metodologic al identificarii          comnsta il selectare si comparare               -in prima faza este determinat gr  perosanellor / ob suspecte, pe baza uneor elem caract asemanatoare               - in faza 2 este adancita examinarea comparativa a caracteristicilor asemanatoare in scopul stabilirii coincidentei sau concordantei intre trasaturile reflectate               pt a demonstra identitatea factorului creator al urmei atat concordanta cat si deosebirea se cer riguros explicate stiintific      2.2 efectuareaexamenului comparativ         in scopul selectarii obiectelor ce urmeaze a fi examinate comparativ se procedeaza : cercetarea separata a caracteristicilor generale si individuale oglindite in urma  si apoi cercetarea caracteristicilor ob suspecte          examinarea se efect be baza unor modele comparatie create experimental          cerinte de respectat pt obtinerea modelelor de de comparatie :               sa se cunoasca cu exactitae persoana sau ob de la care provin               la obtinearea modelelor de comparatie sa se tina seama de conditiile inncare s-a format urma la fata locului               urma si modelele tip de comparatie sa contina suficiente elem caract de individualiz a factorului creator               folosirea de modele similare avand aceeasi provenienta          la stabilirea factorului creatoral urmei trb avuta in vedere si regula coform careia pt identif criminalist importante sunt determinarile calitative si nu cele cantitative

capitolul 3 tehnicile de laborator destinate investigatiilor criminalisticesectiunea 1 mijl tehnico stiintifice folosite in cercet la fata locului     generalitati privind cercet la fata locului          importanta cercetarii la fata locului               unul dintreactele intitiale de u.p               din perspectiva investigatiilor criminalistice cercetarea la fata locului parcurge 2 faze : statica si dinamica          actiunile premergatore cercetarii la fata locului               - stabilirea locului comiterii infractiunii si punerea lui sub paza pt conservarea urmelor               -acordarea primului ajurot victimei ,inlaturare pericololor iminente               - fixarea tuturor imprejurarilor care pe parcurs se pot schimba sau modifica          cercetarea propriu-zisa               -faza statica                    cercetarea la fata locului debuteaza cu luarea unor prime masuri : delimitarea locului , constatarea mortii...                    in aceste momente nuici un ob nu este atins sau misca de la locul sau                    se procedeaza la fixarea pozitiei obiectelor principale , a victimei  in general aa integului ansammblu al locului                    fixarea pp fotografierea ,filmarea               -faza dinamica                    cea mai complexa etapa a cercetarii ea implicand antreanarea integrala a mijl tehnice aflate la dispozitia ehipei                    innaceasta etapa este permisa miscareaob pt examinarea lor                    clasificrea imprejurarilor negative     trusele criminalistice          trusele crimin universale  = instrumentar divers          compartimentultraseologic  = destinat fixarii si ridicariiurmelor de mainei de picioare de dinti

          compartimentul pt executtarea masuratorilor si marcarea obiectelor principale precum si a zonei de cercetate          compartimentul necesar executarii desenelor si schitei la fata loclui               trusa mai contine instrumentarul de amprentare a pers si cadavrelor la fata locului precumsi o serie de instrumente ajutatoare     trusele criminalistice specializate          trusa pt testarea stupefiantelor  in care se gasesc tuburi cu ractive ce pervit identif subst          trusa pt marcarea unor ob  cu subst flourescente sau chimice in scop prevenirii sau descop unor infrct                trusa pt revelarea urmelor papilare latente cu radiatie de tip laser          alte categ de truse cu destinatie speciala     laboratoarele criminasistice mobile          pt efect unor investigatii complete lafata loculuisectiunea 2 laboaratoarele criminasiltice : princiipalele tehnici si metode de investigare`1metode de examinare microscopica     1.1 examinarea optica               lupa :                    cel mai simplu instrument optic de marit care nu trb sa lipseasca sunt lupe simple si lupe compuse                    puterea de marire a lupelor se masoara in dioprii ea fiind invers proportionala cu distanta focala                    grosismetul reprezinta raportul dintre unghiul sub care ob se vede prin interemediul instrumentului optic de marit si unghiul sub care se vede cu ochiul liber               microscopul optic                    alc din partea mecanica si partea optica + alte accesorii                         partea optica este formata dintr-un obiectiv si un ocuklar                         partea mecanica se compune din tabloul mecanic care sustine ocularul                         sistemele de iluminare               metode curente de cercetare in microscopie                       vizualizarea in camp luminos                    vizualizarea in camp intunecat                    ultramicroscopia                    contrastul de faza                    polarizarea               tipuri de micrioscoape folosite in laboratoarele criminalistice                    stereomicroscopul larga utilizarea in examinarea optica a mijl materiale de proba el perminatd examin in relief a suprafetei obectului                    microscopul comparator  sistemul optic alcatuit din 2 obiective si un singur ocular impartit in 2 campuri                    microscopul de polarizare pposibilitati de cercet mai largi                    alte tipuri de microscoape optice                         microscoape de cercet in radiatii ultraviolete si inflarosii                         microscoape pt masurarea dimensiunilor liniare sau a valorilor unghiulare                         microscoape pt ctrl rugozitatii suprafetelor          1.2 microsc electronice               microscopul optic prin transmisie permit vizualizarea struct interne prin inteermed electron transmisi prinnstruct subtiri ale probelor               microscopul electronic cu baleiaj permite obtinerea unor imagini ale topografiei si ale unor probe masive care nu sunt penetrate de fasciculul luminos2.metode de analiza spectrala     notiune          avantajele analizelor spectrale  :  precizie sensibilitate si rapiditate  pt ralizraea ei nu sunt necesare cantitati mari de subst analiza spectrala este indispensabila in numeroase domenii alecriminasisticii     analiza spectrala prin emisie prinnexcitarea mostrei in flacara          determinarile calitative pp identificarea mai multor elem chimice aflate in amestec          determinarile cantitative destinate stabilirii concentratiei unui elem dintr-o proba innfct de intensitatea radiatiei spectrale emise de atomii lui     analiza spectrala prin absorbtie          metoda carac printr-un inalt gr de sensibilitate a corpurilor amorfe     variante ale analizei spectrale de absotbtie inalazilele de laborator alatiri de spectroscopia prin absorbtie     spectrofotometria in radiatii inflarosii     spectrometria de masa     spectroscopia de absorbtie atomica     alte metode de analiza spectrala          spectroscopia in raze x

          microscopia spectrala ciu excitatie laer3.metode cromatografice     aspecte generale          metodele cromatrografiece s-au impus datorita pe care le prezinta in efectuarea analizelor de nare sensibilitate si specificitate          cormatograia innstarat subtire  consta in seapararea amestecului pe care o placa de sticla acoperita cu un strat subtire de absorbant care absoarbe prin capilaritate componenti probei          cromatografiea innfaza gazoasa  una dintre cele mai moderne si valoroase metode de separare intalnite innpractica lab de speci este gazcromatografia          alte met crmatografice4. alte metode fizico-chim e examinare     analiza prin luminiscenta               metodele utiliz curent in cercet crimin uneori chiar la fata locului datrita simplitatii rapiditatii si sensibilitatii\               utilitatea metodei rezida si in faptul ca necesita cantitati mici de substanta     analiza prin activare cu neutroni          face parte dintre cele mai moderne metode de cercet , fiind carac printr-o sensibilit deosebita cat si printr-o precizie superioara altor met analitice  este o mt nedistructiva          met consta in iradieraaprobei sau subst cercetate de regula cu neutroni     alte met stiin criminalist de investigare a urmelor materale          gama mijl tehn de analiz este mult mai larga               met optice de analiza                    calorimetria                    refractometria               met electrochim de analiza                    electroliza                    culometria               met de stabil a carac ob                    modele de masurare a dimensiunilor liniare\                    met de masurare a mesei corpurilor               metode de stud a carac suprefetiei unor ob                    striagrafia opticomecanica                    profilometria5. met combinate moderne de analiza     accelerator circular de particule sis pp intorducerea ionilor di urna intr-o camera cu electrozi     gazcromatograf  sis permite detectarea si analiza de microurme indif de starea de agregare . analiza se realiz in urma fragmentarii moneculelor ij ioni ceea ce permite determ certa a naturii subst din urme     spectrometrul de masa cu laser          culparea spectrometrului cu tehnica laser servest la iradierea subst de proba ceea ce facilit deter spectale mai precise si mai rapide6.sisteme moderne de dectectare si identificare a agent biochimici.

capitolul 4 fotografia judiciarasect 1 consideratii privind rolul foto judiciare in investigarea infractiunilor     aspecte introductive          fotografia judiciara               detine o pozitie bine conturata innansamblul investigatiilor criminalistice     rolul foto judiciare si al inreg video in investigarea infrct          principalele avantaje ale foto judiciare               foto sta la baza majoritatii activ specifice criminalistice2.rolul foto judiciare si al inreg video in investigarea infrct

2.1 principalele avantaje ale foto judiciare  foto sta la baza majoritatii activitatilor specifice criminalistice a)fidelitatea in fixarea si redarea imaginii locului faptei a urmelor infrc a rezult diverselor cercet  criminalistice de laborator

b] obiectivitatea in prezentarea datelor obt  prin mijl crimin fixate oprin intremed fotoc]rapiditatea si relativa simplitate de executare a fotografiilord] evidenta probatorie a fotografieie] influenta psihologica

2.2 particularitatea metodelor fotografice aplicate investtigatiilor judiciare trasaturile definitorii ale foto jud un ansamblu de procedee tehnico stiin necesare investigarii , fixarii si redarii rezultatelor

cercetarilor criminalistice sub forma imaginilor fotografice fotografia judiciara operativa = foto executate la alocul faptei fotografia judiciara de examinare  foto executatet de regula in laboratoarele criminalistice 

2.3 argumente pt necesitatea cunoasterii foto judiciare de catre magistratii politisti si avocati cunossterea de catre organele chemate sa descopere si sa cunoasca adevarul a princip not de tehn foto analog sau digiy se impuune ce putin 2 considerente

2.3.1 org de u.p supravegheaza sau conduc direct diverse activ procedurale inncare este nevoie de execut unor foto sau inreg video 2.3.2 inst de judecata ca si avocatii trb sa aprecieze sa se pronunte asupra rezult cercet crimin

sectiunea 2 fotografia judiciara operativa1. procedee de fotografiere la fata locului

fotografia jud cu caracter operativ = executata cu prilejul cercetarii locului faptei sau in imprejurari similare de catre chiar org de u.p

fotografia de orientare serveste la fixarea imaginii intreg loc al faptei intr-un ansamblu de pct de reper sau de orientare de nat sa permita identif zonei inncare s-a savars infrct sau a avut loc un eveniment cu implicatii juridice se urmareste suprinderea acelor aspectelor capabile sa ofere o anumita imagine asupra raportului dintre locul propriu-zis al faptei si zona inconjuratoarela locurile deschise  puncte de orientare pot fi   cladiri constructii podrila locurile inchise foto de orientare ca surprinde exteriorul cladirii incadrat in diverse pct de reper determinat de particularit construct pt execut foto de orientare se apeleaza cu precadere la obiectivele cu un unghi mare

fotografia schita destinata redarii innexclusivitate al intreg loc al faptei cu tot ce are el mai characteristicfoto schita unitara inn care se reda totalit loculi faptei intr-un sg cadrufotografia schita panoramica  varianta a foto de orientare

foto panoramica clasificare: -foto panoramica liniara = aparatul se deplaseaza paralel cu locuil faptei -foto panoramica circulara = realizata prin luarea de imagini prin rotirea aparatulu

foto schita pe sectoare redarea pe portiuni a locului faptei in conditii similare de iluminarefoto schita incrucisata se executa cu aparatul sit in pc diferite sau diametral opuse

fotografierea obiectelor principale consta in fixare imaginilor acelor obiecte care sunt in leg sau care refelecta urmele si consecintele faptei infactionale fiecare obiect trb astfel fotografiat incat imaginea sa redea elementele si detaliile sale caracteristice de identificarefotografiade detaliu

foto de detaliu specifice fazeio dinamice a cercet la fata locului in care este permisa deplasarea sau modif pozitiei obectelor in vederea punerii in evidenta a detaliilor caracteristice detaliile foto din apropiere cu o unitate de masura langaprocedee speciale de foto la fata locului

-includ mai multe categ de foto ale caror scop au impus conturarea lor distincta in ansamblul foto executate la fata loculuifoto digitalaprocedeele de fotografiere a cadavrelor

- efectuarea de foto pt redarea pozitiei corpului si raportului pozitiei cu ob din apropierein ip mirtii violente cadavrele sa fie foto in pozitia si starea in care au fost gasitemasuratori fotografice

masurareafotografica cu ajutorul riglei gradate rigla se asaza paralel si at mai aproape de o , inacelasi plan cu suprafata masurat aparatul trb safie perpendicular pe urma

masuarea fotografica cu ajutorul benzii gradate se aplica pt determinarea disntantei dintre obiecte

masurarile tridimensionale cu ajutorul unei plansete speciale prin stereofotografiere cu aparatul avand 2 obiective

fotogrammetria metoda importanta de lucru in topografie fotogrammetria se bazeaza pe princip stereografiei

2.fotografia semnalmentelorfoto de identificare a persoanelor

acest procedeu face parte dintre metodele importante d identif a recidivistilor foto consta in asezarea pers pe un scaun rotativ pt ai asigura o pozitie fixa se executa 2 fotografi bust  : una din fata si alta din profil drept persoana este foto cu capul descoperit , pieptanata si barberita fara ochelari cu urechea dreapta descoperita privirea inainte foto se executa la scara de 1/7

foto de identif a cadavrelor necunoscutepresupune si toalata a cadavrului

toaleta cadavrului are dr scop reaaducerea figurii unei pers cat mai aproape de infatisarea avuta in timpul vietiifoto de urmarire

consta in foto in conditiile legi a unor activ cu carac infract a contactelor dintre participanti la savarsirea faptei inclusiv cu obectul pasiv al infrct invederea probarii acestor activ foto se face fara stirea persoane urmarite

3.foto de fixare a rezultatelor unor activitati de urmarire penalase impune efect de foto care vor ilustra constatarile cuprinse in procesul verbal3.1foto de fixare a rezultatelor perchezitiei

se aproprie de foto executata la alocul faptei aces gen de foto se efect astf incat sa surprinda in ordine o imagine de ansamblu a loculi perchezitiei

foto de fixare a rezultatelor reconstituiriiin ip efect reconstit celor mai semnificative aspecte din cadrul vf experimentale a modului in care

s-a desf act infract sua o parte din acestafoto de fixare a rezultatelor prezentarii pt recnoastere

foto sau fixarea tehnica a rezultatelor unei activ procedurale de genu prezentarii pt recunoastere este deosebit de utila pt evidenta sa probatorie

inregistrarea video a activ de u.po modalitate tehnica superioara de fixare a rezultatelor unor actede urmarire o reprezinta inreg pe banda vieomagnetica grad sporit de obectivitate si si exactitate fata de foto jud avantaje de ordin tactic operativ

sectiunea 3  fotografia judiciara de examinarefoto judiciara de examinare in radiatii vizibile

foto jud de examin reprez un ansamblu de procedee destinate cercetarii in conditiile de laborator a mijloacelor materiale de proba precum si fixarii rezultatelor investigarii tehnico-stiin a corpurilor delicte sau a urmelor ridicate de la fata locului -foto de examinare innradiatii vizibile : de ilustrare comparare de umbre-foto de examinare in radiatii invizibile  : ultraviolete , inflarosii , gamma beta

foto de ilustrareconsta in fixarea imaginii initiale a ob ce urmeaza a fie xaminat a carac si dimensiunilor sale .se aplica mijloacelor materiale de proba care vor suferii modificari prin examinare

se aplica in cercetarea tehnica a inscrisurilor pp a fi falsificate sau contrafacute cercetarea unor mijloace de proba ; expertiza unor corpuri delicate

fotografia de comparareintrebuintata in examinarile de laborator [traseologica balistica judiciara , expertiza inscrisurilor

orice imprejurare care solicita efectuarea unui examen comoparativfotografia de comparare prin confruntare

procedeul se bazeaza pe confruntarea a doua imagini procedeul se aplica si in ipoteza identificarii persoanelor dupa semnalmente exterioare

foto de comparare prin suprapuneresuprapunerea a 2 imagini dintre care cel putin una este fixata pe un suport transparent

met utiliz in traseologie pt identif pers sau obiect creator de urma expertiza bacnotetelor a stampilelor met este valoroasa si in descoperirea falsului inninscrisuri prin imitarea servile

fot de comparare prin stabil continuitatii  liniare sau prin juxtapunereserveste la stabil identit unei pers sau unui ob ca urmare a determinarii continuitatii elem

carac reflectate in urma si in modelul tipfoto se realiz prin imbinarea unei sectiuni din foto ce contine detaliile urmei cu o sect din foto impresiunii

foto de umbredestinata scoaterii in evidenta a carac de relief

se aplica si foto de detliu executate la fata loculuila realiz foto este imp plasarea sursei de lumina sub u unghi care sa permita relevarea detaliilor

foto de refelxeare ca destinatie punerea in evidenta a uremlor de suprafata greu sesizabile la prima vedere

reflectarea sub unghiuri diferite a luminii determina diferente de stralucire iluminare ob cu un fascicul ingust de lumina

foto separatoare de culoriserveste la relevarea petelor greu vizibile cu ochiul liber datorita nuantelor de culoare apropiate

separarea culorilor se realiz cu filtre care au capacit de a neutraliz culoarea complementara lorfoto de contrast

numai in evidenta unor detalii sau in folosirea lui conjugata cu procedeul foto de umbre ori reflexe contrastul unei imagini pote fi obt in primul rand prin mater foto sensibile cucoeficient mare de contrast prin diafragmare

fotografia judiciara de examinare in radiatii invizibilefoto de examin in radiatii ultraviolet= propietatea lor de a provaoca flourescenta unei categ largi de

elem /subusexecutarea foto in adiatii u.v

sursa de radiatii filtre de selectare a radiatiilormaterialele fotosensibileaparatele de fotofotografia in ultravioletul refectat= filtrul dispus in dreptul sursei care permite numai

trecerea radiatiei u.v folos in iluminarea suprafetei de fotofoto flourescentei= fixarea imag formate de radiatia secundara ca urmare a exercitarii

corpului cu radiatia u.v folosirea surselor u.v

domeniile de folosire a radiatilor u.v in criminalisticatraseologia = reevaluarea si cercetarea urmelor

balistica judiciara  =pt descop urmelor suplimentare de trageri cu armele de foc cercetarea tehnica a inscrisurilor = efect de foto in cadrul unor activitati de urmariere penala

foto de examinare in radiatii inflarosii = propieteatiile principale ale radiatiilor inflarosii se numara capacitatea de a strabate corpuri si de a fi retinute de altele radiatiile inflarosii influentate de elem poluante din atmosfera. executarea fotot in radiatii inflarosii

necesita intreunirea unor conditii tehnice a] sursele de radiatii I.R b] filtrele de selectare a raditatiilor de tip solid lichid sau gazos au un rol imp in obt imagini c] materialele fotosensibiletrb sa fie de tip special d] aparatele de fotografiat e] transformatoarele electronooptice

domeniile de folosire a radiatiilor inflarosi in crimin a]cercetarea tehn a inscrisurilor b]cercet unor valori sau opere artac]descoperirea urmelor suplimentared]efect unor foto judiciare cu carac operativ

foto de examinare innradiatiile roetgen folosita datoritacapacit ei de a strabate corpurile a]examinarea roentgenografica = a inter corpului uman / alte obiecte b]depisarea urmelor suplimentare ale tragerilor cu arme de focc]efect de analize spectrale d]efectuarea de microradiografii

foto in radiatii gamma foloseste surse de radiatii sepecifice se folosesc pt cercet interiorului unor corpuri metalice

fot in radiatii beta= destinata cercetarii materialului inscrisurilorrdiografia cu neutorni

destinat se completeze gama mijl de radiografiere a inter corpurilor radiatiile cu neutraoni penetraza elem grele

microfotografia si holografiamet de fixare a imaginilor rezult de la microscop

holografia o metoda de inregistrare si redare a ob prin intermed undelor de lumina de tip laser imaginile sunt tridimensionale

capitolul 5 identificarea pers dupa urmele formate de corpul uman sect 1 aspecte introductive

.notiunea de urma a infractiunii prin urma a infrc se intelege orice modif intervenita in conditiile savars unei fapte penale, intre fapta si reflectarea ei materiale exist un raport de cauzalitate

criterii de clasificare a urmelor infractiuniiin lit noastra umreme impartite in 2 mari categ:-urme formate prin reproducerea constructiei exterioare a obiectelor -urme formate ca esuri de obiecte sau materii organice si anorganice

factorul creator de urma = factorii care au dter apariatia urmei pot fi diverisitipul sau natra urmei

a]urme care reproduc forma suprafetei  de contact a ob creator = urme de mani de picioare urmele instrumentelor de spargere  b]ureme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice =inclusiv restiri sau fragmente de obiecte c] urme sonore si olfactive d] urme vizibile si urme  latente e] macro si microurmele

modul de formare al urmelor are in vedre rap de miscare in care se afla la un moment dat ob creator si obectul primitor de urma iar pe de alta parte locul in care se form urma pe ob prmitor -urme statice = create prin atingere apasare sau lovre fara ca suprafetele de contact sa se afle in miscare una fata de alta in mom contactului -urme dinamice= format ca rezultat al miscarii de translatie de alunecarea a unei supraafete peste alta -urme de suprafata = si avem 2 variante urme de stratificare format prin depunerea unui strat de substanta si urme de destratificare form prin ridicarea substantei aflate initial pe suport-urme de adancime= specifice suporturilor sau ob primitoare de urma cu un anum gr de plasticitate in care se imprima suprafata ob ce a format urma

alte crit de clasif a urmelor = urme locale sau periferice care redau conturul ob