-::s ..... z <-I-· :::> - -Q) ..... ..... .c

()

m z -(!) :! w I

c ..J

·-

+:;

:::>

!;#)·

cu co I.. 0 :i 0 (JN :i Ill

f/)· ::s 0:: I

"C ><'a 0.

0 ><'a ..J

I-()

Q) -·-tn w I-

m > w

c

cu ocazia varstei de 60

Criminali~tilor din acordat

psi ho log

,,Medt:11ia pentru merite deosebite dezvoltarea

criminalisticii. 11

ROMANIA A SOCIA TIA CRIMINAU~TILOR DIN ROMANIA

JI, • Nr.~ Se acorda domludui/do~mnei l:~ ~":"""''"· -..-. ~~:3. '\:""ud.c~e.\ ~

medalia pentru deosebite in dezvoltarea criminalisticii".

I .E'I!l~!i~l11DJ~ ~ --

c::::;,Y. f Bucciresti :mos

t9T:Jf,,~·

Tehnica poligraf ~i tehnica diagnosticului

cu tehnica poligraf este aplicata la ora de fata la noi, ~i In alte tari, atat In laboratoare apartinand

institutiilor de aplicare a legii cat ~i In laboratoare Laboratoarele private l~i desfa!?oara activitatea fie status individual, fie asociate unor agentii de detectivi. Exista

universitar de a deschide laboratoare companii care doresc sa

Pentru U!?Urinta exprimarii numim In aceasta lucrare

institutionale (din institutiile de aplicare a legii) ~i laboratoare private, pe toate celelalte. Ambele tipuri de laboratoare trebuie sa respecte conditiile minim obligatorii atat din punct de vedere al ambientarii/ dotarii tehnice, cat §i

cu speciali!?ti !?i expefli conforn' legii. cateva diferente majore lntre cele doua tiouri de

care rezida • natura activititii - In laboratoarele institutionale

exclusiv fapte antisociale prevazute cod penal, cand fn cele private plaja este mult mai larga,

exemplu loialitatea fata de firma/companie, selectia angajare (a§anumitele teste de screening), loialitatea

sotfsotie, concubinaj etc.; " natura solicitarii - lnvestirea legala de efectuare

a unei examinari In laboratoarele institutionale se face I.

44

de catre organul de cercetare sau urmarire penala rezolutie motivata, ordonanta sau incheiere de !i>edinta, iar in laboratoarele private pe baza unui contract Tncheiat intre laborator ~i persoana fizica sau juridica care dore~te clarificarea unei situatii;

.. obligatiile fata de beneficiar - avand in vedere ca solicitarea catre laboratorul institutional se face conform Codului de procedura penala, iar beneficiarul este un reprezentant al statului- politist/ procuror/judecator, singurele variante de neefectuare a examinarii poligraf sunt cele care decurg din imposibilitatea respectarii normelor metodologice (procedurilor) sau refuzul subiectului. laboratoarele private, fiind o conventie contractuala intre parti, exista posibiiitatea refuzului direct de abordare a solicitarii de catre laborator sau, direct, de catre specialist;

.. suportul informational - ofiterul psiholog are dispozitie un dosar care cuprinde activitatile desfa~urate cu ocazia cercetarii la fata locului de catre speciali~ti si sunt mentionate elemente concrete (urme, obiecte corp probe etc.) ale situatiei de fapt, rezultatele expertizelor ~i/sau constatarilor tehnico- !?tiintifice, pozitia oficiala a martorilor, a suspectilor, fixata prin declaratii, activitati informative etc. Sarcina specialistului/expertului din laboratorul privat este mult mai grea ~i mult mai dificila, pentru ca, de trebuie sa se bazeze pe relatarile orale ale solicitantului care reclama un neajuns sau o situatie, relatare care este de cele

multe ori extrem de subiectiva. Expertul porne!:?te la drum cu un bagaj de date minim, fara sa aiba garantia

impartialitatii partilor. Prudenta In atitudine afirmatii, obligatorie de altfel, trebuie sa capete valente superioare testarile private. Lucrul eel mai delicat ii reprezinta faptul tabloul complet al derularii evenimentelor, la fel ca puzzle, ii are uneori abia In final, dupa ce pune cap la cap datele obtinute din discutiile pre ~i post-test cu mai multe persoane implicate (ex: firma) angrenate

pu\in intr-un mod relevant pentru sarcina pe care o are de rezolvat. Argumentele pe care le are la dispozitie pentru o discu\ie post-test ~i pentru obtinerea unei recunoa~;teri tin mult de abilitatile personale ~i de experien\a profesionala a expertului, decat de argumenta\ia bazata pe probe, urmele ~i rezultatele expertizarii lor sau date relevate din declaratii §i verificari in teren.

o prima vedere, importan\a activita\ilor laboratoarele institutionale este mai mare private, pentru ca, punctual, pe fiecare caz psihc::>log se implica in rezolvarea unei special a celor cu violen\a ~i implicit ~n importanta sau este mai mare. Asta daca ne raportam social. Daca insa ne raportam la ansamblul la faptul ca fiecare examinare care clarifica o de mica, ajunge In final sa concure la demascarea ~i lnlaturarea suspiciunilor, precum i;;i la restaurarea unor relatii interumane normale, bazate pe incredere spune ca i;;i aportul laboratoarelor private important prin efectul pe care ti creeaza in societate. Din perspectiva demersului ~tiin\ific ~i al efectului de ,,cura\enie sociala" nu exista laboratoare mari ~i laboratoare mici, institutionale sau private, toate sunt importante necesare, atata timp aflarea adevarului §i competen\a profesionala care le guverneaza activitatea.

lmpartialitatea este unul dintre elementele care examinatorul trebuie sa le demonstreze

testarii, indiferent de laboratorul in care desfa~oara activitatea, privat sau nu. Este lucrul eel realizat, de altfel ~i deosebit de important, pentru a putea avea un dialog real cu subiectul, pentru a avea posibilitatea de a-I cunoa~te, pentru a putea tntelege ce necesitati I-au condus la anumite c:onduite, ce §i ce anume I-a determinat ac\ioneze

etc. increderea reciproca intre

J6

sta ~a unui rezultat •'r">""-"•~T

vorbim de interrelationarea cu un subiect sincer Dincolo de inregistrarile grafice sau digitale

dincolo de adevar sau minciuna, in spate este omul. cuno$ti ;;i rezultatele actiunilor

rezultatul muncii tale, ca expert - concluzia va fi una In concordanta cu realitatea. Astfel,

impartialitatea, dincolo de impunerile codului de conduita al sau al expresiei In sine, capata noi valente. care

sunt fixate Tn cadrul discutiei pre-test, asigura consistenta !?i relevanta dialogului expert-subiect ~i In final ofera satisfactia profesionala. Ofiterul psiholog din laboratorul institutional se confrunta, In demonstrarea impartialitatii, cu credinta

declarata sau nu, ca este de partea politiei ~i ca ,,mincinos" oricum, iar expertul din laboratorul

va fi banuit ca rezultatul ii este ,,comandat". avand vedere plata testarii a fast realizata de beneficiar (de cele

multe ori, patronul firmei implicate) §i ca expertul se va subordona intereselor materiale sau financiare §i nu celor de ordin •

este dificila ~i cu efect pe termen lung, pentru ca convingi un subiect al unei examinari, ci un om, lntalni poate pe strada §i care va comenta in

atitudinea expertului, profesionalismul de dovada, increderea pe care a capatat-o in acest

sau din contra, dispretul. Astfel, fiecare o portavoce a increderii sau neincrederii in

a acceptarii sau refuzului examinarii. Refuzurile examinare pot conduce la o stare de fapt care

puna sub semnul 'lndoielii eficacitatea metodei, ca §i

cum metoda ar fi de vina, iar nu lipsa de profesionalism a aceea, fiecare testare trebuie sa fie tratata l}i

abordata cu aceea!1i seriozitate, indiferent de impactul social evenimentului sau de pericolul social, indiferent daca este

laborator orivat sau nu, expert oficial sau autorizat

pasiunea §i devotamentul formeaza succesui

. Ceea ce trebuie avut in vedere ca finalitate este , ci stabilirea adevarului, demascarea

, nu o simpla indeplinire a sarcinilor din fi§a postului ~i un indicator de evaluare, promovarea spiritului de dreptate.

lndiferent de tipul de laborator, orice examinare poligraf cuprinde cateva etape obligatorii si anume:

1. analiza situatiei de fapt; stabilirea obiectivelor

examinarea propriu-zisa; analiza diagramelor; organizarea (dupa situatie) a discutiei post test; formularea raspunsului catre solicitant

Se impun in continuare cateva precizari, general valabile, care au mai fost mentionate ~i in alte lucrari, dar pe care consideram ca trebuie sa le reamintim pe scurt.

Pentru a exista o linie coerenta In utilizarea termenilor de examinare §i tesUtestare, facem precizarea ca o examinare este formata din mai multe baterii de taste, aplicate lntr-o succesiune prestabilita de autorii metodei validate, iar

este un chestionar de Yntrebari, In care pozitia fiecarei intrebari in pa rte in cadrul chestionarului, precum ~i algoritmul de amestecare a lor este propriu fiecarui tip de chestionar, asociat unei metode. Testarea poligraf face referire obtinerea diagramelor in urma aplicarii chestionarelor de intrebari pe parcursul testelor.

realizarea examinarii cu tehnica poligraf sunt recomandate urmatoarele reg

+ examinarea cu tehnica poligraf nu este recomandabil sa se efectueze In primele 2-3 zile de la eveniment/incident

inte de a se clarifica sau verifica imprejurarile

,8

+ printr-o examinare cu tehnica poligraf nu pot fl clarificate toate lmprejurarile situatiei de fapt sau toate aspectele care nu au o explicatie viabila ~i par neclare. Umitele metodei sunt dictate de limitarile impuse de chestionar (3 maxim 4 intrebari relevante), de perceptia subiectului, reprezentarile, starile afective ~i gradul de interes fata de situatia In cauza;

+ obiectivele examinarii poligraf trebuie sa vize.ze fapte ~i/sau actiuni relevante pentru persoana banuita sau pentru evenimentul in discutie (cauza cercetata). A nu se scapa

vedere ca lntrebarile se adreseaza persoanei, deoarece persoana este testata 9i nu cauza;

+ expertul t;-ebuie sa se documenteze !?i sa ia la cunm1tinta datele 9i informatiile necesare, astfel lncat cunoa~terea cat mai detaliata a evenimentelor sa ii permita stabilirea celor mai pertinente intrebari in raport de obiectivele examinarii;

+In incinta laboratorului, pe parcursul examinarii, nu este permis accesul altar persoane in afara examinatorului ~i subiectului, exceptie facand translatorii pentru cazurile care sunt implicati cetateni straini;

+ persoanele care urmeaza sa fie examinate: a) trebuie sa fie lntr-o stare psiho-medicala normala,

expertul se va informa In discutia pre-test daca subiectul este odihnit ~i daca alimentatia a fast cea

nu trebuie sa fie amenintate cu examinarea poligraf sau cu rezultatele acesteia;

nu vor fi acceptate la testare persoanele care sunt sub influenta bauturilor alcoolice sau a medicamentelor care influenteaza functiile sistemului nervos central.

Subiectul trebuie sa fie informat verbal prin declaratiei/acordului de consimtamant la examinare ca:

EXAMINAREA ESTE BENEVOLA $1 SE REAUZEAZA NUMAI CU ACORDUL SCRIS AL PERSOANEI EXAMINATE, PRIN SEMNAREA "DECLARATIEI DE CONSIMTAMANT LA EXAMINARE", IAR REFUZUL

J ~

EXAMINARll NU INCUMBA EFECTE JURIDICE

NU VOR Fl SUPUSE TESTARll URMATOARELE

CATEGORll DE PERSOANE: - FEMEILE iNSARCINATE; • MINORll SUB 18 ANI; - ALCOOLICll CRONICI; ~ PERSOANELE CU AFECTIUNI PSIHICE, INIDIFERENT

DE DIAGNOSTICUL FORMULAT iN DOCUMENTELE

MEDICALE; - PERSOANELE AFLATE SUB TRATAMENT MEDICAL

CE NU POATE Fl iNTRERUPT; - ORICE AL TE PERSOANE DES PRE CARE EXPERTUL

APRECIAZA MOTIVAT CA NU SUNT APTE~ PENTRU EFECTUAREA EXAMINARll.

ESTE INTERZIS oricarui examinator ca discu\iilor sa abordeze sau sa dezvolte CUI persoana

examinata subiecte despre: + RELIGIA DIN CARE FACE PARTE SAU CU CARE

SIMPATIZEAZA; + PROBLEME CARE IMPLICA DISCRIMINARI RASIA LE

SAU ORIENTARI SEXUALE; + CONVINGERILE SALE POLITICE.

Revenind la etapele examinarii, In cadrul analizei situatiei de fapt sau a cazului, expertui se informeaza despre situa\ia concreta, a~a cum a fost evenimentul/incidentul sesizat, localizat ~i despre persoanele implicate. 1 n cazul examinarilor dispuse pentru cauze penale, In laboratoarele existente la poli\ie aceasta etapa este una cu substanta ~i esenta avand In vedere informatii existente faza cercetarii la fata locu1u1, a

probelor relevate/descoperite l?i raportul lor de cauzalitate, modul de operare, verificari In bazele de date Relevant este faptul ca din toate aceste date, exceptand situatia cand exista un martor si avem un portret robot, se contureaza 4

. cu un anum1t mod d dupa un plan sau, din cont

, cu violenta, care poate avea gesturi sigu sau naot1ce, fara logica, care poate atrage sau nu victima, care poate avea anumite aptitudini, un anumit temperament,

spus avem un personaj fara chip, dar cu o personalitate cele mai multe ori cu un contur §i o tu§a fina, Tehnica este cunoscuta sub denumirea de

lucru este important pentru discutia pre-test, dezvoltam acest subiect.

obiectivelor examinarii se face in consonanta cu ceea ce beneficiarul dore§te sa clarifice prin aceasta

beneficiar intelegem organul de cercetare penala (politist/procuror/judecator), directorul pre§edintele consiliului de administratie, sau juridica care se adreseaza laboratoruluL comun acord a obiectivelor §i chiar a

relevante este importanta pentru ca, de regula, , necunoscand procedura de examinare li'i nici

a chestionarului de intrebari, solicita clarificarea mai multor aspecte pe care le

fara sa ia in calcul daca sunt relevante daca subiectul a perceput situatia direct,

sau i-a fast relatata de o terta persoana rand, daca a putut retine aspectele a9a

prezentate sau evidentiate. Explicitarea a modului in care este organizata ~i

memoria umana (de lunga 9i scurta durata), senzoriala, perceptia, atentia, motivatia, rolul

starilor (emotii/sentimente) ~i teoria dominantelor, vor conduce la restrangerea Tntrebarilor la un numar care

ooata fi introdus in formatul de testare, delimitarea l?i se va contura orizontul expectantelor

termeni reali~ti fata de finalitatea moment, rolul expertului este acela de a

poligraf, dar

a defini clar limitele memae1. M,i..;t:::::.ta nu trebuie sa accepte tinte nespecifice sau stimularea excesiva a subiectului

implicarea sa sau a metodei in rezolvarea unor dispute personale, ori se t.ransforme intr-o ,,unealta" ~tiintifica.

Din perspectiva moderna de abordare a oricarei activitati de laborator ~i anume din perspectiva managementul calltatii conform standardelor intemationale exista

Satisfactie a lientului. Explicarea definirea cu claritate a ceea ce este procedural §i posibil asigura informarea corecta a beneficiarului/clientului, confera legalitate etapelor ulterioare, asigura dreptu

nu in ultimul rand reduce presiunea psihologica proprie expertului, care ar avea de indeplinit o

care excede atat posibilitatilor lui reale, cat §i celor metodolog . Astfel, explicitarea corecta a problemelor

stabilirea concreta a tintelor care pot fi atinse pentru fiecare subiect parte vor preveni interpretari ulterioare ale beneficiarului §i a§teptari nesolutionate.

Cand se incepe o examinare, exceptand datele descrise expertul nu §tie care va fl pozitia subiectului, sincera

sau nesincera, nu cunoa§te daca va relata adevarul sau va , ~---· ii va denatura doar intr-o proportie suficient de

dar suficienta, pentru a parea credibil si a inlatura

suspiciunea.

COMPORTAMENTUL SIMULAT

Oefinire ~i caracteristici generale ,,Comportamentul simulat (disimulat) reprezinta refuzul de a

marturisi ~i de a recunoa~te o atitudine reala fata de o persoana oarecare sau incercarea de a-~i camufla fate de sine insu!_?i o dorinta pe care totusi o simte." (L Clofu, 1974, pag. 51). 5'

52

Simularea este actiunea prin care cineva imita sau l~i provoaca In mod con~tient diverse rnodificari corporale sa psihice cu scopul de a obtine anumite avantaje. Simulare este forma specifica de comportament deviant situat~

limita dintre normal $i patologic, cu sau fara substrat psihopatologic.

De regula, simulantii sunt "indivizi lipsiti de calitatij, morale, lene~i, declasati social, dar ale caror in~elatoril sunt descoperite de cadre medicate sau judiciare competente". (Constantin Gorgos, 1989, pag.498).

Exista 9i cazuri patologice cand se produc simulari In mod involumar ~i incon$tient. In isterie sunt simulate unele

grave (epilepsia, paralizia etc.) fara existenta organica a acestor boli

Simularea patologica se deosebe§te de cea con~tienta aceea ca istericii se ln$eala pe sine §i pe altii, timp ce

simulantul lncearca sa ln~ele numai pe -·r·

Odata cu complexitatea vietii sociale, tipurile devin tot mai numeroase $i chiar necesare - a§a se de la surasul ca expresie autentica a bucuriei la surasul conventional. Exagerand sau inhiband expresiile emotionale ca o constrangere impusa de societate ajungem la simularea starilor noastre emotive ~i frecvent la ascunderea adevaratelor sentimente. Cand aceasta conditie este exacerbata se ajunge

,,poza" - o simulare complexa devenita sistem In cadrul individul se mi~ca traie!?te. dintre problemele complexe ale psihologiei

este cea a conduitei de simulare. Rolul simularii in viata de toate zilele are mai mult o importanta teoretica, dar capata un caracter de raspundere atunci cand devine instrumentul descoperirii acelor simulari legate de fapte cu repercusiuni sociale grave.

Persoanei care a comis o infractiune, atunci cand se afla pericolul de a-i ti depistate faptele, con~tientizarea vinovatiei 1i declan9eaza o stare de alarmare, de excitatie puternica,

Tncercand sa simuleze pentru a-9i dovedi lntentia de inducere in eroare se realizeaza

exemplu, prin trei procedee de mascare: a) printr-o atitudine rationalizatoare (rationalisation),

care individul ofera ratiuni cat mai plauzibile pentru a anumite fapte pe care singur le condamna;

b) altii incearca sa-9i proiecteze (projection) personale in contul altora;

c) inversul acestui tip de mascara o constituie identificarea, aceasta individul atribuindu-§i voit

(atitudini) ale altar persoane. (Coleman, apud. Caracteristica esentiala a conduitei

intentionalitatea, unde minciuna este o ,,gre§eala" intontinn~t Adevarul falsificat afirmat, comunicat

existent cand apare intentia de a ln§ela, este reprezentat de minciuna.

Minciuna patologica poate fi apanajul unor personalitati dizarmonice care mint cu w;urinta In scop utilitar, mai rar in accese megalomanice; se noteaza perversitatea unor subiecti pentru care minciuna devine o a natura, reflecta rautate, cruzime.

Minciuna este o constructie fictiva, creata pentru a manipula, simularea antrenand inteligenta cu care subiectul incearca sa induca eroare auditoriul, flexibilitatea logicii, pentru a ajunge cat mai repede la tinta, abilitatea cu care simulantul folose§te limbajul, care se bazeaza cunoal?tera temeinica a realitatii pe care o ascunde sub masca adevarului.

Virgil Dragomirescu, in lucrarea reactivitate umana", ( 1990, pag. 140) identifica forme de simulare, ca specifice delincventilor:

• Simularea preventive subliniaza caracterul oremeditat con~tient de inducere in eroare, de

act cu continut social negativ. Este o form.:. tn care subiectul i§i pregate§te terenul de

I '

54

la personalitatile deviante.

contaminativa este specifica rnediilor de restrictive, fiind determinata de situatii de

realizandu-se inductiv, initiativa apartinand dizarmonice. Se simuleaza intoxicatii,

afectiuni dermatologice, traumatice, in general aceasta forrna simulare se refera la patologia somatica.

.. Disimularea este conduita devianta care reflecta o motivatie psihopatologica particulara, dublata de o conditie

, o situatie psihologica sau de ordin social, de ingradire a drepturilor subiectului. Acest

poate insoti cornportarnentul hetero- sau la melancolici cu idei de razbunare sau de

Comportarnentul are o latura directa observabila, aparenta -- cum ar fi limbajul vorbit sau gestul, mi~carea membrelor sau corpului, expresivitatea fetei etc. §i o latura inaparenta - comportarnentul interior, micromi~carile

limbajul intern, activitatea "ideo-motorie", cardiac modificat ca raspuns la o incitare,

de volum a vaselor sangvine etc. Simular·ea este o entitate contradictorie intre aspectul

aparent ~i eel inaparent al comportamentului aparent reprezinta ansamblul de manifestari pe care subiectul le afi$eaza, cu intentia de a

, cee~a ce este lasat sa se vada. inaparent este ascuns, lnsumand realitatea

, neconfesata, care, prin intermediul unor perfectionate de individ, face obiectul derutei

expertului/i1nvestigatorului. fn comportamentului inaparent intra ~i aspecte

observabile ale unor procese psihice dependente gandire, reactiile emotive, acele "planuri"

motoare care sunt legate de orientarea sau atitudinea premergatoare. De asemenea,

procese ale cu cele de gandire.

Aceasta componenta mascata, daca este interpretata personale a individului, reflecta educatia

sensul raportuiui dintre conditionabilitatea nativa conditionabilitatea afectiva §i reflecta deci atitudinea sa

fata de colectivitate. inaparent constituie o atitudine

pregatitoare, orientata comportamental. lntre comportamentul aparent !_?i eel inaparent exista

simultana a celor doua modalitati

modalitatea inaparenta poate preceda prin orientarea §i pregatirea anticipativa modalitatea aparenta;

comportamentul inaparent poate succeda unei activitati efectuate §i terminate fara a mai fi dublat §i de o expresie exterioara vizibila. (L Ciofu, 1974).

schema desfa~mrarii procesuale a comportamentului simulat, se remarca doua elemente importante ~i anume (T.

' 1. momentul in care stimulului i se acorda sau se reactualizeaza o sernnificatie pentru subiect;

2. evaluarea, selectarea tipurilor de raspuns; aici trebuie urmarit modul aparent in care subiectul simulant ll?i

manifesta intentiile. ce este fats este sensul imprimat de individ

spre observatie directa, sensul care sa comportamentului

este nu numai ce se incearca a fi ascuns, !?i

care trebuie sa ramana secretul personal. 15

56

Orice forma de comportament are in primul rana o expresie motorie, ceea ce este valabil pentru ambele aspecte ale comportamentului aparent ~i inaparent.

In comportamentul inaparent variabilele mi~carii sunt numeroase - mi~carile mecanice ale

dilatarea lumenului, vaselor sangvine, activitatea cardiaca, activitatea electrica a pielii, reprezinta comportamentale.

Gandirea, reprezentarile, imaginatia, presupun ~1 e1e o desfa9urare procesuala, incluzand ~i ele factorul mi~care; aici este de remarcat componenta ideativa a mi~carii, componenta psihologica inclusa organic in comportament

Revenind la etapele obligatorii ale unei examinari cu tehnica poligraf vom prezenta in continuare interviul pre­test.

INTERVIUL PRE-TEST

Reguli generale. Orice examinare poligraf va lncepe cu pre-test, etapa esentiala in economia generala a

examinarii, in decursul caruia persoana este informata cu privire la cauza investigata/incidentul verificat/evenimeritul in discutie, etapele examinarii, in ce calitate va fi examinata (martor, suspect, tainuitor etc.) ~i intrebarile care ii vor fi adresate in cursul examinarii.

parcursul acestui modul, interviul pre-test, vor fi multe referiri la atitudinea subiectului, gestica, comportamentul verbal ~i non-verbal. F acem precizarea ca exemplele date ~i expresiile care vor fi atribuite ca ale unei persoane sincere sau nesincere nu trebuie sa fie interpretate ca etichetari ale adevarului sau ale simularii, cu valoare de certitudine ~i In niciun caz intr-un mod izolat, a§'a cum ar reie§!i din prezentare. Altfel spus, o expresie sau un gest (chiar daca pare teatral) nu va fl cuantificat ca fiind indice al sinceritatii sau nesinceritatii, pentru ca ar insemna

ca avem deja o concluzie antepronuntata. In nu am mai avea nevoie de teste !?i nici de aparait. facute sunt cu valoare de exemplu ~i au fast observate

. practica ca fiind de cele mai multe ori prezente persoanele care ulterior, in urma examinarii, au inregistrat indici certi comportamentului nesincer. Consideram ca o grava eroare aceea de a ne lasa sedu~i de ,,observatiile proprii" cu valoare de concluzie, pentru ca nu vom sa evaluam echilibrat diagramele, fiind tentati acele modificari ale traseelor care sa ne deja formata. Nu este numai o eroare sau de evaluare, eel mai grav este ca ne erori cu impact direct asupra concluziilor formulate, asupra credibilitatii metodei sau a expertului.

Care trebuie sa fie atitudinea expertului? Facem precizarea ca atitudinea expertului trebuie sa fiie masura calitatii declarate inca de la inceput 9i anume cea de psiholog. Expertul va fi obligatoriu imbracat va avea o atitudine politicoasa, calma, echilibrata ferma, fara ca tonul sa fie rigid. Explicatiile furnizate trebuie sa aiba fundament !?tiintific !?i sa fie edificatoare pentru subiect Per ansamblu, trebuie sa se stabileasca, pas cu oas. o relatie de incredere intre subiect ~i examinator asigure comunicarea. Pentru subieictii timizi sau este necesar un efort suplimentar (un plus atentie) stabilirea unei bune relationari ~i se va adopta o consecinta.

Cum debuteaza interviul pre-test? Pentru Tnceput, dupa schimbarea formulelor de politete, examinatorul trebuie sa s,e prezinte, sa Tl informeze pe subiect unde se afla, subiectul este apoi intrebat daca a fast informat cu privire faptul ca urmeaza sa fie testat cu ,,detectorul de minciiuni" !?i daca cunoa~te care va fi subiectul discutiei/obiectul

functie de raspunsul subiectului, se consecinta la clarificarea acestor aspecte.

informat o solicitare legala subiectul solicita, Ii va fi prezentate actul

de dispunere sau contractul), dar ca acest lucru nu incumba obligativitatea examinarii, In sensul ca, daca nu dore~te,

poate testarea. Declaratia de impartialitate. Expertul va sublinia Inca de

ca pozitia lui este una neutra, ca va face o evaluare obiectiva, justa, nepartinitoare in conformitate cu realitatA;:1 ~i in respectul adevarului. Se va departaja

solicitantului/beneficiarului testarii, care de 001ce1 este una acuzatoare. intreg parcursul examinarii

un ton neutru. Daca subiectul se declara afirmand in functie de incadarea psihologului

institutional sau privat, prin afirmatii de nu suntem la politie, nu e!?ti !?i tu politist?" sau

"patronul meu a platit testarea, deci te plate~te ... nu 0 sa , expertul trebuie sa clarifice acest aspect ~i

suplimentare care sa defineasca clar ~i raportul lui cu beneficiarul examinarii,

atributiile specifice profesiei de psiholog se doar exigentelor ~tiintei. Se va sublinia, de onoarea ~i demnitatea nu au moneda de

nu trebuie sa se simta deranjat sau, mai aceasta discutie, pentru ca nu va face altceva

vCl>::>vCll convingerea persoanei ca are dreptate un punct sensibil.

exemplu in sustinerea celor mentionate va cauza precizand ca acesta este ~i

care in laborator nu este permis accesul ~ii sau participarea oricarei alte persoane cu exceptia cuplului expert-subiect

fi

· expertului trebuie fie vizibila pe intreg examinarii, acesta fiind un aspect esential.

Care sunt primele informatii care se ofera subiectului? examinatorul va furniza persoanei toate

necesare despre aparatul poligraf, modul ~i de inregistrare a modificarilor psihofiziologice.

nr:t=mA cu descrierea senzorilor, a modului In care se ce anume parametri inregistreaza fiecare

cum sunt materializate in diagrama informatiile captate ace~tia.

Prezentarea va fi desigur adaptata modelului de varianta clasica (electrono/mecanica) sau

computerizata. Este important se foloseasca analogia cu aparatura

medicala uzuala, avand in vedere ca subiectul are lace sa se raporteze din experientele anterioare (consult medical, analize etc.), iar pe de alta parte se subliniaza rigurozitatea inregistrarilorin respectul unui act $tiintific $i faptul ca aparatul inregistreaza parametrii fiziologici ai metabolismului uman.

functie de nivelul de cultura $i de domeniul de pregatire al subiectului, se vor folosi gradual termeni de specialitate astfel incat sa se sublinieze pregatirea profesionala a

, fara a se pierde din vedere ca o prezentare prea poate sa nu fie atractiva pentru subiect,

:;>i practic expertul sa nu f$i atinga scopul. Aceasta situatie trebuie sa fie observata de catre expert §i corectata orin scurtarea prezentarii, eventual prin reluarea ei

o alta forma mult mai dinamica sau mai simpla, pentru ca nu trebuie sa fie o prelegere de cateara. Tn practica se lntalnesc subiecti care solicita direct renuntarea la aceasta prezentare prin expresii de genul "nu ma intereseaza, nu putem trece direct la test, ca sunt grabit". . Tn aceasta situatie, psihologul trebuie sa verifice daca intr-adevar exista un motiv intemeiat, daca este doar o eschiva sau daca in spatele afirmatiei nu se ascunde o temere fata de aparat sau de examinator. Fiecare dintre variante se

~i sunt tranl?ate Inca din aceasta faza. prive~te existenta unui motiv intemeiat, se

care este acesta. Am intalnit subiecti care 59

dincolo de afirmafia In sine erau ~i vizibil nelini!?tifi , afirmand ca "sotia este bolnava, la spital", " ... am copilul la gradinita i:;i nu are cine sa 11 ia" sau "am animale acasa, nu are cine sa dea apa la vaci §i pana ajung eu acasa .... ". Subiectul pare sa aiba o alta prioritate, atentia lui este focalizata pe un alt palier, unul care excede intereselor de moment ale testarii. Se recomanda multa prudenta In astfel de cazuri,

sensul parcurgerii celorlalte etape §i testarii subiectului respectiva, pentru ca exista ~anse mari ca aceasta

stare de preocupare/nelini§te sa se transpuna In diagrame forma grafica caracterizata prin reactivitate generala

a§a cum este prezentata In figura de mai jos, indiferent de lntrebare, expertul fiind obligat In etapa evaiuarii sa se abtina de la formularea unei concluzii de certitudine final sa decida reexaminarea. (Diagrama de la pag. 61)

Pentru persoana neimplicata In caz, sincera, o astfel situatie, reexaminarea, se reduce la un timp consumat iar pentru autor, subiectul nesincer, un motiv In plus sa invoce lipsa de acuratete a lnregistrarilor ~i a validitatii metodei. $i 1ntr-un caz l?i In altul persoana examinata va tracasarea, tergiversarea, desigur din motive diferite.

Avand in vedere aceste aspecte ~i faptul expertului Ii va fi mult mai greu ca ulterior sa fie convingator Tn fata subiectului, este preferabil sa se reprogrameze examinarea la o data convenita de comun acord cu persoana dar ~i cu solicitantul/beneficiarul examinarii.

Tn varianta in care subiectul nu are o motivatie plauzibila ~i doar afi~eaza o stare de precipitare, trebuie decelat o eventuala stare de panica dictata de cele mai multe de teama de a nu ti detectat ~i teama de lntr-un caz 9i in altul solutia este aceea de a nu cererii persoanei, respectiv parcurgerea a etapelor sau testarea directa. Subiectul va ti informat este o obligatie profesionala sa Ii fie explicate aparatura

modul de functionare ~i acest lucru se va realiza mod

i)@@i&;;;;,;;;;; *"' "'$WJm, M@M $ ,,.,,,,, ,,,,,,,., ____ ,,~,~--

61

S2

directa a reactiilor vor fi retinute ~i notate pentru

Subiectul sincer se va ce mai atent, acesta

sa inteleaga ce va capatand pe parcursul explicatiilor

forme iar temerea initiala fiind treptat inlocuita de sentimentul de siguranta. Subiectul nesincer va ridica

semne de intrebarE~ !i>i va incerca sa identifice fisuri argumentatia expertului care sa ii permita sa contracareze rezultatul examinarii. Aceasta atitudine uneori nu este atat

cum ar parea sa rezulte din propozitia anterioara, experienta ~i rutina in relatia directa cu astfel

persoane pentru a fi sesizata. O caracteristica a ace~stor duplicitare este inconstanta atitudinala (la inceput

grabiti, ulterior se lanseaza in discutii ~i dezbateri cu subiecte noi deschise in cascada, care

opresc, dupa care brusc "realizeaza" ca a atat de u~or in compania expertului " ... pentru

poti aborda subiecte atat de interesante mare specialist .. " ~i o lipsa de consistenta

comunicarii, altfel spus vorbesc de dragul lntreaba ca sa se afle in treaba.

ca este de datoria psihologului sa intervina, a stopa discutiile colaterale examinarii, care avand in vedere ca este un dialog deschis §i

conversatia catre scopul examinarii. Tn cadrul acestor discutii, persoana examinata aduce uneori in centrul atentiei probleme personale din viata de familie, chiar de

cu sotia, copiii, rudele, solicitand. psihologului problemele punctuale nerezolvate ~i chiar

financiara fie in testarea persoanelor in cauza caz consilierea lor psihologica, in cadrul unor ulterioare. Nu putem afirma ca aceasta atitudine

persoanelor sincere sau nesincere sau

cu exceptia cand se dar mentionam ca se

in dezvoltarea acestui gen de subiecte. persoana examinata schimba statutul

angajator, iar pe de alta parte se deturneaza subiectului laborator, de stabilirea

sau nesinceritatii lui catre rezolvarea unei/unor probleme personale, in detrimentul cauzei in discutie. ceea ce prive§te raspunsul dat subiectului in astfel de

trebuie sa fie unul de refuz politicos ca nefiind parte integranta a agendei din ziua respectiva. Tn realitate,

psiholog nici nu poate angaja astfel de activitati. ceea ce prive~te expertul dintr-un laborator privat o decizie

acest sens tine de competentele pe care acesta le are §i i;+;,....,,. r1in cadrul firmei in care i§i desfa§oara activitatea.

este cert, in momentul examinarii nu trebuie sa fie amestecate competentele.

Este indicat sa se prezinte subiectului diagrame cu mostre de reactivitate?

. Este recomandat ca expertul sa ii prezinte o diagrama a unei persoane diagnosticate ca fiind sincera, in care traseele sunt normale, cursive o alta diagrama, a

nesincere, cu modificarile §i fluctuatiile inerente semnalului inregistrat.

exemplificare prezentam secvente reprezentative doua diagrame. La pag. 64 - Diagrama unui subiect

ca fiind sincer, iar pag. 65 - Diagrama subiect diagnosticat ca fiind nesincer.

are astfel posibilitatea ca in mod direct sa observe sa constate (grafica prezentata fiind sugestiva) ca sunt diferente intre cele doua diagrame §i ca Tnregistreaza in mod fide! "ceva din organism", dincolo de

fi prezinta. in acest moment, subiectul contact cu realitatea intrinseca a unei

63

n1

cu tma11tatea e1, diagnosticul de sincer sau nesmcer. Lucrul acesta este intarit ulterior prin testul de simulare .. Aceasta faza a prezentarii este importanta §ii bine primit:a de toti subiectii, existand un interes vizibil

conflueta <:i trei planuri. Pe de o parte avem in vedere curiozitatea umana innascuta ( caracteristica generala), dorinta de informare §i cunoa!i)tere a unei dualitati adevar­

materializate de un aparat, cu un nume incitant ,,detectorul dE~ minciuni", dar in mod special se releva aici

o fateta particularizata a curiozitatii, dictata de un interes "~ ......... 1-.. ... : ... -• .. • c .. 1"i, ca viitor subiect al examinariL Cum

Este o intrebare nerostita o mentiune aici. Exista o diferenta

examinator l?i subiectul examinarii. Persoana cauza daca este sau nu implicata cu ceva in cau.za

cercetata/verificata, cunoa~te rolul pe care I-a avut, pasiv sau activ, din perspectiva participarii (actiune/inactiune) .. Expertul nu ~tie, banuie~te ~i Tncearca sa afle. Problema subiectului nu este aceea a sinceritatii sau nesinceritatii,

psihologic el ~i-a definit deja pozitia cu care se va prezenta la examinare. Preocuparea lui legata de examinare vizeaza daca testarea va fi relevanta, daca ii va inculoa sau disculpa. Subiectul incepe sa con~tientizeze

urma examinarii, o astfel de diagrama va va sta la baza unei concluzii, ii va eticheta.

Daca pana in acest moment dorinta de a cunoal}te, a , a afla ce~va nou, de a sonda necunoscutul reprezinta

un interes IE~gitim, avem ocazia sa observam ~i primele ' comportamentale ale subiectului. Subiectul sincer va

manifesta curiozitate nespecifica, generala, orientata catre ansamblu, prin expresii precum "ce clar se vede ... ", " ... da, se vede o poi;>ta .. ", "e simplu ca buna-ziua ... ", " ... am crezut e mult mai complicat.." l}i incepe sa se lini~teasca

, ca urmare a unei asocieri directe cu faptul ca rezultatul va fi la fel de simolu de interpretat,

nu are rnm1c de ascuns neavand nicio preocupare sens. Nu acela~i lucru se observa la subiectl

nesincer. Exista doua modalitati de abordare eel mai des intalnite. Acesta va avea fie o preocupare evidenta pentru a obtine explicatii amanuntite despre modul de interpretare, de exemplu: "cat de mari trebuie sa fie modificarile?" sau comparativ " ... aici nu este la fel ca in partea cealaltiL.", indicand zone din diagrama prezentata cu inregistrari nesincere, fie manifestand un dezinteres general (nu se uita deloc la diagrame/foarte putin) afi~and calmul sau atitudinea negativista, circumspecta, completata cu expresia " ... oricum nu cred in al}a ceva ... ", "facem testul ca trebuie sa ii facem, dar tot nu ma convingeti ... ". Tn continuare, subiectul nesincer va incerca sa introduca dubiul asupra validitatii metodei prin example din filme, seriale Discovery, sau relatarile unor prieteni obicei din SUA) ori cuno~tinte din tara care au fast ele testate §i rezultatul testului a fast neconform cu realitatea. Tntotdeauna ace~ti subiecti completeaza l}i cu o motivare situationala care difera in functie de natura testarii.

laboratoarele institutionale, unde predomina investigarea infractiunilor exprimarile sunt de genul " ... a vrut sa ii scoata autor ca avea pica politistul pe el..." sau "nu aveau niciun tap ispa§itor, ~ti~ cum e la noi...". Tn laboratoarele private explicatiile sunt "a vrut sa ii dea afara ~i nu avea alt motiv ... ", " ... a aranjat patronul testarea ca sa plateasca el (prietenul) oalele sparte ... ".

Scopul declarat sau nu al acestei prezentari II constituie pe de o parte consolidarea unei relatii de incredere intre examinator §i subiect, in sensibilitatea Tnregistrarilor §i forta probanta a tehnicii, iar pe de alta parte detensionarea persoanei supuse examinarii. Convingerea subiectului ca nu este o examinare empirics trebuie sa fie consolidata pas cu pas. Pentru subiectii cu o atitudine circumspecta

esta recomandat sa se atai?eze, de proba, senzorul de puls, care fiind sub forma unei cleme cu arc (cle~te) poate sa induca senza~a de teama. De asemanea, man$onul 67

i8

de tensiune arteriala poate fi plasat pe antebra,, ~i chiar urnflat cu aer pentru a demonstra similitudinea cu aparatul medical.

Starea de sanatate a persoanei exami:nate

Starea psihofiziologica a subiectului la nJomentul testarii este deosebit de importanta !Ji reprezinta unul dintre factorii cheie al unei examinari de succes. Este asemenea unul dintre cele trei elemente identificate pe baza experientei profesionale care conduc unei concluzii eronate. Acest aspect este tratat urmator.

aspect deloc de neglijat YI reprezinta atat patologia medicala, cat ~i medicatia curenta sau ocazionala a subiectilor testarii.

Deoarece parametrii masurati sunt In totalitate fiziologici, trebuie sa ne asiguram ca avem cat mai multe date despre starea de sanatate ~i medicatia subiectului la momentul testarii.

Nu ne putem substitui personalului medical de specialitate ~i de aceea vom trece doar extrem de sumar peste cele mai frecvente situatii in care sanatatea subiectului este afectata ~i acest lucru ar putea prejudicia traseele parametrilor 1nregistrati.

1. Bolile cardiovasculare Este o realitate ca Romania ocupa unul dintre primele

locuri din Europa la incidenta afectiunilor cardiovasculare In randul populatiei, a~a ca trebuie sa ne informam, mai ales daca persoana testata are peste 40 de ani, daca sufera de vreo boala cardiaca, daca este diagnosticata cu tensiune cardiaca crescuta, tulburari de ritm cardiac, daca are antecedente de infarct miocardic sau accident vascular ~i daca ~i-a administrat In ultimele 24 de ore vreun medicament pentru aceste afectiuni.

Bolile cardiovasculare de care trebuie sa hipertensiunea arteriala ~i tulburarile de puls rnedicatia destinata acestor afectiuni.

2. Bolile aparatului respirator De rnulte ori, conexate celor cardiovasculare, bolile

cronice ale aparatului respirator pot perturba parametrii fiziologici masurati In cadrul testarii, mai ales, ceea ce prive~te insuficienta respiratorie .

Calitatea respiratiei, ritmul amplitudinea respiratorie, pot fl afectate atat de boli comune ~i tranzitorii, ca infectii respiratorii, alergii sezoniere, rinite etc., cronice, precum astmul bronsic. emfizemul bron~ita cronica etc.

3. Bolile sistemuiui nervos central Bolile neurologice pot afecta cu

diagramelor. Epilepsia, un sindrom traseele

paroxistic, cu debut ~i sfar~it brusc, caracterizat In cazui majore de pierderea cuno~tintei lnsotita de convulsii parkinsonul, boala care poate afecta capacitatea persoane de a-§i controla mi§carile corpului "'" ......... ,.., ........ ~. ,, boa la Alzheimer, ma ladle degenerativa ce afecte~aza zone ale creierului care controleaza memoria, inteligenta, capacitatea de judecata, sunt numai cateva dintre cele m<ai raspandite boli neurologice care pot compromite grav calitatea testarii. Problema nu o reprezinta existenta unei astfel de afectiuni, pentru ca examinatorul nu va testa 1ntr-o astfel de situatie,

nedeclararea ei sau necunoa§terea sa de e<'Ure subiect , afectiunea fiind lntr-o faza aflata la granita expirimarii sub forma patologica ~i a existentei unui diagnostic.

Pe acela!?i palier al importantei se afla bolile psihice, atat pentru ca, dincolo de modificarea patologica a tonusului neuro-psihic, apar de cele mai multe ori ~i simptome asociate, psihomotorii: agitatie sau inhibitie psihomotorie,

>

cefalee, parestezii etc. sau simptome neurovegetative: transpiratie profuza, tahicardie, tahipnee, senzatia de constrictie toracica, dispnee, dureri anginoase,

tensiune arteriala, aritmii etc., dar ~i pentru ca subiectul te:stat se poate afla sub influenta unor medicamente psihotrope care var influenta traseele psihofiziologice ~i care pot agrava disfunctiile respiratorii sau cardiovasculare .

Trebuie facem aici o precizare. Existenta in sine a afectiuni, exceptandu-le pe cele psihice, nu determina

un rezultat eronat, ci este un element favorizant. Ca factor de sine statator, prin interferenta modificarilor functionale

(materializate ln diagrame) cu reactiile intrebarile din chestionar, se define~te de fapt

o imposibillitate a pronuntarii Nu se pune in discutie ca o persoana sincera sa fie diagnosticata ca mincinoasa sau invers. Motivul introducerii acestor restrictii in examinarea persoanelor cu afectiuni medicale de un anumit gen este ordin etic ~

afectiunile cailor respiratorii ~i ale celor cardiace (cE~le mai raspandite, dar ~i cele cu impact direct asupra inre~~istrarilor poligraf) sunt binecunoscute de exper1i

reprezentare grafica evidenta, diferentiata clar de niesincerite. lmaginea urmatoare este sugestiva.

care nici nu ~tiu de incidenta unei afectiuni, nu reclama o simptomatologie concreta ~i care in urma testului poli~1raf sunt indrumati catre un consult medical.

Starea sanatate se evalueaza prin anamneza ~i .se declaratia de consimtamant la examinare.

A~a cum s-a prezentat anterior nu vor face obiectul examinarii:

- PERSOANELE CU AFECTIUNI PSIHICE, INDIFERENT DE DIAGNOSTICUL FORMULAT JN DOCUMENTELE MEDICALE;

- PERSOANE AFLATE SUB TRATAMENT MEDICAL CE NU POATE Fl TNTRERUPT;

72

- ORICE AL TE PERSOANE DES PRE CARE EXPERTUL APRECIAZA MOTIVAT CA NU SUNT APTE PENTRU EFECTUAREA EXAMINARll.

Pentru a stabili daca ne aflam In vreunul dintre cazurile mai sus, se initiaza o discutie in acest sens, care

subiectul este tntrebat daca are vreo afectiune cunoscuta, diagnosticata, daca urmeaza vreun tratament daca a luat sau ia medicamente in mod uzual in afara controlului medical sau a supravegherii medicului de

Tnceeaceprive§teinfluentaunorcategoriidemedicamente, acest aspect este real, dar prezentat hiperboli2~at, tn sensul ca In acest mod "poti pacali aparatul". Un prim aspect relevant, dar care se omite din ne§tiinta sau rea credinta (pentru a evidentia "slabiciunile" tehnicii poligraf), este faptul ca examinatorui este de profesie psiholog §i prin observatie directa, pe parcursul examinarii, identifica subiectul este afazic, coerent, stabil emotional, daca reactioneaza

stimuli etc., intr-un cuvant daca este prezent, desigur sens psihologic. Un alt element, poate mai putin cunoscut, II reprezinta dezvoltarile aduse tehnicii a programelor de cercetare. Aparatele ultima generatie, in afara programului de - dedicat examinarii, au un pachet de programe auxiliare care cuprind printre altele un soft dedicat, prevazut cu o date peste 3.500 de substante active prezente tn mE~dicamente.

Rationamentul este simplu, o persoana care sa eludeze testarea folose§te substante sistemului nervos central va obtine in cadrul examinarii inregistrari cu o amplitudine ~i frecventa a aplatizate, fara modificari de la fnceputul sfar~it. Ori evaluarea diagramelor poligraf se exact pe diferentele existente diferite categorii de fntrebari

A~a cum am mai precizat anterior, alta perspectiva, lipsa de reactivitate sau

imposibilitate a o data

des intalnita ~i care, pe cat de simpla, pe atat ridica, banala raceala, guturaiul.

problema este simpla, ne referim la faptul de intentie, nu este o afectiune de durata.

in sezonul rece raspandirea ei fiind rapida, subiecti se Tmbolnavesc ~i vin la testare in

evolutie a bolii. Afectiunea cailor respiratorii semnalului in cei doi parametri,

apare tusea ca act reflex spasmele cutiei toracice introduce

evaluate abateri de forma care, conform cuantificate ca incidente. Concluzia va fi tot

a pronuntarii. Tn care exista dubii privind starea de

este recomandat ca testarea sa se ce subiectul examinarii aduce de la medic

ca starea lui este una

in discutie - obiectivele examinarii parcurse etapele anterioare ~i au fost necesare, psihologul initiaza discutia care reprezinta de altfel scopul lntregului subiectului in laborator. ca sunt persoane care incearca sa etapa, discutia despre caz, inca din

laborator, fara nicio alta mentiune relatarea persoanei,

rezervata, f<1cand precizarea aspe~ct va fi dezbatut ulterior dupa ce se asigura

conditiile elementare de forma §i de fond ale examinarii. In continuare va parcurge etapele

impune persoanei , ii transmite mesajul ca el este

examinarea stabile$te cadrul in care se respectul legalitatii ~i al _jaloanelor

preocuparea subiectului pentru cazul in a aduce cat mai repede in discutie ce s-a sa fim aten\i la motivatie, la ce ii determina

sa fie atat de grabit. Subiectul sincer va evidentia fie indignarea este angrenat pe nedrept lntr-o astfel de situatie ~i nimeni

nu ii asculta, dorind sa clarifice mai repede lucrurile, fie .-1,.., .. =.,.+0

... ;.; "'Olaboreze la rezolvarea cazului, cunoa~te ceva a fi relevant $i nu mai are rabdare sa ii aduca

drept. Persoana implicata in caz dore~te o asemenea abordare rapida pentru ca §i-a construit o aparare, are spus o "poezie" pe care a tot repetat-o ~i vrea sa o

lateze dintr-o rasuflare, pentru a nu uita ceva §i a crea efectul scontat, excluderea din cercul de suspecti.

continuare, examinatorul va solicita subiectului sa relateze ce cunoa~te despre caz ~i ce a perceput cu propriile

facand departajarea de ce i-au spus ceilalti sau de colaterale. Ca atmosfera generala, subiectul sincer dialogului se va prezenta intr-o maniera simpla

pragmatica, pe cand nesincer va utiliza dialogul ca pe o va introduce dubiul in locul certitudinii ~i va Tncerca sa un rezultat favorabil lui, nu adevarului, pentru ca els-a

valorile morale din momentul in care a planificat Examinatorul va asculta cu multa atentie a subiectului §i i§i va nota cu grija elementele pe

importante. Subiectului i se vor solicita suplimentare ori de cate ori argumentele

~i/sau logica nu sunt suficient de clar exprimate. timpul convorbirii, examinatorul trebuie sa se asigure

daca persoana se simte sau nu se simte fizic confortabil cauza temperaturii mediului ambiant sau din cauza altar

75

76

factori fiziologici. Sunt persoane, in special din categoria celor sincere, timide, care nu solicita ajustarea temperaturii

ca este prea frig, fie prea cald) sau care din jena nu spun ca au nevoie sa mearga la toaleta. Orice jena de acest fel, prin disconfortul creat, provoaca o comutare a atentiei subiectului de la obiectivul testarii. In ceea ce prive~te necesitatea de a merge la toaleta, examinatorul urmareasca comportamentul ulterior al subiectului, pentru ca persoanele nesincere solicita ~i utilizeaza acest pentru a lua medicamente, fie pentru a destrama un moment psihoiogic creat, pentru a ie~i din situa\ie, iar in tot acest vor cauta avide o solu\ie.

cadrul dialogului ini\iat pe cazul concret, examinatorul nu trebuie sa lncurajeze nicio dezvoltare prelungita sau comentarii calomnioase ale subiectului privind problema cercetare sau lncercarea repetata de a se disculpa de responsabilitate.

fn niciun moment al convorbirii pre-test examinatorul nu trebuie sa conduca interviul In scopul de a obtine o recunoa~tere a vinovatiei. Singura excep\ie de aceasta regula se face atunci cand persoana manifesta de a marturisi inainte de test.

persoana care este acuzata de examinator de a fi fapta In cauza sau care este intervievata ca un

interogatoriu, ca ~i cum ar fi deja considerata responsabila de aceasta, nu mai reprezinta un subiect indicat un test la poligraf cu acel examinator testarea este cert compromisa. 0 persoana sincera poate fi In asemenea mod de o astfel de acuza directa inregistreze reactii false.

De aceea, a~a cum am mai mentionat, In tot convorbirii pre-test atitudinea examinatorului trebuie sa obiectiva ~i rezervata; el trebuie sa se manifeste impartial implicarea persoanei In cauza §i/sau in privinta sincer sau nesincerita\ii acesteia. alta atitudine 1-ar plasa mai curand In rolul unui anchetator decat al unui expert.

Numai dupa ce a fost aplicata bateria de teiste examinarea a fast incheiata, numai dupa ce evaluarea a fost facuta ~i rezultatele indica cert nesinceritatea subiectului, examinatorul se va putea lansa in aprecieri directe ~i va genera discutii in scopul de a ob\ine o marturisire. Toate acestea fac obiectul ~i sunt apanajul interviului post-test sau cum mai este denumit interogatoriul post-test

Pentru a sonda pozitia subiectului fata de cadrul interviului pre-test examinatorui va

exemplu: "Politia §i procuratura cerceteaza luna trecuta a carui vicitma a fost vecinul tau N ceva implicat?". Tn 99,99% dintre cazuri

spune com is

E~ti cu este

negativ. Expertul va continua " Eu personal nu am motiv sa nu te cred, dar, daca tu e~ti autorul,. §ti dupa examinare". Ceea ce este reaL 0 persoana1 sincera, de !nteligenta medie sau chiar deasupra mediei, raspunde de obicei imediat: "Eu nu am nimic de-a face cu aceasta fapta sunt tot atat de nerabdator ca §i dumneavoastr~3 ca vinovatul sa fie gasit". Un individ mincinos nu poate manifesta o astfel de franchete. Elva fi mai degraba tentat sa rasounda evaziv ~a modul general despre subiect. De regula,

scaun, l§i va lntoarce privirea de la picior peste picior, l§i va folosi mainile imaginare de pe lmbracaminte. Tn continuare, va spune subiectului: "In timpul testarii lntrebare: $tii cine I-a omorat pe N.M este foarte sensibila, Ynregistreaza fide~! §i, daca ai vreo banuiala, testul o va arata"

De obicei, individul sincer care are vreo banuiala va persoana sau persoanele pe care el le suspecteaza, o logica ~i argumente; individul mincinos va persoane, un cerc cat mai larg, dar fara logica sau cu motivatie inventata, nerezultata Exemplu: "victima detinea o suma mare din vanzarea unor terenuri", iar victima N.

conexiune investigatii.

provenita

unde poate inregistra

lntrebarile privind relatia sexuala sa nu dea nicio reactie semnificativa atunci

"$tii cine a violat-o pe ... ?". Aceasta poate de atitudine caci, logic, daca el este

sa aiba reactiL De fapt, in cursul unui cine?" este mult mai putin incisiva pentru

aceea directa daca el a comis violul. Totu~i ramane o intrebare necesara in seria

deseori chiar ~i un individ inocent poate identitatii autorului, care din varii motive

care pot deschide o perspectiva cazului.

o reprezinta cazul cand exista martori autorul, s-a realizat chiar !?i un portret robot

cu persoana testata. Examinatorul ii poate locul faptei In acea noapte, la orice

Puteai sa fi fost acolo ~i totu~i aceasta nu ca tu 1-ai omorat pe N.M. Poate ca ai fost

sau imediat dupa omor. Ar fi putut sa te vada sau dupa, pentru ca ulterior sa banuiasca sau

te-a vazut acolo exact atunci cand N.M. a important ~tiu adevarul Tnainte de test". sincera va relata imediat adevarul, fie

, in situatia In care prezenta ei acolo . Autorul va ezita de obicei In raspunsul sau.

l?i Tn final va nega totul. Daca totu~i va acolo fie inainte, fi~ dupa crima, aceasta

, survenita dupa negarile anterioare, poate ft considerata ca un indiciu al implicatiei lui probabile in cauza aflata

Un alt departajeaza

care a fost observat in practica !?i care subiectului sincer de eel nesincer este

la lntrebarea "Ce pedeapsa crezi ca ar

care a com1s o asemenea mpra r . Subiectul este trarwant raspunzand "Sa rnoara, cum a murit ~i saracul N.M.". Autorul va raspunde "$tiu eu, ce spune legea" sau "Poate nu a vrut II omoare, poate a fost un accident".

convorbirii pre-test examinatorul va continua raspunsurile, comentariile ~i comportarea acordata o atentie speciala amanuntelor,

tu~e~te ori inspira zgomotos $i profund , foarte important, In ce moment al discutiei.

manifestari nu apar Tn cursul convorbirii, testului, faptul un indiciu de disconfort

psihic, posibil al unei tentative de a denatura reprezentarile grafice, dar eel mai probabil datorate conflictului intrapsihic. Daca persoana tu~e~te, clipe~te des ori are o inspiratie

zgomotoasa nazala aleatorle (vezi foto), cu momentele cheie ale discutiei sau cu

tntrebarilor, probabil ca acestea sunt tulburari organice/ functionale sau "tir.1Jri" naturale si nu tactici evazive.

Formularea intrebarilor (Diagrama pag. 80)

lNTREBARI se formuleaza astfel 1ncat: • sa se poata raspunde numai prin "DA" sau

scurte, simple ~i directe; " con,mutul sa clar nu dea loc la interpretari; • nu presupuna cuno~tinte iuridice sau termeni

accesibil subiectului.

Dorim si facem aici cateva precizari importante. • Tntrebarile se adreseaza persoanei ~i nu cauzei. .. Prin cu tehnica poligraf nu pot fi clarificate

toate aspectele neelucidate Inca din dosar f}i implicit nu fi adresate orice fel de 1ntrebari.

• lntri::::.h~:rn:::.::::i trebuie fie relevanta pentru subiect. 79

BO

De cele mai multe ori exista tendinta de a se intrebari care sunt considerate edificatoare pentru stabilirea situatiei de fapt, a factorilor determinanti. clarificari necesare de altfel pentru stabilirea adevarului, identificarea autorilor fli individualizarea cotei de participatie sau a procesuale. Un exemplu simplu dar urmatorul. Tntr-un sat, doi vecini au o altercatie! verbala care degenereaza intr-o confruntare fizica ~i unul dintre ii love~te In cap pe celalalt cu o cazma ~i acesta

Tn urma audierilor s-a constatat ca cearta a disputa mai veche intre cei doi vecini, privind dintre ei avea capre ~i le lasa libere la limita dintre cele doua proprietati, iar acestea stricau pomii vecinului, care i-a atras atentia in' mai multe randuri. Tntrebat fiind care a fost motivul altercatiei, acesta a raspuns ca In ziua respectiva sotia celui decedat a lasat din nou caprele libere In zona lii~ierei cu pomi fructiferi. Pe scurt, s-a solicitat testarea sotiei poligraf, una dintre intrebari fiind "Daca a lasat libere in ziua de ... ?". Tntrebarea este nerelevanta pentru sulbiect. avand vedere ca acesta greu poate decela daca lasat caprele libere in conditiile In care erau fiecare zi. Subiectul nu considera ca acesta era motivul real, explicitand altele mult mai complexe etc. Tn aceea~i situatie ne aflam cu intrebari de genul "ln urma cu 6 la cafeneaua XXX cu S.T. , cu atat mai mult cu frecventa saptamanal cafeneaua, iar S.T. ii era afaceri $i mergeau des lmpreuna in acest loc. trebuie sa se evite verificarea sinceritatii unei testarea alteia prin lntrebari precum: "VB. minte prive~te furtul petrolului din conducta?". Tn aparari formulate sau a unei situatii de fapt,

asemenea, prin

concreta este, nu trebuie interpusa alta persoana decat cea cauza, fiecare subiect este examinat In ceea ce 11 prive!?te

pe el ~i actiunile lui. Expertul trebuie da curs unor astfel de solicitari :;.;i are

E

intrebarea, pentru a fi relevanta, ca si aiba semnificatie pentru subiect, trebuie sa vizeze o actiune directi, si fie finalizata, interiori:zata in plan psihic, nemarturisita, cu consecinte (urmari juridice, sociale sau financiare) ~i. foarte important, sa fie decelabila, sa poata fi individualizata in memoria de lunga durata.

Pentru un infractor care a comis 14 spargeri de apartamente la un moment dat banuit ~i de a

ezecea, testarea poligraf nu este oportuna. Modul operare, zona 9i alte elemente rezultate din cercetarea

la fata locului ii indicau ca suspectul principal. Tntrebarea fireasca care ar fi trebuit sa fie utilizata ar fi fast "fn data de

din str. . . . Utilizarea termenilor exacta a comiterii !;?i nominalizarea strazii,

atat din normele metodologice cat §i juridic. Problema examinatorului ~i

este ca infractorii nu comit spargerile strazilor in buzunar. Aici intervin limitele

detectorului de minciuni, care sunt dictate umane in subsidiar. 'fn asemenea

prudenta maxima, pentru ca nu avem subiectul nostru poate sa individualizeze o

adresa (care obicei nu ii spune nimic) dintre alte 14 $i ca o calendaristica, a!;?a cum o solicita expertul prin

1ntrebare, nu confundata cu celelalte. in consecinta, o probabilitate mare ca subiectul, indiferent de

raspunsul dat, sa inregistreze reactii false datorate stimularii tip asociativ cu fapte comise in mod similar. Avand in aspectele mentionate anterior, pe baza

care va aplicate

beneficiar ~i a celor rezultate din se farmeaza chestionarul de intrebari formarii bateriei de teste care vor fl

examinariL

va fi atent construita astfel incat se as1gure, m TUnq1e de categoria din care face parte, o stimulare dirijata, controlata de catre examinator ~i relevanta pentru subiect, in sensul descris anterior.

Chestionarul campus din mai multe categorii intrebari, dintre care amintim intrebarile relevante, de control, de stimulare, de compensare neutre.

Pozitia fiecarei intrebari in cadrul chestionarului este bine stabilita se fundamenteaza pe cercetarile ~tiintifice domeniu ntrebarile sunt amestecate intre ele dupa reguli bine determinate, atat in cadrul unui test, cat §i in bateria examinare (succesiunea logica a testelor)

lmportanta lor In algoritmul de evaluare este data de tipul de chestionar falosit !?i de scopul examinarii (de evaluare,

lntrebarile neutre trebuie sa vizeze un fapt cunoscut i;;i nu o

fntrebarea de infractional aceea~i

bazata pe o probabilitate. este o intrebare despre un

principal in cercetare ~i la generala ca :?i incidentul

care individul, dupa toate sau va fi de o va

dubioasa. sau

Dupa ce a fast redactat chestionarul de examinare, acesta va fi adus la cuno~tinta persoanei in integralitatea lui (nu este importanta pentru subiec! ordinea in care au fast scrise). Este foarte important ca intrebarile sa fie citite cu voce clara, neutra, intonatii sau sublinieri. Examinatorul trebuie se asigure ca subiectul a inteles foarte bine lntrebarile care ii vor fi adresate. in caz. contrar, le va repeta. Dupa aceea,

· subiectul va fi informat ca numai aceste lntrebari ii vor fl fara nicio modificare. Subiectul va fi

invitat sa valideze chestionarul sub semnatura proprie. De asemenea, i se va aduce la cuno~tinta ca, daca pe parcursul examinarii vor fi necesare ~i teste suplimentare cu intrebari, Ii vor fi aduse la cuno~tinta din timp. 83

84

Mentionam aici ca sunt situatii, rare de altfel, cand dupa primul test sau chiar dupa al doilea, subiectul solicita schimbarea ori modificarea unei intrebarL Este important ce Tntrebare dore~te subiectul sa modifice, ce sens 9i sub ce motivatie. Aspectul este delicat, deoarece, a~a cum am mentionat, evaluarea finala se face pe baza chestionarului de intrebari stabilite dupa un algoritm clar. Evaluarea necesita, pe de alta parte, pastrarea itemilor (intrebarilor) neschimbati.

modificare acceptata atrage dupa sine ie~irea din metodologic ~i din exigentele

Regula de baza In aceste cazuri se raporteaza ca timpul j.)cului nu se schimba regulile.

Un chestionar alcatuit pentru un caz ipotetic ar putea 1. Numele tau este M ?

Locuie!?ti acum In ora~ul V. ? Ai mai mutt de 21 de ani? Tn afara de cele ce mi-ai spus, mai furat vreodata

altceva? Exceptand compania unde lucrezi, ai furat vreodata

ceva de la locul tau de munca? 6. Consideri ca eel care a comis acest furt a facut un

$tii precis cine a furat telefanul mobil d Ai fast de fata cand a fast furat telefonul Tu ai furat telefonul mobil din sertarul

10. Ai spus adevarul la lntrebarile acestui 11. Ai de gand sa minti la lntrebarile acestui Dupa clarificarea problemelor care vizeaza

Ti vor fi adresate, subiectul va fi informat ca va fi supus multe teste (indicand numarul lor ~i precizand ca nu mai multe de 5), lntre care vor exista pauze. Totodata, i se va solicita precizeze daca sunt aspecte pe care dore~te sa le mai puna

discutie, daca are completari, daca l?i-a mai adus ceva important, pentru ca urmeaza sa efectueze testele ~i acest interval nu vor mai exista alte discutii.

DECLARATIA DE CONSIMTAM.i~ LA EXAMINARE

Urmeaza completarea declaratiei de consimtamant la examinare cu datele de stare civila ~i a din formular. I se va reaminti subiectului benevola ~i se va realiza numai cu acordul ....... , acest formular (formularul trebuie sa cuprinda acest paragraf

mod obligatoriu scris mare, lizibil, cu caractere ingro~ate) lji va fi atentionat ca, odata semnat formularul, are obligatia sa efectueze toate bateriile de teste necesare.

Formularul completat este semnat de examinator lnmanat apoi subiectului sa II parcurga. insista ca subiectul sa citeasca atent toate par:agrafele ii semneze numai dupa ce s-a asigurat ca a 1n1te!les lui pe deplin ~i nu exista nicio neconformitate.

PREGA'TIREA SUBIECTULUI PENTRU TESTARE

Subiectul este invitat scaunul de examinare. examinare este un scaun

de

sensu! ca suporturile o constructie aparte ca

brate au dispunere,

dimensiune ~i mai ales , ca In imagine

Facem precizarea pentru psihologii din laboratoarele private, sa i!?i deschida un laborator propriu l?i compromis (scaune, fotolii etc.), limitati bugetul alocat, fara sa ia in calcul subiectului In timpul testelor este foarte aspect semnificativ este acela ca bratele

corp, ele trebuind sa fie pe cat posibil

. . extensie inspiratie) revenire (la expiratie) va antrena in mi~care

stang care este plasat man~onul de tensiune) graficele inregistrarilor sus mentionate var interfera.

Rezultatul interpretarea diagramelor va ti ingreunata, nu compromisa.

Pozitia picioarelor. Acestea trebuie sa fie lipite de podea. Expertul nu va permite pozitionarea picioarelor unul peste celalalt (pozitie specifica sexului feminin) ~i se va asigura ca subiectul cu ambele picioare podeaua. De ce aceasta

ca in mod involuntar piciorul nesprijinit mi!i)care de balans (in joaca, de

'emotie etc.) care va fi inregistrata de aparat asemenea, probleme la evaluarea reactiilor.

palmelor pe suportul scaunului de se va face ca in imaginea alaturata, din acelea~i

considerente ·- prevenirea mi~carilor I ex: joaca cu degetele, inelele involuntara a verighetei - ticuri). Degetele trebuie sa fie ·1ntinse ~i nu flexate sau indoite.

Daca subiectul are obiectii, expertul va insista §i va furniza explicatii, interesul comun fiind acela de a obtine inregistrari nealterate.

Pozitia corecta a subiectului §i absenta mi§carilor pe parcursul testelor nu este subiect de negociere.

de pozitionare a 0 pozi\ie este cea in care subiectul

se afla cu spatele la aparat ~i examinator. 0 alta, in care subiectul se afla pozitionat lateral fata de a pa rat ~i examinator. Ambele pozitii sunt corecte, atata timp cat subiectul nu are

ceva care sa Ii distraga atentia. Subiectul nu va fi pozitionat cu fata la examinator in timpul testelor.

Se impun cateva recomandari Tn cazul utilizarii aparatelor poligraf computerizate este recomandata pozitia laterala,

examinatorului avantajul ca poate observa examinarii. Tn cazul utilizarii aparatelor

ca subiectul sa stea cu spatele ca subiectul sa nu fie distras

(diagramelor) ~i a acelor inregistratoare, a raspunsurilor ~i a celorlalte timpul testarii

senzorilor §i ajustarea sensibilitatii parametrilor de inregistrat

de aparat din dotare, clasic sau sunt aceia!;?i ~i indeplinesc acelea~i

,,..."',....'i"""'i"' subiectului care urmeaza a fi examinat

1) un pneumograf este fixat in jurui toracelui Tnregistreaza fluctuatiile volumului de aer la nivelul

in jurul abdomenului abdominal;

3) man~onul de tensiune arterials este fixat pe stang tnregistreaza tensiunea arteriala la nivel brahial;

4) un set format din doi electrozi este ata~at pe degetele inelar ale mainii stangi de obicei li>i lnregistreaza

modiflcarile reactiei galvanice ale pielii (GSR/GSG); 87

88

un senzor electronic se ata~eaza pe degetul mic manii drepte ~i fnregistreaza tensiunea arteriala (pulsul) la nivel distal;

optional se poate ata~a un senzor electronic subiectului pentru a lnregistra activitatea acestuia.

imaginea de mai jos prezentam modul de nn7 i+il"'\n

senzorilor aparatului

Tub Pneumograf

' Man~on Tensiune Arteriala

a

a

Senzor GSR

l Dupa ata~area tuburilor pneumograf, persoana trebuie sa

fie lntrebata daca acestea nu sunt prea stranse. Expertul se va asigura in aceea§i masura sa nu fie prea largi. In functie de cele observate se vor face reajustari pana se va

pozitie confortabiia. atentie speciala trebuie sa fie acordata persoanelor de

sex fem in in la montarea tuburilor nnP11mnrm:~f Ele

sa fie manevrate cu grija atat la montare, pentru ca din neatentie sa nu fie atins pieptul sau dea na~tere la discutii neprincipiale. Chiar daca persoana nu se ph~nge de vreun disconfort, examinatorul va relaxa latul tubului pneumograf cat se poate de mult.

Urmeaza apoi ata~area man~onului de senzorului de puls. Electrozii G.S.R. vor fi numai dupa ce se va verifica In prealabil daca curat pe maini ~i sa nu aiba vreo rana, taietura care prin compresie sa Ii provoace durere. Daca exista o astfel de situatie, electrozii se aplica pe alte degete. Aceea~i precautie va ti avuta In vedere ~i pentru senzorul de puls, cu atat mai mult cu cat arcul care asigura fixarea pe deget este pretensionat nu poate fi reglat, ca in cazul celorlalti senzori.

In continuare, examinatorul va aranja antebratele persoanei pe scaun astfel !neat aceasta sa se nrv::11t-5 ........... ;;;,....;

confortabil. Apoi persoana va fi instruita picioarele plat pe podea, senzorul de intr-o pozitie de asemenea confortabila.

Cu toate ca mai inainte am recomandat ca se intereseze lntreband, In special In ce privel?te orice jena posibila cauzata de tuburile pune o lntrebare similara privitoare la man§onul arteriala la care compensarea electronica a

· la fel de specifica ca In cazul celorlalti senzori. urmari daca subiectul exagereaza cu provocata de senzori ~i examinatorul poate ca ~tie din experienta acest lucru.

In continuare se face instructaj testarea propriu-zisa, respectiv stea se mi~te pentru a nu decalibra aparatul, sa nu cand raspunde la Tntrebari In sens pentru ca nu va fi mai convingator ~i nu are

odata cu umflarea mansonului de testuL I se va reaminti

f

efectuarea testelor.

ce s-a prezentat in acest capitol este faptul expertul trebuie sa aiba capacitatea de a se ridica

sau cobori la nivelul fiecarui subiect in parte, sa ~tie se faca ascultat ~i inteles. Pozitia cuplului

este una antagonica pana intr-un punct, obiectivelor testarii. Exista intotdeauna

psihologica creata in astfel de situatii ~i depinde daca aceasta este plasata prea sus sau

prea jos. este la un nivel ridicat, subiectul va cataloga pozitia expertului ca una rigida, dictata de infatuarea pozitiei superioare va raspunde pe rnasura, iar daca este prea coborata va exprirna slabiciune ~i lipsa de profesionalisrn, cu urrnarile de rigoare. Finetea reglarii acestui balans, subtire ca firul de par, face diferenta intre succes

Respectart~a procedurilor trebuie sa reprezinte o 1inta ~i nu un

precizarea notele comporlamentale observate in activitatea practica, au un

generalitate §i nu au caracter de concluzie.

Test ~i diagnostic

Facem de inceput precizarea ca rnornentul testelor obtinerea diagrarnelor este din punct de vedere

rnomentul cheie al intregii exarninari ~i reprezinta

Conditii:

cu succes a intregului efort depus, pentru concluzia de sincer sau nesincer este

pe Tnregistrarile din diagrarne. Consecinta sa avern Tnregistrari ale rnodificarilor

reprezentative !?i clare.

este ca rnentiunile din capitolul anterior aplicate fara nicio abatere.

.. Aparatui sa fie calibrat ~i in perfecta stare de

.. Expertul trebuie sa se abtina de la orice fel de cornprornis ceea ce prive~te calitatea, in ambele sensuri de exprimare

literara si rnetodologica. forrnulata, in

exclusiv orala sau scrisa,

evaluarea profesionala a

care au fast facute cu privire ~i atitudinea subiectului nu au suport fara

inregistrate. Concluziile nu se bazeaza pe comportarnent Reactiile nu trebuie sa fie "cautate" ca sa ne sustinem observatiile anterioare.

nu exist.a reactii, exarninatorul trebuie sa se abtina unor concluzii certe ~i trebuie sa refaca 91

92

"traseul parcurs", sa analizeze cu calm tot ceea ce s-a facut sa fie pregatit sa reia ciclul metodologic fara resentimente fara prejudecati.

Acuratetea inregistrarilor = Acuratetea Concluziilor

Facem aceste precizari din respect examinata, fata de beneficiar indiferent

sau juridica, fata de mentorii no~tri,

persoana persoana

de exigentele fata de viitorul acestei profesii ~i nu

fata de noi, e.xpertii, avand In vedere ca riscurile orice gre§eala este folosita ca punct de plecare sub semnul Tndoielii a validitatii metodei.

rand ~i

punerea

Mentionam ca prezentarea unor tipologii de teste, a§a cum sunt ele descrise continuare, nu face trimitere la ordinea lor de aplicare metodologica sau cronologica. Nu ne propunem acest lucru, avand in vedere ca fiecare baterie de teste are drept suport o filozofie proprie imolicit o de aplicare specifica.

Nota: Avand in vedere ca aparatele computerizate, prin program, au o suita de facilitati preformatate 'i automatizate, lucrurile fiind mult simplificate, vom pune accent in prezentarile ulterioare pe marcajele manuale necesare la tehnica clasica, poligraful electromecanic. Pentru poligraful computerizat trebuie sa fie respectate indicatiile furnizate de producator prin manualul de utmzare, acestea fiind suficiente.

Suntem in momentul in care subiectul este scaunul de examinare §i aparatul pornit.

Dupa terminarea tuturor reglajelor de sensibilitate ~i aliniere (pozitionarea liniei de baza) a traseelor, a~a cum s-a aratat in capitolu! anterior, examinatorul se va resa

nou persoanei: "Daca spui adevarul, aparatul ova arata; daca nu, ova arata Tn aceea~i masura, totul depinde de tine,

de cum vei considera sa raspunzi". Va fi apoi uite drept inainte, sa nu mi§te corpul, bratele, ~i sa raspunda la toate intrebarile prin "Da" sau ~ Subiectul este anuntat testul Tncepe prin formula

"INCEPEM TESTUL" §i este introdus aer man~onul de tensiune. Se mai fqc mici ajustari ~i reglaje, dupa care sunt citite intrebarile din chestionar in forma prezentate subiectului. Reamintim ca neutru, fara inflexiuni sublinieri. lntrebarile se succed un interval nu mai mic de 15 secunde si de mare de 25-30 secunde. Pot fi utilizate departajare Yntre lntrebari, dar acestea

Dupa fiecare intrebare comunicata diagrama numarul corespondent cu de intrebari. De asemenea, In momentul furnizeaza raspunsul, examinatorul va cat mai exact posibil, un semn plus (+) sau va indica raspunsurile de ,,DA" §i de ,,NU". intarziere in raspuns, va ft plasat In acel respectiv individul i§i drege glasul, tu§e$te sau se mi$ca, un marcaj distinctiv va fi realizat pe grafic, diuoa cum este prezentat in urmatoarele doua figuri (pag.

Sunt vizibile modificarile majore pe care provoaca mi$carea unui membru (in acest exemplu, mana) sau tusea.

In cazul utilizarii poligrafului computeri2:at marcajele corespunzatoare lnceputului ~i raspunsurilor subiectului la intrebari, artefactelor etc. se

mai simplu, prin apasarea unor taste aparatele computerizate timpul alocat

este setat din program ~i dupa expirarea afi~ata o noua intrebare. Trebuie sa fie programului, pentru ca prin gre~eala sau din alte tipuri de teste sa nu existe o alta setare precizate. La poligraful clasic, expertul

.._, LAFAYETTE INSTRUMENT CO .. f!\IC. Cl':

IUL rurnnwr fl al subiectului f;i un raspuns intarziat {Rf) cu 7..S secunde. ·11u. po ttil! ·a .oo.. urn 11.nt 1u:111; 1ur:H:r u L • · 1.u · .11 · u1i. :ifn .. n ru 111.r .rr•1111 1unn1

intarziat (Ri) cu 17-18 secunde, in zona intrebarii marcate cu cifra 5.

96

acest aspect In functie de caroiajul existent pe hartie care are o diviziune verticala la fiecare 5 secunde. Aici este bine de retinut ca functionarea mecanismului de tractare a hartiei trebuie sa functioneze corect ca sa existe concordanta intre

' ' durata i;;i valoarea semnalului lnregistrat, fiind afectata atat amplitudinea semnalului, care va fi Ynregistrat cu valori mai mari (la viteze mai mici) sau mai mici (la viteze mai mari), cat

frecventa (perioada), de aceasta data lnsa lntr-un raport direct propof1ional. Fluctuatiile de viteza ale meca de tractare /lnregistrare reprezinta un motiv lntemeiat (obligatoriu) de oprire a testarii. Cazurile sunt extrem de rare pentn. .. ca tehnologia este fiabila. De exemplu, expertul G. , in 12 ani de activitate, s-a confruntat o singura data cu ace as ta situatie.

Dupa ce au fast adresate toate intrebarile din chestionar, se anunta subiectul, prin formula "TESTUL S-A TERMINAT", ca testul a luat sfar~it, se elibereaza aerul din man!?onul de tensiune, subiectul este anuntat ca trebuie sa nu se mi~te Inca cateva secunde pana cand este oprit aparatul se opresc rand pe rand, prin reducerea sensibilitatii zero, lnregistrarile corespunzatoare fiecarui parametru. Subiectul va fi instruit Inca de la inceput asupra acestui ultim aspect, explicatia fiind aceea ca dupa anuntarea 1ncheierii testului, subiectul intr-un gest firesc, unul eliberator, Tncepe sa se mi~te (sunt situatii cand lncearca sa se ridice), cu senzorii

conectati l?i astfel de mil?cari bru~te pot conduce la deteriorarea acestora.

Procedura se reia pentru fiecare test nou aplicat, fara alte diferentieri. Toate testele administrate vor fi consemnate ordinea lor cronologica pe Declaratia de consimtamant examinare In rubrica alocata.

final, dupa aplicarea bateriei de teste, diagramele sunt prezentate subiectului pentru a fi semnate

sfar~itul fiecareia ~i contrasemnate de expert. moment procedura este lncheiata ~i se poate trece

urmatoare, evaluarea diagramelor ~i formularea concluziilor. Examinarea se considera finalizata numa1i dupa ce au

fost aplicate toate testele necesare l}i testele sunt valide, respectiv contin suficiente elemente de comparatie care sa permita formularea unei concluzii de certitudine.

TIPURI DE TESTE

Conform definitiei din DEX prin test, sensuri, se intelege proba in psihologiE~, pedagogie pentru a examina unele aptitudini fizice sau psihice ale unei persoane; mijloc fizic sau chimic de recunoa~tere masurare a unui fenomen, proces biologic etc. ln mod uzual, prin efectuarea unui test fiecare dintre noi se raporteaza o evaluare, un examen §ii ne capacitam In mod firesc atentia la promovarea lui, "trecerea" lui cu succes. fn engleza expresia este ,,to pass the examination". dintre a avut de sustinut mai multe teste pe parcur:sul dezvoltarii ~i devenirii noastre. Viata Tnsa~i e un test, mai precis un parca nesfar~it de teste, ale capacitatii noastrei de adaptare, depa~ire l?i autodepa~ire etc. in orice situatie~ acest fel exista un examinator, o persoana care te evalueaza ~i o proba sau mai multe de sustinut. Prin natura experientelor anterioare am lnvatat sa "traim" In acest fel ne-am cu acest mod de departajare ~i separare multe persoane, a ceva de altceva (situatii sarcini diferite). Cand am mentionat ca ne·-am facem trimitere la sensul larg, comun al realitate mai degraba acceptam curentul formal impus de norma sociala. fn intimitatea proceselor noastre mentale, forul nostru interior, lucrurile sunt exprimate mult mai radical decat o facern In public in etichetarea acestei necesitati de testare. lnvariabil, aceasta situatie creeaza un disconfort psihic pentru ca nativ nu ne place sa fim verificati. fn ceea ce prive~te aplicarea testelor de evaluare psihologica, exista

un rnvel suoenor de st1mu1are a , o provocare dictata in raport cu

interna intre Eu §i Supra Eu, intre ceea ce sa fii, spre deosebire de evaluarile clasice

(examene de incadrare, de promovare etc.) in care competitorul, oponentul tau este o alta persoana. Ai la ce sa te raportezi ai pe cine sa dai vina in caz de insucces.

testelor psihologice exista doua preocupari majore din tot atatea perspective, cea de imagine - examinatorul la sfar~it va cunoal?te despre tine laturi, fatete ale personalitatii care pana curand iti erau accesibile numai tie ~i cea de a doua, de repercusiuni - rezultatul testului va fi accesibil ~i altar persoane, chiar daca numai unui cerc extrem de restrans prin restrictiile metodologice, va ft obiect de dezbatere al unor

~i nepromovarea testului va reprezenta dimensiunea unei incapacitaWinalbilitati.

Mergand ma1i departe, toata aceasta nelini~te se amplifica cazul testelor poligraf pentru ca palierul evaluat, eel al moralitatii, este unul dintrE~ cele mai sensibile. Problema nu o reprezinta denaturarea adevarului, minciuna in sine (fiecare dintre noi a mintit in viata) sau cornportamentul simulat (de cate ori nu am avut abordari te~atrale), posibilitatea demonstrarii, evidentierii ei este tulburatoare creeaza disconfortul psihic. Cine mai Qne minte de cate ,~t? Cu siguranta insa ne amintim de minciunile care au fast desco · , 4 t urmari, au fast insotft;;ere-repercusiuni/ expresii dezaprobatoare, restrictiiJchiar corectii fizice. /

Tinahd cont de toate aefeste aspecte, trebuie sa avem in vedere ca persoana examinata poate fi:

• o neimplicata, in care exarninarea cu minciuni imbraca ca prima forma teama de

nou, de necunoscut l,?i teama de o eventuala eroare, care plasa intr-o postura neplacuta;

• o implicate sau chiar autorul, a carei preocupare o va reprezenta tea ma de repercusiuni.

realizat

persoana examinata de rise, precum

trebuie sa se introduca cu cartona~e. El poate fi

uzual este utilizat

a~a cum ii vom

'J'ESTUL CU CARTON~E

verificare a reactivitatii

este setul de cartona~e care obiect al examinarii

cu rnve1 de instruire extrem de scazut, analfabete, ~i pentru aceste situatii este indicat ca fiecare examinator sa fie pregatit cu un set de cartona~e cu figurL Figurile alese nu au alta semnificatie decat ca sunt uzuale u~or de exprimat. Pot fi folosite orice alte figuri, eel prezentat avand doar valoare de exemplu.

se folose~te unset de ~apte cartona!i'e. pentru ca testul sa nu fie prea lung, avand in vedere ca urmeaza

teste (1 2 lntrebari fiecare) care vizeaza cauza

reala.

-. ,/ Ill. -~· .')

cu numere Cartona9e cu figuri 99

00

Care este scopul acestui test?

Avem In vedere trei aspecte: 1. Acomodarea persoanei examinate cu modalitatea

practica de efectuare a unui test. Se parcurg astfel toate etapele precizate anterior, se verifica instructajul a fost clar ~i mai ales daca persoana le-a Este un fel de repetitie pentru testele reale, privitoare la cauza obiect al solicitarii. Se atenueaza (lnlatura) temerile celor timizi, sceptici, referitoare la aparat (una dintre cele mai frecvente fiind aceea daca vreunul dintre curenteaza) §i examinare prin puterea exempluiui. are ocazia sa constate ca explicatiile oferite sunt pertinente §i aplicatia se deruleaza a~a cum a fost prezentata. Subiectul l~i ofera singur raspuns la lntrebari nerostite sau va pune lntrebari, In pauza dintre teste, asupra unor aspecte pe care examinatorul nu le-a intuit. Pentru subiectul sincer este momentul in care bariera nelncrederil este dizolvata.

Reprezinta modul concret de verificare a prezentei reactivitatii subiectului cu impact la nivel de decizie in ceea ce prive~te continuarea testelor, dupa cum vom vedea ulterior. Ofera o prima imagine asupra starii psihofiziologi a subiectului, vor fi evidentiate normalitatea sau starea de nelini~te, dincolo de ceea ce se poate declara subiectul. Pot fi observate afectiuni respirator, cardiovascular, baza carora asupra continuarii aplicarii celorlalte teste. Ofera validarii valorilor alese pentru sensibilitatea fiecarui senzor In parte ~i implicit ofera posibilitatea aj

a stabilirii unor valori mult mai apropiate Se constituie ca o metoda de stimulare

apatici, dezinteresa\i, persoanele cu o afectiva, introvertiti etc. Aceasta "joaca" cu numere atractiva, interesanta, uneori chiar ca o competitie

numarul sau nu?), oricum releva o fa\eta formala a celebrului detector de

Cum se aplica?

Examinatorul Ii va spune subiectului: ,,Urmeaza acum un test fara nicio miza, un test cu cartona§e", arata ~apte cartona~e diferit numerotate, asa&..Ci jos, ~i-i va cere sa aleaga unul, sa se uite i!napoi In grup fara sa-i spuna numaruL trebui sa se asigure ca persoana s-a uitat la

Dupa ce alegerea este facuta, examinatorui va la amestecarea cartona§elor ~i-1 va raspunda negativ .,NU" la orice intrebare pe cartona~e. chiar §i atunci cand este cartona~ului pe care I-a ales.

Se lncepe testul cu parcurgerea pregatitoare descrise anterior. in timpul testului, striga fiecare cartonai;; ca parte a numarul. ..

Testul cu cartona~e este efectuat despre caz, cu singura deosebire ca intervalul fiecarei intrebari va fi de 15 secunde, nontri

test lung. La lnceput, unii dintre experti au utilizat

nu mere de la 1 la 10 §i le prezentau subiectului crescatoare. S-a constatat ca acest mod are un deoarece cunoscand ordinea, aparea o reactivitate de expectanta. de a§teptare a lntrebarii cu numarul ales. Ulterior, s-a realizat un set cu numere anterior. Ele pot fl schimbate si nu au alta de exemplu.

Tn continuare va fl prezentata o diagrama categorie, care pentru expertul Gabriel Tiru are o

10

cu anul 1992, un test

cu numere.

CE DECIZII SE POT LUA iN URMA EF'ECfUARII ACESTUI TEST?

Avem urmatoarele variante in discutie : 1. Testul este valid, subiectul a urmat toate instructiunile,

este reactiv. respectiv sunt modificari ale traseelor din al amplitudinii ~i frecventei semnalului

- se continua examinarea prin aplicarea celorlate conform metodologiei.

Testul este valid, subiectul este reactiv, dar s-a mi~cat - se reia instructajul privind necesitatea

respectarii acestei cerin\e, subliniind ca mi~carile repetate provoaca di:storsionarea lnregistrarilor :;>i nu conduc la altceva imposibilitatea formularii unor concluzii certe, in final! fiind necesara o reexaminare. Acest element, respectiv timpul consumat cu o revenire la o noua testare, este de regula mobilizator pentru subiec\ii sinceri, care se conformeaza: ofera garan\ii ca au in\eles ~i vor face posibilul nu mai faca nicio mi§care. Subiec\ii nesinceri promit ~i vor sta "nemi~cati" ~i uneori chiar o fac, dar nu inainte a strecura In conversatie ca ei "nu s-au mi~cat §i

ca poate are aparatul ceva" - dupa clarificarile de rigoare se poate continua examinarea. ·

E~ste valid, subiectul este reactiv, a urmat toate instructiunile, lnsa sunt prezente aritmii sau alte afectiuni cardiovasculare - se reia discutia cu subiectul privind starea de sanatate fara a se insista pentru a nu crea panica - se recomanda oprirea testarii cu recomandarea sa se prezinte

12 la medic revina cu un diagnostic ca este apt medical.

f.)

! 0 u

ffi lii i !;; !

-en a cu

>CU Cl> cu

.SI? m cu .::: 0

103

i

4. Test invalid, subiectul areactiv, nu este prezent raspunsul psihoemo\ional (nu sunt prezente modificari ale traseelor la nici o lntrebare), iar subiectul a urmat toate celelalte instruc\iuni - daca starea generala a subiectului este una apatica, anxioasa, fara tonus, examinarea se intrerupe, se cauta prin discu\ii identificarea cauzei/cauzelor §i se reprogrameaza; daca starea subiectului este normala, se continua examinarea cu un prim test din seria testeior reale (despre cauza) §i daca nici acesta nu este valid, nu exista reactivitate, se opre~te examinarea ~i se reprogrameaza o data ulterioara.

Se poate prezenta subiectului aceasta diagrama?

Diagrama de la testul cu cartona§e poate fi prezentata subiectului imediat dupa testare, spre deosebire de celelalte diagrame obtinute din cazul real, care nu vor fi aratate decat la final, dupa ce s-a incheiat examinarea ~i exista o concluzie formulata.

Prezentarea acestei diagrame nu presupune ~1 o dezbatere asupra ei, pot fi aratate reactiile inregistrate (de obicei curiozitatea subiectului este mare) In care modificarile sunt suficient de ample, pentru a fi U§>or decelabile cu ochiul liber al unui nespecialist, a§a cum este subiectul, zonele unde s-a mi~cat, pentru a sublinia impactul nefast al acestora.

Daca nu sunt probleme majore, a~a cum au mentionate anterior, subiectul trebuie sa fie incurajat a se mobiliza In pastrarea aceleial?i atitudini cooperante.

Se comunica, dupa acest test, parerea expertului privind numarul ales?

Desigur ca rezultatul testului se comunica, respectiv numarul unde subiectul a lnregistrat reactiile cele

pregnante, dar numai tn conditiile rn care exista certitudinea evaluarii corecte.

Trebuie precizat aici 9i este de retinut ca nu acesta este scopul In sine al acestui test, de a "ghici" ce numar §i-a ales subiectul. Faptul ca subiectul este instruit sa aleaga un cartona~ §i sunt construite intrebari cu privire h:. numerele prezente pe cartona~e. nu are alta explicatie dee.at aceea ca subiectul trebuie sa fie lntrebat ceva ca sa existe1 o simulare apropiata testelor reale. Daca nu vrem sa folosim varianta cu numere, o folosim pe cea cu imagini sau cu lunile anului etc. Este adevarat ca acest lucru suscita interesul exista tendinta "pariului" nedeclarat §>i al competitiei psihologice, dar nu se recomanda acest lucru. Statistica reizultata d practica ne indica ca pentru aprox. 90% din ales este evidentiat clar !?i cert In diagrame, dar exista l?i situatii cand reactiile de departajare intre numeffe nu atat de evidente, din motive lesne de apreciat Alegerea unui numar ~i raspunsul negativ dat de subiect nu constituie neaparat un conflict mental care sa conduca la diferente substantiale lntre intrebari ~i implicit la lnregistrarea unor reactii U!?Or diferentiabile. De aceea, relevant pentru aplicarea acestui test este existenta modificarilor, expresie a mobilitatii mentale, a unei preocupari a subiectului, a acest test !.?i nu neaparat numarul identificat Prezenta reactivitatii ln sine la un test fara miza, lipsit de conotatii !?i implicatii socio-juridice, creeaza certitudinea nostru va fi cu atat mai reactiv la testela In care balanta moraHtatea

Aprecierea noastra este aceea ca trebuie multa prudenta In aceasta situatie, pentru expertul a identificat ~i indicat numarul corect, subiectul se a§>teapta la acest lucru, este doar confirmarea expectantei, dar daca expertul gre~e~te, subiectul va avea o dilema in credibilitatea metodei ~i a expertului'~i va fi greu, daca nu sa se refaca terenul pierdut

105

care apara in timpul acestui test?

problemele cele mai frecvente o reprezinta a;;a, cum s-a precizat, mi!jcarile, rezolvarea fiind prezentata anterior.

O alta mai rara, este aceea cand subiectul raspunde la intrebare Tnainte sa o termine expertul de formulat, cunoscuta sub expresia de raspuns anticipat. Aceasta constituie a problema care trebuie sa fie corectata imediat, printr-o discutie dupa acest test. Daca discutia nu este suficienta convingatoare, una dintre modalitatile de rezolvare este aplicarea testuiui mut "silence test", in· care subiectul este instruit sa nu raspunda la nicio intrebare. Aceasta solutie! ridica insa alte probleme in testele reale.

alta ipos1taza este aceea in care subiectul pune la indoiala scopul testului, acela de acomodare, §i prezinta situatia test ca fiind una de prestidigitatie, mai apropiata iluzionismului decat ~tiintei. Este recomandata cu atat mai mult remuntarea la o "demonstratie" de identificare a

~i abandonarea cartona§elor, subiectul aleaga in gand o cifra de la 1 la 7 sau de

11 la 1 o scrie pe o bucata hartie §i sa o puna in buzunarul propriu. Mai departe se parcurge procedura a§a cum a fost ea descrisa.

Problema cea mai delicata o reprezinta insa persoanele cu un nivel de cultura minimal din cauza orizontului comportamenh~I. atitudinal de relationare restrans, comunicarea fiind greoaie, searbada. Trebuie mult tact §i rabdare in aceste situatii pentru a realiza o buna comunicare cu subiectul. astfel de~ persoana aproba aproape in totalitate explicatiile expertului, sugerand permanent ca a inteles con~tientizeaza necesitatea respectarii pa~ilor procedurali, pentru ca ulterior sa nu aplice nimic sau aproape

sa predici fn pustiu. O alta atitudine la este aceea Tn care se executa mecanic,

o rigiditate pentru intregul retete pentru astfel

rabdarea sunt

TESTE SUPLIMENTARE

testelor sup!imentare preze.ntate. pontinuare__ sunt corespunzatoarer;;;etoaer·"Jahn Rei~ f re~}~) Du pa insa§i denumirea categ.onefln--care­incadrate, suplimentare, ele se aplica numai dupa q baterie. ini\iala de te§.te, proiectata de aceea§i autori §i sunt evaluate ~rm ·mii0da dIDiea.

Ele pot fi aplicate ca o extensie a primelor teste sau, daca acestea nu ofera date concludente, din perspective diferite a'rihYJt~sugiectului sau cauz_:~ce:_~~ ..

\ estul de intrebari amesleCale {Combinate) _yonsta modificarea numaru w e or · at--mtreo1~rrilor- in cadrul chestionarului dupa reguli metodologice, astfel Tncat sa se verifice daca indiferent de pozitia intrebarii in chestionar reactivitatea subiectului ramane aceea~i. in aplicatiile practice s-a observat, un fenomen firesc dealtfel, reactivitatea subiectului se modifica pe parcursul testelor IQ_ sensul elst. deyiD mai clare, su.nt mai u~or decelabile,

, da~ t>i cu o am litudine rT!~i sca.bubl.AcesTTiltim aspect nu \ corlst1 uie un impediment in interpretarea reactiilor.

Se mai aplica cu succes subiectilor care raspund anticipat la intrebari sau care raspund cu intarziere, cei inconsecventi

raspunsurile furnizate, care au provocat prin mi§carile lor distorsiuni traseelor care conduc implicit la imposibilitatea interpretarii lor. Expertul este eel care stabile~te oportunitatea aplicarii lui In functie de situatia concreta.

Tn consecinta. pentru mai multa siguranta se aplica

107

Testul de ,.da". Tn cazuri!e in care testul de combinate nu evidenliaza In mod corespunzator sinceritatea sau nesinceritatea ori subiectul a raspuns afirmativ apoi negativ la unele categorii de intrebari, acestuia i se va administra un test de ,,da", ca ~i ultim test din examinarii. Testul de ,,da" este efectuat individului de a raspunde afirmativ la toate intrebarile ce i se vor pune, inclusiv cele apartinand problemei in cercetare. Ca ~i format de administrare al acestui test se folose§te (arhitectura) ordinea intrebarilor din primul

Exista un singur impediment in aplicarea acestui §i anume acceptul subiectului. In primul rand, subiectul este surprins de o asemenea solicitare, avand in vedere impartialitatea exprimata ~i demonstrata atat in discutia pre­test cat §i pe parcursul testelor anterioare in care a raspuns dupa cum a considerat necesar. Urmeaza o schimbare de atitudine, in care persoana devine circumspecta spunand "Ce faceti? ... vreti sa ma faceti sa recunosc ... ma inregistrati ca apoi sa spuneti ca am recunoscut?". Daca expertul este suficient de explicit ~i convingator, persoana sfar~e~te a participa la acest test Dincolo de explicatii, sugestiv edificator pentru subiect este faptul ca examinatorul va nota pe chestionarul de examinare ca acest test a fost seria de teste administrate, ca i s-a solicitat persoanei sa raspunda afirmativ §i nu a fost initiativa subiectului. Exista situatii cand subiectii neincrezatori refuza acest test.

Scopul acestui test este acela de a verifica reactivitatea subiectului la pronuntarea unui raspuns afirmativ fata de "recunoa~terea" unei asemenea fapte. Teoretic se a~teapta o reactivitate in oglinda fata de celelalte teste, in care se

\ raspunde prin negatie. \

l, Testul complex de culpabilitate se

ersoanelor suspecte sau inculpate pentru r·o~·-' fapte similare sau nu ca gen de infractiune

cu precadere mult de doua

obligatoriu (du pa

parerea noastra) infractorilor recidivi~ti, condamnap pentru o fapta similara cu cea cercetata in prezent Scopul e~ste acela de a verifica daca nu exista o interferenta psihoreactiva intre fapta demonstrata §i cea cercetata, daca exista o distinctie evidenta creata de o reactie specifics subiectului.

Reexaminarea. Este planificata ~i are loc in toate situatiile mentionate anterior, dar in special cand nu s-a un diagnostic precis, cand persoana a testare sau este suspectata a luat memcameme, ca urmare a reactivitatii confuze, atipice, observate in diagrame.

caz concret de o astfel de situatie va fl prezentat ulterior finalul acestei carti. Pana sa dezbatem procedura reexaminarii, un prim aspect

11 reprezinta termenul la care planificam aceasta activitate, timpul minim recomandat. Teoretic este bine s - ~tuam reexaminarea subiectului mai devreme 2- sap1tam~. Este o perioada de timp binevenita pentru subiec ul n strtfT1ecesara reftexiei, introspectiei, con§tientizarii demersului metodologic al examinarii, suficienta pentru stingerea ecoului in cercul de prieteni ~i al familiei privind prezenta la examinare. Persoana se acomodeaza cu noua situalie, cea de banuit/suspect Este, de asemenea, o perioada de timp benefica solicitantului

aminarii, beneficiarului, In sensul ca pot sa apara elemente 'noilaare sa nu mai justifice reexaminarea sau cane permita iefrebari m11lt_rn_ai perti!.'er.:iie.i.~ Jn~L ~orn;rete (reinuntarea cele anterioare partial sau in corpore) ori cazul gase~te rezolvarea intr-o maniera neluata in calcul (inexistenta infractiunii, stingerea conftictului, inlaturarea pericolului, recuperarea bunului etc.). Facem aceasta precizare pentru

de obicei exista o anumita precipitare, q dorinta fireasca de rezolvare urgenta a cazuluiire ca este vorba de institu\iile de aplicare a legii, fie de solicitarea unei companii private catre un laborator particular, unde patronul sa clarifice ~i sa tran~eze

10!

. . uneori termen nu e posibil de ~ fi'* pentru 1exista un termen imperativ PE9~~ffil mai redus, (.!I~ pentru persoana urmeaza sa piece di~ra In baza unui ahgajament sau contract anterior stabilit/fiVpentru ca apar complicatii financiare, juridice fata de terti ('C"azul societatilor de asigura~i) et ·· orice caz, se recomanda o perioada de de mini -5 zile g na la reexaminare.

Rare · . aminarea se face ~ solicitarea subiectului sau a partilor.

de solicitare a procedurii de reexaminare, aparte fata situatiile precizate anterior, a fost ~i atunci cand exista o concluzie de certitudine. Acest lucru s-a derulat

cand Tn cazul unui omor intra-conjugal, banuit o data ia solicitarea ofiterului de

politie, a doua oara la solicitarea parchetului, a treia oara tot solicitarea parchetului (la solicitarea unui nou procurer) ~i

a patra oara solicitarea instantei de judecata. Juridic este vorba de o noua examinare, toate acestea in decurs de doi ani §i jumata1te. Tn toate examinarile s-au formulat concluzii

nesinceritate a subiectului ~i in final s-a aflat ca a fost condamnat definitiv. D~J:etiout este faptul ca la fiec~re exami!lare, mod constant.._SYQi~QtuLinregistra reactii, de parca f~~·a~rfipetrecu{J~

--rrltimpul discutiei privind pregatirile de reexaminare este sa se observe atent comportarea generala a persoanei

comentariile lui. Experienta a demonstrat ca comentariile unei persoane sincere difera de

,,,.,J};;;._ .. ""-"~~"""':~~.,~

acelea~aTf:funerpersoa incere. t Persoanelc:~ care au ceva de ascun par Yn general mai

grabite in a parasi laboratorul, vo prima scuze adresate examinatorului pentru a-i fi cauzat "atata bataie de cap" ..

sincere ezita de obicei sa piece: ei par sa prefere sa persevereze pana sunt lamuriti cu privire la rezultatele

se poate chiar oferi sa fie supus unui nou test sau este indi9n§t,, ca pus speranta Tntr-un

care nu Ii Experienta a demonstrat ca persoanele sincere l!?I vor

aproape 1ntotdeauna consimtamantul anterior de a fi reexaminat€;\"-§i1) numai rareori vor ui!a sa-~i respecte

reexaminare. In situatia celor ace~tia sunt tentati sa nege consimtamantul

anterior reexaminare sau chiar refuza sa se prezinte cu o scuza oarecare pentru a-9i motiva decizia"f

de comportament caract§flslikidJ:.tblizilor nesinceri tentativele pe care le fac de c.1nfluenta examii"iatcici'.!!]>rin

alte persoane. Ace§tia pot 1ncerca ~rpu~i sa ia contact cu-~xaminatorul §i sa-i vorbeasca despre comportarile ~u~ sa 11 convinga ca este ~. victifr!~ a conjuncturii sau ca patronul dore:;;te sa se razbune pe el etc.

intervalul dintre examinarea initiala 9i reexaminarea programata pot avea loc consultari ale individului cu diverse persoane, care ii pot sfatulsa*spuna adevarul ori i~i poate

un examen de con§tiinta. hotarandu-se sa spuna adevarul. Atunci cand se intampla acest lucru, individul

recunoa9te minciuna de indata ce sose§te pentru reexaminare (daca nu a facut-o deja ta·ta de politie sau fata superiorului de la locul de munca).

in aceea§i masura, persoana se poate documenta privind tehn~af §i cand va reveni pentru

reexaminare va invocaexceptii. pubiectii sinceri, de regula, adopta o pozitie cooperanta dl:'§ la inceput pana la sfar!?it,

interesati in clarificarea tuturor aspectelor.

Procedura reexaminarii. cu o scurta discutie, in care examinatorul

' se informeaza asupra starii subiectului, daca au intervenit de la ultima testare, ~i verifica daca sunt indeplinite

toate celelalte conditii ca !?i Tn cazul primei examinari. realizeaza un nou chestionar de examinare sau se

situatie $i de rezultatele 111

112

discutiei cu beneficiarul. Recomandam utilizarea unui alt format de examinare decat eel precedent, daca este posibil, mai ales daca obiectivele testarii raman neschimbate.

Se reia procedura de anuntare a Yntrebarilor, chiar daca sunt neschimbate, ~i se lntocme~te o acord la examinare, conform celor precizate anterior, cu toti pa~ii procedurali descri!?i.

Examinatorul va proceda la administrarea unui test cu cartona~e. similar celui din cursul examinarii initiale, sau va alege un altul In functie de situatie ~i de atitudinea subiectului, deschisa, participativa sau evaziva, de eschiva, enigmatica.

_QyQ@ o. scurta pauza (5 mirn 1te). examinatorul va trece la aplicarea testelor reale stabilite peotru aceasta examinare. ----1nacesfmoment examinatorul poate dispune de suficiente Ynregistrari pentru un diagnostic.

Principalele ca identificate de noi care conduc 0 diagnosticare re~ita unt: ~ Starea de sana ate a subiectului - afectiuni nedeclarate sau necunoscute de subiect, a caror 'lnregistrare grafica interfereaza cu reacticvitatea normala a subiectului;

-:::,.. Formularea gre~ita a lntrebarilor in cadrul chestionarului - deficiente metodologice sau sfidarea limitelor de aplicabilitate; --f" Evaluarea diagramelor - lipsa de experienta, lacune pregatirea profesionala sau hazardul de dragul succesului.

Dupa cum lesne se poate observa atat din cele prezentate pe pEaur~apitole, cat ~i din cele subliniate final, roarea uma~ reprezinta principalul factor al unei examin · atate.

EVALUAREA DIAGRAMELOR STAREA DE NORMALITJ\.TE -

REACTII CARACTERISTICE '

COMPORTAMENTULUI Sll\1ULAT

Pentru formularea unei concluzii de concordanta cu realitatea obiectiva trebuie sa lntelegem 'intai care sunt mecanismele psihoafective care determina comportamentul simulat, apoi normalitatea ca stare a homeostaziei, care sunt modificarile fiziologice care apar asociate conduitei simulate, pentru ca In final sa decelam In exprimarea lor grafica reactiile semnificative procesul de evaluare (interpretare) a diagramelor.

Tntelegerea omului lnseamna sa recunoa~?tem ca prin Tnzestrare nativa ~i prin valorificarea sau nevalorificarea poten\elor educationale, fiecare individ ari~ rezistente diferite fata de tentatii. Trebuie sa cunoa~tem ~i sa recunoa~tem ca exista limite individuale In privinta rezistentei fata de bariere, fie ele morale sau legale. Tntelegerea omului inseamna cunoa~terea faptului ca la omul atitudinile sociale in genere sunt reversibile.

Comportamentul reprezinta ansamblul reactiilor adaptative adoptate de o persoana ca raspuns la stimum ambientali, proveniti din mediul inconjurator ,1 care sunt obiectiv-observabi Ii.

in sens larg, reprezinta reactia totala a care el raspunde la o situatie concreta, in funcpe de st1mu1an1e 1

ale directie semnificativa.

comportamentului uman s-au intensificat perspectiva "variabilelor" intermediare Tntre S

, acestea fiind sistemul neuroendocrin (structurile cognitive).

Stabilirea corespondentelor dintre neurochimic (neurofiziologic) comportamental este esen\jala pentru intelegerea "'nrtamentului. 1 Rela\jile dintre fenomenele neurofiziologice

ificarile oomportamentale sunt deosebit de complexe ~i au diferite forme, la simpla variatie concomitenta la cauzalitate !?i interdeterminan::. Aceste relatii sunt mediate

.. variatia concomitenta -- nivel scazut al dopaminelor

0

intotdeauna po ate

noreprinefrina) corelate pozitiv cu un tip depresiv sau "evitarea senzatiilor";

cauzalitate prin varierea nivelului hormonal, influenta nu numai mecanismele efectoare,

receptoare ale stimulilor din mediu; covariabilelor neurochimic-comportamental,

modificare hormonala A nu induce a1ceea~i modificare comportamentului B, se cu alte modificari comportamentale (C,D, ... ). 2

p1arsonala marcata de expunerea repetata la ridicate conduce la modificarea sensibila

comportamental la o stimulare hormonala. neurofiziologice 9i cele comportamentale mai multe ori un mecanism de mediere.

poate fi de natura mentala. mentali cognitivi In dinamica comportamentului

contribuie explicarea comportamentului impreuna cu factorii neurochimici. serie de comportamente (segmente de

"Psihologia consonantista 9i cibernetica", Scrisul pag. 62.

, pag. 70

comportamentale) procesele cognitive care le subdivid.

o analiza componentiala, a comportamentului teoretic ~i practic.

Din punct de vedere teoretic: .. '!:lnaliza componentelor unui comportament, a

sau subrutinelor sale e reclamata de stabilirea corespondentelor cu procesele neurofiziologice ~i cognitive.

Din punct de vedere practic: • analiza comportamentului e reclamata de necesitati.

Unitatea de analiza pentru comportamentul uman este actiunea. Actiunea este transformarea realitatii de catre un subiecUgrup uman in conformitate cu un scop.

Comportamentul deviant, atipic, sunt notiuni psihologice cu ajutorul carora definim unele particularitati ale personalitatii delincventului. Aceste particularitati se manifesta

insu~i comportamentul deviant (infractional), act care analiza este rezultatul unui conflict aparut intre

individul neintegrat ~i colectivul din care face parte. pentru delincvent este faptul ca el solutioneaza

majore intr-o maniera contrara a~teptarilor socio­colectivului din care face parte. Elementul

cu ponderea sa specifica trebuie sa fie privit conditiilor concrete de viata ale individului, . .

obiectiv de factori de mediu sociali, fie factori cu caracter accidental, fie spontan (ocazional). Orice act este Tn

o components a unui comportament al unui individ care istoric determinate.3

comportament, mai ales in formele sale invariante, este inainte de toate un comportament social, Tn sensul ca se produce in func\ie de o seama de prescriptii sau norme care cadrul cultural in care se produce.

3 Bucure~ti, 1995, 115

16

Fata de sistemul de norme existent arealul social respectiv, individul uman poate avea un comportament conformist, deviantsau aberant. Nu o data comportamentul deviant este determinat de mici infirmitati de ordin ereditar care, traite subiectiv, ca un puternic sentiment de inferioritate, pot provoca fapte ~i atitudini antisociale. Totu~i. textura intima intre elementul ereditar

este de a~a natura incat exclude incercarea de a "biologiza" un fapt de ordin psiho·social cum este devianta. Chiar daca avem In vedere labilitatea ereditatii posibilitatea de mutatii in acest plan, ereditatea nu este masura in care sa putem controla celalalt mare element comportamentului uman !?i anume mediul. 4

Raportul dintre individ ~i mediile in care traie~te este de permanenta interactiune, in care individul pe de o parte este supus influentelor care se exercita asupra lui, iar pe de alta parte !?i el actioneaza asupra mediului influentand direct sau indirect, mai eficient sau mai putin eficient pe cei din sau. Mediul social luat in general (cultura sau subcultura data) ofera indivizilor idei, comportamente ~i deprinderi care devin caracteristice tipice ale acelora care traiesc in mediile respective.

Exista o subcultura de cartier care favorizeaza comportamentele deviante.

Dupa constatarile lui Eysenck, infractorii 1n marea majoritate se recruteaza din randurile extravertitilor a caror caracteristica fundamentala pe plan psihofiziologic este dificultatea de a fi conditionat cu alte cuvinte dificultatea de a fi educati ~i reeducatL

Extravertitul veritabil este un element socialbil, ii plac petrecerile, are multi prieteni, simte mereu nevoia se adresa cuiva. Cauta mereu senzationalul, e gata

4 Dragomirescu, op. cit, pag. 242

asume ri~curi, ac\ioneaza sub influenta momeintului este impulsiv. II caracterizeaza optimismul, agresivits1tea, w1urinta cu care i!?i pierde firea, lipsa de control asupra propriilor acte ~i vorbe. Jn aprecierea unor cazuri particulare e~ste nevoie sa studiem interac\iunea individ-mediu in perfecta cunostinta a particularitatilor celor doua elemente. 5

lnfractorii care au toate caracteristicile introvert~~ilor provin de obicei din familii viciate, a caror influenta se exercita cu atat mai u~or cu cat caracteristica principala a introvertitilor este tocmai u~urinta condi~onarii, marea "facilitate" de a-~i Tnsu~~i deprinderile rele, conceptiile imorale care domina mediul respeotiv.

lnfractorul provine din categoria celor greu conditionabili nu suficient conditionabili, de aceea el p•ercepe altfel

fenomenele din spatiul lui psihologic ~i reactiile lul antisociale vor fi conforme cu aceste perceptii. Spatiul psihologic uman,

fond, este un spatiu social. Oamenii cu care contact direct formeaza elementele cele ma.i importante ale acestui spatiu. Relatiile umane ale individului cu ceilalti oameni, relatii de atractie, respingere sau neutralitate determina ~i actiunea desfa~urata de un individ 6

Comportamentul uman format in decursul •nt'o .. .,.N

subiectului cu societatea sufera anumite YI influenteaza pe individ in bine sau rau, nivelul intelectual al acestuia precum ~i de scc>purile celor din jur, eel mai predominant fenomen de aciest gen este manipularea comportamentala. ·

Se intelege prin manipulare comportamentala influentarea subiectilor umani sa nu con~tientizeze discre~panta propriile scopuri ~i scopurile indepartate celor care influenteaza. Manipularea comportamentala se bazeaza pe conformare ~i supunere.

5 Constantin Gorgas, Dictionar enciclopedic de oslhiatrie. vol. Editura Medicala, Bucure~ti, 1989, pag. 500

6 Ion Mircea, Criminalistica, Editia a 11-a, Ed!itura Fundatiei "Chemarea", la~i. 1994, pag. 253 1~

8

§i 1mportanta imitatiei, care duce unor comportamente diferite ca model

soc1etate. lmitarea la om este selectiva ~i ierarhica, c•::mc-

111 ,..~ ne insu~im acele modele carora le ata~am

sau altul o anumita valoare. lmitam ceea ce .ne impresioneaza, ne fascineaza 9i atrage, nu o data in pofida nonvalorii sociale pe care modelul respectiv o ofera. lmitatia ca 9i manipularea comportamentala sunt forme de simulare mascate, dirijate §i insu§ite involuntar de individ, folosite interes oersm1al sau al grupului de aparenta.

de vedere psihologic, aspectul relational se manifesta in principiu in trei atitudini

psihosociale fundamentale: atitudinea fata de munca, atitudinea fa·ta de oameni ~i atitudinea fata de sine insa9i. Nu se poate intelege actul infractional fara intelegerea legaturii intime intre :situatia de moment §i personalitatea celui care

Zona

7

lndividul uman poate avea un comportament sau aberant 7

Moral

comportament

I moral

Zona de comportament conformist

II

de comportament deviant moral

Ill

de comportament care sunt m contllct cu legea, dar care totu9i se incadreaza normele morale existente. Tn acest cadran apare deviatia care subiectiv sau obiectiv are intr-un fel o acoperire morala.

in cadrul II se grupeaza acele forme de comportament care corespund prescrip\iilor legale 9i morale, astfel incat

se amplaseaza toate comportamentele conformiste. c) 1n cadrul Ill putem individualiza aceleforme de comportament

care sunt in conflict cu normele morale, dar raman neutre fata de normele legale. aceasta zona se grupeaza deviantii moral, care prezinta un interes marit pentru psihologi, deoarece

se recruteaza predelincventii. d) in cadranul IV se amplaseaza acele forme de

care se indeparteaza atat de normele legale, de morale, constituind zona de aberanta. Aceasta

zona apartine sferei de activitate medicala. lndiferent daca un comportament poate fi categorisit

deviantei legale sau socio-morale, esential ramane deviantei in sine, adica faptul comportamentului

fata de normele generale. Alaturi acest special om cunoa9tem existenta

inaparent sau ascuns, fata de care nu se manifesta in niciun fel. Atingem

fundamentala a comportamentului uman anume taptul ca in unele situatii omul este capabil sa

stimuleze o actiune, sa o disimuleze sau sa o amane.

pag. 159.

sau o disimulare perfecta nu este posibila ~i stranse intre manifestarile psihice cele

(greu de stapanit), descoperirea comportamentului uosibila pentru un observator avizat. 8

infractiuni de intentie implica intreaga , potentialul cognitiv l?i volitiv.

E, lnbau, Fred, E, "Truth ans deception the the Williams Wilkins Company Baltimore 1

119

120

Sub aspect psihologic, punerea in opera a proiectului infractional este precedata de procesul specific al conceptiei faptei penale, care cuprinde analiza posibilitatilor de actiune, evaluarea avantajelor §i dezavantajelor, a riscurilor actiunilor ilicite, a masurilor de impiedicare a identificarii. Evaluarea acestor elemente se poate finaliza fie prin renuntarea la proiecte ilicite, fie, dimpotriva, prin asumarea riscurilor ~i executarea proiectului infractional.

Procesele psihice care preced ~i inso\esc savar§irea infractiunii, precum ~i cele ulterioare acesteia sunt integrate con~tiintei infractorului sub forma unei structuri infractionale stabile, cu continut ~i lncarcatura afectiv­emotionala specifice ~i cu o proprietate fundamentala - PSIHOSENSIBILITATEA.

Structura lnformationala psihosensibila are in continutul sau patru etape (faze) psihologice care se diferentiaza intensitate §i se delimiteaza in timp.

a) Etapa primara insumeaza procesele psihice care se nasc ~i se consuma pana la decizia de a comite infractiunea proiectata. Aceasta etapa se caracterizeaza prin perceperea ~i prelucrarea de catre persoana a informatiilor declan~atoare de tendinte ~i motivatii antisociale, pe care se fundamenteaza op\iunea pentru mobilul comportamentului ilicit, adica deliberarea.

b) Etapa secundara cuprinde procesele psihice care au loc din momentul luarii deciziei infractionale pana la pregatirea materiala ~i savar~irea faptei. Aceasta etapa se caracterizeaza printr-un intens consum launtric, problematica psihologica fiind axata pe coeficientul de rise ~i. mai ales, pe miza pusa in joc.

rol deosebit In luarea deciziei infractionale II are functia de proiectie-anticipare, care genereaza campul reflexiei asupra consecin\elor in raport cu reu~ita sau nereu~ita, sentimentul satisfactiei coexistand cu trairea anxiozitatii, nesigurantei !?i indoieliL

Fiind intime :;>i deosebit de intense, toate aceste procese psihologice sunt caracterizate printr-un mare consum de energie nervoasa, manifestandu-se la unii infractori printr­un anumit grad de surescitare. In acest stadiu intentia infractionala primara prime~te un contur precis, generand reechilibrarea sferei afectiv-motivationale, primul plan trecand, de aceasta data, procesele reflexiv-volitive.

Etapei secundare Ii sunt specifice procesele analiza sinteza a datelor detinute ~i de structurare a pe

variante de actiune, din care se va alege varianta optima. Activitatile specifice etapei secundare se desfa~oara sub

forma reprezentarii mentale a unui plan de actiune privind mijloacele :;;i modalitatile de realizare a scopului, timpul de savar~ire a infractiunii, asigurarea rezultatelor acesteia, masurile de acoperire !?i sustragere de la raspundere ~i alte elemente necesare reu~itei.

Un rol deosebit in prelevarea !?i anticipa1rea mentala a finalitatii actiunilor proiectate II au stabilitatea antisociale ~i experienta din trecut a fiind componente esentiale ale potentialului

Odata definitivata hotararea de a comite imaginativ-prospectiva a acesteia este urmata materiale cu caracter pregatitor. Specificul actelor preparatorii consta In procurarea de instrumente ~i materiiale pentru actele de executare a infractiunii, contactareia culegerea de informatii despre victima(e), despre supravegherea obiectivului ~i studiul acestuia, recunoa~terea locului faptei, experimentarea privind patrunderea §i ie~irea de locul faptei, posibilitati de acoperire in caz de surprindere

Rezultanta comportamentului infractorului din actelor preparatorii poate fi fundamentarea in plan a hotararii a comite fapta prin realizarea conditiilor optime reu~itei fie desistarea amanarea, In a!?teptarea unor conditii ~i lmprejurari favorizante.

c) Etapa tertiara cuprinde procesele psihologice care insotesc savar~irea infractiunii (in faza tentativei si a

1:

2

In tirnpul comiterii infractiunii, agentu! stari emotionale deosebit de intense. Actele

care se deruleaza in campul infractiunii sunt §i neprevazutului, care genereaza

sentiment de precipitare §i teama. obiectele, fiintele sau fenomenele percepute

infr<0>.-.+..-.r in timpul comiterii faptei (instrumentele infractiunii, valorile care constituie

al infractiunii, victima (victimele), contextul al desfa§urarii activitatilor specifice etc.) in functie proprietatile lor fizico-· ' forma, marime, culoare, dispunere

rezi:stenta victimei etc.) determina trairi 9i reactii atat imperfectiunii simturilor, cat §i

surescitarii nE~rvoase in care aceasta se deruleaza. Teama de a nu fi descoperit, necesitatea de a gasi

solutii la situatii fapt neprevazute, trairea reala a riscului structurile emotionale §i precipita actiunile

unui autocontrol, caracteristic pentru un i;;i gandire in situatii normale, genereaza

cazul infractorilor care opereaza , din cauzele mentionate, infractorul

personale in campul faptei, uita obiecte­de urme sau uita sa §tearga anumite

renunta In cursul activitatii infractionale • . se accidenteaza

Etapa a patra cuprinde procesele psihologice care se produc dupa savar~irea infractiunii, In intentia sustragerii de

raspundere~a penala. caracteristic psihologiei infractorului dupa1

savar~irea faptei penale este efortul de a se sustrage identificarii, inculparii ~i pedepsei. Tn general, comportamentul agentului infractor In aceasta faza - postinfractionala - este

activitate psihica fiind dominata revista a celor petrecute.

TEORU CARE STAU LA BAZA DETECTIEI COMPORTAMENTULUI SIMULAT

care sta la baza reactiilor psihofiziologice a explicat prin intermediul a trei teorii (Davis, 1961 )'

Teoria raspunsului condifionat - sustine raspunsui fiziologic este consecinta unei activari emotionale

de un stimul conditionat. Cand un stimul asociat cu o emotie puternica, se va

amplu. Teoria este sustinuta ~i de parametrii fiziologici semnificatia itemilor subiect. Dar aceasta teorie nu explica de ce

detectarea comportamentului simulat are loc in conditii cu o motivatie scazuta ~i rnai putin amenintatoare.

Teoria conflictului- activarea simultana a doua conflictuale (motivatia de a minti

produce aroussalul fiziologic. (Luria, nu explica detectia In cazul .,Testului cu

pedepsei- frica de consecinte FOG) este cea care activeaza emotia.

Posibilitatea descoperirii infractiunii, precum ~i consecintele acestor fapte genereaza reactii emotionale ample,

ales In cazul infractorilor care au comis fapte grave.( V. I. $tefan, Carjan, 2003 • pag. 254 ',.

Teoria motivatiei (Gustafson & Orne, 1963, 1964) a reactiilor fiziologice la subiecti motivati

sa evite detectarea. Teoria prezumtiei de nevinovatie (Lykken, 1960,

1974) -sustine simularea va fi evidenta la intrebarea relevanta, deoarece subiectul e con~tient de vinovatia sa.

f) Teoria focalizarii atentiei (Waid & Orne, 1981) - raspunsul reflecta gradul de expectanta a stimulului.

dihotomizirii (Ben Shakhar, 1977; Lieblich & stimuli lmpartit in doua categorii 123

24

distincte: relevant ~i irelelevant. Subiectul se concentreaza doar pe unul dintre cele doua aspecte, ignorandu-se alte aspecte.

Materializarea grafica a conduitei simulate - Reactii psihofiziologice.

Modificarile traseelor grafice se vor de urmatoarele criterii:

• Amplitudinea ~i frecventa semnalului; • Durata; • Abateri de la linia de baza; • Complexitatea - lnsumarea a doua sau a

modificari sem·1ificativ caracteristice;

TIPURI DE MODIPICARI

Reactia galvanica a pielii GSR/GSG. semnificativa a raspunsului electrodermal este esentiala pentru o evaluare corespunzatoare a datelor lnregistrate de catre galvanometru, In instrumentele poligraf. Variatiile nivelului electrodermal sunt datorate cre~terilor In activitatea secretoare a glandelor sudoripare.

punct de vedere anatomic, pieiea este formata din trei straturi, numite epiderma sau epiderma exterioara, derma situata sub epiderma ~i hipoderma sau epiderma subcutanata, unde se gasesc glandele sudoripare. Stratul extern al epidermei, cuprinzand mai ales celule moarte,

impuritati, este un strat urned ~i ofera o rezistenta pentru orice sarcina electrica. Derma este puternic inervata §i vascularizata, iar In stratul hipoderrnei regasim terminatiile celor doua tipuri ale glandelor sudoripare. Glande sudoripare _.dtt'd sunt In general plasate in zona axilara ~i Yn zonefe genitale, prin urmare nu este o zona potrivita pentru inregistrarea activitatii electrodermale. Glandele sudoripare e•rine au o larga repartizare la nivelul lntreg o concentrare sporita pe suprafata palmara, suprafetele (talpile) picioarelor. Aceste g

se gasesc lntr-o forma rasucita In straturile hipodermei cuprind un canal de excretie, care strabate! derma pana cand atinge .Pt~r.Vf·~Y9C?rtp~r de pe suprafata pielii, pe unde transpiratia iese din corp.' Glanda sudoripara inervata doar de catre sistemul nervos simpatic, fa1ra implicarea fibrelor parasimpatice. De aceea, revenirea electrodermal catre nivelul tonic depinde pasiva, precum ~i de reabsorbtia activa.

in timpul conditiei homeostatice, este goala, in mod normal, prin urmare lntr-o examinare psihofizio!ogica, senzorul GSR/GSG lnregistreaza tonic sau media nivelului de umezeala a

atata timp cat pielea ramane uscata, inregistrator va ramane in centrul mecanic baza), sau va coborl lin, constant, catre Aceasta situatie este rezultatul unui inalt !?i In mod esential o lipsa a secretiei din canalul glandelor sudoripare. Glanda sudoripara lncepe sa secrete transpiratie cand prime~te un semnal de la sistemul nervos simpatic. Tn timp ce nivelul secretiei (transpiratia) In canal, exista un mecanism biologic cunoscut sub denumirea de reabsorbtie pasiva, cu rolul de a preveni ca devina foarte umeda. De asemenea, exista ~i un alt mecanism sub denumirea de reabsorbtie activa, care are elibereze transpiratia din canal ~i lntoarcerE!a homeostatica. Fenomenul prezentat cre~teri §i reveniri ale semnalului fata de semnalului GSR/GSG. Astfel, amplitud electrodermale este rezuitatul cre~terii

canalul glandei sudoripare r;;i durata continuarea producerii de secre\ie care umplut. Nivelul tonic reprezinta nivelul pe suprafata pielii, iar latenta este perioada

activarea raspunsului, fiind grad ratata, atunci nd stimu

1

mediu umed latentele vor fr mai scurte, lnalte deoarece pielea este deja

hidratata ~i va facilita trecerea transpiratiei prin canal, facand reabsorbtia pasiva. lnvers, 1ntr-un mediu uscat,

amplitudinile vor fi mai mici :;;i latentele mai lungi. care masoara l?i 1·nregistreaza

rezistenta a pielii -· GSR, iar altele care masoara lnregistreaza conductanta galvanica a pietii - GSG.

o masura exosomatica, care exprima curentul prin piele. Tn cercetarea ei este

se determine valorile ~i nivelurile conductantei u~ureaza compararile

de aceea masura preferata de catre toti cercetatorii (Weinstein, 1994). Oricum, cercetarile au aratat ca fiind nesemnificative diferentele lntre maanitudinea GSR-ului

electrodermal este

complexa ....

tu mu - sensibilitate ridicata

cu ilitate med ie

11 (5

(areactiv) - sensibilitate 0

RESPIRATIA grafica a semnalului Tnregistrat, provenit

inspirare/expirare, este determinate atat de a actului respirator in sine,

a tubului pneumograf. Astfel, cu jurul abdomenul

mai mare si invers. 5 cm (1 inch). 127

Respiratia externa reprezinta transferul oxigenului din alveole catre capilare ~i invers Respiratia interna reprezinta schimbul oxigenului lntre capilare iji celule. De aceea, transportul oxigenului catre plamani este sau ventilatie pulmonara. Respiratia externa are plamani. Structura de tip arborescent, "copacul" este alcatuit dintr-un numar mai mic de tuburi progresive, care includ bronhia ~i bronhiolele primare secundare. Peretii bronhiolici au mu§'chi netezi ~i sunt controlati de ambele subdiviziuni ale sistemului nervos vegetativ,

parasimpatic. Bronhiolele sunt inervate de catre nervoase parasimpatice de la nervii vagi l?i se contracta cand sunt stimulate de catre acetilcolina. Stimularea simpatica, determina producerea de norepinefrina relaxeaza bronhiolele. Cele mai mici terminale, la sfarl?itul carora lntalnim saculeti de aer alveole. Fiecare alveola este constituita dintr-o singura celula cu pereti foarte fini, inconjurati de catre o retea de capilare proprii unei singure celule, care permite schimbul de gaze, furnizarea de oxigen $i transmiterea dioxidului de carbon. Astfel, sistemul cardiovascular functioneaza cu aparatul respirator transmitand oxigenul (Weinstein, 1994; Matte-Reuss, 1995).

Actul respirator implica volum $i presiune. Volumul este determinat de constructia biologica a cutiei toracice capacitatea pulmonara. Presiunea este data atmosferica exercitata asupra pieptului versus interioara. Tn timpul inspiratiei, volumul de aer crei;;te i?i interna scade, fortand aerul sa umple plamanii, pentru egalarea presiunii externe exercitate asupra cavitatii pieptului.

Folosind doua pneumografe separate, examinatorul poate monitoriza modelul respiratiei intercostale $i (Weinstein, 1994; Matte-Reuss, 1995).

In timp ce lnregistrarile grafice ale mervarn muscu nivel toracic $i abdominal par sa fie aproape similare,

ele sunt conditionate Procesul initial al inspirarii sau exterior lncepe cu activarea nervului mul?chiului diafragmei sa se contracte. intercostali activeaza mw;chii intercostali

partea exterioara a coastelor, pentru a excesiva a cavitatii toracice. lnspirarea la acest activa. Expirarea normala este pasiva diafragmei ~i a mu!?chilor intercostali externi. eliminarea unui plus de aer este necesara, fortata sau activa f?i este facilitata de intercostali interni situati In partea interioara a Contractarea acestor mu!?chi intercostali este impulsuri transmise prin nervi. Expirarea fi accentuata ~i prin contractarea mul?chilor

lmpingand organele In sus, forteaza se mareasca In cavitatea toracica, lmpingand din plamani. Expirarea fortata este, activa normala este pasiva, datorita elasticitatii asigura forta pentru expirare. Mu~chii trahee, precum §i In bronhli :;;i brontiiole, su ramificatiei bronhiale, fiind inervati de cele doua sisteme nervoase, simpatic !?i parasimpatic. Sistemul nerves simpatic controleaza deschiderea acestor tuburi - structural vorbind,

sistemul nerves parasimpatic le con~tient al respiratiei este realizat somatic, care produce inervarea cu ajutorul care stimuleaza diafragma, precum ~i cu intercostali. (Weinstein, 1994; Matte-Reuss, 1

Respiratia este controlata prin centrul de asemenea ca centrul respirator, care maduva spinarii. Respiratia normala este una automata deoarece este controlata de inspirator care se autostimuleaza. Atunci cand sine se produce, un impuls este trimis

12S

vor contracta. un semnal

lmpulsurile mu§chii intercostali pentru a se

centrul inspirator se inhiba, el trimite care opre§te activarea centrului expirator. Dar,

secunde, centrul inspirator este inactiv, somatici lipsei;;te, mu§chii Ynceteaza

inhibarea centrul expirator este oprita. este pasiva, centrului expirator este

expirarea fortata. Astfel, o respiratie afectata de catre sistemul nerves central,

pneumografului va reflecta In mod corespunzator ciclurile de inspiratie §i expiratie.

descre~teri

modificari caracteristice traseelor respiratorii continuare.

amplitudinii

cre§tere - descre§tere ale amplitudinii/

frecventei §i modificarea

131

Apnee

- respiratie eratica - posibile manopere de d volitiva »-

Artefact - Subiectul ofteaza

----· . ---··- -- -·--· ·---·--~-~!

Semnificatia reprezentarii grafice a unei respiratii general dezordanate ( eratice) este un criteriu

paate aparea sub mai multe farme, ca nivelul bazei graficului in frecventa ca madificari atat la nivelul bazei, cat !?i Tn Exemplul prezentat aici este elocvent

TENSIUNEAARTERIALA ~I PU:LSUL

Principalele modificari au urmatoarea forma grafica: Cre~teri ale amplitudinii

13

Afectiuni ale aparatului cardiovascular - 'inregistrarea lor grafica

Vom prezenta in continuare cateva zone din diagrame obtinute In cazuri reale, ale unor care au fast diagnosticate ca nesincere ~i care examinare, §i-au recunoscut faptele comise. ocazie vom putea observa reactiile subiectului interdependenta, in integralitatea lor, a§a cum

interpretate in etapa evaluarii.

persoane du pa

aceasta

~

3

\.)

"'

I ~~ ~ o-

u ~

0 -U

1!;;; "' ~ ~ -~

CV E E C> C'G 5:

137

I

Dia rama :3. ReaJtme inre istrate de un autor al unei talharrii.

0 sa prezentim in continuare 0 testare cu un caracter mal aparte, complet diferit de cazurile ti situatiile clasice, cotidiene.

Tn anul 2001, G.T- expert criminalist a cunoscut o persoana de sex feminin, care exersa tehnici de sub coordonarea unei persoane din Republica Moldova, care avea puteri paranormale. Aceasta a relatat ca controleze tensiunea arteriala, pulsul etc. !?i ca concentreaza simte ceva aparte, greu de definit, dupa expresia ei. Nu era foarte interesata de tehnica poligraf, considerand, ca

altii, ca este mai mult loterie decat ~tiinta. Persoana avea varsta de 22 ani !?i era studenta la drept.

A fast rug a ta sa fie de a cord sa f aca catev<a cu poligraful ~i a acceptat In final. Din punctul nostru de vedere, tentatia era mare, iar curiozitatea uria~a.

Tntr-o zi s-a organizat aceasta testare asupra unui test, de genul celor cu numere, trebuia sa scrie o lista cu 1 O nume masculine, includa numele prietenului ei actual, desigur fara

vreun fel cunoscut. Ne-am asigurat In cadrul ca avea un prieten stabil §Ii mi-a confirmat ca avea o relatie stabila de 1 an ~i jumatate cu o persoana care Ii oferea suportul afectiv necesar.

S-a realizat instructajui minim necesar unei astfel de situatii s-a procedat la efectuarea testelor. Pentru a realiza un gen de acomodare al subitactuiui cu examinarea ~i pentru a obtine mostre de reactivitate, s-a convenit ca la primul test sa nu-i adresam Urma ca dupa calibrare, ajustarea parametrilor anuntul nostru "testul a inceput", persoana sa ce este obi~nuita sa faca atunci cand se concentmaza lncerce sa l§i induca stari!e de care povestea.

141

I ~ l ii I il \,

l f

MINISTERUL DE lN E R N E INSPECTORATUL GENERAL Al

TRA TAT PRAC~TIC DE

CRIMINALISTl()A

Volumul II

CONST AT AREA TEHNICO-$TllNTIFICA

$1 EXPERTIZA URMELOR LASA TE DE OM

SERVICIUL EDITORIAL

1 9 7 8

Partea a treia

CONSTATAREA STRESSUlUI PSIHOlOGIC 1

CONSTATAREA STRESSULUI PSIHOLOGIC CU AJUTORUL POLIGRAFULUI

1. Fundamentul al c::onstatarii

a) lndicatori psihofiziologici de depistare a nesinceritatii.

in fenomene rita ? $i nu ne·am altor persoane gerea ochilor,

manifestari ca pe cl'l ce intreaba

o contralntrehare de mi~cari ale miinilor ~i

o act1v1tate marita a «marului lui de naturi'\ asemanMoare ?" Deosebit de frecvent,

festari se intilnesc 1n domeniul de urmarire oenala. de ascultare a

respi:raiie, voce ~i scris.

cunoscut

o monotonic eu o cerere

ariitind o si multe altc

asemenea mani·

2 J. E. Reid, F. E. Truth and Deception, The polygraph (Lie Detector) Technique, Baltimore, 1966, pag.

370 Constatoreo stressului psihologi<; ...;_:~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~.~~~~ ------

din urmu de a sc apiira de dindu-i chiar cistiir de

voluntnr ramine se nfli\ in t1~0

atunci cin<l exista un ascundii. La o reactie

b) Mecanismul p$ihofiziologic al producerii stCirilor emofionale.

fo silvlr.<irnn "~~: 1·- penale

s11 j,.

t972, pag, 190.

Constatarea stressului psiholopic cu ojutoml poligrafu!ui 371

<le ope.rare ~i de rare au Starile emotionale iau na~tere

a da relatii legate de manifestare :

Inca din momentul in care hanuitul este ~i, !n aencral. cuuosc urmi\toarea dinamica

- Starea initialii a de a fi identificat ~i demascat reg!alor, !utr-o stare de

cont.racai·area cmotionale slnt motiYat de curiozitatc ;;1 mteres Ele sc realizeaziL de asemenea, reflexe ~i au un caracter difuz

,.teama de care apa.re de cunoa~tere ee fuudamenteazii tionale care fundamenteaza minciuna.

de ~f)CCHHJWte,

cazul umn

de

in ten-

mod

ronu1ncasci1 s-a

1 C. T. Morgnn, Physiological ps1;chology, :\:!cgrnw-Hill Book, Hl65, pag. 337 ~i nrm. :1 Tiberiu Bogdan, op, cit,, pag, 10-2 ~i urm.

372

cercetarile asu pra face altceva decit sii denisteze activ·atorii

Constatoreo stressului psiholagic

pot fi identificate deoarece s!nt trimsmise de o parte nervos. Putem snune ea sistemul nervos al omului are

componente. Una somatica responsabilli de transmiterea impulsurilor nervoase somatice musculare si de posturii a scheletului. Alta. mai veche ~i relativ independentil de sistemul nervos central, cea autonomica sau

se ocupii cu activitatea vitala subcon$tienta. Noi respiram, hormonii sint eliminati In debitul sanguin care trece

se dilata sau se contracta, filra schimbari includ

In 1west sens exista corelatii directe intre cardiovasculare. Ac·celerarea @mulur cardiac Jin cunoqcuta cu mult inainte ca problCma sa fie Experimental s-i1 ohtinut tahicardie in cursul au introdus o stare J .. -·----- t'T'L: ••••.

chiar daca

urm.

~i modificari electrice psiho­

cercetare vizind condi-

Penguin Bocks, 1966, pag. 78.

Constotoreo stressului psihologk cu ojutorul ooligrofului

Ax constalii valori mai mari .i!ecit in cea de «fricii». Chevanes pune in

de aparare care intiiresc subiectiv stimulii cu micii reflectatii de HED" 3.

sistemului bioxidului de carbon.

373

4<Ininie:»>

A. Ruckmick face in 1934 o trecerc in revista a studiilor observind modificarea acesteia in diverse stiiri emotionale : ritmul ar cre;;te in cazul unei stimulari

uneia ~nepli\cute». Benussi ... .semnificativ mi'.trit inaintea pe durata citorva cicluri resp1ra10rn. l/E este ceva mai mic decit riispuns mincinog al

una, doua uncle se blocheazii nn moment sau capatii un caracter de

Tbidem. 2 L Comportamentul simulal, Ed. Aoodemici R. S. Homfrnia, Dueure~li, 1914,

pug. 38-39 ; 3 I. Fl. Dumitrcscu, Omul ~i mediul electric. fenomcne bioclectrice snprafata,

Ed. ~tiintificu ~i encfrlopcdica, Bucure~ti, HJ76, pag. 4 !. Cio!u, op, cit., pag. 38-39 ; G9 ; 72 ; 75.

Constotareo stressului psihologic

374

c) Criteril ce stau la baza folosirii poligrafului.

stau

~i 0

spusu anumita stare

- Producerea ~l

luntare ale in trezirea prin aceasta a

-- Prin folosirea poligrafului nu se lezeaza individului, care-~i conserva toate

afective. - Folosirea

\amintul

sale.

AL Ro~ca, Psihologia martorului, Cluj, 193'1, pag. 124. ~: urm.

Constatorea stressului psihofogic cu ojutorvl poligrofului 375

d) Eventualele posibilitcliti de eroare in folosirea tehnicii poligrcd.

pina la

este in acest caz un factor cu mult nun pre­ar putea fi detectata (Maurice Floch). De

provoaea realizabil tii de a se de

Ceca cc aocmcnea eel indicat

minciuna care trezesc

recurg la o seric

de alcool etc.). 1'u rare sint ~i cazurile pc care le subiectii incearcii sa

eforturi d~ autocontrol.

musculare ~i atunci cind apar la aplicarca testtilui eartona9e, sint indicii ale nnor tentative

2. Mijloace tehnic:e de examinare

cu variantele

tensiune arteriala -gistrarea rellexului nalii permite presiunii musculare

t.actici

eviden­caracte-

II

CONSTATAREA STRESSULUI PSIHOLOGIC CU AJUTORUl SONAGRAFULUI

$1 Al DETECTORULUI DE STRESS PSIHOLOGIC IN VOCE

Fundamentui ~tiin~ific: al starilor emoiionale puse in evidenta prin voce

Procesele hirea interioara. unele manifostari obiectiv, datoritil raturii a

~J raponarnentul minlal:. ,·or­sau unagm:irea unor lucruri etc. sinl inso\it<' de ~i 1wohservabile. care pol fi 1•onslalale in mod

unor 1nodific11i·i rnuscularP, vascular•» «er~·brak, d<:' lt•rnpc·

Gindirea rilor cfoct.ual<', crescut. o

Activitatea muscularti a lnringelui si a coardelor voeah· an· o

('('l't't'l.<''t­

llHIS<'lllar

directt1 asupra dehitului SOIHH' 1'11 a fren·en\ci furnlnnwnlal<'. ~i rnni asuprn celorlahP JHlr\i ah· nparatuh1i fonator. Pa buzP. limh:I si rnaxilarc. Cele mai afnclah' d<' slnn·a <'llJO\ional1'\ a vorbitomlui sint

care au un efect dim•ct asu1ir·a volulllului aernlui fonalm

Modificihi•h' fiziolnuic<' gemTall' de Pmojie 2 ca

n10torii, vibratiilor coardelor

sau un <'X<'<'S de a v"a o influent!\ nsnpra

Cel mai mult al' eel at de stre,sul existent la niYdnl tu!uror mu~t'liilor care act1oneazi:\

tremurul nl mu~chilor coardele yocah"

:15.

a

;)

dr fJ:silw[i:.iologie. vnL L Ed. ,\e.ndt.'miei n. S.

J J\.fui cunnst~Hl :in litN·nlura dt' '-'pecialiLate :;;1 suL <l_enurnirca tlc n1ierotrcnn1~ rUturU muscu\nr{L

Constatoreo stressului. psihologic cu ojutorul vodi 395

unii e<'reelatmi lrenrnrul fiziologi•c. can• csle de fapl o ondulatie salt oscilati1• miuusculii ee eorcspimde frccYentPi de 8-14 Hz. poate fi atrihnit undelor alfa.

Atunci dnd o persoarn1 sitate maxirnil. Jn momentul

nu este slressatiL !rcnmrul fiziologic arr o inl••n­instahirii strl'ssului. tremurul fiziologic scade In

inlensitalc sau Lrem urn lui

Aceast1! sc11derc ,:au eliminarc n dr stress. Deci.

eerca sau elimimlJ'{'a cu intensitatea stre:,;;;ulni care actiorn•11z11 asupra

Modificarea ~·it.ezei. m·mm·e a r<>ducm·ii san Piirnini\rii fundanwntal

Schimbiirilc la nivelul in

tonului fundamcnl;1] sc domt"niu necontrolat in

instaleazt•. {k

Detectorul de lro lui neauzibil al

analizarca spc{·-in OT'!C(;

modifo·arc Datele oferite de literuturi:\ permit sti sc demonstreze ci:\

torii cei rnai sensibili ai Pmo\iei ;;:1· lnscriu $i caracterist.icile eonlurului lonu!ui fundamental al vocii rfo-a lungul unei rostiri. ca urmnr<' a mndifici'\rilor de 01·din fiziologic 111 aduc\ia $l abduc\ia cmlJ'delor voe.ale.

Modificiiri ca unnan' a stressului sp pol

lui fundamenlaL 'in ~i intensitate

fo1'!narr nornrn!i\ a

'in int ensitatea

2. Mijloace tehnic:e de examinare

Pentru stahilinm disimulfll'ii a<le\'i'1mlui cu ajuLOrul ,·ocii pot folosi casetofo~meh' .5i dispozitivell' simple de analiza a

vorhirii s1·

cu cart' ,'-'(' exarnineazil

sului

Criminclk"

de aparatm·ti

analizurii asen1ent'~1

tehnic:'\. 182.

mai rnulit•

a semnalului sonor al r1'tspun­viteza de 19,05. care »a

pour l'analysY: ties 'i. 1oix, ln ~,Revue lnlernationak de Polic1' png. 82.

396

~i lran~(TiPren cu In \"O\'C ~i \"orhirc en urrnarr'

cricrr>a JH' i11

- se

slimulul dnl olitinule

\"O('t HlTHillC a 1 m'<' si Yorhirc ~i .. :rlit Mii poat\' face <'art· transcriu.

lntrebtlrile pus\' 1n111sr·ricrcn sp11mahdui sono1·

Constotcreo stressului psihologic

a lnlurnr modificiirilor lnlite d\• suhicct ,

dr• 702H-,\ Jn trnns-in modifieilrile

pnndul de vederc

din

dat.

h;;. 182 -· Magnctofonul Nagra.

in voce sc face

Fig. l83 - cvah1ator de stress

Constctarea stressului psihologic cu ajutorul vocii 397

vocc. in 32 de lcJor de stress. are pnlru rnoduri transeriu diagramele

de transcriere fiecare din aceste t'her, sc ob~in ri:ispuns dat de

ln

;;au frazc.

·--------

strcssului in dcla lii ale rnodr'-

penlru acela~i

ncest aparat se lranscriu modificilrile de direct cu rnodifici1rile valoriilor trernurului

de stresc; resim tit de subiect. 1 est!irii subiectul po ate

inLrucit anaratul nermitc ~1 exnrrn·

3. Caracteristid care pun in evidenta determinata de disimularea adevcmilui

CerceU\rilE· caractcristici.le care mnrcheaz[; !area adevarului.

In eek ce urmeazil se evidentierea

cfectuale p1nil ]n prezent au pus evident:! in yoce ~i vorbire genernte de disimu-

caracterul ]or de disimu·

Frecventa tonului fundamental al vocii mininw ~i maxime ale frecvcn\ei fundamentale

limitelc sinceril

la eea care arc scop disimularca adevarului. PenLru ca nu1suriltorilc si'i noatil fi efectuate, se cer a fi mm;pilrnt.e

iar in caz . - intre:. ,·1ri

de asemcnca,

de a se pune subiectului douil

cri uoscut far ii inc;)rc:1 t tml ?··. In caz afirmatiY vn

de

(de

Jn care.

de

tonului fundamental mmm1a date dB subied intrebilrile cu

tonului fundamental intereseaza ~i

398 Constotarea stressului psihologic

lonului fundamental se poate can' I~ -------' ~

conslata literalnra indientor

e

-

ar fi lPamai ~i

a adc•d\mlui •mu in conlraziceri. U cre~lere a rilmului va nvca ca unnarP o

crescuU:i in tirrmu! vorbirii. ear\· la r1ndu I stw va da

ritmul vorbirii. de

pol

a Lonului fundamental rnai de Sl!JW!E' cu VOCE' tare in

motor. efocle avea influen~:\ asupra difrritclor nentc sistermtlui vorhirii. inelusiv a

direel in conlrolul frecventei l.onului fundanwnlal. i\ctivi· situa\ia In care se aW\ coardclP vrwnle vnr tffPa

asuprn dehitului sonor ~i. Jn i>~weial. nsupra

vocale

tonului apare pe rllagrama rcallzat[l cu a1utorul l'::ll,·t1lu1 snh nmi rnullc prezcntalt' in conlinuarc 185 cslc prezentali1 diagram a unui r1hpuns de .,nu .. dal de un sc inlr-o siluatic de strPss.

cind st ressul reduce In mai mica m:':tsur;l trernurnl l'izioloitic. pc apnrP 11 n dt>sen in form ii de holl:"i

Fig. 1.85 ~~ Diagrama vocii ncstrei:;sute in

Fig. iSG Desen in forrnii <l\• Loltrt in lranserierea um1 i

rl'tspnns de .. nu'" nesinccr.

Constotoreo stressului psihologic cu ojutorul vocii 399

pnwl p:1trnl

Cind datorillr slressnlui rcduceren tremurului apaN' mi descn in formii de romb

Cind cantilalea de stress estc mare. trcmnrul anihilal. pc diagTam[t aparc nn d('scn in forrnii de

1

pe

- 1 )f"~cn in forn1;) dr- yomh 111 il"£i.l1!H'rltwca unui

de .. nu" nrsinC'fT.

I· 188 lkseu in form'' de 1lrepl11nglii In 1.ran~rrit>r(':i u1uu rtt'-'pnn~ d('

JH''>inc0r.

fidin cea

~i maxime

d',,;cluate nu pus in c\·id<'n\1\ 11rrn(t101m•I(• modi· fumlnnicnlal. In cazul disirnularii adcY{1rului. fntil de

smccrc 1orrnlui fundnmcnl:il cslc. de

(a lit filrii

mai ridicall'\ <lc-n mc<liu. cit limitelc

lnciircalur;1 In tahclul <l(' mai sint rcdntc 1nnului fundamental staliililc JW haz;J unui

NL

1,

din

sau in

Subiectul

c.rninie<rad in

c:rninic-radio

artor !'AU'('

a simuJnt

actor CHI'('

n sirnulnt

Stare-a emotionala

f[,ri[ Ol\RO\ ii'

e-motiP

ft1.r:\ f'Bwtie

cmc-\if"

pronuutale al«

ale vocea neutra

medie

I GO l lz

wn llz

1:is Jh

I lz

Fo mlnimfl-maxima

121-10(; llz

1.)1-260 l l z CTP$lC

1 l l-Hi8 llz

.111-280 Hz ('l'{~~h'

una snu doui\ silalw dente. cena ce indicii

tonului fundamental de la

tonului fundamental SUS

400 Constatoreo stressului psihologi~

in de uuelc ln·mm·iituri

I

Durata p111w in

e1111s1c1 voeale constilrri<' o alli\ caracl('1·istictt n nicii can~ poatc stnren dr• r•mo(i<' g·1•m'f'alir rlr· disirnulnri·a arJ,.,·f\rulni.

emu rnarcalti atil de consoanclor

a rczultal di11 dr>cluall'. f'l'C~leri·a 1lnrnlt'i t»lc

durnl"i ,·ocalPlm. cil si. nuii nit•>. d" nlllrirea doral<'r

N \J Fig. 189

.. t.l 'b Modific-O.N'Al duratci cnus1e1 vocule in raport

en strcssul psihologic.

Intensitat.ea eonsoaudor exvlozivc. Sliirile emotiv.: pot genera. in a consoanclor

pare a 11 mai binc ddiniti\ in cazul ncutrn. lntrucit modific<lrilc de intcnsitatn

consonantclor ~i la clibcnlrilc accstorn sint mai

Yiteza de articulare crc~lc ln rnlui dat la intrebare.

In cursul ccrcetarilor experimc rnina pc vocograme Jn bauda

de inciirdl.tura

vitcza

de latenta se masoari\ pc care se termina Jntrcbarea

suhiectul da raspunsul la intrcbare incearca si\ disimulezc

ncutrc.

a riispu11·

dcler·

barn.la lati':i

G. E. Williams, K. N. in The Journal of the Acoustical pag. 1238-1249.

Emotions and Speech : Some Acoustica.l of America, vol. G'.!, Number Ii (Part

Constotoreo stressului psihologic cu ojutorul vocii 401

F·ig, nw ,\t:isurarea \ ill'Zt'I l;i::.:·. l!JI - .\lnrcan·a t1mpuloi de laten\a. th' al'tif'nlav(',

4. Etapele examinarii

Penll'll cu lestnrca la

acPsl Pi metode ('fin• JlOal e l'<~alizaUI in ~i s(•parat - 11'ebuip par(·11rsc urmi!lom·p]p clnpc

a) Etopo elobororii testelor.

T(:sl.elc t'U intrdJi'1ri YO!' fi !ntocmitt' in eomun de ei'!lrt• <'xaminal.ornl ~i cxaminalorul ea1·1• folose~1e melodn stahili1·ii disi11111liirii adc\ ii·

\ oeii ~i ,·orhirii.

Teslcle vor con1int' cd pulin urrnr1toarele ealeg:orii dP inlrebiiri, ce Yor genPra oferitt• de vncogmnw

nmlc ~i v1:rificatc de exami· - inlrebiiri nmilrc nal.or. can• sinl rn'l'l>san· !H'nl ru sau .. nu

lntrclitiri la eat'!' subi.r•clu] sii fie t'l! .. da" sau .. nu" :

intrelnhi cu inciirciil11ru legate de corniterca suhiec!.ul va raspundc eu .,da" sau ,.nu"

inlrebi1ri fictiv•· reali1:alc pe va eu .. da" sau .,nu".

;;incer•· urin .. da ..

s1\ disimuleze adevi\rul

Ja l'Hl'C

de la c1ire sn!Jieclul

Praclica l.estiirii cu vocii a consaeral mai mullc de tolrnin tcst.ului de cxanunarc. enre tPhnica drfului dJ• IPnsimw.

402

va

Constotoreo stressului psihologic

tehnica intrebarilor amestecate, tehnica testuJui tehnica testului de compozitie pe zone,

niiscut in niiscut in

nl1scutii in sint nascuta

examinatorul va pre· incarcal:ura si fictive, pentru a

la care subiectul

b) l!tapo intervil1v61ii subiectului fi inregislrario raspunsurilor.

Atit intrebarile puse de handa de

teshllor car·e subiectul

banda pnnerea

date de suhiect

ii pune intrebari Raspunsurile

un material mu:lt voeii ~i

c) l!tap11 lranscrhilrii pe vocogrome ~i diagrame.

Pcntru transnicrea SC

de cu date in mod sincer la intrebarile veri-

ficate ;

intrebaril!' pnse.

cu en

sau frazc

In care subiec:tul a disinmlat adevarul ; la intrebarile cu incarciituril le!!'ate d<'

care a raspuns afil"mativ sau la

Transcricrea face pe vocograme in handa ingusta ~i vocograme in banda lata. lntrnc!t iwflslea pun in evident£i toate caracteristicile prezentatr

la transcrierea folosindu~se

ansamblu :;;i

riispuns cu de acesta pentru

d) Etapa inlor1matorii vocogramolor 'i a diagramelor.

trebuie filcuti'i

deosebita ~i trehuic sa aibii 1n vedere :

Cons!otoreo stressului psihofogic cu ojutorul vocii 403

se

sau

medic a tonului fundamental : minima ~i maxima a tonului . fundamental virfurilor ascendente ale frecventei tonului fundamental :

tonului fundamental de la o silabii la aha a frecventei tonului fnndamcntnl,

durata:· vocalelor ;. -- durata emisiunii consoanelor :

intensitatea consoanelor viteza de articulare :

de marcarea datelor pc

care sint In mi'isurii si'i

~i se vor marca ~i

Formularea concluziei.

in tehniea st.ahilirii in vore poale formula urmiitoal'cle

A. Yrenn

- ccrtii modi-ficari caractcristic; stressului

.. Numitul 0. V. nu la !ntrehiirile cu

- de t.eristice la teslarea

De se pot stahili modificari carac­acesta este holnav

in

5. Unele rezultate obiinute pe plan mondial

Datelc de literatura de specmlltate rn _ care le ,·ocen ~i vorbirea penlru detedarea conduitei

de restrlnse. ln mod de

as<'mcnea date ofedi literatura de specialitale din ST o utilizare fr<}cventa a testarilor cu tehnica

PSE cste utilizata nu numai de noi infractiuni. Astfol.

din suspendarea executarii pedepsei esle pronuntatil de daea in urma testarii cu PSE inculpatii

nni; 0 n,,qry" sa comita alte fopte penalc. De asemenea, tcstarea oe caznl eel or liberat i conditi mat. pentru a se Vf'rifica

prevenit·Nt rl<'lincvPnff'i,

Editura PHOBOS

DEIMOS IMAGE

Redactor: Sorin Chifulescu

Tehnoredactare: Bianca Dobreanu

Corecturii: Ruxandra Burliba~a

Toate drepturile rezervate Editurii PHOBOS.

Nici o parte din acest volum nu poate fi copiatii tara

scrisii a Editurii PHOBOS.

Drepturile de In strainatate

In exclusivitate Editurii PHOBOS.

Bd. luliu Maniu nr. l52A

bl. K, sc. A, ap. JO, sector 6

),.n,.rtomPnt difuzare; ~ (021) 769.68.72;

~ (02 l) 769.68. 72;

Comenzi la:

C.P. !OJ - 0.P. 76 Sector 6 Bucurei?ti

ISBN 973-85820-9-1

Copyright© 2003 PHOBo's

asist. univ. IOANA-TEODORA BUTOI - avocat aparator -

conf. univ. TUDOREL BUTOI - psih. dr.

TRATAT UNIVERSITAR

DE PSIHOLOGIE JUDI CIARA - teorie ~i practica -

PHcfBo®s PUBLISHING HOUSE W~D""-K~ER

Bucure~ti, 2003

criminalist -

202

6.17. I J~f~l'llll din fti!lVC't"\O.l"ti'\ legislatiei romfme

Secthmea a IV-a - Concluzii cu caracter practk-aplicativ

6.4.L Din punct de vedere al anartenentei miiloacelor de 6.4.2. Din punct de vedere 6.4.3. Din punct de vedere al

a stresului emotional

6.4.4. Din punct de vedcre al exigen\elor tehnicii fa~a de cuno;:;tintele unui specialist .... 6.4.5. Din punct de vedere al necesita\ii materializarii concluziilor in rapoarte de

constatare 6.4.6. Din nunct de vedere al statului

·----~,

262 262

VJ

Simptomatica comportamentului simulat1

pe tererml duplicitatii • indici orientativi in detecfia matricei infractionale • tehnica .. lie detector"

Pvligra/id es1e 1111 mijivc auxi/iar de invesliga/ie folosiror daccl rezu/twe/e obrinute cu C(futorul siiu sum valori/icaie fn cadrul urnu!ririi penale .. Deparre de a/i w1 probcl, el 1w fnlocui o temei11icc/ muncc/ operatiwl ,~i de cercetare. ci va trebui ca/iind un instrument apar/iniind tehnicii ,1·i mcticii crifninalislice, cu ajutorul ciirwa ..-a: eliminii 1a101uirile, se diminuet/S{l riscurile injustiriei ,1'i se de/ o corectcl oriemare prime/or aclivita(i decurg din imerogarea per.wane/or inc/use in cercurile de bclnuifi..

creealc de om ..

es1e din toatcl in structura

(matricea infi·acfionahi), ace/a al prelucriirii urme/or

De aceea suntem primii care avertizcim C(/ a nu (inc seama de relativitatea concluziilor 101 atc/1 de grav a le acorda un creJit Jotai sau a ignora cu de.\iiviir~vire,.

Omul se poatc ascunde de nrnlte dar de sine nu .. "

I Comportamentul infractional din perspectiva psihologka

judkiara asupra ca atitudine psihica ~i

social se reflectii o anumita normele dreptului penal, ceca ce face ca trasatura de natura morala, subiectiva, constand in

sii fie expresia unei anumite atitudini psihice a de a savar~i fapta ~i con~tiinta caracterului ~i a

contrare intereselor

a (persoanei) faptuitoruiui fata de ~i fatii de consecinfele acelei fapte,

autorul a avut-o la momentul savilr$irii faptei ilicite, mai anterior savllr$irii acesteia, fafa de faptii ~i urmarile ei.

----·~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

l. Pentm interesante iudiciarii dm N. Mirrofan, iccep\irnie~ lcctor univ. avoent 7rtr<>nuh''"

Biodetec~ia l 992 (in

Tratat 1111iversitar de psihologie judiciarii - teorie ~i practicii -

Teoria normativa a vinovatiei Pentm orima data, Frank Reinhard a conceput vinovatia ca o

al faptei, ea exprimiind un raport de contrarietate intre de drept, fiind resimtita la nivel afectiv ca traire, sentiment de cu,µavun"'"·

ccea ce prive~te cele doua fonne sub care se considera ca faptul intentionat este un fant involuntar care nu repro~eaza vointei ca nu a impiedicat

astfel ca 0 atituctme rf'nrn<nh1

sale fa\a de baza vinovatiei.

aceasta teorie, vinovatia devine un concept autonom rara un se face dupa criterii individuale :;;i sociale. Criteriul

de comportare a altei persoanc care, intr-o situatie similara cu cea in care s-a ~i aviind acelea~i insu~iri ca :;;i accasta

acummt in alt mod, respectand legea. individuale ale agentului

persoane luate ca tennen de referin\a. concomitente faptei legate de agentul ~i au influentat asupra motivat:

In cadrul acestei teorii se subliniazii un proces psihic care explica finalitatea ~i caracterul un factor revelator al atitudinii interioare a agentulm normativa nu conduce la o desprindere a proceselor luarea hotararii de a ae}iona :;;i in punerea !n execut1e acestora. la o exarninare a lor !n lumina muta deci, de la procesele psihice

,..,.,,.,....,...,.,.rt ... M fliptuitorului,

b) Teoria psihologica a vinovafiei Teoria psihologica a vinovatiei considera ca aceasta nu

responsabila, capabila sa-$i dea seama de com.upu-. faptei :;;i sa-~i coordoneze activitatea in raport cu

psihofizice, agentul poate comite doar Rezultatul nociv pe care 1-ar putea

ca o consecinta rnecanica, pur eauzala a mi~carii membrelor persoane1 mcamwm;; Distinsul prof.univ.dr. George Antoniu2 subliniaza cele doui!i ioostaze de element al conceptului de infractiune ~i aceea de

subsidiar, traire

6.U. Matricea infractionala (culpabilizatoare), Matricea morala din m•rsnectM contradictorialitatii

punerea in opera a nroiectului conceptiunii faptei penale care

evaluarea avantajelor ~i dezavantajelor, a

2. G. Antoniu - Vinovi\lia penalii. Ed, Academiei Romane, Bucurc~ti, 1995.

Tudorel Butoi loana-11eodon:i Butoi -]1npiedicare a identificarii. Evaluarea acestor elemente se poate finaliza fie

proiectele ilicite, fie, dimpotriva, la deliberarea ~i asumarea riscurilor e1'ecutarea proiectului infractional.

·ocedeele psihice ce preced ;;i 1nsotesc savar~irea infractiunii precum ~i eele ce succed acesteia sunt integrate con;;tiintei infractorului sub forma unui patem infractional stabil, cu

.7i !ncarcatura afectiv-emotionahl specifica :;;i cu o caracteristica fimdamentala psioosem>ibilitatea - in virtutea careia este posibila conservarea in structurilc mcmoriei a

· · · psihice obiectivata In mod fascinant la nivclul amintirii

stimulilor de natura

Definita strict, matricea infrac~ionala este o realitate a con~tiintei filmul netrucat al derularii infrnctiunii, autoimplementat secven~a cu memoria infractorului.

6.1.3. Comportamentul infractional din perspectiva reperelor sale psmuml!ICe

6.1.3. L Dinamica secventelor comportamentale

arc in coniinutul sau patru secvcn\e distim:te sub ,wv1v~11.,, care sc ct!1crentiaza in intcnsitatc :;;i sc dclimiteaza Jn

Secventa primara insumcaza m·'"'"N'I" de a comitc infrac\iunca de catrc agentu] infractor a se fundamentcaza optiunea pentru mobilul

Secven*a secundara cuprinde proceselc psihice care au loc din momentul lu;1.rii deciziei infractionale pana la pregiitirea materiala ~i savan;;irea faptei. Aceasta etapa se caracterizeaza

intens consum launtric, problematica psihologica fiind axata pc coeficientul de mai ales pe miza pusii }n joc. Un rol deoseb1t 1n luarea dec1ziei

care stimulcaza campul ret1ectiei asupra consecintelor sentimcntul satisfactiei coexistand cu trairea

Fiind intime ~i deosebit de intense, toate aceste procesc mare consum de energie nervoasa, manifestandu-se la unii infrm:tori

de surescitare. In accst

3. Doctrina dreptului clasic acceptii urmiitoarct: evolufie: aparifia motivului. lupta motivelor, adoptarca hotlirilrii si, in fine, executarea ac\iunii.

Tn1tat u11iversitar

acestea fiind O data

acestcia

infractorului din faza actelor preparatorii poate fi, material a hotararii de a comite fapta prin realizarea

lstoria $i scenarii de contracarare a

a autorilor. in contextul acestor

ca era

in asteotarea unor conditii si imoreiurll~''

oerccpme de agcntul infractor in t ·actiunii, valorile cc constituie obi

al desta~u lor fizico-chilmao,

victimei etc.) deter cat $i surescitarii ne

necesitatea de a giisi noi solufn u realii a riscului bulverseaza structurile emotionale unui autocontrol caracteristic pentru un mod de

chiar $i in cazul infractorilor ce opcreaza infractorutui i se diminueaza autocontrolul,

uita obiecte corp-delict purti\toare de in cursul activitatii infractionale exploatate de politia ~tiintifica, pril!!:

cauzei. se produc dupa savar~ird

Elementul caracteris~ este efortul de a se sustraaf

comuortamentul agentului infractor In aceastf lui activitate psihica fiind domin~

'

aHuiu1u1, stratagemn utilizata este, ~i de a aoarea cat mai curand in alt

207 Tudorel Butoi loana-Teodora Butoi

6.1.3.2 . .Etiologia suportului psihologic trebuin ta, motivul, conceptia,

Mobilul, ca element subiectiv al confinutului infractiunii - 1..,,omportamentuJ uman este detenninat de modificarilc interne (neuro-endocrine) ~i de stimuli ( excitanti) externi care

Modificarile osiho-fi7iolmrir"" detennina starea de tensiune Motivatia primar care asimileaza $i

1111rnc:111t:1t: externe ~i va genera fapta, persistand pana la reducerea tensiunii sau desistarea de la producerea

individuala este rezultatul interventiPi 111111i ansarnblu de factori

stari tensionale sau chiar

~"";"nb~; lri'iite

de contracarare a identificarii si a probarii infractiunii prin -- asasinii prof. Racu Julian in feb. 1994. Se va evidentia

criticii, fusese blocatil prin !nzapezire, documentele oficiale ale CFR fiind or care justificasera absen\a din Bucure;;ti, tocmai prin deplasarea la la~i

ciilatoria cu trenul fond nractic imposibilil. in final, autorii vor recunoa~te comiterea omornlui, de recun1>rflnrl11-<P ~""""";1~ dclicte: 2 butelii ~i I ceas de buzunar din aur

Tratat imiversitar de psihologie judiciarc1 - teorie ~i practicii -

Convingerile stabilizeaza propriile aprecieri despre unele fenomene ~i si psihosociale, infractorul intervenind sau aqionand pentru mentinerea sau ln!aturarea care nu-I satisfac. Derularea existentei sociale poate sa fie idealizata de infractor In

unor modele comportamentale sau a anticinarii unor solutii care sa justifice p

sa atitudine infrac\ionala. Idealul infractorului va constitui un suprem

atat sub aspectul formei de realizare, cat ~i a finalizarii acesteia rei::>re:zerttfu1d !nalt grad de pregatire actionala idealizare infractionala ce trebuie sli car·acitenze;ze scopul ~i modelarea intregii activitati infractionale a unui

Sfera conceptului de motiva\ie c01nportamentala se incheie cu despre viata ~i societate a infractorului, ca orientare fondamentala a comportamen individual spre domeniul infractional. Conceptia despre rezolvarea conflictelor individ sociale numai prin infractiune (ca rezultat al experientei proprii) se caracterizeaza

mai rnic de 'in\elegere a exigen\elor sociale ~i este o negare a eui.t1.;aue1 Mobilul (motivul) actiunii - inacpunii infracfionale reprezinta elementul subiectiv

necesi ta te

infrac\iunii ~i consta 'intr-o cauzli determinata, un imbold declan~eaza fapta socialmente penculoasa. Mobilul dezvaluie natura mo

Reprezentand o caracteristica de impuls afectiv dupa selec exteme, mobilul se materializeaza !n ob

Tudorel Butoi Joana-Teodora Butoi _____ .. ,

art. 75, lit.d C.pen. ( existen\a rnotivelor sunt perceptibile ;ii inedite, atipice, de manifestare bizara a unor motive

unor pedepse pfma la maximul se va adauga un spor in Jimitele prevazute de a1i. 78

infraqional se dezvolta, in generc, inaintea debutului acpummo ~i devenind o circmnstanta subiectiva a fonnarea mobilului ~i acceptarea acestuia de catre afuctivitatii individuale care este preponderent ~i stabil neacceptare a exigentclor sociale, explicand din ce motiv a fost

Scopul, ca element subiectiv al continutulllli infractiunii - Scopul este reprezentat de considerentele fixate In mod con~tient de infractor care se vor realiza In mod concret prin savar;;irea unei aqiuni-inactiuni. Prin scop, infractorul anticineaza rezultatul taptei care urmeaza a se definitiva ulterior. Scopul este rezultatul unui deliberari prin care ftiptuitorul anticipeaza satisfacerea unor interese modul de actiune concreta pentru a se finaliza rezultatul oroous. In sens

reflectarea subiectiva, con;;tienta a unui rezultat eceptat de infractor. In sens larg, scopul semnifica stabilizarea o;.;uw;-ucuui, mfra,..tnn1lui asupra unui obiectiv, deliberarea ~i

~i conditiilc concrete de Sensul scopului se precizeazli in contextul actiunii, exprimand caracteristica procesulu

.;tietwnal, a insu$irilor, a circumstantelor in care va avea loc Scopul este dependent de rezultatul infracfional, fiind element

doar in anumitc conditii. Scopul realizeaza joncriunea intre actul dcliberativ, volitional ~i rczultatul urmlirit, insii nu in toate cazurile sfera ~i felul

urmarit de fiiptuitor face parte din sfera ~i felul scopului incriminat ca element subiectiv al continutului unei infracfiuni. Daca scopuJ infraqiunii concrete se ocupa de modul cum este organizata aceasta pentru produeerea rezultatului, infrac\iunea abstracta stabileste un soop generalizat socialmente periculos pentru intreaga catcgorie de realiza. In aeest mod, scopul devine element subiectiv al continutuJui doar in

in care fapta a urmarit realizarea scopului generalizat, socialmentce pcricu!os. In scopul este utilizat sub infelesurile de destinatie, de rezultat ~i de

circurnstanta ~i face parte din latura obiectiva a

6.1.4. Matricea morala

lnainte de a fi un concept, matricea morala (aflata in raporturi de incompatlumu:ne cu matricea infractionala) este o realitate mentala,, un construct cognitiv-in1telectiv bi nivelul con~tiinfei individuale ~i u~or identificabila la fiecare individ al Mrmal din punct de vedere bio-psihic.

Premisele demersului se pot constitui din definirea moralci: ,,Morala puncte de vedere; ea poate fi definita ca ~tiinta binelui ~i a fericirii.

~i a terapeuticii raului. Ea este filozofia ~i igiena fizica ~i

umune,

echilibrului social, ~tiinta moralitatii §i imoralitatii, a dreptunlor, a mdatnnr ~i a virtutilor. Morala este ~tiinta rnoravurilor, a ansamblului regulilor care

mntwt._.,.;le dintre oameni, ea este ~tiinta acordului sau a societatii, ~i arta de a le evita: ~tiinta prudentei ~i a prevederii,

7. Odobleja St. Psihologia Consonantistii, Ed. Stiintificil ~i Enciclopedica, Bucure~ti. 1982. pag. 553

o mora ceea ce trebu

ce trebuie sa omi

in fiecarc din noi, este matrfo sau cum spunea Kant - ,,lide

fi modificata, to transforma raul in bi

se supune unm smgur comandament, eel rativu!ui · in sinteza, matricea morala este o constelafie de exigenfe mornl~etice structurata

nivel mental intr-un construct cu rol de filtru selectiv, afiata in raporturi de exdudere matricea infracfionala, vis.-11-vis de care dezvolta la faptuitori sentimentul culpabilit (vinovafiei) de fiecare dati cand exigentele sale sunt incalcate.

Psihobiodetectia cste posibila tocmai in virtutea realitatii ~i caractcrului modificabil matricci morale sedimentara. mental a speciei umanc, pcntru ca psihobiodetectia sc adrese unui comandament moral - comandamentul adevarului ~ sinceritatii, coordonate

de

morale a omuluL in virtutea acestor realitati, toate experimentele

ca sindromul relevant sc afla in consonanta cu In timn ce eomoortamentul simulat se afla In

a ll-a - Comportamentul simulat

6.2.l. '4.nHnitii asupra comportamentului simulat

Una dintre formele de simularc (sau disimulare) o constituie Rousseau comcnta defir,i\ia in felul urmator: ,,a min\i lnsea

, afirrnfmd totodata ca trecerea sub tacere a ace

La anx10~1, Cle exemplu, se Simularea lmbraca in exterior

simu!at pag. 5 L

211

. Tudorel Butoi

Joana-Teodora Butoi

in care individul incearca sa ofere ratiuni cat mai unor f!reseli sau a unui comportament pe care

de mascare o constituie voit componcntc sau atitudini ale,altor persoane.

aceasta

proeedec de mascare a motivelor care sunt surse ale

fonna exprimata verbal demasca.

Ceca cc este fals adica sensul care

care

riscul ~i reeompensa pe care le presuptm). de:

interese etc., comportamentale:

uuu:>eaia etc.

vizibili ~i controlabili, imluenteaza ~i intarzie

~i (R), vizibiL

Trawt universitt1r de psilwlogie j11diciartl - teorie $i practicii -

care, in uncle fom1cle inaparente pentru conduita simulata, ~i anume:

212

- primul element este reprezentat de mornentul In care stimulului i se "''"v"""'~ reactualizcaza o anumita scmnificatie oentru subiecL semnificatie care decat cea unanim

- al doilca element U constituie de aqiuni. Aici se controleaza

traduca intr-un stadiu a.parent intentiile asupra carora a f'nwimnre gasite a fi convenabile.

a doua schema, comportamentul in aqiunea de simulare: stimul -schema care apartine lui Smedslund este de retinut existenta a doua ,,zone lawful! region") in care sunt introdu~i factori de incertitudine: una

o a doua inaintea raspunsului cfectelor. Prima zona indica ~i o anume semnifica\ie constanta. A doua aratii lipsa acestei

rf'<:ne:ct1vil ~i scnmificatia personala locala. Rezultii ca odata cu sau un raspuns poate fi !ntarziat, viciat, falsificat cu un altul care nu corespunde

ca depersonalizat. A doua zona de incertitudine posibil, momentul ~i locul eel mai caractcristic pentru

demascatoare a aspectului inaparent din comportamentul de simulare. In care obiectiv de patnms daca ea n-ar fi strans

de efectul atitudinii pregatitoare ~i tm rise pentru individ.

inaparcnt al simularii exista unele '-"··"•a;;.urn11.0a acestor etape nu are loc flira un anumit ecou efectiv, le o anumitil. consistentii, adica, o implicare in primul rand a manifestiirilor musculare ~i glandulare care lngroa~a cu mult latura

6.2.3. Indicatorii verbali, motori ~i fiziologici ai conduitei simulate in aparenta (semnificatia ~i sensul stimulilor declan~atori de emofie)

Folosirea metodei asocierilor verbale in de o stare momentana ( emotionala, men, ..... ~ansa de a

unci metode adecvatc. un singur instrument investigator.

eh

213 Tudorel Butol loana-Teodoni Butoi

----------~~~~~~~~--~~~~~-·

Ca o concluzie referitoare la folosirea metodei asociatiilor yjteza de reacfie verbala este diferita la cuvintele c:ritice fatii de acelea subiectul refuzii riispunsul la cuvintcle critice sau repeta voit, In lipsa unui cuvant inlocuitor

,0Ja indemiina, raspunsurile verbalc anterioare - atunci vinovatia simultanului poate fi dovcdita". ,

b) lndicatori vegetativi. In rnulte cazuri s-a constatat ci1 stimulii subiectului au ~i un aspect afectiv, dar eel

se schimba. Sirnularca constituic tocrnai unul dintre acestc cazuri: estc mai viu. datorita insusi contextului afectiv 'in care este silit

infractorul. De aceea, indicatorii care le produc: pulsul cre$tC imediat

inscrise estc modificati'i. Dintre ca EDG are o mare eficienta in detectarea care lucreaza in criminalistica opiniaza insa ca

EDG are o eficienta intr-adevar mai

context

cum ar fi prcsiunea c) lnregistri'irile fiziologice sunt asociate cu alri indicatori de detcqie a simuliirii ~i

contribuic considcrabil la detcctarea comportamentului simulat. d) Un alt indicator, expresia sonora a raspunsului verbal, a stat la baza

simuiat intr-o metoda ousa la punct de Olechowski.

6J!.3.1. Indicatorii fiziologici, semnificafia ~i sensul stimulilor declan~atori de in simulare

1900, cercetarile i'ntreprinse in directia ,,detectiirii simuliirii", ,,a minciunii", au fost tot mai numeroase, speciali~tii plecand de la faptul ca stiirile de tensiune aparute In mornentele de nesinceritate, cum sunt ~i cele specifice invinuitului sau incul.patului care cauta sa ascunda adevarul, determinii o serie de modificari fiziologice. Uncle dintre aceste modificiiri fragu~eala, congestionarea. crisparea, sciiderea salivatiei, dereglarea ritmului ~i a eelui cardiac etc.), pot fi sesizate direct de catre eel ce efectueaza ascultarea, dacii are de osiholrnzie. fiziologie eyi, bineinteles, spirit de observatie adecvat

de la manifestarile specifice a incercat chiar stabilirea unor inocenta. Astfel, potrivit Jui Le Clere:

a) raspunsul vinovatului este mai detaliat ~i descori indignat;

lent ;;i eel al inoeentului este spontan,

b) vinovatul suporta mai greu spre deosebirc de inocent care mai u~or;

c) inoccntul face ape! la corectitudinea sa ~i cauta sa demonstreze cii nu ar avea nici tm interes pentn.1 faptcle care i se imputii;

d) inocentul da mai greu spre deosebire de vinovat care

e) inocentul este inconsecvent iE

Tchnicile de investigare, care detcctcazii esenta, pc unnatoarele elemente:

------~~~~~~~~~~~~~~~~~~~

11. E. Stancu Criminalisticii. pug. 145.

$i nu cauzeazii acestl~ia, sc 111

Tratat uni11ersitar - teorie

- in momentul - persoana ascultata

Indicatorii fiziolorrici tchnici de

l.

214

o serie de manifestari emotionale 12;

aceste manifestari emotionale.

tensiunii emotionale folositi in actualele sau a nesinccritatii, sunt consecinta unor procese

sistemului nervos vegetativ), cum ar fi:

manifestate tn ritmul ~i amplitudinea prccum $i In tensiunea artcriala;

modificarca carnctcristicilor normale ale care. in prezcnfa emotiei, de vine

denurnita reactia electrodermicii

modificarea caracteristicilor nonnalc ale schimbarea tremurului fiziologic al

fonatoric influentata de fonorespirator;

5. modificarea caracteristicilor scrierii. indeosebi in vitczei de executie ~i a care poatc acccntua sau

sunt·

prin intermediul fiind un indicator

6.2.3.2. de detectare a tensiunii psihice cuprinse in chestionare

a Sc observa indici de simulare in: a} chestionarele osiholol!ice

nesincere. rolul stimularilor in cercetarea psihologica,

!leneral. asupra imbunatatirii modelului

rnsmmn anumitor tcmatici - in care o partc dintre examinatorului. In cazul in care indivizii "-~~•h~n° cbestionarului, il constituie

fonnare a raspunsurilor, cu 0

pentru a oreveni falsitatea

!2. Vezi ancxa: T. Butoi $i I. Butoi Psihologhl comportamentului criminal -· ghid de observatie, Ed. Enmar. Bucure~!i, 1999, 137 11nnat.

T. Bogdan. T practic de criminalislicii, vol. II, pag 368.

215

Cl!

Tudorel Butoi Joana-Teodora Butoi

a

a minti" $i o , disimularea $i perceptiva avand un factor comun: starea de

c) testul de apercepfie tematica 0 agresivitate simulata poate avea ca rezultat evidentierea incercarilor de a da

d) testul de frustratie ROSENZWEIG - acumularea sau mediata.

Secthmea a HI-a - Detectarea ~tiintifica a conduiteJor duplicitare (simulate-mincinoase) - utilizarea tehnkii ,,Lie detector" - Poligraf14

seama de relativitatea concluzii!or tot atiit de grav cu a nu le Lua

in seama sau a le aeon.la un credit total. " Prof dr. Tudorel Butoi - nrim expert in tehnica

6.3.L Scurt istoric ~i in materie

Pentru diagnosticarea minciunii $i sinceritatii, V. Benussi a utilizat Problema pe care ;;i-a pus-o Benussi a fost daca se schimta respiratia cand se rninte, cu alte cuvinte daca se pot preciza sau nu simptomele respiratorii pentru minciuna. Tehnica utilizata de Benussi a constat In urmlitoarele: subiectului i se prezentau diferite bucati de hartie pe care erau imnrimate cifre. litere sau ima11:ini. El (subiectul) trebuia, !ntr-un caz, sa spuna sau sa

iar 1n alt caz sa declare semne care nu se adevarul. Experienfcle au fost !acute in prezenta unei

al caror rol era acela de a observa atitudinea $i fizionornia lor daca subicctul '°' mintit sau a spus adevarul. In

14. Integral opera colectivii Tudorel Butoi. Tiberiu Bogdan-~ Tratat practic de criminalisticl\, vol. Tl. Ed. M.l.. 1985 ·-cap. referitor la identificarea stressului emoiional prin telmica poligraf

J 5. J. Pinatcl El detector de mentiras Mundo-Policial, nr. 25.1974, Buenos Aires. pag. 58. 16. M. Sicot - A la barre de !'Interpol Paris, 196 l, pag. 170.

I

..

( ft

TUDOREL BUTOI

'ct- J(f"ZW.4 ~Ji~~ . ~"('Clo~( {

CRIMA SUB LUP J\ DETECTORULUI DE MINCIUNI

INVESTIGATIA CONDUrrELOR SlMULATE

- tehnica ,,LIE DETECT()R" -­Studiu aplicativ de psihocriminalistica

judiciara

EDIT PRESS MIHAELA 1997

!?

UTltlZAHU l.OAt:EI,on HE A S'I llESSULlH Rl\IO'fJONAl.

Statutul let11al al utilizarii m.ijloaeelor de detectie - studii,. OJ)inii ~i argmnente j1nidict' in p1·acliea ~i teol'ie en pl'ivfre

cbestium~

80

~1

vante

6-c. 724

. 82

15 Leaa Newsletter, du

; nr. ·no

teste du

ciara a accstorf ... , considerate

vate admit di aparatul este la bila ~i ]n investigatiile

17 Minoru tudinea tribunalelor Revista l 978 .

83

. 84

lll

20

21 cit., p. 268 .

85

86

test;:'lrii. 2)

expertul sa depuna lamuriri

in

3) - polonezii de redactare tehnica

sau nu sunt

87

,,.

, JV

'SOl.lTTH JlllUIHCE SI DE L\l,OHIFICAHE PHAC:TICA ' , '

IHI MIJI~OA(:EJ,OH TEIINICE HE lll,l!l EMOTIONAL 1N PHOl:l~SlJJ,

J1l,TATUI I!\:VINllITl

89