Criminalistica

16
1. NOȚIUNEA, ETAPELE ȘI GENURILE IDENTIFICĂRII CRIMINALISTICE Identificarea criminalistică = recunoașterea unui obiect concret, ce poate avea elemente sau însușiri de natură să-l apropie de alte obiecte asemănătoare, de același gen sau specie, dar care se deosebește de toate acestea prin trăsături care îl fac să fie identic numai cu sine însuși. Identificarea servește scopului procesului penal, acela de aflare a adevărului. Etapele identificării criminalistice: - determinarea apartenenței de gen (stabilirea naturii obiectului, ce loc ocupă în sistemul lucrurilor, cărui gen sau specie îi aparține, în ce categorie/clasificare am putea să-l încadrăm) - identificarea individuală (identificarea obiectului concret aflat în legătură cu fapta cercetată) Genurile identificării criminalistice: - identificarea după imaginile fixate material - identificarea după imaginile fixate în memorie Identificarea criminalistică poate avea loc în următoarele domenii: - traseologia, dactiloscopia, balistica judiciară, identificarea grafică, a persoanelor după scris, a mașinilor de scris, a cadavrelor, prin intermediul cartotecilor criminalistice. 2. DEFINIȚIA FOTOGRAFIEI JUDICIARE DE LA LOCUL FAPTEI ȘI PROCEDEELE DE REALIZARE A ACESTEIA Fotografia judiciară = ramură a tehnicii criminalistice care adaptează și elaborează metodele de fixare prin fotografiere a rezultatelor și modului de desfășurare a unei activități de urmărire, precum și metodele corespunzătoare cercetării de laborator a probelor materiale. Fotografia servește la: documentare, demonstrare, identificare, semnalare, măsurare și fixare. Fotografia judiciară se împarte în 2 mari categorii: - de teren (la locul faptei, de reconstituire, de percheziție, prezentării pt recunoaștere, semnalmentelor de urmărire) - de examinare sub radiații vizibile și invizibile Fotografia judiciară la locul faptei = fotografia care fixează locul faptei și împrejurările acesteia, modificările produse și probele materiale existente. Aceasta constituie parte integrantă a procesului-verbal de cercetare la fața locului având aceeași valoare probatorie. Procedeele de realizare a fotografiei judiciare la fața locului o împart pe aceasta în mai multe feluri: - DE ORIENTARE (cuprinde întregul tablou al locului faptei cu toate împrejurimile sale) - unitară (dintr-o singură poziție) - panoramică (de jur împrejur, pe segmente) - SCHIȚĂ (cuprinde locul săvârșirii faptei, cu toate particularitățile sale, dar fără împrejurimi) - panoramică (de jur împrejur, pe segmente) - pe sectore (delimitarea locului faptei în zone) - contrară (2 poziții diametral opuse) - încrucișată (4 extremități, 2 câte 2 diametral opuse) - OBIECTELOR PRINCIPALE (numai obiectele care au legătură directă cu fapta, se fotografiază cu celelalte obiecte sau urme din imediata lor apropiere, iar apoi și izolat) 1

description

Subiecte criminalistica examen

Transcript of Criminalistica

1. NOIUNEA, ETAPELE I GENURILE IDENTIFICRII CRIMINALISTICE

Identificarea criminalistic = recunoaterea unui obiect concret, ce poate avea elemente sau nsuiri de natur s-l apropie de alte obiecte asemntoare, de acelai gen sau specie, dar care se deosebete de toate acestea prin trsturi care l fac s fie identic numai cu sine nsui. Identificarea servete scopului procesului penal, acela de aflare a adevrului.

Etapele identificrii criminalistice:

- determinarea apartenenei de gen(stabilirea naturii obiectului, ce loc ocup n sistemul lucrurilor, crui gen sau specie i aparine, n ce categorie/clasificare am putea s-l ncadrm)

- identificarea individual(identificarea obiectului concret aflat n legtur cu fapta cercetat)

Genurile identificrii criminalistice:

- identificarea dup imaginile fixate material

- identificarea dup imaginile fixate n memorieIdentificarea criminalistic poate avea loc n urmtoarele domenii:

- traseologia, dactiloscopia, balistica judiciar, identificarea grafic, a persoanelor dup scris, a mainilor de scris, a cadavrelor, prin intermediul cartotecilor criminalistice.

2. DEFINIIA FOTOGRAFIEI JUDICIARE DE LA LOCUL FAPTEI I PROCEDEELE DE REALIZARE A ACESTEIA

Fotografia judiciar = ramur a tehnicii criminalistice care adapteaz i elaboreaz metodele de fixare prin fotografiere a rezultatelor i modului de desfurare a unei activiti de urmrire, precum i metodele corespunztoare cercetrii de laborator a probelor materiale. Fotografia servete la: documentare, demonstrare, identificare, semnalare, msurare i fixare.Fotografia judiciar se mparte n 2 mari categorii:

- de teren (la locul faptei, de reconstituire, de percheziie, prezentrii pt recunoatere, semnalmentelor de urmrire)

- de examinare sub radiaii vizibile i invizibileFotografia judiciar la locul faptei = fotografia care fixeaz locul faptei i mprejurrile acesteia, modificrile produse i probele materiale existente. Aceasta constituie parte integrant a procesului-verbal de cercetare la faa locului avnd aceeai valoare probatorie.

Procedeele de realizare a fotografiei judiciare la faa locului o mpart pe aceasta n mai multe feluri:

- DE ORIENTARE (cuprinde ntregul tablou al locului faptei cu toate mprejurimile sale)

- unitar (dintr-o singur poziie)

- panoramic (de jur mprejur, pe segmente)

- SCHI (cuprinde locul svririi faptei, cu toate particularitile sale, dar fr mprejurimi)

- panoramic (de jur mprejur, pe segmente)

- pe sectore (delimitarea locului faptei n zone)

- contrar (2 poziii diametral opuse)

- ncruciat (4 extremiti, 2 cte 2 diametral opuse)

- OBIECTELOR PRINCIPALE (numai obiectele care au legtur direct cu fapta, se fotografiaz cu celelalte obiecte sau urme din imediata lor apropiere, iar apoi i izolat)

- DE DETALIU (detaliile, semne distincte ale obiectelor principale)

3. DEFINIIA FOTOGRAFIEI DE EXAMINARE I PROCEDEELE ACESTEIA

Fotografia de examinare = fotografia care elaboreaz metodele i mijloacele de studiere a probelor materiale i de fixare a rezultatelor obinute, n condiii de laborator. Fotografia de examinare este de 2 feluri: n radiaii vizibile i n radiaii invizibile.

Fotografia n radiaii vizibile:

- de ilustrare (redarea urmei/obiectului aa cum se prezint la examinarea vizual)

- color (red cromatica obiectului)

- de comparaie (identificarea sau neidentificarea a 2 obiecte)

- de umbre (evidenierea profilurilor slab vizibile)

- de reflexie (reflectarea luminii ntr-un mod diferit)

Fotografia n radiaii invizibile:

- ultraviolete (UV)

- infraroii (IR)

- Roentgen, Gamma i Beta

4. DEFINIIA I PRINCIPIILE TRASEOLOGIEI JUDICIARE

Traseologia judiciar = ramura tehnicii criminalistice care studiaz urmele ca impresiuni ale structurii exterioare a obiectelor, ca resturi detaate din obiect, ori ca modificri produse de fenomene, n vederea identificrii persoanei sau a obiectului creator, a lmuririi mprejurrilor legate de formularea acestor urme i aflarea adevrului.

Principiile traseologiei:

- nu exist obiecte absolut netede, plane, toate obiectele materiale au o structur exterioar caracterizat printr-o anumit form i printr-un anumit macrorelief i microrelief strict individual

- structura exterioar a obiectelor este individual datorit unicitii caracteristicilor (structura exterioar a unui obiect nu se poate reda la alt obiect, chiar dac ea se modific prin uzare)

- identificarea este posibil numai la obiectele care i pastreaz structura exterioar (din momentul formrii urmei pn la efectuarea expertizei)

- reproducerea fidel a structurii exterioare a obiectului depinde de mecanismul formrii urmei i de proprietile n care se formeaz

- reproducerea apare invers, n oglind

5. DEFINIIA I CLASIFICAREA URMELOR

Urma = orice modificare produs la locul faptei, ca rezultat material al activitii persoanelor implicate n comiterea acesteia i este util cercetrii criminalistice.

Clasificarea urmelor:

- URMELE DE CONTACT

- n funcie de modul de formare

- urme de suprafa (stratificare / destratificare)

- urme de adncime

- urme statice

- urme dinamice

- vizibile

- latente- n funcie de natura obiectului

- urme lsate de persoane (de mini, picioare, dini, buze, urechi, unghii etc.)

- urme lsate de obiecte (obiecte de lovire, nteptoare, de spargere, de deschidere)

- urme lsate de mbrcminte

- urme lsate de mijloacele de transport

- urme lsate de armele de foc

- urme lsate de instrumentele de scriere

- URMELE DE SUBSTAN

- vopselele, sticla, solul, fibrele, rezidurile de tragere, urmele gazoase, urmele biologice- URMELE DEPRINDERI

- scrierea, identificarea persoanei dup voce

ALTE GENURI DE URME- urme negative/periferice, poziionale, de animale (de dini sau de picioare)

6. DEFINIIA, CARACTERISTICILE, METODELE DE CUTARE I DESCOPERIRE A MICROURMELOR

Microurmele = particulele de materie sau caracteristicile invizibile sau slab vizibile cu ochiul liber, putnd fi cercetate numai prin folosirea metodelor microanalitice.

Caracteristicile microurmelor:

- posibilitatea observrii numai prin microscop

- o stare determinat de aglomerare a materiei

- necesitatea folosirii unor metode specifice de cercetare

Metodele de cutare i descoperire a microurmelorMicrourmele ne arat:

- pe care drum a ajuns infractorul la locul infraciunii

- ce obstacole a trebui s depseac

- ce instrumente a folosit

- cum s-a deplasat infractorul n vecintatea locului faptei

- numrul de infractori

- ct timp a trecut de la fapt i cum s-a modificat locul faptei

Investigarea criminalistic la locul faptei depinde de 3 factori:

- natura faptei

- locul comiterii

- urmrile produse i amplasarea acestora

Principii de maxim importan:

- microurmele trebuie s primeasc prioritate

- suprafaa orizontal trebuie cercetat prima, innd seama de locurile n care s-ar fi putut gsit fptuitorul

- cercetarea trebuie s nceap din locul sosirii fptuitorului i s termine cu drumul lui de plecare

Descoperirea microurmelor necesit diverse instrumente:

- dispozitive de mrire (lupa, microscopul)

- surse de lumin (lmpi cu halogen, ultraviolete i infraroii)- luminofere (lusino, lucigenina, siloxen)Descoperirea microurmei nseamn deja foarte mult, dar constituie doar nceputul deoarece trebuie cercetat existena ei la locul faptei, urmnd, apoi, s fie ridicat i conservat.

7. PROBLEME CE POT FI REZOLVATE PRIN EXAMINAREA MICROURMELOR

- natura microurmei

- caracteristicile microurmei

- dac se aseamn cu restul probelor

- locul aprox. al faptei

- timpul aprox. al faptei

- informaii cu privire la fptuitor (dac are o anumit profesie)

- modul de operare a infraciunii

- legtura dintre fptuitor i locul faptei (urme de sol, tlpi)

- legtura dintre instrumentele folosite de fptuitor i locul faptei

- dac este o infraciune sau o nscenare

8. DEFINIIA INVESTIGRII TEHNICO-TIINIFICE A LOCULUI FAPTEI (CERCETAREA LA FAA LOCULUI)

Investigarea tehnico-tiinific / cercetarea la faa locului = activitatea de cunoatere a comportamentului infractorului i de descoperire a urmelor/microurmelor cu ajutorul postdiciei i prediciei efectuate pe baza modificrilor survenite ca urmare a interaciunii dintre fptuitor, obiectele i instrumentale folosite i mediul n care s-a svrit fapta, n vederea stabilirii existenei sau inexistenei faptei, a identificrii fptuitorului i a probrii vinoviei acestuia.

9. MSURILE PE CARE ORGANUL JUDICIAR TREBUIE S LE IA LA LOCUL FAPTEI

Ce TREBUIE fcut la locul faptei:

- limitarea accesului prin nconjurare

- identificarea modului n care s-a deplasat fptuitorul

- fotografierea corespunztoare

- protejarea probelor n pericol de a fi distruse

- notarea poziiei probelor nainte de a fi mutate

- ambalarea probelor n mod corespunztor

- apelarea la specialiti dac este nevoie

Ce NU TREBUIE fcut la locul faptei:

- permiterea accesului persoanelor neautorizate

- clcarea pe suprafee ce pot fi purttoare de urme

- atingerea inutil a unor obiecte

- ambalarea mpreun a mai multor probe

- fotografierea fr reper metric

- mncat sau alte activiti care ar putea lsa urme

- folosirea apei de la robinet

- folosirea toaletei

- cadavrul nu trebuie acoperit cu o ptur (se pot crea noi urme)10. FAZELE INVESTIGRII CRIMINALISTICE A LOCULUI FAPTEI

Fazele investigrii criminalistice sunt:

- faza static

- faza dinamicA. Faza static- primul contact cu locul faptei

- cercetare = observare

- ntr-o ncpere: observarea ncepe dintr-un loc fix i continu de-a lunul pereilor (de regul, clockwise)

- ntr-un loc deschis: observarea ncepe prin deplasarea, n spiral, de la centru spre margini sau inversB. Faza dinamic- implic deplasarea obiectelor i examinarea lor

- urmele latente se pun n eviden prin iluminri cu surse speciale echipate cu filtre cu diverse lungimi de und

- urmele latente se relev cu substane pulverulente i reactivi

- amprentele papilare se ridic cu pelicule

- urmele de adncime au nevoie de mulaje

- faza dinamic se ncheie cu ambalarea urmelor i obiectelor

11. METODELE DE FIXARE A REZULTATELOR CERCETRII DE LA FAA LOCULUI

- PROCES-VERBAL (s fie obiectiv, complet, precis, clar i succint)- SCHIA (fixarea i prezentarea n ansamblu a locului faptei)

- FOTOGRAFIA JUDICIAR

- FILMUL JUDICIAR12. DEFINIIA I OBIECTUL DE STUDIU AL DACTILOSCOPIEI

Dactiloscopia = ramur a tehnicii criminalistice care studiaz urmele create prin imprimarea crestelor papilare (amprentele): - digitale (degetele)

- palmare (palma)

- plantare (talpa piciorului)

Obiectul de studiu al dactiloscopiei- n sens restrns (numai studierea desenelor papilare ale degetelor)

- n sens larg (include i desenele palmei i ale tlpii piciorului)

- identificarea fptuitorului

- identificarea cadavrelor

13. PROPRIETILE I STRUCTURA DESENELOR PAPILARE DIGITALE

Prioprietile desenelor papilare:

- unicitatea (fiecare desen papilar este unic i difer de la o persoan la alta)

- imuabilitatea (meninerea formei desenului papilar pn la moarte i chiar i dup aceea)

- fixitatea i inalterabilitatea (caracteristicile individuale ale desenelor papilare rmn neschimbate)

Structura desenelor papilare digitale = zone central / zona bazal / zona marginal + DELTA (a, mono, bi, poli)- structura degetului: falageta (sus), falangina (n mijloc), falanga (jos)

- structura palmei: digito-palmar (la baza degetelor), tenar (din dreptul degetului mare), hipotenar (partea opus)

14. DETALIILE DESENULUI PAPILAR I ELEMENTELE PARTICULARE

Detaliile:

- nceput de creast / sfrit de creast / ntrerupere

- bifurcaie / trifurcaie / croetul (crligul) / butoniera

- intersecia / inelul / anastamoza

- rentoarcerea / fragmentul / punctul (insula)

Elementele particulare:

- cicatricile / liniile albe produse de cutele pielii

- liniile anurilor de flexiune / negii sau alte malformaii

15. METODELE DE CUTARE I RELEVARE A URMELOR DE MINI

Cutarea urmelor de mini

- presupune o cutare sistematic

- difer n funcie de natura locului i de modul de svrire a faptei

- poate ncepe din locul n care se presupune c a fost infractorul, prin verificarea clanelor, ncuietorilor etc.- absena urmelor papilare => concluzia c infractorul a folosit mnui

- se recomand folosirea unei lanterne pentru iluminarea obiectului sau pulverizarea cu o soluie pe baz de luminol

- stabilirea vechimii poate fi relativ

- urmele pe porelan sau sticl pot fi pstrate chiar ani de zile, pe cnd hrtia le pastreaz numai cteva oreRevelarea urmelor de mini- prin metode fizice (const n pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulaie foarte fin pe obiectul sau suprafaa de pe care se dorete relevarea urmei; are loc prin folosirea de substane precum: carbonatul de plumb sau ceruza, rou Sudan III, pulberea de aluminiu, negrul de fum, oxidul de cupru, praful de xerox, miniul de plumb; substana folosit trebuie s fie n contract de culoare cu suportul urmei i s prezinte o aderen selectiv)

- prin metode chimice (relevarea cu vapori de iod - aburire - i cu reactivi chimici propriu-zii)

- prin metode optice (prin intermediul laserului sau cu ajutorul dispersiei luminoase, proiectarea unei raze de lumin asupra suprafeei purtoare de urm)- de pe pielea uman*relevarea urmelor create pe suporturi vegetale16. PROCEDEELE DE FIXARE I RIDICARE A URMELOR DE MINI

Fixarea- fotografierea

- videofilmarea

- descrierea n procesul-verbal

- desenul i schia

Ridicarea- ridicarea obiectului purttor de urm

- transferul pe pelicul adeziv

- mulajul (dac urmele au fost create n adncime)- transportarea obiectului purttor de urm

17. CLASIFICAREA URMELOR DE PICIOARE I METODELE DE FIXARE A ACESTORA

Urmele de picioare se descoper cu uurin deoarece, n majoritatea cazurilor, sunt vizibile cu ochiul liber.

Clasificarea urmelor de picioare:

- urme de picior gol

- urme de picior acoperit cu ciorap

- urme de picior nclat

Fixarea urmelor de picioare:

- descrierea urmelor n procesul-verbal de cercetare la faa locului (zona n care se afl, natura obiectelor primitoare, culoarea, aspecte i particulariti)

- fotografierea (fotografie n ansamblu, se prezint ca urme de suprafa ori de adncime)

- mulajul (n unele situaii, urma trebuie ngrdit n jur, dac urma este imprimat ntr-un sol nisipos, se recurge la acoperirea acestor goluri)

- copierea cu pelicul adeziv a urmelor de suprafaRidicarea: decuparea suportului purttor, transferarea pe pelicule adezive, mulaj ghips, transfer, reactivi chimici.18. ELEMENTELE CRRII DE URME DE NCLMINTE

Elementele crrii de urme de nclminte:

- direcia mersului

- linia mersului

- unghiul pasului

- limea pasului

- lungimea pasului

Crarea de urme ne indic: - direcia de micare a persoanei / locurile n care persoana s-a oprit pe traseu

- viteza deplasrii / msura n care persoana cunotea sau nu locul faptei / numrul de persoane

19. METODE DE CUTARE, FIXARE I RIDICARE A URMELOR DE DINI

Metode de cutare:

- se ntlnesc, n principal, la infraciunile de viol, sunt urme de adncime- se mai ntmpl i ca, la locul svririi faptei, infractorul s mnnce i s lase urme de resturi alimentare

- caracteristici: forma arcadei dentare, dimensiunea dinilor, spaierea i nclinarea lor, malformaii congenitale, profilul suprafeei de masticaie, dezalinieri ale unuia sau mai multor dini, carii i fracturi dentare, intervenii medicale

- cea mai simpl metod de luare a urmelor de dini este ca persoana suspectat s mute cteva foi de hrtie n care s-a intercalat o foaie de plombagin- amprenta dentar ajute la identificarea cadavrelor (n cazul catastrofelor aviatice i naturale, incendii, explozii)Fixarea:

- descrierea n procesul-verbal

- fotografierea

- mulajul (mai nti urma se cur de eventualele corpuri strine, apoi se construiete un gard de plastilin, pe urmele n ciocolat, margarin, unt se pulverizeaz o substan pentru crearea unei cruste mai rezistente)

20. METODE DE DESCOPERIRE I EVIDENIERE A URMELOR DE BUZE

Descoperirea i evidenierea urmelor de buze - unul din procedeele ce se aplic n cazul evidenierii urmelor invizibile de mini. Alegerea substanelor potrivite se face n funcie de natura obiectului primitor, de cantitatea substanei sedimentate i de vechimea urmelor. Trebuie verificat dac urmele de buze sunt uscate sau umede nainte de a le evidenia.

Evidenierea efectiv se face prin intermediul unor prafuri - cu granulaie fin i puin uleioase - n culori contrastante cu obiectul purttor. Dac obiectul purttor este multicolor, atunci praful va trebui s fie fluorescent. Alt metod ce poate fi folosit este cea cu vaporii de iod.

Fixarea i ridicarea: descrierea n procesul-verbal, fotografierea, mulajul, pelicula adeziv pentru ridicare21. TRSTURILE GENERALE ALE URMELOR DE BUZE

- lungimea

- limea

- aspectul tuberculului buzei superioare

- aspectul gropiei mediane de la baza inferioar

- unghiurile comisurale

- caracteristici individuale: poziia fiecrei linie n ansamblul reliefului respectiv, bifurcaia sau confluena, fragmentul de linie, forma concav i forma convex22. TRSTURILE URMELOR DE URECHI

- imuabile (au aceleai proporii de la natere i pn la moarte)

- unice (nu exist dou urechi identice, numai accidentele sau operaiile pot provoca modificri)

23. URMELE DE SNGE I FACTORII CARE INFLUENEAZ ASPECTUL ACESTORA

Urmele de snge fac parte, alturi de sperm, saliv, fire de pr, sudoare, grsimi i urin, din categoria de produse biologice. Culoarea urmelor de snge se schimb n timp. Imediat dup scurgerea din vasele sanguine, ele au o culoare de rou-deschis i, ulterior, prind o culoare de rou-nchis, cafeniu, brun-nchis. Culoarea este influenta de o serie de aspecte: natura, culoarea obiectului purttor, starea atmosferic i chiar coninutul sngelui n cauz.

Urmele de snge se pot prezenta n 3 feluri, sub form de:

- dre

- picturi

- mnjituriFactorii:

- modul de creare

- cantitatea i calitatea lichidului sanguin

- natura obiectului primitor

- unghiul de inciden24. PROCEDEELE DE RIDICARE A URMELOR DE SNGE

- ridicarea urmelor de snge are loc dup descrierea i fotografierea acestora, adic dup fixarea lor.- ridicarea urmelor de snge vizeaz, att obiectele purttoare de urme, ct i substana propriu-zis a acestor urme

- dac sngele se afl pe obiecte transportabile, uor de ridicat, acestea se ambaleaz nct urmele de pe ele s nu sufere niciun fel de degradare

- dac urmele de snge se afl pe obiecte netransportabile (perei, duumele etc), acestea se ridic prin procedee diferite, n funcie de starea n care se afl

25. ETAPELE EXAMINRII DE LABORATOR A FIRELOR DE PR

3 etape distincte- studierea modului n care firul de pr a fost desprins de pe corp (a fost tiat, smuls sau doar a czut)

- examinarea microscopic a structurii exterioare a prului (forma rdcinii, regiunea corpului din care a provenit)

- studierea cuticulei, cortexului, canalului medular, pigmentaia i compoziia chimic26. FIXAREA I RIDICAREA URMELOR DE SALIV

- odat descoperite, acestea sunt uor de fixat i ridicat

- descrierea obiectelor pe care se afl (natura, aspectul i culoarea, locul n care a fost descoperit)

- forma n care se prezint

- dac sunt nc umede ori deja sub form de pelicul

- dac au fost descoperite pe corpul victimei, mpreun cu mucturi, atunci se vor descrie i acestea

27. DEFINIIA, FORMELE I ASPECTELE DE PREZENTARE A URMELOR DE SPERM

Urmele de sperm = lichidul seminal rezultat din secreia glandelor sexuale masculine n urma raporturilor sexuale fireti, nefireti, actelor de perversiune sexual sau ejaculrii datorit unor stri patologice.

Formele i aspectele de prezentare depind de:

- natura i forma suportului pe care se gsesc urmele

- modul n care sperma a venit n contact cu suportul respectiv

- durata de timp pn la momentul descoperirii lor

- bolile de care sufer persoana

- dac sunt sau nu lsate de mai muli brbai

Cutarea: cu ochiul liber, la lumina natural a zilei, dar se poate folosi i lampa cu ultraviolete.

Fixarea i ridicarea: descrierea n procesul-verbal.

Examinarea de laborator: indic multe informaii precum natura urmelor, specia creia i aparin, numrul de persoane de la care provin, prezena unor eventuale boli, grupa sanguin, vechimea lor, prezena spermatozoizilor

28. ETAPELE ANALIZEI AMPRENTEI GENETICE

- izolarea ADN-ului n cantitate suficient (snge, secreie vaginal sau pete de snge i sperm prelevate de pe persoane sau cadavre)

- digestia ADN

- electroforeza

- transferul

- denaturarea ADN

- hibridarea ADN

- autoradiografiaExecuia tehnic i concluziile formate trebuie s fie ireproabile. Condiii:

- respectarea protocolului testat prealabil

- personal calificat

- respectarea tehnicilor de lucru cu rigurozitate

29. PROBLEMELE MEDICO-LEGALE PRIVIND AMPRENTA GENETIC

* marea aplicabilitate a amprentei genetice este n medicina legal- identificarea persoanelor pe baza urmelor biologice (omoruri, violuri, incesturi, acturi sexuale cu un minor)

- identificarea cadavrelor

- teste de paternitate (ncepnd din a 8-10-a sptmn de sarcin)

- identificarea sexului

30. PROBLEMELE PE CARE LE CLARIFIC CERCETAREA URMELOR DE TRANSPORT

Cercetarea urmelor de transport reprezint o activitate frecvent a organelor de urmrire penal, mai ales n cazul accidentelor de circulaie, furtului de maini sau n cazul accidentrii persoanelor cu un mijloc de transport. Este o activitate complex, iar dificulti sporite apar n ipoteza prsirii locului faptei de ctre vehiculul atrenat n accident.

- natura suprafeei pe care se ruleaz (urme de suprafa sau de adncime, de stratificare sau de destratificare)

- modul n care se mica mijlocul de transport (vitez, urmele)

- tipul de bandaj sau in cu care sunt prevzute roile- tipul de vehicul- direcia de deplasare- cauza deteriorrii anvelopei (poate avea loc n decursul derulrii, ca urmare a unui defect tehnic sau din cauza uzurii avansate)

- genul de autovehicul la care a fost montat anvelopa (tipul i marca anvelopelor restrng nr. de autovehicule)

- identificarea anvelopei (n funcie de caracteristicile generale i speciale ale acesteia: banda de rulare, umerii anvelopei, flancurile, defectele, uzurile, rupturile, tieturile etc.)

31. DEFINIIA I CLASIFICAREA INSTRUMENTELOR DE SPARGERE

Instrumentele de spargere = obiectele, aparatele adaptate sau special construite i corpurile dure folosite pentru a nfrnge rezistena ncuietorilor i a mijloacelor utilizate pentru protecia i paza bunurilor / domiciliului.

Clasificarea instrumentelor de spargere

- instrumente de tiere

- instrumente de presare

- instrumente de topire

- diverse scule

- dispozitive adaptate ori confecionate special

- buldozerul (dizlocarea ncuietorilor i a ntregii ui, din toc)

- ruptorul (ruperea rapid a butucilor)

- extractorul (extragerea ncuietorilor)

- pontoarca

- cipometrulToate aceste instrumente pot produce urme: de lovire, de tiere, de apsare, de nepare, de frecare-alunecare, de ardere i de topire.

32. CARACTERISTICILE GENERALE I INDIVIDUALE ALE URMELOR SPECIFICE CHEILOR POTRIVITE

Caracteristici generale- fragmente microscopice desprinse din cheile false

- fragmente metalice rezultate din pilirea zimilor cheilor false

- urme de plastilin sau de cear ce au fost folosite pentru copierea cheii

- urme de funingine rmase pe suprafeele de lucru ale mecanismului

= toate acestea ofer informaii despre: tipul cheii, instrumentul folosit n obinerea ei, modalitatea folosit de fptuitor

Caracteristici individuale- scrijelituri sau striaii pe zvor sau n jurul orificiului cheii al broatelor, create de chei false mai mari

- scrijelituri sau striaii dezordonate, dac se ncearc deblocarea zvorului cu un peraclu, din fier sau de oel

- scrijelituri sau striaii pe capetele tifurilor la ncuietorilor cu cilindru, create de chei false prin forarea butucului

- scrijelituri sau striaii pe capacele laterale ale cutiilor mecanismelor, ca urmare a dilatrii firungului cheii n vederea introducerii alteia cu un profil diferit

33. DEFINIIA I RAMURILE BALISTICII JUDICIARE

Balistica judiciar = ramur a tehnicii criminalistice care are ca obiect studierea i elaborarea metodelor de examinare a armelor de foc, muniiilor i urmelor mpucturii n scopul soluionrii i investigrii faptelor comise prin mpucare.

Ramurile balisticii judiciare

- interioar = studiaz transformarea energiei chimice a pulberii n energia mecanic servind la propulsarea proiectilului, precum i urmele create pe proiectil i tubul de cartu de ctre unele piese ale armei.

- exterioar = studiaz comportamentul i traiectoria proiectilului, msoar viteza proiectilului i traiectoria acestuia.

- terminal = studiaz comportamentul proiectilului care a atins inta precum i reaciile fiziologice i biologice pe care le provoac n corpul victimei (probleme ce in de medicin legal i criminalistic).

34. CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC DUP DESTINAIE, MOD DE FUNCIONARE I CONSTRUCIA CANALULUI EVII

1. dup destinaie- arme militare

- arme de tir (destinate practicrii tirului sportiv)- arme de vntoare

- arme speciale (de semnalizare, de start, de alarm)

- arme deghizate / ascunse (pistol stilou, baston)- arme de aprare i paz

- arme de autoaprare (neletale, de regul cu gaz nociv sau proiectile din cauciuc)- arme utilitare (destinate asigurrii unor activiti din domeniile: industrial, agricol, piscicol, medico-veterinar, proteciei mediului)

- arme de asomare (folosite pentru imobilizarea animalelor printr-un oc mecanic)

- arme cu tranchilizante

- arme de colecie (destinate a fi n muzeu, cu valoare istoric sau artistic)- arme vechi (nainte de 1877)

- arme de recuzit (special confecionate sau devenite inofensive, necesare n domeniul artistic)

2. dup modul de funcionare- arme simple

- arme cu repetiie

- arme semiautomate (ncrcarea i descrcarea se face cu ajutorul presiunii gazelor)

- arme automat (folosite pentru trageri n serii scurte sau lungi)

3. dup construcia canalului evii- arme cu eava lis (eav neted: armele de vntoare cu alice, pistoalele de semnalizare)

- arme cu eava ghintuit (eav cu goluri i plinuri dispuse longitudinal)

- arme cu evi combinate (evi lise + evi ghintuite)

4. dup lungimea evii

- arme cu eava lung (50 - 80 cm) / arme cu eava mijlocie (20 - 50 cm) / arme cu eava scurt (3 - 20 cm)

35. CLASIFICAREA MUNIIILOR, URMELOR PRINCIPALE I SECUNDARE ALE MPUCTURII

1. n funcie de categorie:

- muniii interzise

- muniii letale

- muniii neletale2. n funcie de destinaie:- cartue pt arme militare (cu glon uor / cu glon greu / cu gloane trasoare / explozive / teleghidate / perforant-incendiare)

- cartue pt pistoale (cu glon / speciale: cu efect sonor, cu gaze iritant-lacrimogene)

- cartue pt arme de vntoare (cu alice / cu mitralii / cu poe / tip breneke)

- cartue pt arme speciale (rachet)

- cartue pt arme ascunse, deghizate

Urmele principale ale mpucturii = urmele ce apar datorit folosirii armelor de foc, glonului / proiectilului i al factori precum arma, cartuul, glonul, tubul, canalul de ptrundere, orificiul de intrare/ieire, canalul orb i urmele de ricoeu. Se regsesc pe corpul lovit, indiferent de distana dintre gura de foc i int.

- urme de perforare

- urme de ptrundere

- urme de ricoare

Urmele secundare ale mpucturii = urmele ce apar datorit unor factori suplimentari, alii dect proiectilul. Se ntlnesc numai pe corpurile aflate la distane relativ mici fa de locul de unde s-a tras.

- urmele rezultate din aciunea flcrii (arsuri asupra orificiului de intrare, mai ales cnd eava este aproape de int)

- urmele rezulate din aciunea gazelor (presiunea gazelor provenite din arderea pulberii n interiorul evii, au loc cnd tragerea are loc de la o distan foarte mic)

- urmele de funingine (ca urmare a arderii ncrcturii de pulbere din cartu, funinginea se depune pe int i formeaz un strat fin)

- particulele de pulbere arse i nearse- inelul de metalizare (mai este denumit i gulera sau inelul de tergere i se regsete n jurul orificiului de intrare)

- particulele de unsoare (glonul preia din canalul evii unsoare i vaselin folosite la ntreinerea acesteia i o depune pe int)

36. PROBLEME CE POT FI LMURITE PRIN EXPERTIZA BALISTIC JUDICIAR

- modelul, seria, tipul i calibrul armei de foc

- starea n care se afla arma

- dac tragerea a avut loc recent sau nu, deci timpul tragerii

- dac arma putea fi defect sau s se autodeclaneze

- dac dispozitivul de tragere putea fi considerat sau nu arm de foc, conform prevederilor legale

- distana i direcia din care s-a tras, poziia trgtorului i victimei/lor

- dac inta a fost lovit n mod direct sau prin ricoeu

- dac pe eava armei au existat nite factori suplimentari tragerii

- dac tuburile i gloanele ridicate de la faa locului erau compatibile cu arma de foc

37. PROBLEME CE POT FI LMURITE PRIN EXPERTIZA MUNIIEI

- modelul, tipul i calibrul muniiei

- anul de fabricaie

- starea muniiei

- dac muniia putea fi utilizat pentru tragere

- dac muniia putea produce rnile victimei sau nu

- dac muniia este fabricat sau artizanal

- dac cartuele fac parte din acelai lot sau serie de fabricaie

- tipul de arm la care se poate folosi muniia

- modul de sertizare a cartuelor

38. STRUCTURA RAPORTULUI DE EXPERTIZ (CERCETAREA TEHNICO-TIINIFIC)

- partea introductiv (organul de urmrire penal, instana de judecat, data cnd s-a dispus efectuarea acestuia, numele expertului, locul i data ntocmirii raportului, obiectul raportului i ntrebrile la care acesta trebuie s rspund)

- descrierea n amnunt (obieciile i explicaiile prilor, analiza acestor explicaii sau alte informaii constatate de expert)

- concluziile (rspunsurile la ntrebrile puse i prerea expertului asupra obiectului constatrii ori expertizei)

39. PROBLEMELE PE CARE LE CLARIFIC EXPERTIZA DACTILOSCOPIC

- cutarea i descoperirea urmelor papilare la faa locului

- examinarea i interpretarea la faa locului a urmelor papilare

- relevarea urmelor papilare latente descoperite la faa locului

- prelucarea i examinarea urmelor papilare ridicate

- identificarea persoanei care a lsat urmele papilare incriminate

- identificarea persoanelor i cadavrelor cu identitate necunoscut

- identificarea persoanelor care i-au dat o identitate fals

- identificarea persoanei care a creat urmele papilare prin efectuarea unor examinri dactiloscopice comparative

- verificarea semnturilor depuse prin punerea degetului de ctre persoanele analfabete

40. DEFINIIA SCRISULUI DE MN I FACTORII CE INFLUENEAZ CARACTERISTICILE ACESTUIA

Scrisul de mn = mijlocul de comunicare interuman, superior limbajului vorbit prin atributul pereniti; reproducerea unor informaii pe un suport oarecare prin intermediul unor semne simbolice (caractere literare) ntr-o anumit limb vorbit/dialect. Scrisul va oglindi activitatea nervoas de la nivelul scoarei cerebrale, exprimate prin proprietile de for, echilibru i mobilitate.

Factorii ce influeneaz scrisul de mn:

- fiziologici (vrsta, vederea, mna cu care se scrie, oboseala, emoiile, graba, indispoziia, starea de ebrietate, frigul)

- mecanici (suportul de scris, natura suportului de scris, instrumentul de scris, poziia de scriere)

- patologici (tulburri cardiovasculare, boli neurologice - scleroz, Parkinson, epilepsie -, boli psihice - schizofrenie, demen, psihoz depresiv, psihopatii)

41. CARACTERISTICILE GENERALE I INDIVIDUALE ALE SCRISULUI DE MN

Caracteristicile generale:

- gradul de evoluie (inferior, mediu, superior)

- forma (simplu, simplificat, complicat)

- dimensiunea (mica, mijlocie, mare)

- continuitatea (mica, medie, mare)

- inclinaia (vertical, spre stnga, spre dreapta, nedeterminat)

- viteza (redus, medie, mare)

- direcia rndurilor (drepte, concave, convexe, etajate)

- repartizarea (foarte strns, strns, potrivit, extins)

- presiuneaCaracteristicile individuale:

- modalitatea de ncepere a execuiei

- finalizarea semnelor grafice

- legtura dintre grame

- modalitatea de executare a depasantelor literelor b, d, f, g, q, p, t i a diacriticelor

42. CARACTERISTICILE TOPOGRAFICE ALE SCRISULUI DE MN

Caracteristicile topografice ale scrisului de mn - modul de dispunere i de amplasare a unui text pe o coal de hrtie (de regul) sau pe un alt suport, o alt suprafa de scriere. Acestea sunt:

- marginea textului (dac exist sau nu, marginile pot exista pe ambele laturi sau doar pe una, pot fi egale sau nu ca mrime, 3 mrimi: redus, pn la 1 cm; mijlocie, pn la 3 cm i mare, peste 3 cm, marginile mai pot fi: drepte, nclinate, sinuase, concave sau convexe)

- alineatele (retragerile unor rnduri ce marcheaz nceputul unor idei, mrimea acestora difer, iar foarte puine persoane folosesc corect alineatul)

- distanele (ntre literele unui cuvnt, ntre cuvinte i ntre rnduri)

- diversele meniuni (precum semntura, data, antet, titlul, indicarea persoanei creia i se adreseaz)

43. CARACTERISTICILE GENERALE I INDIVIDUALE ALE SEMNTURII

Caracteristicile generale ale semnturii:

- structura semnturii

- compoziia semnturii

- gradul de evoluie

- intensitatea apsrii

- nclinaia literelor

- viteza de executare

- gradul de coeziune

- amplasarea semnturii pe document

- amplasarea semnturii n raport cu data documentului

- amplasarea semnturii n raport cu marginile documentului

Caracteristicile individuale ale semnturii:

- amplasarea punctelor de atac i de sfrit

- particularitile literelor

- legarea literelor

- amplasarea diacriticelor

- caracteristicile suplimentare

44. CARACTERISTICILE GRAFICE GENERALE I INDIVIDUALE ALE CIFRELOR

Caracteristicile grafice generale:

- dimensionarea cifrelor

- nclinarea cifrelor (dreapt, nclinat spre stnga sau spre dreapta)

- legarea cifrelor

- gradul de evoluie al scrisului cifrelor (n funcie de sigurana i precizia micrilor)

Caracteristicile grafice individuale:

- adugarea unor elemente suplimentare (punctul pe 1, linia pe 7 sau la baza cifrelor)

- simplificarea scrierii unor cifre prin reducerea unor trsturi

- arcuirea, curbarea sau ondularea unor trsturi

- formarea trsturilor incipiente i a finalizrii n croset (1, 6, 7) sau n bucl (2, 3, 6)

- modul de scriere al cifrei 8 (trsturi incipiente i de finalizare, semnul dextrogir sau sinistrogir)1