Ghislatnde Diesbach

S E CRETE I,E AIMANAH U LU I

GOTFIAISTORIA CASEIOR REGAIE DIN EUROPA

Traducere de Ana Andreescu

CUPRINS

Avertisment................ .....................7Perenitatea .................:................:....................^........................9

Ausrnra (AUTRICHE)..Casa de Habsburg-Lorena............. .........37Bavrnrn (BAVIERE)..CasadeWittelsbach.......... ......................73Belcra (BELGIQUE)..Casa de Saxa-Coburg 9i Gotha....... ........91Butcanra (BULGARIE)..Casa de Saxa-Coburg 9i Gotha....... ......113DeurruaRca (DANEMARKI .

Casa de Schleswig-Holstein-Sonderburg-G|Ucksburg........................119Spaura (ESPAGNE)..CasadeBourbon.............. ....................131Fnnrule (FRANCE)..Casa de Bourbon-Or16ans.............. ......157Furu1n (FRANCE)".Casa Bonaparte.... .. ... .. .... ... ... .. ..... .. ... .. 1 99MaRea BRrrarure (GRANDE-BRETAGNE)..Casade Hanovra. CasadeSaxa-Coburg-Gotha.CasadeWindsor............229Gnecra (GRECE).CasadeSchleswig-Holstein-Sonderburg-G1ucksbur9.....................279lralra (lTALlE)..Casa de Savoia......... .......291LrecurensrErN (LIECHTENSTEIN)..Casa de Liechtenstein .......307LuxenaeuRe (LUXEMBOU RG)..CasadeNassau................ ....................311Neapore gr CELE Doui Srcu-rr (NAPLES ET DEUX-SlClLESf .

CasadeBourbon.............. ....................3'l 5Nonveera (NORVEGE)..CasadeSchleswig-Holstein-Sonderburg-Glucksburg.....................333Pannna (ennue)..Casa de Bourbon....... ....,..339

JInrle oe Jos (PAYS-BAS)..Vechea casd de Orania-Nassau................. ..............34-Ponruerua (PORTUGAL)..CasadeSaxa-Coburg-9i-Gotha-8ra9ance.....................................35-Pnusn 9r luperuul GeRuaxrer(PRUSSE ET EMPIRE D'ALLEMAGNET.CasadeHohenzollern........ ...................369RoruANra (ROUMANIE)..CasadeHohenzollern...-.... ...................393Rusra (RUSSIE)..Casa Romanov-Holstein-Gottorp........... ...................407SeRera-lucosLAVrA (SERB I E-YOUGOSLAVI E)..Casa Obr6novicl. Casa Karageorgevici................. .....441Sueora (SUEDE)..Casa de Holstein-Gottorp. Casa Bernadotte... ............449Privireasupracdtorvacur!i9ermane....................................463DucatuldeAugustenburg................. .................467Ducatul de Braunschweig.RegatuldeHanovra........ ....................471Ducatul de Coburg.Saxa-Coburg si Gotha... ...................481Marele-Ducat de Baden.Casa deZdhringen........ ...................499Marile-DucatedeMecklenburg......... ..................511Marele-Ducat de HesseLandgrafiatul de Hesse-Darmstadt..... .................517DucatuldeWtirtemberg. ..................529Concluzii... ....................535

*Succesiunea ldrilor in editia de fald respectd ordinea alfabeticd a

originalului.

PERE]YITATEA

,,Pentru mine", ar fi spus cu umor binevoitor prinlulMetternich, ,,statutul de om incepe cu rangul de baron..."

Acest punct de vedere aristocratic, il impdrtdgegte inegald mdsurd si Justus Perthes, editor la Gotha, ale cdruigenealogii publicate constituiau c6ndva cea mai impor-tantd sursd cu privire la nobilimea Europei, pentru cd mer-geau de la simplul Taschenbuch der Freiherrlichen Hauser,repertoarul baronilor, p6nd la faimosul Almanah Gotha alcdrui prestigiu a supravieluit dupd moartea sa.

La fel ca Ordinul lezuililor, Canalul Suez sau Sfdntullmperiu Roman de Naliune Germand, fala de care a pds-irat o atitudine nostalgicd, Almanahul Gotha a intrat in mito-iogia europeand 9i aceastd recunoastere a fdcut ca el sdc6gtige in frumusele tot ceea ce a pierdut in realitate pentru:5 publicarea lui a fost suspendatd incep6nd cu anul 1944.

Ndscut intr-o micd familie germand de cultura francezd,f,erthes avdzut cum, pulin cate pulin, volumul lui de doud-zeci de pagini la prima aparilie, a depdgit o mie de pagini in-itimii sdi ani, in timp ce prestigiul lui nu inceta sd creascd-econtenit pAnd ce a ajuns sd eclipseze celelalte anuare

10 S ecretel e Alm ana hultti GOTHA

genealogice gi a devenit un fel de biblie a vanitelilor terestre.in vreme ce textele Sfintelor Scripturi proclamau grandoa-rea, mdrelia sau atotputernicia lui Dumnezeu, cele din Gothanu au altd menire decdt sd exalte originea, gloria 9i splen-doarea prinlilor acestei lumi, fdcdnd sd domneascd in acestnou paradis o ordine riguroasd care asigura fiecdruia, de lacel mai ilustru monarh la prinligorul cel mai modest, locul lacare avea dreptul. Este aplicarea cunoscutelor cuvinte alelui Hristos: ,,Sunt mai multe locuinle in casa tatdlui meu."

Carte a revela{iei, carte a adevdrului, Gotha nu s-a inse-lat deloc gi nu s-a pretat niciodatd la combinalii sau comple-zenle care ar fi putut sd-i afecteze reputalia de integritate.Singura exceplie ar fi fost fdcutd la insistenlele lui Mussolini,in favoarea unei odrasle-bastard a familiei princiare careprintr-un ucazl al lui l-'litler a fost integratd in ilustra sa familie.

Sentinlele nu au sansa vreunui recurs 9i pentru ceiexclugi din Gotha nu existd izbdvire: indepdrtali din primaparte - cea a familiilor suverane - in urma unei cdsdtoriiindoielnice si condamnali sd figureze in partea a treia saurnari rdu intr-un alt anuar al lui Justus Perthes, ca cel al con-

[ilor, vor rdmane acolo pdnd la moarte, pldngdnd dupd ono-rurile pierdute. in zadar, descendenlii se vor reclama de laaceastd ilustrd origine pentru a fi numiliAltele lmperiale sauRegale de cdtre lingugitorii nostalgiei: Gotha, izvor de drep-tate, va fi vegnic aici pentru a trimite in neant pretenliile lor!ln schimb, el inregistreazir gi consacrd in mod oficial alianledeosebite, cdderi, puncte de pornire ale unor ascensiunivertiginoase cum a fost cazul familiilor Teck 9i Battenberg 9i,printre rdnduri, sub enumerarea seacd a numelor, a titlurilorsau datelor se ghicesc mii de povegti curioase, tragice sauscandaloase care aruncd o lumind noud asupra Olimpuluiunde troneazd acesti semizei 9i ii aratd mult mai pulin con-venlionali decAt i-au reprezentat pictorii de curte.

I Ucaz (inv. Ei pop.) Ordin, ordonanli, decret. (Din rus. ukaz)

PERENITATEA II

AceastS imensd pddure de arborigenealogicicare a deve-nit Gotha nu fusese la inceput decdt o pddurice rard undecresteau cdteva vechivite regale si, in special, arborele Caseide Saxa care avea o ramurd ce domnea la Gotha. E adevdratcd Gotha era o curte2 neinsemnatd si singuruleititlu de gloriea fost chiar faptul cd a dat numele sdu Almanahului.

in vreme ce mulli prin{i germ ani rivalizau in lux si extra-vagantd pentru a imita curtea de la Versailles, suveraniidinGotha duceau o existenld pagnicd, virtuoasd si matematicd.James Boswell, acest tAndr scolian pe c6t de fermecdtorpe atdt de vanitos care a vizitat Germania in 1764 in timpul,,Marelui Tur", s-a ardtat dezamdgit gi aproape scandalizatde simplitatea moravurilor de la curtea din Gotha: ,,Ducelesi ducesa, scria el in jurnalul sdu la data de 16 octombrie1764, erau nigte bitrani absolut obignuifi". Ducele vorbegtedespre sora lui, printesa de Galles, ca un brav gentilomscolian: ,,Prinlul mostenitoreste bldnd 9i linigtit...Printesa eurAtd dar caldd 9i comic5."

La masd, la semnalul marelui maresal al cu(li, un pajciteste rugdciunea. Tonul este patriarhal dar biblioteca esteremarcabil de asortatd, ceea ce este rar pentru epocd gipentru aceastd tara. Ducilor de Gotha le place sa citeascdgi le plac gtiinlele. Prinlul mostenitor, care a urcat pe tronin 1772, se ocupa de matematici si astronomie, in timp cefratele sdu proteja scriitorii, intre care Wieland, care i-adedicat opera sa Ob6ron.

Ducesa Louise-Doroth6e purta corespondentd cuVoltaire, pe care l-a recuperat dupd ce a fost alungat de laPotsdam de Frederic ll iar stdpAna cu(ii, luliana Franziskavon Buchwald a fost o celebrd ,,scriitoare" care a numd-rat printre prietenii ei, in afard de Frederic ll si Voltaire, peWieland, Herder si Goethe.

r l)tr1atu1 de regedinfi al unui suveran. Totalitatea pcrsolnckrr cu functii inalte laPirlatul unui suveran; suita unui suveran sau I nrcnrtrnlol lirrrrilici sirle.

t2 Secret el e Al m anahulu i G OTHA

La curte se vorbea franluzeste gi datoritd acestui lucru,in 1763, Wilhelm de Rothberg, unul dintre gentilomii cei

mai distingi de la Gotha, s-a ocupat de tipdrirea unui mic

almanah de 20 de pagini, pentru anul 1764, care conlineaun calendar astronomic, tablete gravate pentru inregistra-rea cdgtigurilor 9i pierderilor la jocuri gi un tablou al plecd-

rilor 9i corespondenlei prin curierul cdruia ii era incredinlatcome(ul epistolar al acestor spirite luminate. in anul urmd-tor, Emmanuel-Christophe Klupfel, fost preceptor in casaducald, a introdus in Almanah un eseu asupra genealogiei

caselor suverane, precum 9i o tabld genealogicd a caseide Saxa si o tablS cronologicd a impdralilor germani, suve-rani alesiaiSfAntului lmperiu Roman de Naliune Germand.

in '1765, Almanahut Gotha a fost imbogdlit cu noi adao-suri genealogice, dar redactorii au abandonat folosirea lim-bii franceze 9i l-au botezat Gothaischer Hofkalender zumNutzen und Vergnigen, adicd Almanahul Cur{ii pentru uti-litate gi amuzament.

Pentru a-i amuza pe cititori, almanahul a publicat

intr-adevdr mul{i ani, intdmpldri si anecdote pentru a-i

instrui, oferindu-le in acelagi timp o mullime de cunogtinlediverse, unele dintre cele mai prozaice, pentru cd aldturide articole de istorie veche si modernd figurau indicalii cuprivire la prelul paturilor de una sau doud persoane 9i listacelor mai reputali cofetari din Paris...

De asemenea, in Almanahurile Gotha din aceastdepocd, se gdseau toate precizdrile oferite de agendelemoderne, de exemplu suprafala principalelor ldri de pe

glob, numdrul locuitorilor lor, oragele cele mai importanteprecum gi informalii asupra efectivelor militare sau nivelulvenitului nalional. La inceputul secolului al XIX-lea, au luatobiceiul de a indica numele ambasadorilor sau minigtrilorplenipotenliari ai marilor puteri.

incepdnd cu 1768, Almanahul de la Gotha a fost

I'IiRENITATEA

infrumuselat cu gravuri alegorice sau mitologice care autost inlocuite ulterior de compozitii extrase din lucrdrile larnodd, Gil Blas, Ob6ron, Le mariage de Figaro sau Carolinede Lichtfield gi mai tdrziu, din romanele lui Walter Scott.Cea mai mare parte a acestor ilustra[ii erau desenate sigravate de marele artist Daniel Chodowiecki, cel care eranumit pe-atunci ,,deliciosul Chodowiecki", pictor al vieliiintime din veacul al XVlll-lea in Germania.

Acest polonez care a trdit la Dresda, se cdsdtorise cuo franluzoaicd, fiica unui orfevrier din Berlin 9i arta lui seinrudeste in multe privinle cu cea a lui Chardin si La Tour.

llustrator al tuturor scriitorilor celebri ai vremii sale, a fostde asemenea, portretistul cel mai cdutat de catre micilecu(i germane si colaborarea lui la Almanahul Gotha tre-buie enumeratd printre principalele motive ale succesuluiacestuia din urmd.

intr-adevdr, in cdliva ani, almanahul a devenit carteafavoritd a curlilor care se cufundau in lecturarea lui cu pasi-unea cu care cochetele se admirau in oglindd. Nu existapldcere mai narcisistd 9i mai vie pentru acegti monarhi carese plictiseau in rezidenlele lor baroce sau pentru oameniide curte, avizi dupd titluri 9i onoruri, decdt sd se aplece asu-pra acestor pagini care ii asigurau pe primii de statutul lor sile dddeau celorlalli un pic mai multd importanld, fdcandu-imdndri de a fi in serviciul unor personaje at6t de puternice.Germanii au dat intotdeauna dovada de o pldcere foarteintensd pentru acest fel de petrecere a timpului si marchizade S6vign6 povesteste intr-una din scrisorile ei cdtre prin-

lesa de Tarente, inruditd prin nastere cu tot Sfantul lmperiu,cd purta cu scrupulozitate doliu de fiecare datd cand mureacineva in vreuna din nenumdratele cu(i ale imperiului.

Cu toate acestea, intr-o zi, marchiza a zdrit-o imbrdcatdintr-o toaletd deschisd la culoare si i-a spus cu amabilitate:,,Sunt fericitd sd vdd, doamnd, cd Europa e bine, sdndtoasd..."

13

t4 Secretel e A I ma nah u I u i G OTH A

Almanahul Gotha, reddnd fiecdruia ce i se cuvenea,fdcea sd fie clarificate neinlelegerile cu privire la intdietateaunuia sau altuia care aveau atunci o importanld conside-rabild gi puteau declanga rdzboaie. La incoronarea impS-ratului Carol Vl, a fost auzit un bdtr6n conte de Nassaudeclar6nd sec unui mic suveran care pretindea cd-i erasuperior: ,,Afla!i, monsieur, cd un print ca dumneavoastrdstd in spatele conlilor ca mine!"

La o altd curte, problemele de etichetd pdreau suficientde grave pentru a fi supuse atenliei lui Leibniz insugi...

Aceste anecdote ne permit s5 inlelegem succesul rapidalAlmanahului de la Gotha care rdspundea at6t unei pl5-ceri cAt 9i nevoii de informalie.

in 1780, almanahul a fost tradus la Venelia in limba ita-liand gi imediat a apdrut 9i in Statele Unite ale Americii,unde cvasi-regalitatea lui George Washington fdcea sdprevaleze tonul, manierele gi obiceiurile vechilor monarhii.Acestea urmau de altfel sd fie foarte cur6nd zguduite decontraloviturile revolu{iei franceze gi destui monarhi 9i-aupierdut, dacd nu capul, precum nefericitul rege LudovicXVl, cel pulin coroana.

La primul avint revolulionar, frumoasa pddure de arborigenealogici asupra cdreia vegheau cu piogenie redactoriiAlmanahului Gotha a frisonat 9i a incercat sd reziste in falauraganului dar acesta, dupd ce a dezrdddcinat mai multevenerabile vile nobiliare situate pe malul stAng al Rinului,le-a fdcut pe celelalte sd se incovoaie sub violenla sa si

a deschis calea armatelor lui Napoleon care au inaintattriumfdtor de-a latul unei Germanii aservite. in aceastdpddure de arbori milenari - multe case datdnd din vremeacontemporanilor lui Charlemagne - impdratul francezilors-a plimbat ca stdpdn 9i a dat lovituri evidente. Nemullumitde o eventuald schimbare a traseului prin confiscarea deteritorii pentru a le distribui familiei sale si alialilor, acesta a