Crescatorie de Fazani

R&S RENTROP & STRATON

Dosar de afaceri

FazanerieUn profit anual de 2 miliarde de lei

1

CONCEPT DE AFACERI✄✄

Fazanerie*Un profit anual de 2 miliarde de lei

INFORMA}II PE SCURT

Capital ini]ial minim* . . . . . . 10 milioane de leiCapital ini]ial mediu** . . 200 de milioane de leiProfit brut anual . . . . . 2 miliarde de lei, \n cazul

valorific`rii unei produc]ii de 20.000 de p`s`riSitua]ia pie]ei . . . foarte bun`, \n special la exportPoten]ial de dezvoltare . . . . . mare, cu condi]ia

asigur`rii unor investi]ii \n spa]iile de cre[tereFactori de risc . . . . . . . st`pånirea tehnologiei de

cre[tere, \ncheierea unor contracte pentru valorificarea produc]iei

_____________* afacerea se poate demara cu 500 de ou` (10.000 de leibucata) [i cu un incubator (1.000.000 de lei), plus amenajarea spa]iilor de cre[tere** \n cazul demar`rii direct cu p`s`ri adulte

Se recomand` demararea afacerii la dimensiunireduse, \ntr-o curte, urmånd ca dup` familiarizarea cutehnologia de cre[tere s` se treac` la o exploatareintensiv`.

_________________* Pentru realizarea acestui

dosar de afaceri s-a folosit ca prin-cipal` surs` de documentarelucrarea „L’elevage rentable desfaisans“, autor Victor Menasse.

Fazanerie

2 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

Fazanii: clasificare [idescriere

Fazanii apar]in ordinuluiGalliforme, subordinului Gal-lide [i familiei Phasianidae. Subacest nume sunt grupate o mul-]ime de p`s`ri, apar]inånd unorgenuri diferite:

● genul Phasianus, originardin sud-estul Europei, care cu-prinde (cu o excep]ie) to]i fazaniicomuni, de vån`toare;

● genul Syrmaticus, cu singu-ra specie de vånat care nu faceparte din genul anterior [i anu-me Fazanul royal;

● o multitudine de alte genuricare include Fazanul auriu, Fa-zanul argintiu, Fazanul cu coar-ne [i alte specii ornamentale, a

c`ror origine este localizat` maiales \n p`durile sud-estuluiAsiei.

La toate aceste specii, sexelesunt diferen]iate prin aspectulpenajului: dac` femelele au oaparen]` destul de tern`, \n cu-lori telurice (gri [i maro), mas-culii sunt extrem de frumo[i,penele lor fiind pictate \n nuan]evii [i str`lucitoare (verde, albas-tru, negru, alb, ro[u). |n plus,penele cozilor masculilor suntfoarte lungi [i aspectuoase.

Corpul fazanilor este robust[i masiv, aripile scurte (acestep`s`ri nu sunt bune zbur`toare),iar picioarele au degete solide (\nnum`r de patru, dintre care unulsituat c`tre spate) care le confer`calit`]i de buni alerg`tori. Capuleste mic, iar ciocul scurt [i puter-nic. La unele specii, masculiisunt dota]i cu excrescen]e pie-

loase \n form` de lobi, gu[` saucreast`, sau cu coifuri de pene\n form` de coroan`. Fazanii nu[tiu s` cånte, sunetele pe care lescot fiind destul de nepl`cute.

Ce presupunecre[tereafazanilor

Fazanii pot fi crescu]i fie \nlibertate, fie \n voliere (cu[ti).Prima variant` presupune s` l`-sa]i cåteva perechi \n libertatepentru a ornamenta o gr`din`sau un parc, cu condi]ia ca ve-geta]ia s` fie bogat`, format`din tufi[uri [i arbu[ti, iar hrana[i apa s` fie puse la dispozi]ie.Dac` spa]iul respectiv este \n-gr`dit [i destul de \ntins, p`s`ri-le nu vor \ncerca s` evadeze,dar e necesar ca popularea s` sefac` de la o vårst` fraged`. Evi-dent, cre[terea \n voliere elimi-n` toate riscurile de pierdere afazanilor. Una sau dou` instala-]ii de acest tip, amplasate armo-nios \n gr`dina sau parcul res-pectiv asigur` efectul decorativ.Dac` fazanii sunt crescu]i doardin ra]iuni economice, este pre-ferabil` solu]ia cu[tilor, doardac` nu sunt destina]i strict re-popul`rii unei zone.

Indiferent c` este vorba decre[terea \n libertate sau \ncu[ti, cel mai important factorcare trebuie avut \n vedere \lconstituie calitatea terenului. Enecesar ca solul s` fie uscat,permeabil [i bine drenat. Dac`se poate asigura o pant` u[oar`,natural`, cu atåt mai bine. Deasemenea, o expunere c`tre esteste cu mai avantajoas`, pentruca p`s`rile s` beneficieze desoarele matinal [i s` fie prote-jate de umiditatea adus` devånturile vestice.

Terenul trebuie \nconjuratcu un gard de plas` de sårm`,

Aprecia]i \n mod deosebit pentru savoarea c`rnii [i frumuse]eapenajului, fazanii sunt o specie ale c`rei efective se reduc continuu,\n ciuda prolificit`]ii lor [i a legisla]iei care \i protejeaz` \n multe]`ri. Din acest motiv, numeroase cresc`torii, chiar de tip industrial,se concentreaz` pe ob]inerea cåt mai multor exemplare, acesteaputånd fi folosite \n trei direc]ii principale: 1) pentru populareazonelor de vån`toare; 2) ca p`s`ri ornamentale, pentru decorarea parcurilor [i gr`dinilor; 3) pentru aprovizionarea pie]ei alimentare. Referitor la aceast` ultim` direc]ie, preciz`m c` dintre toate galinaceele, fazanul are cea mai savuroas` [i gus-toas` carne [i c` aceasta \[i p`streaz` calit`]ile organoleptice de-alungul \ntregii vie]i a p`s`rii; astfel, chiar [i cånd pas`rea esteb`trån`, carnea r`måne fraged` [i suculent`. Fazanii mai pot fi crescu]i [i pentru produc]ia de ou` necesareaprovizion`rii altor cresc`torii: \n acest caz se folosesc ni[te volieremari [i un incubator mic, pentru \nlocuirea reproduc`torilor caresunt prea b`tråni pentru a mai fi rentabili. De altfel, aceste p`s`riscoase la reform` nu r`mån nevalorificate, calit`]ile lor gastro-nomice [i ornamentale r`månånd acelea[i.Din p`cate, reproducerea fazanilor este mult mai complicat` decåta puilor de g`in`; fazanii nu au atins acela[i grad de domesticire,iar puii sunt extrem de sensibili [i vulnerabili \n primele zile devia]`. Dar tehnicile moderne de reproducere \n incubatoare daurezultate satisf`c`toare [i o fazanerie se poate dovedi extrem derentabil`. {i s` nu uit`m nici c` penele masculilor constituie [i ele osurs` de venit, fiind frecvent folosite ca elemente decorative \ndomeniul vestimenta]iei.


3

\nalt de 2 m, pentru a fi \mpiedi-cat accesul cåinilor [i al [obo-lanilor. Dac` exist` posibilitatearacord`rii la re]eaua de ap` [i ca-nalizare, cu atåt mai bine.Existen]a luminii electrice esteavantajoas`, dar nu neap`rat ne-cesar`.

Chiar dac` se recurge la cre[-terea \n libertate, este bine s`existe o curte \ngr`dit` \n care s`fie amplasat un ad`post fix (detipul celor construite pentru g`-ini, de exemplu) \n care s` sepoat` izola p`s`rile bolnave \ncazul apari]iei unei epidemii. Deasemenea, prezen]a \n apropie-rea sau \n incinta cresc`toriei aunei mici p`durici va constituiun excelent teren de hibernarepentru reproduc`tori.

Cre[terea fazanilor \n libertate

Pentru a instala fazani orna-mentali \ntr-un parc, este sufi-cient ca parcul \n cauz` s` aib` o

vegeta]ie format` din arbu[ti,tufi[uri [i ierburi \nalte, care s`poat` servi drept loc de refugiu.Dac` sunt n`scu]i [i crescu]i \nacest perimetru, fazanii nu aunici un motiv pentru a evada,mai ales dac` proprietarul aregrij` s` le furnizeze o hran`adecvat`.

Lucrurile stau \ns` cu totulaltfel dac` este vorba de introdu-cerea unui num`r mare de p`-s`ri \ntr-un areal vast, \n scopulrepopul`rii acestuia. Nu este su-ficient` eliberarea pe acest teri-toriu a reproduc`torilor pentruca ei s` se \nmul]easc`. Din p`-cate, aceste p`s`ri au o inteli-

gen]` redus` [i cad adesea \ncapcanele \ntinse de vån`tori [ibraconieri. Alte pericole \i pascdin partea animalelor de prad`,dar [i lucr`rile agricole repre-zint` un factor de risc pentru fa-zani (ad`posturile sunt adeseadistruse \n timpul ar`turilor deprim`var`, al seceri[ului [i recol-tatului, al lucr`rilor de stropire [idistribuire a \ngr`[`mintelor).

Cei care cred c`, eliberåndprim`vara o pereche de p`s`rireproduc`toare pe un teren pro-pice, vor ob]ine o mul]ime depui toamna \[i fac iluzii: statisti-cile demonstreaz` c` acela[i nu-m`r de fazani l`sa]i \n libertate

O pereche de fazani adul]i cost`, \n general, cca 1 milion de lei.

C`lin Alexandru, proprietarul cresc`toriei de fazani din S`rule[ti-Gar`:

«La 20.000 de fazani, se cheltuiesc cca 2 miliarde de lei [i se ob]ine dublu!»

4 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

prim`vara se va reg`si pe acelteritoriu [i toamna, deci nu se vaproduce o repopulare, ci doar seva men]ine efectivul existent. [iaceasta doar \n cazul \n care sunt\ndeplinite anumite condi]ii(vom reveni asupra acestui as-pect \n capitolul consacrat repro-ducerii \n libertate).

Pentru a cre[te, deci, fazani \nmediul lor natural trebuie avut ladispozi]ie, \n primul rånd, un te-ritoriu care s` ofere un habitatideal pentru aceste p`s`ri. Vege-ta]ia natural` ce convine cel maibine fazanilor este constitut` dinfoioase [i tufi[uri aflate \n apropi-erea cåmpurilor, luncilor [i tere-nurilor agricole. Acestor p`s`ri leplac la fel de mult zonele de [es,

cele deluroase, de la poalelemun]ilor, dar [i zonele muntoase.Dac` lipse[te \ns` vegeta]ia, nu seva reu[i cre[terea \n libertate.

Un bun habitat trebuie sòfere ap` la discre]ie, c`ci apa leeste indispensabil` fazanilor. Fiec` este vorba de un råu sau unfluviu, de un lac sau canale deiriga]ii, orice surs` de ap` estepotrivit`. |n lipsa acesteia, tre-buie amenajate bazine de iriga]iisau recipiente care s` fie perma-nent umplute.

Este inutil s` mai subliniemcåt de important` este existen]asurselor de hran` pe teritoriulrespectiv. Aceste p`s`ri invadea-z` adesea terenurile agricole \ncùtarea hranei, fiind considera-

te adesea inamicii culturilor. |nrealitate, stric`ciunile produsesunt compensate din plin de fap-tul c` ei distrug un mare num`rde dùn`tori. Hrana lor estealc`tuit` din ierburi [i grùn]e,dar [i din insecte, råme, vier-mi[ori [i chiar [oareci de cåmp.Dac` teritoriul pe care trìescaceste p`s`ri nu le ofer` sufi-ciente asemenea resurse, cresc`-torii trebuie s` amenajeze ad`-posturi pentru hran`, ridicate depreferin]` \n locuri deschise (lu-mini[uri, poieni]e). Ad`pos-turile vor fi acoperite cu o foliede plastic, peste care se vor a[ezaramuri, paie [i fån, r`månånddeschise p`r]ile laterale. Este depreferat ca impermeabilizarea

|n fiecare zi, bucure[teanul C`linAlexandru face naveta pån` \ncomuna S`rule[ti-Gar`, situat` la 40km de Capital`. Aici, pe o suprafa]`de 6 hectare, func]ioneaz` cea maimare cresc`torie privat` de fazanidin Romånia, cresc`torie pe careC`lin a pus-o pe picioare \n urm` cudoi ani.

„Toat` treaba a pornit de la fap-tul c` [tiam c` fazanii sunt foartecùta]i la export“, \[i aminte[te el.„|narmat doar cu aceastìnforma]ie, m-am hot`råt s` intrupe pia]`, de[i experien]a mea \ndomeniu era zero. Am pornit cu3.000 de p`s`ri, achizi]ionate cu70.000 de lei bucata de la o ferm` destat. Cåt timp m-am \nvårtit pe laferma respectiv`, am «fotografiat»tot, astfel c` am putut ulterior s` \miconstruiesc singur toate dot`rilenecesare. E drept, am beneficiat [ide ni[te sfaturi utile de la speciali[tiide-acolo. |n cea mai mare parte \ns`,

tot ce [tiu despre fazani am \nv`]atlucrånd efectiv \n cresc`torie, ståndzi de zi pe lång` p`s`ri [i par-curgånd \ntreg procesul, de la ou lapas`re adult`.“

Fazanii sunt foarte cùta]i \nItalia, pentru popularea terenurilorde vån`toare. „Italienii au vånat tot,cred c` nu mai au nici ciori – spuneC`lin – de-aceea apeleaz` la fazaniidin Romånia, care au avantajul c`sunt mai rapizi decåt cei de prin altezone.“ Foarte important`, crede el,este stabilirea unor rela]ii directe cubeneficiarii (asocia]iile de vån`toaredin Italia), pentru c` \n acest cazpre]ul poate ajunge [i la 20 deeuro/pas`re, fa]` de 7-8 euro cåteste acum, prin intermediari.

Valorificarea poate fi f`cut` [i pepia]a autohton`, \n mai multedirec]ii: 1) c`tre supermarket-uri,gen Cora sau Selgros, unde mergbine fazanii congela]i, cu capulp`strat \n pene, ca s` se vad` despre

ce este vorba; 2) c`tre restaurante –se discut` cu directorii, care [tiufoarte bine de ce cantitate au nevoie,pe baza comenzilor clien]ilor; 3) di-rect c`tre consumatorul final. „A ve-nit cineva odat` aici, la mine – po-veste[te C`lin Alexandru – [i a cum-p`rat 1.000 de p`s`ri, s`-[i fac` omini-cresc`torie, [i peste ceva timpm` caut` [i zice: «Dom’le, [tii cebine \mi merge cu fazanii?» «Darcum face]i cu vånzarea?» «Merg cuei \n tårg [i \i dau imediat, cu800.000-1.000.000 de lei perechea!».“

Din 1.000 de fazani, care \ncep\mperecherea \n februarie, se potob]ine \n intervalul 15 aprilie-15 iu-lie cca 20.000 de p`s`ri. Dintre aces-tea, 1.000 se p`streaz` pentru repro-duc]ie, iar restul de 19.000 potmerge la valorificare. „De obicei –spune C`lin – pentru aducerea unuifazan de la stadiul de ou la cel depas`re gata de valorificare se cheltu-iesc cca 140.000 de lei, iar pre]ul me-

diu de vånzare este undeva la250.000-300.000 de lei. Ca regul`general`, \n aceast` afacere sco]icam dublu decåt bagi: la 20.000 defazani, se cheltuiesc vreo dou` mi-liarde de lei [i se ob]ine de dou` oripe atåt.“

Afacerea se poate \ncepe [i cuou` fecundate (10.000 de lei buca-ta), care urmeaz` a fi incubate, saucu pui de 1 zi (30.000 de lei). Ou`lese pun la p`strare \n t`vi speciale,nu mai mult de 7 zile \naintea incu-b`rii, iar t`vile se \nclin` periodic\ntr-o parte [i \n alta. |n incubatorou`le se ]in 21 de zile, dup` care seintroduc 4 zile \ntr-un eclozor,unde ies puii. Ace[tia sunt instala]i\n maternit`]i (incinte desp`r]itede gard din plas` de sårm`, cuad`p`toare [i lamp` de \nc`lzirecare trebuie s` asigure o tem-peratur` de 370 C), iar dup` 42 dezile se mut` \n aer liber, \n voliere.

„Eu pot s` \i sprijin pe cei inte-resa]i s` \nfiin]eze cresc`torii defazani, oferindu-le material biolo-gic (ou` [i p`s`ri) [i consultan]`“,spune C`lin Alexandru. „Partea devalorificare a produc]iei trebuie\ns` s-o rezolve singuri.“

Tel.: 0722-323.692


5

acestor construc]ii s` fie f`cut`cu materiale care s` nu produc`zgomot \n timpul ploilor (decinu tabl` sau materiale ceramice).Pentru a completa sursele dehran`, se pot \ns`mån]a miciterenuri cu plante produc`toarede semin]e (sorg, de exemplu).|n cazul \n care vegeta]ia esteinsuficient`, se poate amelioramediul de via]` al fazanilor prinplantarea de tufi[uri [i ierburi\nalte.

Se va avea \n vedere [i o pro-por]ie corect` \ntre num`rulmasculilor [i al femelelor. Dac`masculii sunt prea numero[i, eivor avea tendin]a de migrare \nalte zone, \n dauna asigur`riireproducerii; iar dac` femelele

sunt \n num`r prea mare, popu-la]ia va fi mai pu]in fecund`.Raportul ideal este de 1 masculla 5 femele, propor]ie care asigu-r` atåt o cre[tere \ndestul`toare apopula]iei, cåt [i conservareareproduc`torilor.

Teritoriul de via]` al fazanilortrebuie supravegheat continuu,lucru destul de greu de f`cut,]inånd cont de specificul vege-ta]iei, dar un singur angajat estetotu[i de ajuns pentru o rezer-va]ie de 400 ha.

Cre[terea fazanilor\n captivitate

Cre[terea \n voliere este multmai simpl` decåt cre[terea \n li-

bertate (aceasta din urm` nefiindaccesibil` oricui) [i mai pu]in ris-cant`, mai ales \n cazul popula]i-ilor de tineret, care nu sunt astfelexpuse riscurilor vie]ii \n liber-tate. |n func]ie de scopul urm`-rit, se pot folosi voliere \n seriedestinate cre[terii la scar` indus-trial` (\n scopul sacrific`rii) saucu[ti mari pentru reproduc`torii[i fazanii destina]i repopul`riianumitor zone.

Volierele pentru fazani auanumite caracteristici specifice.|n primul rånd, \n`l]imea lor tre-buie s` fie relativ redus`. Dac`ele sunt \nalte, p`s`rile vor aveatendin]a s` zboare, lovindu-secu capul de partea superioar` aacestora. O \n`l]ime de 1,5 m

6 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

este suficient`, dar, \n general,pentru a u[ura accesul person-alului de \ngrijire \n interiorulad`posturilor, se prefer` cu[tilecare au 1,8-2 m l`]ime, 2-3 ml`]ime [i 5-6 m lungime.

|n fiecare volier` se vor plasa1 mascul [i 4-5 femele. Prezen]aa doi masculi \n aceea[i cu[cèste riscant`, deoarece ei vorduce lupte furioase pentru su-prema]ie. Masculii sunt uneoriagresivi [i cu femelele, de aceeaeste recomandat s` se amenajezead`posturi, \n care femelele s` sepoat` refugia \n cazul unui atac,sau s` se monteze traverse(eventual se pot planta arbu[tisau br`du]i) care, de asemenea,s` ofere refugiu. Pentru izolareab`tù[ilor se pot realiza [i gar-duri mobile.

●

Solul trebuie s` fie drenat [is` aib` o pant` u[oar`, care sù[ureze evacuarea apei deploaie, c`ci fazanii nu suportùmiditatea. |n acest scop, estebine ca terenul s` fie acoperit cuun strat de pietri[, peste care s`se pun` nisip de råu. Se vaob]ine astfel o porozitate cres-cut` a solului [i un drenaj natu-ral eficient. |n fiecare volier` seva amenaja un ad`post (uncote]) construit din c`r`mid`,care s` aib` [i un mic spa]iu \naer liber, \nchis cu plas` de sår-m` cu ochiuri mici (pentru a evi-ta accesul [obolanilor). |n aceas-t` curticic`, dar [i \n interiorulcote]ului, se vor amplasa stin-ghii, montate la 1 m de sol.

●

Fazanii sunt p`s`ri rezistente[i nu au nevoie de amenaj`ri su-plimentare pentru vreme rea:cote]ul este suficient. Pentru aproteja totu[i volierele \mpotri-va soarelui prea puternic [i avåntului, se pot planta \n jurulacestora arbu[ti [i pomi cucoroan` bogat`.

«Fazanii trebuie våndu]i imediat ce au ajuns la maturitate!»Ionu] Cercel, pre[edintele Asocia]iei Na]ionaleCinegetice

„Un fazan se vinde \n viu cu 250.000-300.000 de lei [i, ]inånd contc` o pas`re adult` are 1,2-1,3 kg, ob]inem vreo 210.000 de lei/kg (\nrestaurante, cred c` 210.000 de lei este doar o por]ie simpl` de frip-tur` de fazan).

Profitul afacerii este, cu siguran]`, unul interesant, dar eu reco-mand \nfiin]area unei cresc`torii de fazani doar dac` exist` con-tracte ferme pentru desfacerea produc]iei. Motivul? Dac` nureu[e[ti s` vinzi fazanii imediat ce au ajuns la maturitate,\ntre]inerea lor devine destul de costisitoare: 1.000 de p`s`ri, careconsum` fiecare 70 g de furaj pe zi, la 13.000 de lei kg de furaj – asta\nseamn` cheltuieli de 910.000 de lei pe zi (!) doar cu hrana. Practic,tot profitul din vånzarea pe care o faci pån` la un anumit momenteste «ciugulit» de p`s`rile r`mase nevåndute. Vorbim de aproapeun milion de lei, e ca [i cum ai renun]a de bun` voie, gratis, la trei-patru p`s`ri pe zi.

|n momentul de fa]`, asocia]ia noastr` este \n tratative avansatecu o companie important` din Bruxelles, interesat` s` achizi]ioneze\n cantit`]i mari carne de fazan din Romånia. De fapt, nu e vorbanumai de fazan, ci [i de prepeli]e, c`prioare, mistre] etc., pentru cèste o firm` mare, care face distribu]ie \n toat` lumea. Cu ce ar putealua din Romånia la ora actual` nu ar acoperi nici m`car 5% din ce-rerea pe care o are – numai la prepeli]e ar avea nevoie de 20 de tonepe lun` – de aceea este chiar interesat` s` sprijine, \n regim departeneriat, \nfiin]area unor cresc`torii private aici. E vorba [i deconstruirea unui abator performant, dar lucrurile sunt \nc` \n fazade discu]ii.“ Tel.: 0745-257.133

7


|n cazul cre[terii pe scar` in-dustrial`, volierele vor avea di-mensiuni mai reduse [i vor fiplasata \n a[a-numitele baterii,care formeaz` o fazanierie: cu[-tile vor avea 1,5-2 m l`]ime [imaxim 3 m lungime [i vor fi con-struite \n acela[i mod ca volie-rele descrise anterior. O alt` so-lu]ie o constituie volierele mari,care trebuie s` \ndeplineasc` [iele condi]iile generale: s` existeun ad`post confortabil, un spa-]iu deschis vast, solul s` fie binedrenat, \n`l]imea lor – redus`,iar plasa de sårm` care formeaz`pere]ii laterali s` fie suficient dedeas` pentru a nu permite acce-sul [obolanilor. Num`rul de p`-s`ri care se pot cre[te \ntr-o astfelde volier` se ob]ine calculåndcåte 3-4 mp pentru fiecare exem-plar.

Pentru a reduce costurile deconstruc]ie, se poate recurge la osolu]ie extrem de simpl` [i con-venabil`: pe terenul unde se vorcre[te fazanii se vor planta oserie de stålpi care s` sus]in` oplas` de corzi (asem`n`toaren`voadelor pesc`re[ti), iar \ninteriorul incintei astfel formatese vor construi ad`posturi fixe.O alt` solu]ie const` \n ridicareaunei \mprejmuiri din plas` desårm`, \nt`rite de stålpi metaliciplasa]i din 2 \n 2 m, peste care seva monta o plas` din materialplastic sus]inut` [i ea de stålpimetalici (ansamblul va aveaforma unui cort de circ).

|n cresc`toriile \n care se prac-tic` reproducerea artificial`, estenecesar` construc]ia unor volie-re speciale, cu dimensiuni de 2-3m l`]ime [i 5-6 m lungime, desti-nate tineretului \n vårst` de 20de zile. Ad`postul fix trebuie s`fie bine protejat [i \nc`lzit (sepoate utiliza un radiator sau olamp` cu infraro[ii, dar [i una cugaz sau electric`, care trebuiesuspendat` \n mijlocul incintei [i

a c`rei intensitate se va regla \nfunc]ie de condi]iile climaterice).Efectivele unei cu[ti de acest tipse vor stabili calculånd cåte 4 puipentru fiecare metru p`trat alad`postului deschis [i cåte o du-zin`/mp pentru cote]. Pe m`-sur` ce puii cresc, ei vor fi trans-fera]i \n coliviile pentru adul]i.

Cre[terea puilorde fazanDate generale

|n general, ou`le nu suntl`sate f`z`ni]ei, ci sunt date uneiclo[ti plasate \ntr-o cu[c` pentrucre[tere, care este un fel de cutieprecedat` de o curticic` (o incin-

t`) cu gratii. Accesul \ntre acestedou` incinte este posibil doarpentru pui, spa]iile de trecerefiind foarte \nguste, astfel \ncåtmama ad`postit` s` nu poat`månca hrana micu]ilor. Cåndpuii au \mplinit [apte zile, grila-jul din jurul cu[tii se \ndep`r-teaz`, ei putånd astfel s` ias` afa-r` din cote]. Se recomand` caaceste cu[ti s` fie amplasate peun teren vast, acoperit cu iarb`(insectele, råmele [i semin]ele pe

care puii le vor g`si aici sunt [iun bun supliment alimentar), ladistan]` de 30 m una de alta pen-tru ca micii fazani s` nu con-funde propriul ad`post cu unaltul. Unele clo[ti nu accept`decåt propriile progenituri, fiindagresive cu puii str`ini.

Se va avea \n vedere prote-jarea cu[tii de razele prea puter-nice ale soarelui prin plantareaunui arbust sau cop`cel lång` ea,dar curtea trebuie s` fie expus`razelor solare, care sunt indis-pensabile dezvolt`rii armo-nioase a micu]ilor.

Construc]ia cu[tilor poate\mbr`ca diferite forme, darimportant este ca ea s` asigure \npermanen]` un mediu cald,etan[eitate la apa de ploaie [i s`

ofere un spa]iu potrivit cu taliamamei clo[ti. Modelul clasic arelungimea de 70 cm, l`]imea de50 cm [i \n`l]imea de 50 cm;acoperi[ul este \n pant` dubl` [ieste dotat cu balamale pentru ase putea deschide. Fa]ada esteformat` din bare de lemn care s`permit` ie[irea liber` a puilordin cu[c`.

Acoperi[ul trebuie s` fie ma-re, pentru a asigura o bun` pro-tec]ie \mpotriva ploii. |n pere]ii

Puii de fazansunt sensibili. |n medie, din 100 deou` puse la clocit, vorrezulta 57 de adul]i.

laterali se vor practica deschideripentru ventila]ie care s` permitàerisirea interiorului. Pentru omai mare rezisten]` \n timp [iimpermeabilizare a cu[tilor serecomand` vopsirea lor, de obi-cei \n verde \nchis. Acoperi[ultrebuie s` fie alb, pentru càceast` culoare reflect` lumina [ise evit` astfel supra\nc`lzirea in-cintei, ob]inåndu-se totodat` [i\ndep`rtarea p`s`rilor r`pitoare([oimi, ulii, ciori etc.). Un modelsimplificat de cu[c` este cel la ac`rui construc]ie se folosesc [imateriale metalice, nu doarlemn. Acest model are avantajulc` se poate cur`]a [i \ntre]ine maiu[or, dar el trebuie protejat su-plimentar atåt \mpotriva frigu-lui, cåt [i a supra\nc`lzirii, prinfolosirea unor instala]ii termicepe exterior.

Cre[terea natural`

Cre[terea natural` se prac-tic` de obicei \n cutii de cre[terede genul celor descrise anterior,amplasate pe un teren cu o

suprafa]` mare, cultivat cuplante care atrag insectele (prefe-rabil lucern`). Locul ales poate fi\n p`dure, \n poieni, \n imediataapropiere a p`durii sau chiar \ncåmp, dac` exist` cå]iva arborimari din loc \n loc. Cu o s`pt`-mån` \nainte de transportulpuilor \n cåmp se vor cosi få[iiparalele, late de 3-4 m [i situatela 25-30 m una de alta, [i, odat`cu cosirea lucernei, se aduc [i seinstaleaz` cutii de cre[tere \nrånduri paralele, pe un strat denisip uscat. Pardoseala cutiilortrebuie s` fie din plas` de sårm`cu ochiuri m`runte, dar \n regiu-nile mai ploioase este re-comandabil s` se pun` [i o foaiede carton asfaltat. Acest ampla-sament pe lucern` cosit` este im-portant pentru ca puii, atuncicånd ies din cutii, s` g`seasc`frunze crude [i insecte, dar s` se[i poat` ascunde \n lucern`.

Clo[tile [i puii se transport`pe timp frumos, \n co[uri sepa-rate. |n primele zile puii sunt\nchi[i \n cutia de cre[tere, dacàceasta este corespunz`toare ca

m`rime, sau \ntr-o \ngr`dire decå]iva metri p`tra]i. De la vårstade o s`pt`mån` puii sunt l`sa]is` se \ndep`rteze \n cùtareahranei, fiind chema]i la tainuride c`tre \ngrijitor (recomandabils` fie acela[i) prin fluieratulaceleia[i melodii tot timpul cåtadministreaz` nutre]urile \ndreptul unei cu[ti de cre[tere(cånd parcurge distan]a dintredou` cutii de cre[tere nu trebuies` fluiere, pentru a nu strångeprea mul]i pui \n jur). Seara, laculcare, \ngrijitorul trebuie s`\nchid` cutiile de cre[tere, avåndgrij` ca to]i puii s` fie \nùntru [icåt mai egal repartiza]i la clo[ti.

Cånd se constat` c` insectelede pe cåmpul de cre[tere s-au\mpu]inat, cutiile cu pui se mut`\n alte locuri. Mai tårziu, pem`sur` ce puii \ncep s` devin`mai independen]i [i se obi[nu-iesc s` doarm` pe crengilecopacilor, se reduce num`rulclo[tilor, dar cutiile r`mån pe loc[i hrana se pune \n continuare \nfa]a lor. Dup` ce se \ndep`rteaz`toate clo[tile, hrana se pune dince \n ce mai departe de cu[ti, pec`r`rile spre p`dure [i spread`posturile de hran`, f`r` capuii s` mai fie chema]i [i f`r` ca\ngrijitorul s` mai fie v`zut.Cånd puii ajung s` cunoasc` lo-curile de hran` din p`dure, cuti-ile de cre[tere se ridic`.

Cre[terea artificial`

Aceasta se poate face atåt \npuierni]e speciale, mobile, cåt [i\n baterii. |n puierni]e, densi-tatea puilor nu trebuie s` fie maimare de 18-22 de pui la 1 mp desuprafa]` util`. Puierni]ele mo-bile se instaleaz` pe cåmpul ales,ata[åndu-li-se un padoc demon-tabil de 15 x 30 m, cu \mprej-muire \nalt` de 2,40 m, alc`tuit`din plas` de sårm`. Plasa vaavea ochiuri de 2 x 2 cm pe \n`l-

Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

8

Denumirea acestor p`r`si vine din latinescul „phasianus“, derivatdin cuvåntul grecesc „phasianos“, care semnific` „originar dinPhasis“. O legend` greceasc` poveste[te c` argonau]ii, condu[i deIason, au \ntreprins o expedi]ie \n Calchidia (o regiune situat` \n AsiaMic`, pe coasta sud-estic` a M`rii Negre), \n scopul g`sirii Lånii deAur. Conform legendei, ei au adus la \napoiere cå]iva fazani, pe carei-au descoperit \n colonia Phasis, pe malul råului cu acela[i nume(råu denumit mai tårziu Rion). Aceste p`s`ri le-au aclimatizat apoi \nGrecia, unde cre[terea acestora a fost cunoscut` \nc` de pe vremearegelui Pericle. Romanii sunt cei care au r`spåndit aceste p`s`ri petot teritoriul Imperiului. Fazanii, cu carnea lor extrem de savuroas`,nu puteau lipsi de pe mesele banchetelor gurmanzilor romani. |n Evul Mediu, cre[terea fazanilor era practicat` \n toate m`n`stirilede pe cuprinsul Europei. |n Anglia, aceste p`s`ri erau cunoscute \nanul 1000, iar \n secolul al XII-lea, abatele de Anesbury a ob]inut per-misiunea de a le våna, ele devenind astfel un vånat pre]ios. |nGermania, fazanii s-au r`spåndit de-a lungul vìi Rhinului \n jurulanului 1250. |ncepånd cu secolele al XVI-lea [i al XVII-lea,vån`toarea fazanilor a luat o asemenea amploare, \ncåt anumi]imonarhi, cum ar fi ducele de Saxa [i regele Angliei, au instituitm`suri severe \n scopul protej`rii lor.

Scurt istoric al fazanilor


9

]imea de 60 cm de la sol [i cuochiuri de 4 x 4 cm pe restul \n`l-]imii. Ea trebuie s` fie bineprins` de sol, pentru ca puii s`nu poat` ie[i pe dedesubt. |n pri-mele dou` s`pt`måni, hr`nirease face \n puierni]`, iar de lavårsta de 3-5 s`pt`måni – \npadoc, \n hr`nitori special ame-najate. Dup` aceast` vårst`,hrana se va \mpr`[tia pe jos,pentru a obi[nui puii s` o caute.

|n baterii, puii se cresc cufoarte bune rezultate numaipån` la vårsta de 4 s`pt`måni, \nfiecare compartiment introdu-cåndu-se nu mai mult de 60 depui \n prima s`pt`mån`, 30 \n adoua s`pt`mån` [i 15 \n a treias`pt`mån`. |n primele trei-patruzile, mi[carea puilor \n compar-timentul bateriei se limiteaz` cuajutorul unei scånduri sau alunui carton care se mut` zilnic,l`rgindu-li-se spa]iul treptat. |n-c`perile alese pentru baterii potfi la fel cu cele pentru puii degìn`, evitåndu-se \ns` posibili-tatea form`rii oric`rui curent deaer. De la vårsta de trei s`pt`-måni, puii pot fi trecu]i \n puier-ni]ele din cåmp, avåndu-se grij`s` nu existe o diferen]` preamare \ntre temperatura pe careau avut-o \n ultimele zile de\ntre]inere \n baterii [i cea dinpuierni]ele mobile.

Alimenta]ia Fazanii, ca [i gìnile, sunt

p`s`ri omnivore. Ei \ngurgiteaz`cu egal` pl`cere insecte, råme,viermi[ori, dar [i substan]e ve-getale: ierburi, semin]e, fructeetc. |n absen]a plantelor verzi pecare s` le consume, fazanii potcontacta o boal` numit` plumo-fagie, care const` \n ciugulireacontinu` a penelor, ceea ce, maiales \n cazul speciilor ornamen-tale, constituie un dezastru.

|n cazul p`s`rilor crescute \nlibertate, alimenta]ia lor natural`trebuie completat` de c`tre cres-c`tori prin plasarea \n ad`pos-turile de hr`nire a unor supli-mente constituite din paie, mei,orez, gråu, ov`z, lucern`, trifoi,sorg etc. Acestea pot fi date caatare sau sub form` de nutre]uriconcentrate. Pentru fazanii cres-cu]i \n voliere sau \n scop orna-mental, mediul de via]` nu ofer`decåt \ntr-o propor]ie redus`surse naturale de hran`, deaceea cresc`torul trebuie s` leofere un meniu mai variat.

Alimenta]ia de baz` const` \ngråu, mei, diferite sorturi degrùn]e [i vegetale, legume (cas-trave]i, morcovi, l`måi, sfecl`ro[ie etc.) [i fructe. Atåt fructelecåt [i legumele trebuie tìate \nbuc`]ele pentru a putea fi mån-cate de c`tre fazani. Acest regimvegetal trebuie completat cusubstan]e proteice de origineanimal`: buc`]ele de carne,larve, insecte, fìn` de pe[te,produse lactate etc. A[a cum se

poate observa, alimenta]ia faza-nilor este similar` celei a gali-naceelor.

Mai ales tineretul \n cre[tereare nevoie de proteine. Pentru ocresc`torie familial` sau pentrufazanii ornamentali, este relativu[or de g`sit o cantitate sufi-cient` de resturi de carne saubrånz` pentru asigurarea nece-sarului de proteine. |n cazulcresc`toriilor industriale, acestlucru devine o problem`, de ace-ea se folosesc nutre]uri combi-nate, a c`ror compozi]ie com-plet` [i echilibrat` satisface ne-voile alimentare ale fazanilor. |nre]eta acestora intr` componentediferite: fìn` de mei, de ov`z, deorez, de orz, t`rå]e de gråu (toateacestea reprezentånd aproxima-tiv 70-80% din cantitatea total` anutre]ului), fìn` de carne [ifìn` de pe[te (aproximativ 10-15%), cochilii de stridii m`cinatesau fìn` de crisalide (2-5%),s`ruri minerale. Pentru puii subtrei s`pt`måni, \n acestenutre]uri se vor adùga g`lbe-

Pentru un ritm de cre[tere ideal, fazanii trebuie hr`ni]icu alimente bogate \n proteine, fapt care implic` \ns` cheltuieli sporite.

nu[uri de ou (unul pentrufiecare 10 pui) [i ou` de furnicisau resturi de carne tocate.Aceste alimente compuse se potcump`ra de la combinatele ceprepar` nutre]uri pentru ani-male, dar adesea ele vor fi preauscate [i vor trebui \mbog`]itecu amestecuri de legume [i mas`vegetal` verde.

●

|n cre[terea fazanilor se potfolosi [i alte substan]e: fìn` dinierburi medicinale deshidratate,fìn` de alge marine, fìn` decrisalide (bogat` \n proteine [is`rac` \n gr`simi, este recoman-dat` mai ales pentru alimenta]iapuilor), pudr` de ou`, sångedeshidratat (de la abatoare), lap-te praf etc. Pentru fazanii orna-mentali sau pentru micilecresc`torii familiale, se pot folosire]ete clasice de amestecuriproaspete, care se prepar` zilnic.Acestea pot s` con]in`:

1) miez de påine, salat` verdetocat`, p`trunjel, ou` crude(cu tot cu coaj`), resturi de

brånz`, amestecate cu ap` sauzeam` de carne sau legume –pentru adul]i;

2) miez de påine, inim` tocat` devac`, ou` crude (cu tot cucoaj`), salat`, p`trunjel – pen-tru tineret;

3) orez fiert, cicoare m`cinat`,mei, inim` tocat` de vac`, ou`crude \ntregi, miez de påine,brånz`, cånep`, amestecate fiecu ap` sau sup`, fie cu lapte –pentru pui.

Aceste re]ete, care con]iningrediente proaspete [i natu-rale, nu pot fi folosite decåt \ncresc`toriile cu efective reduse.|n marile cresc`torii se vor folosinutre]uri echilibrate, completateneap`rat cu substan]e vegetaleproaspete: cicoare, lucern`, trifoietc. Altfel, a[a cum am amintitdeja, lipsa acestora din alimen-ta]ie va conduce la apari]iatendin]ei de ciugulire a penelor.Indiferent de metoda de cre[terefolosit`, fazanii trebuie s` aib` ladispozi]ie permanent ap` dinabunden]`, proasp`t` [i curat`.

Asigurarea necesaruluide substan]e minerale

Organismul animal are ne-voie de o serie de substan]e mi-nerale pentru a se dezvolta [i afunc]iona \n condi]ii bune. Cumcele furnizate de alimente [i ap`nu sunt suficiente, trebuie oferitesuplimente pentru p`s`rile cres-cute \n voliere. Magazinele spe-cializate ofer` s`ruri mineralesub form` de pulbere sau gra-nule, destinate exclusiv p`s`-rilor. Acestea pot fi plasate \n re-cipiente aflate \n interiorul cu[-tilor sau pot fi amestecate cu hra-na combinat` (metod` de prefe-rat \n cazul fazaneriilor).

Oasele de sepie (de fapt, co-chilia intern` a acestui animal)reprezint` un adjuvant naturalexcelent.

Cojile de ou` sunt foarte bo-gate \n calciu natural, necesar fa-zanilor. Un alt aditiv mineralpentru p`s`ri este c`rbunele,care are un rol de dezinfectantintestinal. Acesta se ob]ine prinarderea lemnului, \n dou` varie-

10 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

|n perioadaaprilie-iunie, de la o f`z`ni]`se pot recoltacca 70 de ou`.

11


t`]i: c`rbunele de lemn moale,care are propriet`]i terapeuticede dezinfec]ie [i absorb]ie a ex-cesului gazelor de fermenta]ie, [ic`rbunele de lemn dur, careofer` suplimentul de carbonnecesar fazanilor.

Bicarbonatul de sodiu are unrol important pentru \nt`rireacochiliei ou`lor. Cercet`toriiamericani au demonstrat c` dela fazanii c`rora li s-a adminis-trat bicarbonat de sodiu \n apade bùt se ob]in ou` cu o coaj`cu 6,6% mai groas`. Deoareceefectul benefic se simte dupàproximativ o lun`, este reco-mandabil s` se \nceap` cura la\nceputul perioadei de repro-ducere, adùgåndu-se 0,5 gramede bicarbonat de sodiu per kilo-gram de pas`re \n viu, zilnic.Grosimea [i duritatea cojiiou`lor sunt foarte importantepentru u[oara manipulare aacestora, iar diminuarea acestordoi parametri indic` existen]aunei caren]e nutri]ionale, deciconstituie un semnal de alarm`pentru cresc`tori.

Fazanii crescu]i \n ad`posturicare au p`månt pe jos nu aunevoie de aditive minerale. Eiciugulesc pietricele [i particuledure care, odat` ingerate,faciliteaz` digestia hranei [iasimilarea ei. De aceea deciziade a construi un volier pavat cubeton sau ad`posturi cu par-doseal` artificial` trebuie ana-lizat` foarte bine.

ReproducereaCåteva date generale

Fazanii sunt poligami. |nmod normal, propor]ia optim`pentru grupurile de reprodu-c`tori este de 1 mascul la 4-5 fe-mele, ob]inåndu-se \n acestecondi]ii un grad de fecundare de93-97%.

Fazanul s`lbatic trìe[te de obicei \n tufi[urile aflate \n p`duri saude-a lungul cursurilor de ap`. Diminea]a [i seara el p`r`se[te acestezone cu vegeta]ie bogat` [i \[i caut` hrana pe cåmpiile [i paji[tile dinjur: grùn]e, ierburi, viermi[ori [i larve, insecte [i alte mici viet`]i. |nhabitatul sù natural, densitatea fazanilor este de 20 de cupluri pekilometrul p`trat.

|ncepånd cu a doua jum`tate a lunii martie, ]ipetele masculilor se potauzi din zori [i pån` noaptea tårziu. Tonalitatea [i ritmul acestoravariaz`, a[a \ncåt, dup` o vreme, se pot recunoa[te diferitele exem-plare dup` voce. Fiecare mascul creeaz`, \n interiorul teritoriuluisù, o re]ea de poteci; lungimea acestora nu dep`[e[te 400-500 m, odistan]` pe care fazanul o poate parcurge \n 30-40 de minute. Pentrua-[i cùta hrana, masculul se plimb` \ncet pe teritoriul sù, urm`rindaceste poteci [i, odat` atins` limita unui traseu, el face cale \ntoars`.Formarea cuplurilor \ncepe \n perioada 5-10 aprilie. Fiecare masculeste \nso]it de una sau dou` femele, pån` \n momentul \n care \ncepeclocirea ou`lor. O femel` deja cuplat` nu va r`spunde decåt lachemarea partenerului sù, a c`rui voce o recunoa[te chiar de la dis-tan]`. |n perioada \mperecherii, creasta masculului cap`t` dimensiu-ni impresionante [i se coloreaz` \n ro[u aprins, iar penele din jurulurechilor se ridic`. La sfår[itul lunii aprilie, femelele \ncep s` depunòu`, iar masculii redevin solitari, nemaifiind preocupa]i nici defemela care cuib`re[te, nici de pui. Femela \[i construie[te cuibul \n ierburile \nalte sau sub un tufi[ [i \lc`ptu[e[te cu fire de iarb` [i puf, acesta avånd \n general diametrulde 18 cm [i adåncimea de 7 cm. F`z`ni]a depune \ntre 8 [i 14 ou`, deculoare brun-verzuie. |mperecherea are loc o singur` dat` pe an, iarincuba]ia dureaz` 23 de zile; puii care ies din ou diminea]a p`r`sesccuibul \n aceea[i zi, seara. |n a treia zi de via]`, puilor \ncep s` lecreasc` penele, iar \n a dou`sprezecea ei sunt capabili s` zboare.Femela nu p`r`se[te teritoriul masculului cu care a procreat decåtdup` ce puii sunt deja m`ricei.

Comportamentului fazanuluiobi[nuit, aflat \n libertate

Sezonul de \mperechere de-buteaz` \n a doua jum`tate a lu-nii martie, atingånd momentulde vårf la jum`tatea lunii aprilie.|n func]ie de hrana furnizat` [ide condi]iile climaterice ale anu-lui respectiv, randamentul ma-xim de ou` (ceea ce \nseamn` \n-tre 60 [i 75 de ou` zilnic pentru100 de femele) se poate men]ineo perioad` mai mic` sau maimare de timp. Oricum, cel pu]inpån` la 1 iunie acest vårf se vamen]ine, produc]ia de ou` sc`-

zånd rapid odat` cu instalareac`ldurilor mari ale lunilor devar`. Randamentul cotidian me-diu al lunilor aprilie [i mai, luate\mpreun`, este de aproximativ55%, media anual` situåndu-se\ntre 48% [i 62% pe \ntreagaperioad` de reproducere.

Alegerea reproduc`torilor

Reproduc`torii se vor alegedintre p`s`rile cele mai fru-moase [i mai robuste, a c`ror

vitalitate este demonstrat` devoiciunea lor. Ei vor fi instala]i \ncu[tile pentru mont` la \ncepu-tul lunii februarie.

P`s`rile alese \n acest scoptrebuie separate de celelalte, pesexe, cu cåteva s`pt`måni \na-inte de a fi puse \n cu[tile de \m-perechere, pentru a fi tratate \m-potriva parazi]ilor. Acest lucrueste indispensabil pentru a aveala \nceputul sezonului de repro-ducere animale perfect s`n`-toase [i bine dezvoltate ponde-ral. }ine]i cont c` ouatul repre-zint` un efort important pe carep`s`rile trebuie s`-l fac`, deaceea ele trebuie s` fie \n cea maibun` form` fizic` pentru a aveaun randament mai ridicat.Aceast` separare este necesar` [ipentru a se putea efectua modifi-carea progresiv` a regimului ali-mentar. Se pot alege reprodu-c`tori care s` fie ]inu]i pesteiarn` \n cu[tile de mont` sau \nsemi-libertate \n zone \mp`du-rite, precum [i p`s`ri s`lbatice.Ultimele dou` categorii aunevoie de o perioad` pentru a seacomoda cu via]a \n captivitate.Acest lucru trebuie f`cut dintimp, capturarea reproduc`-torilor fiind adesea dificil`.

12 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

Fazanii se pot comercializa cu succes c`tre asocia]iilecinegetice din Occident, pentru repopulareaterenurilor de vån`toare.

13


Un alt factor important \nselec]ia candida]ilor \l reprezint`vårsta. Experien]a a demonstratc` puicu]ele \n vårst` de doi anisunt cele mai prolifice furnizoarede ou`, ele \ncepånd s` ou` celmai devreme [i fiind clo[ti foartebune. |n consecin]`, vor fi prefe-rate femele cu vårste cuprinse\ntre 1 [i 2 ani. Aceea[i vårst` serecomand` [i pentru coco[i. Seva evita alegerea exemplarelorcare au pintenii prea dezvolta]i,lucru care indic` o vårst` mairidicat` (\n plus, ace[ti pintenir`nesc adesea femelele \n timpul\mperecherii). Acest factor estemai pu]in important pentru fe-melele capturate din s`lb`ticie,c`ci ele dau, \n general, maipu]ine ou` decåt cele crescute \nsemi-libertate sau \n captivitate.

Reproducerea \n libertate

Am men]ionat deja faptul c`reproducerea fazanilor \n liber-tate, \n ciuda tehnicilor de con-trol [i supraveghere, nu poateasigura decåt men]inerea popu-la]iei [i nu cre[terea acesteia, dincauza numeroaselor pericoleexistente, mai ales dac` este vor-ba de un mediu nou, pe care p`-s`rile nu \l cunosc. La acestea seadaug` [i faptul c`, \n libertate,num`rul de ou` depuse este maimic, ceea ce implic` o rentabili-tate mai redus` a acestui tip decresc`torie. Dac` se dore[tetotu[i reproducerea \n mediulnatural, vor trebui adoptate oserie de m`suri menite s` reduc`factorii de risc.

|n general, o rezerva]ie marecuprinde [i zone cultivate, pecare se execut` lucr`ri agricole.Din p`cate, aceste terenuri suntpreferate de fazani cånd \[i con-struiesc cuiburile. Pentru a seevita distrugerea cuiburilor,supraveghetorii (p`durarii saupaznicii) vor trebui s` le identi-

fice [i s` le marcheze printr-unsemn distinctiv, pentru a fi sem-nalate agricultorilor. Eficacitateametodei depinde de num`rul [ipriceperea personalului, dar [ide cåt de mult vor respecta culti-vatorii aceste marcaje.

Chiar dac` toate condi]iilesunt \ndeplinite, exist` \nc`riscul de a fi distruse o parte dincuiburi. |n cazul \n care lucr`rileagricole sunt efectuate manual,femela care cuib`re[te se va\ndep`rta la apropierea omului,dar va reveni \n cuib dup` ple-carea acestuia. |n cazul \n carelucr`rile se execut` \ns` cu utila-je agricole, zgomotul specific vadetermina inhibi]ia femelei careare tendin]a de a se piti \n ier-buri, fiind adesea strivit` \mpre-un` cu ou`le sau puii de c`trema[ini. De aceea este recoman-dabil s` se apeleze la bun`voin]a

agricultorilor pentru a cùta [iocroti aceste cuiburi.

Solu]ia optim` const` \n rea-lizarea unui compromis: dac`respectivul cuib este situat \ntr-ozon` sigur` (\n tufi[uri sau zonecu vegeta]ie \nalt`, s`lbatic`), fa-zanii vor fi l`sa]i s` se reproduc`natural, dar \n celelalte cazuriou`le vor fi \ndep`rtate din cuib[i vor fi clocite fie de o clo[c` su-rogat (care poate fi gìn` saucurc`), fie vor fi puse \n incuba-tor.

Colectarea va trebui s` fief`cut` de speciali[ti, altfel risculde distrugere a embrionului da-torit` unei manipul`ri gre[iteeste foarte mare. |n plus, se vaavea grij` ca ou`le s` fie regru-pate a[a cum au fost \n cuiburi,c`ci altfel, gradul de incuba]ie fi-ind diferit, pierderile vor fi multmai mari. Pentru realizarea aces-

a) Fazanii nu-[i caut` hrana decåt pe sol, unde se simt \n siguran]` [ipot fugi cu u[urin]`. Ei pot zbura pån` la primele crengi alearbu[tilor, dar o fac greoi, cu o b`taie zgomotoas` din aripi.

b) Obiceiurile acestor p`s`ri variaz` \n func]ie de mediul de via]`:cele care locuiesc \n zone ståncoase se asund sub pietre sau \ncavit`]ile naturale ale solului, celelalte \[i petrec nop]ile \n arbori.

c) Sedentarismul fazanilor este uneori excesiv: exist` specii care nuse deplaseaz` niciodat` mai mult de 100 de metri.

d) Pentru a-[i cur`]a penajul [i a combate parazi]ii, fazanii se t`v`lesc\n praf, ca [i gìnile, sau se b`l`cesc \n ochiurile de ap`.

e) Principalul du[man natural al fazanului este omul, care \l våneaz`cu \nc`p`]ånare. Dintre animalele s`lbatice amintim vulpile,dihorii [i al]i pr`d`tori de acest tip, dar ei nu reprezint` oamenin]are pentru specie.

f) Noaptea, fazanii se protejeaz` de atacul r`pitorilor dormind peramurile joase ale copacilor.

Fazanul este, f`r` nici o \ndoial`, o pas`re stupid`, chiar maiproast` decåt gìna. Celebrul naturalist Brehm a scris pe acestsubiect: „Fazanii sunt extrem de redu[i mintal, incapabili s` ia odecizie \ntr-un moment de cump`n`. Dac` un om sau un cåine serepede asupra unui fazan, el nu-[i va lua niciodat` zborul, ci se vaface una cu p`måntul, ascunzåndu-[i capul sub aripi, sau va fugi caun bezmetic \n stånga [i-n dreapta. Un [oarece \l sperie, prezen]aunui melc este suficient` pentru ca femela s` p`r`seasc` cuibul \ngoan`. Cel mai adesea \ns` apari]ia unui pericol cåt de mic \l para-lizeaz`, f`cåndu-l o prad` u[oar`“.

Cåteva lucruri de [tiut despre fazani

tui scop se va recurge la mar-carea fiec`rui ou \n func]ie delocul [i momentul \n care a fostcolectat.

Ou`le vor fi adunate \n con-tainere dublate cu materiale moi,termoizolante, care s` men]in`temperatura pån` la momentulpunerii lor sub mama adoptiv`sau \n incubator (se poate utilizao plosc` cu ap` cald`, care s`

\nc`lzeasc` ou`le \n timpultransportului). |n momentul co-lect`rii se va proceda la mirajulacestora (vezi subcapitolul ur-m`tor) cu ajutorul unui aparatspecial care verific` gradul de in-cuba]ie.

Reproducerea \n libertate,care nu este \ntotdeauna eficace[i rentabil`, nu se aplic` decåt fa-zanilor obi[nui]i, destina]i repo-pul`rii rezerva]iilor. Fazanii or-namentali, crescu]i \ntr-o gr`-din` sau parc, se pot reproduce[i ei spontan, mai ales dac` estevorba de un loc lini[tit [i cu o ve-geta]ie bogat`. |n cazul acestorarezultatele cele mai bune se ob-]in prin reproducerea \n volieresau \n semi-libertate.

Mirajul ou`lorAm v`zut c` la colectarea

ou`lor este necesar` efectuareamirajului, o opera]iune ce const`\n examinarea contra luminii(naturale sau artificiale) a ou`lorsupuse incuba]iei, \n scopuldetermin`rii st`rii [i gradului dedezvoltare a embrionului (saupentru a determina prospe]imea

ou`lor destinate consumului).Mirajul se efectueaz` \ntre a 5-a[i a 7-a zi a clocirii: ou`le nefe-cundate sunt clare, transparente,iar cele fertile sunt opace \n zonamai lat` sau complet obscure. Laou`le mai mari, fertilitatea poatefi indicat` [i de prezen]a uneire]ele de ramifica]ii sanguine.

O alt` metod` de determina-re a prezen]ei embrionului con-st` \n cufundarea ou`lor \ntr-unvas cu ap` c`ldu]`: cele fecundeau tendin]a de a se duce la fun-dul recipientului. (Apa c`ldu]`are [i avantajul de a men]ine ungrad de umiditate bun.) Totu[i,mirajul reprezint` solu]ia ceamai rapid` [i u[or de aplicat,chiar [i de c`tre persoanele lip-

site de experien]`. |n cazul cres-c`toriilor mici se practic` [i un aldoilea miraj, dup` 18 zile deincuba]ie, \n scopul elimin`riiou`lor \n care embrionii aumurit \ntre timp. Embrionulmort este \nconjurat de un cheagde sånge [i este mai pu]in dez-voltat decåt ceilal]i. |n cazulcresc`toriilor mari sau al incuba-toarelor nu se practic` acest aldoilea miraj, c`ci volumul demunc` ar fi uria[. De asemenea,trebuie subliniat c` acest pro-cedeu nu se aplic` decåt p`-s`rilor care accept` prezen]aomului. |n cazul fazanilor s`lba-tici, riscul de a \ntrerupe incuba-]ia natural` sau ca p`s`rile s`-[iabandoneze ou`le este foartemare.

Scopul mirajului este \nde-p`rtarea ou`lor infertile, care potfi folosite ca adjuvant \n hranap`s`rilor. Aten]ie, aceste ou` tre-buie zdrobite \nainte de a fi ofe-rite drept hran`, altfel reprodu-c`torii se vor obi[nui s`-[i spar-g` propriile ou` pentru a lemånca. Dac` toate ou`le sunt in-fertile, clocirea trebuie \ntrerupt`pentru ca femela s`-[i reia ciclulreproduc`tor. De asemenea,dac` doar o mic` parte din ou`sunt fertile, este mai bine ca aces-tea s` fie \ncredin]ate unei alteclo[ti, iar femela \n cauz` s` fieeliberat` din cuib.

Reproducerea \n semi-libertate

Acest tip de cre[tere presu-pune ca reproducerea s` aib` loc\n captivitate, ulterior fazaniifiind elibera]i treptat \n natur`.Pentru aceasta se vor utiliza cu[-tile pentru clo[ti [i pui, care aufost descrise anterior. Ou`le, fiec` provin din voliere, fie c` suntculese din cuiburi naturale saucump`rate de la al]i produc`tori,sunt \ncredin]ate pentru a fi

14 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

La vårsta de 5 s`pt`måni, fazanii sunt muta]i \n voliere amplasate pe cåmp, unde r`mån pån` \n momentul valorific`rii.

15


clocite unei mame adoptive,plasate \ntr-o cu[c` de cre[tere.

Asemenea cu[ti se vor am-plasa de la \nceputul perioadeide cuib`rire pe pe o paji[te sau \nmai multe zone distincte ale re-zerva]iei. Amplasarea mai mul-tor cu[ti \n aceea[i zon` u[urea-z` controlul [i \ntre]inerea aces-tora, dar comport` riscuri cres-cute de contactare a unor ma-ladii [i presupune opera]iunisuplimentare de transport apuilor \n momentul eliber`riilor. A doua solu]ie, cu ampla-sarea cu[tilor \n zone distincte,faciliteaz` dispersarea p`s`rilor\n spa]iul natural, ofer` o hran`mai bogat` [i implic` mai pu]ineriscuri de \mboln`vire. |ntre]ine-rea [i controlarea ad`posturilorsunt \ns` mai dificile [i mai labo-rioase. Distan]a dintre dou` ast-fel de cu[ti trebuie s` fie deminim 20-40 m. Ca urmare, peun hectar de teren se pot cre[teaproximativ 500 de fazani.Prima ra]ie alimentar` va fi fur-nizat` puilor la o zi de la ie[ireadin ou, \n a[a fel \ncåt mamas`-i poat` \nv`]a cum s` se hr`-

neasc`. Ulterior, pas`rea va fihr`nit` separat, iar puilor li se vada hrana \n a[a fel \ncåt mama s`nu aib` acces la ea (pentru camicu]ii s` nu r`mån` nemån-ca]i).

Dup` 8-10 zile de via]`, dac`vremea o permite, cu[ca va fideschis`, astfel \ncåt puii s`poat` ie[i afar`. Seara, dupìntrarea lor \napoi, u[a trebuie\nchis` pentru ca eventualii r`pi-tori s` nu poat` p`trunde \n inte-rior. Cånd puii au \mplinit olun`, clo[ca va fi eliberat` [i ea,\nso]indu-i afar` pån` la com-pleta lor dezvoltare, cånd ace[tiavor migra \n mod natural \nmediul \nconjur`tor sau vor fimuta]i pe terenurile ce trebuierepopulate. Pe toat` perioadacre[terii, [i mamei [i puilor li seva asigura atåt hrana [i apa, cåt[i cur`]enia cu[tii.

Acest tip de reproducere, re-zervat fazanilor obi[nui]i, per-mite introducerea \n rezerva]ii ap`s`rilor adaptate condi]iilornaturale. Carnea p`s`rilor cres-cute \n semi-libertate posed`propriet`]i organoleptice supe-

rioare celei a p`s`rilor crescute\n captivitate. Se realizeaz` deciun compromis acceptabil \ntrereproducerea \n libertate [i ceaartificial`.

Alegerea mamelor-clo[ti

Dac` se dore[te clocireaou`lor de c`tre o femel` de alt`specie, se poate opta \ntre gìnipitice, gìni obi[nuite [i curci.Num`rul de ou` pe care le poatecloci o femel` este diferit, \nfunc]ie de specie: 10 pentrugìnile pitice, 20 pentru celeobi[nuite [i 30 pentru curci. Laprima vedere, s-ar p`rea c` celemai bune mame adoptive ar ficele care pot cloci cåt mai multeou`. Dar nu este a[a: cu cåt pas`-rea este mai mare, cu atåt risculca ea s` sparg` o parte din ouèste mai crescut. Apoi, gìnile auadeseori tendin]a de a abandonacuibul [i a l`sa ou`le s` se r`-ceasc`.

Pe de alt` parte, curcile, de[ipot cloci [i dou` luni \ncheiate,\n ultima parte a acestei peri-oade \ncep s` sufere de deshi-

Atunci cånd fazanii se valorific`pentru consum, trebuie [tiut c` ceicrescu]i \n semi-libertate au carneamai gustoas`.

dratare [i \[i vor månca propriileou`.

|n general, cresc`torii prefer`s` foloseasc` drept clo[ti g`inilepentru cre[terea \n semi-liber-tate: se reduce astfel num`rulcu[tilor de cre[tere, f`r` a finevoie a se m`ri dimensiunileacestora, ca \n cazul curcilor.Al]ii prefer` \ns` g`inile pitice,care au avantajul realiz`rii deeconomii de hran`, dar [i al fap-tului c` sufer` mai pu]in dincauza spa]iului redus \n care tre-buie s` petreac` aproximativ 45de zile.

Trebuie s` amintim c` perioa-da de p`strare a ou`lor destinateincuba]iei merge pån` la 15 zile,din momentul depunerii lor [ipån` la \nceputul clocirii. Idealeste, totu[i, ca acest interval s`nu dep`[easc` o s`pt`mån`.|ntre timp, ou`le trebuie p`stratela o temperatur` situat` sub200 C, \n spa]ii speciale, pe unpat de nisip uscat. Ele vor fia[ezate \n pozi]ie vertical`, u[or\nclinate [i vor fi \ntoarse zilnic.

Reproducerea \n captivitate

Acest tip de reproducere seva face \n voliere sau \n bateriide cu[ti, care exploateaz` la ma-ximum spa]iul disponibil [i faci-liteaz` interven]ia personaluluide \ngrijire.

Am amintit anterior c` fiecarecu[c` trebuie s` ad`posteasc` unmascul [i 4-5 femele, dispunånd\n acest scop de spa]ii de refugiupentru femele, de stinghii [i ra-muri menite a oferi condi]ii ase-m`n`toare celor naturale, pre-cum [i de un ad`post fix, care vafi folosit pentru somn [i \n caz deintemperii. Spa]iile de refugiu,care pot fi ob]inute prin monta-rea unor garduri mobile de sepa-ra]ie, vor fi folosite [i pentruamenajarea cuiburilor. |n timpul

16 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

✄✄

|n libertate, o femel` poate depune \ntre 16 [i 18 ou` \nainte de a \ncepeclocirea lor. |n captivitate, num`rul ou`lor recoltate de la o singur`f`z`ni]` poate ajunge la 70 de buc`]i de-a lungul a trei luni: aprilie, mai[i iunie. Media este situat` \n jurul a 55 de ou`/femel`.Exist` metode de stimulare artificial` a produc]iei de ou`: femelele sunt\nchise \n cu[ti luminate artificial [i natural, succesiv, astfel \ncåt perioa-da de lumin` zilnic` s` fie de 13 ore, \ncepånd cu 1 martie. La råndul lor,masculii trebuie supu[i acestui regim \ncepånd cu o lun` mai devreme.Ou`le de fazan au culoarea verzuie, uniform`, greutatea lor variind \nfunc]ie de ras` [i individ. Diferen]a de greutate \ntre cel mai mic [i celmai mare ou produs de aceea[i femel` poate atinge 6 g de-a lungul unuisezon. Greutatea medie a ou`lor fazanilor comuni este de 33 g. Primeleou` de la \nceputul sezonului sunt ceva mai mici (cam 32 g \n medie),ele crescånd de-a lungul perioadei de depunere, dep`[ind aceast` greu-tate medie. |n func]ie de ras`, ou`le au greut`]i cuprinse \ntre 30 [i 35 degrame.Pentru a evita expunerea lor \ndelungat` la soare, ou`le trebuie colec-tate de mai multe ori pe zi. |n captivitate, fazani]ele depun ou` pe \ntrea-ga suprafa]` a cu[tii, de aceea ou`le trebuie colectate prompt, pentru anu fi strivite de restul p`s`rilor. Recipientul de colectare trebuie s` fiec`ptu[it cu un material moale, care s` amortizeze [ocurile \n timpultransportului, iar ou`le vor fi depozitate \ntr-o incint` cu temperaturade 10-130 C [i o umiditate de 50-60%. |n aceste condi]ii, ele \[i vor con-serva propriet`]ile [i prospe]imea timp de cel pu]in 15 zile, decicresc`torul va dispune de o marj` lung` de timp \naintea incuba]iei.Dac` depozitarea se face \ntr-o simpl` camer` r`coroas`, perioada dep`strare nu trebuie s` dep`[easc` 7 zile.Procentul de ou` fertilizate depinde de regimul alimentar al femelelor\n perioada aprilie-iunie [i se situeaz` \n jurul valorii de 93%, maximulfiind atins \n mai – pån` la 98%. |n ciuda acestui procent extrem de ridi-cat, doar 75% dintre ou` vor produce efectiv pui. |n 18% din cazuri aparaccidente \n timpul incuba]iei, printre care se num`r` neasigurarea unorcondi]ii optime de stocare a ou`lor, alimenta]ia defectuoas`, gre[elile demanipulare sau de utilizare a incubatoarelor etc. Dup` na[terea puilor,procentul celor care vor atinge vårsta de 8 s`pt`måni se situeaz` \ntre 60[i 90%. |n medie, din 100 de ou` puse la clocit vor rezulta 57 de adul]i.

Unii cresc`tori acord` o importan]` deosebit` culorii cochiliei: ou`le maipu]in pigmentate sunt, \n general, mai pu]in fertile. De asemenea, eievit` incubarea ou`lor a c`ror coaj` este rugoas`, care au forme anor-male sau dimensiuni prea mici. Aceste ou` imperfecte sunt primele pro-duse de femel` la \nceputul sezonului [i abia dup` 4-6 ou`ri se ob]inou`le cu greutate [i aspect normal.Mul]i cresc`tori consider` c` ou`le din fiecare cuib sau sertar de incu-bator trebuie s` fie de aceea[i greutate [i m`rime, dar cercet`rile \ntre-prinse \n acest sens au demonstrat c` nu exist` diferen]e de ecloziune\ntre ou`le mari [i cele mici. Exist` \ns` [i al]i factori de risc, cum ar ficaren]a de calciu (care va conduce la o coaj` prea sub]ire) sau nere-spectarea perioadei de 24 de ore \n care ou`le trebuie s` se „odihneasc`“dup` transport, \nainte de a fi puse la clocit.|n timpul perioadei de conservare, ou`le vor fi a[ezate \n pozi]ie verti-cal`, u[or \nclinate, cu partea mai lat` \n sus. |ntoarcerea lor nu esteneap`rat necesar`, important fiind ca durata stoc`rii s` nu dep`[easc`15 zile.

Ce trebuie s` [ti]i despre ou`le de fazan

17


clocirii [i \n primele s`pt`månide via]` ale puilor, masculul tre-buie separat de femele, pentru caagresivitatea sa s` nu impietezeasupra procesului de cuib`rire [icre[tere a puilor. Volierele \ncare femelele cuib`resc vor fi si-tuate \n zone lini[tite, cåt maiizolate. Prezen]a strìnilor, a ani-malelor domestice sau a unor in-stala]ii zgomotoase constituie osurs` de stres pentru f`z`ni]e,care \[i pot abandona cuibul dinaceste motive. Pentru a evita cafemelele s` cad` clo[ti, se practi-c` \ndep`rtarea sistematic` aou`lor (de cel pu]in 4 ori pe zi)din interiorul volierelor, evitån-du-se astfel [i supraexpunereaou`lor la soare [i spargerea dec`tre celelalte p`s`ri.

Cresc`torii care doresc sàplice acest tip de reproducerevor trebui la råndul lor s` adunezilnic ou`le, \nlocuindu-le cuou` false. Cånd se ob]ine un nu-m`r suficient de ou` [i femela sea[eaz` pe cuib, \n acesta se vorintroduce ou`le adev`rate.

Ou`le destinate clocirii tre-buie atent selec]ionate, \n func]iede caracteristicile lor: cele defor-mate, care au coaja prea sub]iresau sunt prea mici vor fi\ndep`rtate. De asemenea, se vorevita cele prea mari, care nu vorpermite un bun transfer al c`l-durii \n interior (un ou de fazancånt`re[te \ntre 30 [i 35 de gra-me, \n mod normal). Nici depu-nerile calcaroase pe coaj` nusunt de dorit, c`ci \mpiedicècloziunea (ie[irea puilor dinou`).

P`s`rile n`scute \n acest me-diu au tendin]a de a se domesti-ci prea mult. Acest lucru nureprezint` un inconvenient dacèste vorba de fazani ornamen-tali, destina]i reproducerii \ncaptivitate sau sacrific`rii. Dac`se dore[te \ns` folosirea lor pen-tru repopulare, apar o serie de

probleme: p`s`rile, obi[nuite cusiguran]a cu[tilor, nu vor [ti s`se apere [i s` se hr`neasc` sin-gure. Eliberarea \n s`lb`ticie aunor p`s`ri crescute \n captivi-tate va face ca ele s` fie victimesigure ale pr`d`torilor naturalisau braconierilor.

|n cazuri extreme, cånd repo-pularea nu se poate face decåt cuastfel de p`s`ri, se va recurge lao adaptare treptat` a lor cu noulmod de via]`, cel pu]in o peri-oad` ei trebuind s` fie hr`ni]i dec`tre paznicii de vån`toare [isupraveghea]i continuu.

Din cauza condi]iilor supli-mentare necesare, cre[terea \ncaptivitate este rar aplicat` dec`tre cresc`tori.

Organizarea procesuluide reproducere

Am amintit deja c` origineareproduc`torilor poate fi di-vers`, adic`:1) fazani crescu]i \n captivitate;2) fazani care sunt ]inu]i \n

cu[tile de reproducere doar\n perioada \mperecherii, \nrest ei fiind ]inu]i \n semi-li-bertate;

3) fazani s`lbatici, captura]ipentru a se beneficia de unaflux de sånge nou \n cres-c`torie.P`s`rile din prima categorie

furnizeaz` cel mai mare num`rde ou`, urmate de cele din a do-ua categorie. Pentru a v` forma oidee, s` recurgem la statistici: på-n` la jum`tatea lunii mai, p`s`-rile crescute \n captivitate dau \njur de 30 de ou`, cele din a douacategorie cam 20-22, iar f`z`ni-]ele capturate din libertate cam oduzin`.

|n cazul cre[terii fazanilor devån`toare, problema principal`const` \n asigurarea unui num`rcåt mai mare de ou` \n timpullunilor aprilie [i mai. Dup`

aceast` perioad`, ou`le incubatevor furniza pui un pic prea tår-ziu, iar punerea \n libertate aunor fazani prea tineri va con-duce la o mortalitate ridicat` \ntimpul anotimpului rece. Pentrua rezista cu succes vicisitudiniloriernii, fazanii trebuie s` prind`minimum trei luni de timp fru-mos [i cald, \n care s` se dezvoltesuficient. Evident, recoltareaou`lor se poate prelungi pån` la1 iulie, dar se va constata exis-ten]a unui procent mult maimare de ou` infertile.

Dac` cresc`torul dispune deun teren de vån`toare, este avan-tajos ca reproduc`torii s` fie eli-bera]i la sfår[itul lunii mai. Ast-fel se ating dou` deziderate si-multan: a) recoltarea unui nu-m`r suficient de ou` \n prima

Incubator aflat \n exploatarela ferma din S`rule[ti-Gar`.

18 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

parte a sezonului [i b) repopu-larea natural` prin genera]iilenoi care vor ap`rea \n cursul lu-nii iunie. Cuiburile acestorexemplare au un num`r mai micde ou` (9, de obicei) dar sunt su-ficiente pentru a men]ine nivelulpopula]iei de fazani.

|ntre 31 mai [i 30 iunie, cres-c`torul poate s` procedeze \nmai multe moduri:● s` p`streze reproduc`torii \n

cu[tile de mont`;● s`-i pun` \n cu[tile de hiber-

nare, separa]i pe sexe;● s` le ofere o perioad` de semi-

libertate \ntr-o p`durice dinapropiere, unde pot fi supra-veghea]i;

● s` \i elibereze pe terenurile devån`toare.

Incuba]ia artificial`Dac` scopul urm`rit este

cre[terea fazanilor pe scar` lar-g`, se va recurge obligatoriu laincuba]ia artificial`. Fazaneriilede reproduc`tori vor furnizaou`le ce vor fi plasate \n incuba-toare, iar nou-n`scu]ii vor fi mu-

ta]i, \ntr-o prim` faz`, \n localuri\nc`lzite, [i apoi \n voliere \n aerliber, dotate [i ele cu ad`posturifixe \nc`lzite. |n cazul \n careou`le sunt procurate de la alteferme, ele nu vor fi plasate \n in-cubator decåt dup` o perioad`de 24 de ore, timp \n care au foststocate pentru a se sedimentacon]inutul lor. O cresc`torie cusistem de incuba]ie artificial` vainclude urm`toarele elemente:1. o camer` pentru recep]ia ou`-

lor, dotat` cu un sistem dedezinfectare;

2. o camer` pentru calibrare,dac` incubatorul este calibrat;

3. sala incubatoarelor;4. o sal` de ecloziune, dac` incu-

batoarele sunt de acest tip;5. un serviciu de cur`]`torie [i

dezinfec]ie a materialelor fo-losite;

6. un serviciu de stocare [i pre-parare a ambalajelor;

7. o surs` de energie suplimen-tar` (pentru cazurile de ur-gen]`);

8. o \nc`pere pentru expedi]iap`s`rilor;

9. vestiare [i utilit`]i pentru per-sonal.

Incubatorul este instala]ia debaz` pentru amenajarea uneiferme de acest tip. Exist` o marevarietate de incubatoare: orizon-tale sau verticale, electrice saualimentate cu petrol ori gaz, dedimensiuni foarte variate (de lacele pentru cåteva zeci de ou`,pentru uz familial, pån` la celeindustriale, care pot cloci zeci demii de ou` simultan). Uneleincubatoare sunt prev`zute cuinstala]ii de ecloziune, dar exist`[i modele cu ecloziune separat`.Aceast` solu]ie este de preferat\n cazul cresc`toriilor industri-ale, de dimensiuni foarte mari,pentru ca s` se economiseasc`spa]iu prin folosirea modelelorverticale de incubatoare.

|n cazul unei cresc`torii mici,sunt de preferat variantele cueclozatoare \ncorporate. Acesteasunt plasate \n partea inferioar`a instala]iei de clocire, ele avåndsistemele de \nc`lzire/ventila]ie[i higrometrul comune. |n gene-ral, aceste instala]ii sunt dotatecu mecanisme de \ntoarcereautomat` a ou`lor, pentru c`acest lucru trebuie f`cut lafiecare [ase ore. |ntoarcerea ou`-

✄✄

Nu trebuie neglijat` posibilitatea comercializ`rii fazanilor ca p`s`ri ornamentale.

19


lor, opera]ie pe care clo[tile o facinstinctiv, este indispensabil`bunei dezvolt`ri a embrionului.|n lipsa ei, g`lbenu[ul se va de-plasa lateral, iar puiul nu se vaputea dezvolta din cauza lipseide spa]iu. Pentru a putea contro-la modul \n care se efectueaz`acest proces, se va recurge lamarcarea ou`lelor cu dou` sem-ne distincte. Cu trei zile \naintede ie[irea puilor din ou` nu se vamai recurge la \ntoarcere.

Deoarece o pan` de curentpoate avea consecin]e dezas-truoase, \n cazul incubatoarelorelectrice, cresc`toria trebuie s`fie dotat` cu un grup electrogencare s` intre \n func]iune \nsitua]ii de criz`.

Pentru o bun` igien` a cloci-toarelor, toate sertarele [i p`r]ileamovibile vor fi cur`]ate dup`fiecare genera]ie cu ajutorulfumului de aldehid` formic` saucu un alt produs antibacterian.Tratamentul este eficace dac` seasigur` etan[eitatea incubatoru-lui, iar procedeul trebuie s` du-reze o jum`tate de zi. Dup` dez-

infec]ie, se va proceda la ae-risirea timp de cåteva zile a in-cintei, \nainte de a se plasa onou` serie de pui.

Temperatura de clocire aou`lor de fazan este de 37,50 C,iar umidititatea relativ` trebuies` fie de 55%. Unele aparate suntcalibrate \n grade Fahrenheit [ipermit o mai bun` precizie a re-glajelor (\n acest caz temperaturaoptim` va fi de 99,50 Fahrenheit).Durata de incuba]ie a ou`lor estede 24 de zile. Din a 21-a zi, ou`levor fi transferate \n eclozatoare,a c`ror temperatur` va fi de39,50 C (103 0 Fahrenheit), iarumiditatea optim` – de 75%.Ace[ti parametri favorizeaz`\ntoarcerea puilor \n ou` pentrua putea sparge cochilia.

La na[tere puii sunt uzi.Dup` ce puful se usuc`, ei vor fimuta]i \n baterii \nc`lzite, utili-zate curent \n avicultur`, sau \nincinte dotate cu surse de c`l-dur` cu temperatur` reglabil`(l`mpile cu infraro[u sunt ideale\n acest scop). |n primele trei zilese va asigura un mediu ambiantde 370 C, urmånd ca aceast` tem-

peratur` s` fie sc`zut` progre-siv, timp de trei s`pt`måni, pån`la completa eliminare a sursei de\nc`lzire.

Puii nou-n`scu]i sunt foartesensibili, de aceea aceste condi]iitrebuie asigurate cu scrupulozi-tate. |n plus, ei trebuie s` aib`permanent la dispozi]ie ap` [ihran` din bel[ug. Reamintim c`prima hr`nire se va face la 24 deore de la na[tere. Dup` treis`pt`måni ei vor fi muta]i \n vo-liere deschise, dotate cu ad`pos-turi ferme, \nc`lzite pe timpulnop]ii sau \n zilele reci.

Dup` cinci s`pt`måni, fazaniisunt sco[i din aceste voliere detranzi]ie (ale c`ror dimensiunisunt relativ reduse – aproxima-tiv 30-40 mp, pe care sunt cres-cu]i cam 100 de pui) [i muta]i \nmarile voliere cu lungimi de zecide metri. Aici ei pot cre[te liberpån` \n momentul \n care vor fivåndu]i, sacrifica]i sau selec]io-na]i pentru reproducere. Uniicresc`tori folosesc aceste p`s`ripentru repopulare, dar pro-cedeul nu este eficace dac` nu serecurge la aclimatizarea lor trep-tat` \n mediul natural.

Dac` se \ncruci[eaz` fazani din specii diferite, se ob]in hibrizi, care sunt adesea sterili.

20 Idei de AFACERI

CONCEPT DE AFACERI

|ncruci[area speciilor

Dac` se \ncruci[eaz` subiec]idin specii diferite, se ob]inurma[i hibrizi. Dac` se \ncru-ci[eaz` subiec]i din aceea[i spe-cie, dar cu caracteristici diferite,urma[ii poart` numele demeti[i. Diferen]a major` dintrecele dou` procedee const` \nfaptul c` meti[ii sunt \ntotdeau-na fertili, spre deosebire de hi-brizi care sunt adesea sterili.

Pentru a putea realiza o hibri-dare de succes, se va avea \nvedere alegerea unor exemplare

care s` prezinte compatibilit`]i(s` fie m`car din aceea[i familie).Cu cåt diferen]ele dintre p`rin]isunt mai mari, cu atåt sunt maimici [ansele de reu[it`. |n afaradiferen]elor morfologice, exist`numero[i al]i factori ce \ngre-uneaz` acest proces: diferen]e dealimenta]ie, de obiceiuri, deperioad` de reproducere etc.

Hibridarea artificial` efectu-at` \n laborator ofer` o palet`larg` de posibilit`]i, ob]inåndu-se, de exemplu, rase rezistente latemperaturi sc`zute sau la anu-mite boli. |n cazul cre[teriifazanilor, hibridarea nu repre-zint` o prioritate, preferåndu-seconservarea raselor pure.

Exist` \ns` [i situa]ii \n care s-au ob]inut exemplare deosebite,mai ales \n cazul raselor orna-mentale, uneori prin \ncruci[`rirealizate cu alte specii analoge(cum ar fi coco[ii de munte saugìnile pitice).

Maladiile fazanilorFazanii, la fel ca orice p`s`ri,

pot fi victimele unor boli de ori-gini foarte variate. Acestea pot ficlasificate prin prisma cauzelorcare stau la baza producerii lor:

1. Maladiile determinate de lip-sa anumitor elemente – a[a-numitele maladii de caren]` –sunt produse de o alimenta]ieprea pu]in variat` [i care con-]ine prea pu]ine substan]e ve-getale proaspete. Exemple deastfel de boli sunt rahitismul [iavitaminozele.

2. Maladiile datorate absorb]ieielementelor dùn`toare, adicìntoxica]iile [i autointoxica]iile.

3. Maladiile produse de ac]iu-nea elementelor vii:a) parazitozele (de origine

animal` [i vegetal`), carepot fi externe sau interne;

b) virozele [i infec]iile cu di-verse microorganisme (mi-crobi sau viru[i).

M`surile de prevenire a \m-boln`virilor constau \n asigura-rea igienei ad`posturilor, dezin-fec]ia ou`lor \nainte de incuba]ie[i a incubatoarelor, izolarea ele-mentelor bolnave, vaccin`ri \m-potriva diferitelor boli. |n cazulapari]iei unei epidemii sau aunui focar de infec]ie, se va apelaobligatoriu la ajutorul unui me-dic veterinar, singurul \n m`sur`s` stabileasc` ce m`suri trebuieluate pentru remedierea situa-]iei.

Dosar realizat de Mirela Ro[u

✄✄

1. Fazanul ordinar (obi[nuit): destinat mai ales repopul`rii rezerva]iilor devån`toare.

2. Fazanul de lux: crescut pentru ornamentarea parcurilor [i gr`dinilor.3. Durata de via]` a fazanilor: peste 20 de ani.4. Ad`posturi pentru hran`: refugii \n care se depoziteaz` rezervele supli-

mentare de hran` pentru fazanii crescu]i \n libertate.5. Propor]ia numeric` \ntre masculi [i femele: valoarea optim` a acestui

raport este de un mascul pentru 4 sau 5 femele, pentru speciile crescute\n libertate, \n rezerva]ii sau \n voliere.

6. Fazanerie: sistem de voliere \n serie folosit pentru cre[terea industrial` afazanilor.

7. Cu[ti de cre[tere: ad`posturi a c`ror fa]ad` este format` dintr-un grilajde bare, folosite pentru p`s`rile destinate repopul`rii.

8. Num`rul de ou` produse: \n general, \ntre 12 [i 14 ou` (unele speciidepun doar 5-8 buc`]i), dar se pot ob]ine pån` la 60 de ou`, dac` se evitìntrarea \n c`lduri, prin \ndep`rtarea sistematic` a ou`lor.

9. Mirajul ou`lor: primul miraj trebuie efectuat \ntre a 7-a [i a 8-a zi de laouat, iar al doilea \n a 21-a zi.

10. Stocarea ou`lor \naintea incub`rii: perioada de p`strare a ou`lor este demaximum 15 zile, dar este de preferat ca ele s` fie puse sub clo[c` sau \nincubator dup` 7-10 zile de la ouat.

11. Clo[ti adoptive: ou`le de fazan pot fi \ncredin]ate pentru a fi clocite fiegìnu[elor pitice (cåte 10 ou`), fie gìnilor (20 de buc`]i) sau curcilor (30de ou`).

12. |ntoarcerea ou`lor \n incubator: se va face la fiecare [ase ore \n primele21 de zile ale clocirii.

13. Durata incuba]iei: este de 24 de zile pentru fazanii crescu]i \n fazanerii.Pentru p`s`rile \n libertate, acest interval poate varia cu 2-3 zile \n plussau \n minus.

14. Temperatura \n incubator: 37,5 0 C \n primele 21 de zile [i 39,5 0 C \nultimele trei zile.

15. Gradul de umiditate al aerului din incubator: 55% \n primele 21 de zile,apoi el va fi crescut progresiv pån` \n momentul ecloziunii, cånd trebuies` fie de 75%.

16. Temperatura ambiant` va fi de 37 0 C \n primele trei zile de via]` alepuilor, apoi va fi sc`zut` progresiv.

Date de re]inut

Crescatorie de Fazani

Documents

Transcript of Crescatorie de Fazani