rllifte;>D8

croierul vinilecatormiracolul nouropl asticiffitii

Tiaducere din limba englezl de

Liviu Mateescu

DR. NIOFNIAN DOIDGE

Editura Paralela 45

*qdr= sfanrlunuitqi o p'robleml de strnltate,mi- Editorul gi autorulr pot decurge

il ce wtheite-urile oferiteb sau sI f, displrutrfo miinile 1or.

E-Ercrrt, iar onlinunrl este

b.E-

sI arrrndil cel maisilvedem vasta

whlalXVIII-lea

experimentul e pe-trcbuie sit fac[ ceea ce

barc circumstanlele ex-

sedicinei, 460-375 t. H.

CupnrNs

Caoint cittre citinrPrefoyd..........

Capitolul lUn doctor se rlnegte, apoi se vindeci singur

Micbad Moskouia dacEerd cd &nerea ronicd poatefi dczttyatA...........19

Capitolul2Un btubat lasl in urml simptomele de Parkinson

Cum ne aj*d exerci1iulfizic sd ne apdrdm de bolile degenratioe

gi sd atruiniim demenla ....,...,.........................:.....

Capitolul3Eapele vindeclrii neuroplastice

Cam Si de cefancyioneazd. ..........................119

Cepitolul4Recablarea creierului prin intermediul luminn

Folosirea laminii pmtru trezirea circaitelor neuronale adormite ..,............133

Capitolul5Moshe Feldenkrais: fizician 9i vindecltor cu centurl ne4grl

I/indecarea pmblenelor crebrale grave frin constintizarea mentald

anijcbii.......

11

..51

179

6W

tot**aSttoyqq $ uoN

tW - - -' - " "Jffi $ ewe$ao,4s&ph VqIil,fO4 wai TwgpatuaSygErrv

u muY

969"""--""."-"""-*- qoryot qcualqu{o g gp7 o pltgolt ?npoql OIEnV

"&pcq6

Frnps.rlJ a{ulnu? gzrapuryordu

ueun$cas ug erp alglu:pu1:ol rollgluruJ p 16 rogld

ptzu, uI u$nd pru'epar 3uns

rolauuosrad apunu aluol

rNY nS

Igt"""""""""'"" "-""..-**aleg $ wtmw caalp p1o$ago;ul *rwhgrouoe armd g

3 ppqdrS

g1C..,......,,..,, on lnulrraydqawadupnotutryItuaFlr f,ruazlpC1uru aur,rpyzodqp u61

a pp;du3

LW"-"-""-. ..".arysq{arrra apwt aqo o $uqpnq qlrrtndo.qoqawg lrq leporeu w$aryltn

lpua6 {arug q,lo ug

!pprle3

Pnrred.,

Cartea de fagi prezintd o descoperire fundamentali: capacitatea uni-ci a creierului uman de a se vindeca. Odatl inleleasi aceastl capacitate,

multe afecliuni neurologice considerate incurabile sau ireversibile se potameliora, adesea radical, iar in unele cazuri, dupl cum vom vedea, chiarvindeca. Yoi afita cum acest proces de vindecare se nagte din proprietllilefoarte specializtte zle creierului - considerate anterior atat de sofistica-

te, incit aceastl extrem[ sofisticare nu putea sI nu aibd un pref: creierul,

spre deosebire de alte organe, nu se poate autorepara gi nu-gi poate reface

funcgiile pierdute. Carteade faglva ardta insl contrariul: tocmai complexi-

tatea creieruluifurnizeazl o modalitate de autoreparare 9i de imbunitiliregenerall a funcgiontrrii lui.

Lucrarea de fall incepe acolo unde s-a incheiat prima mea carte,

Creierul se transformd*. Acest volum descrie cea mai important[ desco-

perire din domeniul inlelegerii raportului dintre creier gi minte de la in-ceputurile gtiinlei moderne: creierul este neuroplasfic. Neuroplasticitatea

este acea proprietate a creierului care ii permite s[-9i schimbe structuragi func$onalitatea ca reaclie la o activitate fizicn 9i o experien![ mentah.Cartea anterioarl i-a prezentat pe mulgi dintre primii oameni de gtiin;i,doctori, dar 9i pacienfi, care au folosit aceastl descoperire pentru arealizatransformlri cerebrale uimitoare. inaintea 1or, transformlrile de aceasttr

naturi fuseseri aproape de neconceput. Timp de patru sute de ani, creierul

a fost vizut ca un organ imuabil; oamenii de gtiingi il considerau o maginlfantastici formatl din piese disparate, fiecare cu o singuri funclie mentali

' Creierul se transformn. Experienlele neuro$Nticittilii, Ed. Paralela 45,2077.{n.tr.)

11

bine determinati gi localizatd,intr-o zon[ specificr din creier. Dacdo zon6.eralezatd.- in urma unui atac vascular cerebral, a unei rlni sau boli -, numai putea fi reparatl, fiindci mapinile nu se por repara singure gi nici nu-gipot,cregte" piese de schimb noi. cercetrtorii credeau gi cr circuitele ne-uronale sunt definitive sau ,cablate", cu alte cuvinte, dacr te-ai nrscut cuun deficit mental sau cu tulburrri de invigare, suferi de aceste problemepinr la moarte. Pe mlsurtr ce metafora maginii a evoluat, creierul a de-venit un fel de computer cu structurl ,hardware', condamnatl si imbi-trineasci gi sr se degradeze in timp. o maginr se uzeazd: o folosesti, apoio arunci. Astfel, orice incercare a persoanelor virstnice de a-9i impiedicadeclinul creierului prin activitrli mentale gi exercilii fizice era considera-td o pierdere de timp.

Muroplasticienii, cumi-am numitpe oamenii de gtiintrI care au demon-strat plasticitatea neuronalr, au respins doctrina creierului neschimbabil.Dispunind de instrumente care le-au permis sr observe pentru prima datractivitlgile microscopice din creierul aiu, au ariltat cdaceste se schimbi peparcursul funcgionrrii. in anul2000, Premiul Nobel pentru Medicinr afost decernat pentm demonstrarea faptului ci numlrul conexiunilor dintreneuroni cregte in timpul procesului de invigare. Eric Kandel, cercetxtoruldin spatele acestei descoperiri, a arfutat gi cr inv[Earea poate si ,activeze"genele care schimbr structura neuronali. Au urmat sute de studii care audemonstrat ctr activitatea mentah nu este numai produsul sistemului ner-vos, ci si unealta care il modeleazr. Neuroplasticitatea a readus spiritul lalocul slu binemeritat in medicina modernl gi in via;a oamenilor.

RevoluEia intelectuali descrisi in creierul se transformiia fost doar in-ceputul. Azi, in cartea de fa;I, v[ prezint uimitoarele progrese fhcute de oa doua generagie de neuroplasticieni care, eliberagi de nevoia de a dovediexistenEa plasticitelii, au putut str se dedice inlelegerii gi exploatrrii formi-dabilei sale puteri. Am crlrtorit pe cinci continente ca sil-i intilnesc - oa-meni de gtiingi, clinicieni gi pacienlii lor - gi sr le ascult povegtile. uniidintre acegti oameni de gtiingr lucreazr in laboratoarele ultramoderne alelumii occidentale; al$i sunt clinicieni care aplici aceasti gtiingr in coti-dian; iar al$i sunt medici gi paciengi care au descoperit neuroplasticitateaintimphtor gi au perfecEionat tehnici de tratament eficiente, chiar inainteca ea si fie demonstratl in laborator.

Togi pacienEii despre carc

nu se vor face bine niciodd-rar menfionat in leglrurl o r

ar fi pielea, oasele sau sistcugele se pot repara prin inhofunc;ioneazl pe post de "pic-menea celule, in ciuda dccc iiexista nicio dovadl cI ya fi vrcat sI explice acest fenomca Iformat din milioane de cirtigi-a pierdut capacitatea de a tr

te. Chiar dacl se vor glsi cchintrebarea dac[ ar fi de fohramefitor de complexele circdsibih, cele mai multe trete-r,propteascl sistemul in cldcnrea temporarl a echilibrului dmedicamentaf ia, simptom&

A rezultat ctr creierul e durmiltoare, vom arlta cI aqronilor de a comunica constr[gi recrea, clipn de clipl, noi odecare. Este adevlrat cii, ia r

abilitE;i de autoreparare, prrrabilite;i noi, mai toate exprct

Fiecare povestire relatatlmodalitl$lor de vindecare utipuri diferite de vindecare, ucil unele abordlri privesc strpropus in Capitolul3 un priruroplastice, care ii va permia

La fel ca descoperirile digi descoperirea neuroplastkilorat un numlr uluitor d" potaliate, relevante pentru paci

t2

rpecificn din creier. DacI o zonlrtb,ral, a unei rini sau boli -, nuEpor rcpara singure gi nici nu-gikii credeau gi cI circuiteie ne-h cuvinte, dacl te-ai niscut cu

$re, suferi de aceste problemeEfinii a evoluat, creierul a de-Edware", condamnati sI imbi-

"f.I se uzeazI; o folosegti, apairdor virstnice de a-gi impiedicar;i exerci;ii fizice era considera-

rcrii de gtiingl care au demon-mina creierului neschimbabil.nb si observe pentnr prima datln arltat ci acesta se schimbi pemiul Nobel pentru Medicinl a

id numirul conexiunilor dintrei{ere. Eric Kandel, cerceti,torulcI invi.tarea poate se ,activeze"Au urmat sute de studii care aurrrmai produsul sistemului ner-

;irsticitatea a readus spiritul laf, F in viaja oamenilor.

'azl sc transformi a fost doar in-:imitoarele progrese flcute de odiberagi de nevoia de a dovedi

: iugclegerii gi exploatlrii formi-rtitrente ca str-i intilnesc - oa-

- S si le ascult povegtile. Uniirhboratoarele ultramoderne alec eplicl aceaste gtiinfl in coti-l &xoperit neuroplasticitateafr'ment eficiente, chiar inainte

Togi pacienEii despre care e vorba in cartea de faln au primit vestea cInu se vor face bine niciodatd. Timp de decenii, cuvdntul vindecare a fostrar menfionat in legiturtr cu creierul, spre deosebire de alte organe cumar fi pielea, oasele sau sistemul digestiv. in rrreme ce pielea, ficatul gi sdn-

gele se pot repara prin inlocuirea celulelor distruse cu celule stem care

funcgioneazl pe post de ,piese de schimb", creierul plrea cI nu posedl ase-

menea celule, in ciuda deceniilor de cercettrri. Odatl mort un neuron, nuexista nicio dovadi c[ va fi vreodattr inlocuit. Oamenii de gtiinll au incer-cat sI explice acest fenomen in termeni evoluEionigti: devenind un organ

format din milioane de circuite inalt specializate, creierul pur gi simplugi-a pierdut capacitatea de a furniza piese de schimb pentru acele circui-te. Chiar dactr se vor glsi celule stem cerebrale (neuroni bebelugi), se pune

intrebarea dacl ar fi de folos. Cum s-ar putea integra in sofisticatele gi

amefitor de complexele circuite ale creierului? Vindecarea plrdnd impo-sibill, cele mai multe tratamente s-au bazat pe o medicamentafie care sI,propteascl sistemul in cddere" gi sI atenueze simptomele prin modifica-rea temporarl a echilibrului chimic al sistemului nervos. Dar, dac[ opre$timedicamentafia, simptomele revin.

A rezultat ctr creierul e atit de sofisticat pentru binele slu. in paginileurmltoare, vom artrta ci aceastl complexitate,bazatil pe capacitatea neu-ronilor de a comunica constant intre ei prin impulsuri electrice 9i de a creagi recrea, clipl de cliptr, noi conexiuni, este sursa unei forme unice de vin-decare. Este adevlrat cI, in cursul specializlrii, s-au pierdut importanteabilitlfi de autoreparare, prezente la alte organe. Dar creierul a dobinditabilitEgi noi, mai toate expresii ale plasticitlgii cerebrale.

Fiecare povestire relatattr in aceast[ carte ilustreazl un aspect diferit almodalitlyilor de vindecare neuroplastici. Explorind tot mai profund aceste

tipuri diferite de vindecare, am inceput sI fac distinc;ie intre ele gi s[ ingeleg

cI unele abordlri privesc stadii diferite ale procesului de vindecare. Ampropus in Capitolul3 un prim model al diferitelor etape ale vindecirii ne-uroplastice, care ii va permite cititorului s[ injeleag[ cum se umonizeazd.

La fel ca descoperirile din domeniul medicamentelor gi aI chirurgiei,

$ descoperirea neuroplasticittrfii a dat nagtere unor terapii care au ameli-orat un numlr uluitor de patologii. Ve;i glsi cuzuri, multe extrem de de-teliate, relevante pentru pacienfii (sau cei care ii au in grijl) care suferl de

13

#|rpprobleme legate de o durere cronicr, un atac cerebral, un accident vascularcerebral, un traumatism cranian, o leziune cerebrah, o formr. de parkinson,o sclerozi in plrci, o form[ de autism, un deficit de atengie, o tulburarede invrlare (inclusiv dislexie), o tulburare senzoriah, un retard de dezvol-tare, lipsa unei pirgi din creier, o depresie sau anumite tipuri de cecitate.De unele dintre aceste boli majoritatea paciengilor se vinJeci complet. ina,lte cazuri, e posibili o atenuare a maladiei. vefl descoperi prringi crroramedicii le-au spus cr copiii lor autigti sau cu leziuni cerebrale nu vor urmaniciodati un parcurs educalional normal, dar care i-au vrzut pe aceiagi co-pii absolvind, mergind chiar la universitate, devenind independengi gi le-gind prietenii profunde. in alte situagii, maladia rlmine, dar simptomeleei cele mai suprritoare sunt reduse considerabil. Mai existi li alte;ituafii,in care riscul de a suferi de o boalr de tip Alzheimer (caracterizati de redu-cerea plasticitilii neuronale) este redus semnifi cativ (veziin Capitolele 2 gi4) gi sunt prezentate diferite mijloace de potengare a plasticitxgii cerebrale.

cele mai multe dintre tratamentele prezentate aici folosesc energia -sub formi de lumini, sunet, vibrafii, electricitate gi migcare. Aceste dife-rite energii trezesc capacitatea de vindecare a creierului in mod natural ginoninvaziv, prin intermediul crilor corporale gi senzoriale. Fiecare dintresimgurile noastre transformr una dintre multiplele forme de energie dinjurul nostru in semnale electrice indispensabile funclioni.rii neuronale.voi explica cum este posibil sr recurgem la aceste forme de energie pentrua modifica configurafia acestor semnale si, ulterior, structura cerebrali.

In cilrtoriile mele, am vdzut cazuride autism vindecate cu succes prinsunete emise in ureche, deficite de atentie tratate prin vibratii aplicate peceafh, simptome de sclerozr in plici gi sechele de accidente vasculare ce-rebrale atenuate prin stimulrri electrice de micr intensitate pe limbi. Amintilnit gi persoane cu leziuni cerebrale acitor stare s-a ameliorat cind s-afocalizat energialuminii pe ceafa lor, altele care gi-au reglat somnul c6.ndaceastr energie a fost dirijati pe nasul lor gi chiar o femeie care-gi datorea-zilviaga unei injecgii intravenoase cu luminr. in sfhrsit, amvdzut o fatd.,niscutr. cu o parte uriagi a creierului lipsl, usuratl de problemele cogniti-ve gi de paralizia aproape totalr prin migclrile lente gi blinde ale terapeu-tului pe corpul ei. voi ariita cum toate aceste tehnici stimuleazr 9i trezesccircuite neuronale adormite. unul dintre cele mai eficiente mijloace de a

obFo. un escmen€a nEt

ce majoritatea caarrilaBineinleles, viodco

mcreu punctul ccntnl r

ccrcetiltorii sI intrcntlc atiingifice. De .ltEtasupra neuroplasticidcum s[ utilizezc ccl Ide neurogtiingl occirltrnezii tradi$onah, mcdfi tai-chi, judo sau yogrefuzat multi vremc rIunei influenge a spirinicere au recurs la ea ''-lticitatea creetzi. o trrnarii, rlmase instrlinale r

Poate plrea surpdalosesc adesea corpul $ rgi informagiei cltre crticonecteaztr la lume, cec

ral gi mai pugin invazirUnul dintre moti*

ca mijloc de a ajungc Irecentl care tinde sl-loplexitate superioari rc{creierul nostru" afirmlrstlpinul atotputernig i

Acest punct de vodgii gi specialigtii in nan

lor, au inceput si intrwrtul corpului. Au descqcular cerebral nu i9i pocum are senzagia, ci dcsecolele al XIX{ea 9i rta corpului in interioru

14

: crrebral, un accident vascularrebrali, o formI de Parkinson,ddicit de atentie, o tulburaremzoriali, un retard de dezvol-m anumite tipuri de cecitate.i:ngilor se vindeci complet. inr. Yeti descoperi piringi clroraI hziuni cerebrale nu vor urmatr crrE i-au vlzut pe aceiagi co-; dcr.enind independentri gi le-rlrdie 1funine, dar simptomele*iL llai existl si alte situagii,ficimer (caracterizati de redu-dficariv (vezi in Capitolele 2 9i:n!2re a plasticitigii cerebrale.

zentate aici folosesc energia -ir.irrls si migcare. Aceste dife-re creierului in mod natural gi

le;i senzoriale. Fiecare dintrenhiplele forme de energie dinnbile funcgionlrii neuronale.ste forme de energie pentruuherior, structura cerebrall.mism vindecate cu succes prinrrtare prin vibragii aplicate pedc de accidente vasculare ce-mii intensitate pe limbI. Amttr stare s-a ameliorat cind s-acere ;i-au reglat somnul cindfiier o femeie care-si datorea-rL In sfirgit, amvlzut o fatl,ryunti de problemele cogniti-ile lente gi blinde ale terapeu-e ehnici stimuleazi gi trezesc{c mai eficiente mijloace de a

obgine un asemenea rezultat e inslgi folosirea gindului, ceea ce explict de

ce majoritatea cazurilor relatate combinl congtiinfa mentah gi energia.

Bineingeles, vindecarea prin spirit gi energie, noui in Occident, a fostmereu punctul central al medicinei orientale tradigionale. Abia azi incepcercetltorii sl intrevadi funcgionarea acestor practici ancestrale ca mode-le gtiinlifice. De altfel, e interesant de observat impactul acestor tradiliiasupra neuroplasticienilor pe care i-am vizitat. Majoritatea au descoperitcum s[ utilizeze cel mai bine neuroplasticitatea coroborind cunogtinfele

de neurogtiinfi occidentah cu practicile medicale orientale (medicina chi-nezl tradigionah, meditagia 9i vizualizarea budistl, artele marfiale cum arfi tai-chi, judo sau yoga gi medicina energetic[). Medicina occidentali a

rcfuzrt multi vreme s[ ia in considerare medicina orientall, negind ideea

unei influenge a spiritului asupra creierul, in ciuda miliardelor de oameni

care au recurs la ea timp de milenii. Cartea de fag[ va arita cum neuroplas-

ticitatea creeazd o punte intre cele doui mari tradilii medicale ale omeni-rii, rlmase instrlinate una de alta pdnd, azi.

Poate plrea surprinzltor c[ metodele de vindecare descrise in carte fo-losesc adesea corpul 9i simgurile ca artere principale de transfer al energiei

9i informaliei cltre creier. Cu toate acestea, sunt clile prin care creierul se

conecteazl la lume, ceea ce explici de ce reprezintl mijlocul cel mai natu-ral gi mai pulin invaziv de a le solicita.

Unul dintre motivele pentru care clinicienii au llsat deoparte corpulca mijloc de a ajunge la creier gi de a-l vindeca rczultd. dintr-o concepfie

recentl care tinde s[-l considere pe acesta din urmi ca un organ de o com-plexitate superioarl restului corpului qi esenga fiingei noastre. ,Noi suntem

creierul nostru" afirml aceastl concepfie comunl, care face din acest organ

stlpinul atotputernic, in timp ce corpul este supusul care execut[ ordinele.Acest punct de vedere a fost acceptat acum 150 de ani, cind neurolo-

gii 9i specialigtii in neurogtiinfe, intr-una dintre cele mai mari reugite ale

lor, au inceput s[ intrevadl mecanismele prin care creierul controleazl res-

d corpului. Au descoperit ci, atunci cind o victiml a unui accident vas-

cular cerebral nu igi poate migca un picior, problema nu vine de la picior,flrm are senzafia, ci de la regiunea cerebrali care controleazl piciorul. insecolele al XIX{ea gi al XX-lea, experfii in neurogtiinge au realizat har-ta corpului in interiorul creierului. Dar riscul acestei cartografieri era ca

15

ei str inceapr s[ ingeleagr creierul ca ,locul in care se intimpltr totul".rJniispecialigti au inceput str discute despre creier ca despre o entitate sepera-tL de corp, sau ca gi cum corpul n-ar fi decit un ,p.ndi.", o simprl infra-structurl menitl sl-l secundeze.

or, aceasti viziune a unui creier suveran nu este corecttr. creierul aaptrrut la multe milioane de ani dupd corp,pentru a-l asista. Dupr ce a fostdotat cu un organ cerebral, corpul a evoruai astfer incit sr interacpioneze gisr se adapteze unul la celrlalt. Nu numai creierul trimite mesaje .r,r" org"-nism, pentru a-l influenga, ci gi acesta din urmr trimite mesa.le ctrtre creier,pentru a acgiona asupra lui, de unde o comunicare bidireqionaltr constantr.Corpul congine o multitudine de neuroni: numai in intestin sunt o suttr demilioane. Numai in manualele de anatomie creierul este izolat de corp gi in-chis in cap. Din punct de vedere funcgionar, creierur este intotdeauna legatde restul organismului gi, prin intermediul simgurilor, de lumea exterioar[.Neuroplasticienii au invrfat sr foloseasctr aceste ctri corporale spre creier inscopuri terapeutice. Astfel, atunci cind o persoantr nu-gi poate migca pi-ciorul dupz un accident vascular cerebral, e uneori posibiisr trezegti cir-cuitele adormitc din creierul rtrnit 9i s[ faci piciorul paralizat sd,efectuezemiqclri. corpul 9i spiritul devin parteneri in vindecarea creierului pi carac-terul noninvaziv al acestor abordtrri face efectele secundare aproape nule.

Dacr ideea de tratamente eficace gi noninvazive pentru problemeleneurologice pare prea frumoastr. pentru a fi adevrratr, e in mare parte dinmotive istorice. Medicina modernr a aprrut odati cu gtiinga modeini, con-ceputr ca o tehnicr de dominare a naturii, pentru,bunlstarea omenirii",afa cum spune Francis Bacon, unul dintre fondatorii ei. Ideea de domi-nare a dat nagtere multor metafore militare folosite in practicile medica-le de zi cu zi, dupr cum aratii Abraham Fuks, fost decan la Facultatea deMedicinr a universitrpi McGill. Medicina a devenit o,bltrlie" impotri-va bolii, medicamentele sunt,gloange fermecate", medicina duce un ,rtrz-boi impotriva cancerului" gi ,combate sIDtr prin intermediul ,ordinelordoctorului", care provin dintr-un ,arsenal terapeutic", cum igi numesc doc-torii mulimea de trucuri terapeutice. Arsenaicare acordtr un mare respectmetodelor invtzivede tratament high-tech, ca avind un mai mare caractergtiin;ific decit cele noninvazive. Nimeni nu contest[, categoric, necesita-tea unei atitudini margiale in anumite momente, in specialin medicina de

urgenl[: dac[ se sparge un vas & tchirurgie invazivd gi de un neurai

ze. insl aceste comparagii pun e&bil sI ,domini" natura nu este dcd

in cadrul acestei metafore, cdcit un cimp de bItilie, iar paciem

confruntirii dintre cei doi mari rrtare care ii va decide soarta. Acer

modul in care mul$ doctori vorba

tlrile, mai pugin interesante in otlmodernl gi pe analizele lor de leh

Pe de altl parte, abordarea ffpacientului la toate nivelurile: maabordare nu se reglseste numai indicina occidentah. Astfel, plrint:deja in corp vindecltorul suprcm

aliali care lrcreazd, ct natura P€dpriile capacitlli de vindecare.

in aceastl viziune, profesionip

pra deficitelor pacientului (oricfo

regiuni cerebrale adormite care et

fictr gi acele capacitlgi existente cz

concentrare nu inseamnl o inlootrecut cu o utopie neurologicl le I

rea unui fals pesimism cu o sPcrr

te de vindecare a creierului se patogi pacienEii pot fi ajutaii de fiecl

care va fi rezultatul pinr cind pa

meniul medicinei, nu decide si[ d

in limba englez7', verbul Dar

haelan, care nu inseamnl numai,lindepirtat de metafora militarl rdominare, dioide et inpera.

Urmerzd povestirile mai mu

ierul, 9i-au recuperat plrEi picrt

rl in cere sc intimpltr totul".lJniircir ca despre o entitate separa-cclt un apendice, o simpll infra-

EDrn nu este corectl. Creierul a

tpcotru a-l asista. DupI ce a fostrdl incit sitinteracfioneze tidcrul trimite mesaje cltre orga-rrat trimite mesaje ctrtre creier,rrlzrt bidirecgionaltr constantil.i u"mai in intestin sunt o sutl de

bcreinl este izolat de corp gi in-r[ crcied este intotdeauna legatildmgurilor, de lumea exterioarl.rcte cli corporale spre creier ino pcrsoanl nu-gi poate migca pi-I e uneori posibil sI trezegti cir-rci piciorul paralizat sI efectuezei in vindecarea creierului gi carac-*ctele secundare aproape nule.

mrinyazive pentru problemelefi dcvlratl, e in mare parte dinutodatl cu ftiinfa moderni, con-n' pcntru

"bunilstarea omenirii",nc fondatorii ei. Ideea de domi-rrc folosite in practicile medica-Fuls, fost decan la Facultatea deia a devenit o ,bdttrlie" impotri-Gate", medicina duce un,rtrz-DA' prin intermediul,ordinelorlcrzpcutic", cum i9i numesc doc-:ad care acordl un mare respectL, ca evind un mai mare caracter, [r contestl, categoric, necesita-rnte, in special in medicina de

urgenfl: dacl se sparge un vas de sdnge din creier, pacientul are nevoie de

chirurgie invazivd gi de un neurochirurg cu nervi de olel care s[-l opere-

ze. insl aceste comparafii pun adesea gi probleme, iar speranfa cI e posi-

bil sI ,,domini" natura nu este decit un vis naiv.

in cadrul acestei metafore, corpul pacientului este mai pugin un aliat,

cit un cimp de blt[lie, iar pacientul este un spectator pasiv gi neajutorat al

confruntirii dintre cei doi mari antagonigti: doctorul si boala - confrun-

tare care ii va decide soarta. Aceast[ atitudine a ajuns sI se reflecte gi inmodul in care mulgi doctori vorbesc azi cu paciengii, intrerupindu-le rela-

tlrile, mai pufin interesante in ochii lor de specialigtibm4ipe tehnologia

modernl gi pe analizele lor de laborator.

Pe de altl parte, abordarea neuroplastici necesiti implicarea activd a

pacientului la toate nivelurile: mental, neurologic 9i corporal. O asemenea

abordare nu se reglsegte numai in tradifia medicall orientall, ci 9i in me-

dicina occidentald. Astfel, pirintele medicinei gtiingifice, Hipocrat, vedea

deja in corp vindecitorul suprem gi considera doctorul gi pacientul dreptaliali care lucreazi. cu natura pentru a ajuta organismul si-gi activeze pro-priile capacitngi de vindecare.

in aceastl viziune, profesionigtii sinetlfii nu se concentreazi doar asu-

pra deficitelor pacientului (oricdt ar fi acestea de importante), ci cautl 9iregiuni cerebrale adormite care ar putea fi activate. De asemenea, identi-ficI gi acele capacitili existente care ar putea facilita recuperarea. Aceastlconcentrare nu inseamnl o inlocuire naivi a nihilismului neurologic dintrecut cu o utopie neurologicl la fel de extrem[ - cu alte cuvinte, inlocui-rea unui fals pesimism cu o speranfl degart[. Metodele recent descoperi-

te de vindecare a creierului se pot dovedi eficace si dacl nu garanteazl cltogi pacienlii pot fi ajutali de fiecare dati. Iar adesea, pur si simplu nu gtim

u^iu€ v8 fi rezultatul pini cind pacientul, indrumat de un specialist in do-meniul medicinei, nu decide si dea o gansi noilor abordlri.

in limba englezl,verbul beat (a oindeca) provine din engleza veche,

fut hn, care nu inseamni numai,,a trut{, ci 9i,a unifica' - un concept foarte

:ndeplrtat de metafora militard a vindeclrii, cu nogiunile ei de divizare 9iiominare, diaide et impera.

Urmeazd, povestirile mai multor persoane care gi-au transformat cre-

rrul, gi-au recuperat plrgi pierdute din ele insele sau gi-au descoperit

17

capacitrfi liuntrice pe care nu blnuiseri c[ le au. Dar dincolo de tehni-cile folosite, adevdrata minune consti in modul in care creierul a evoluatmilioane de ani, dind nagtere la facultrli neuroplastice sofisticate 9i la ominte care isi poate dirija propriul proces de regenerare, unic in felul siu. Crtt

-i

Un doctor se rfuqi

Micbadlcd durerea al

r

,l

rl

Michael Moskowitz, dcllist in durere, s-a glsit adcqpriul slu cobai. :

Bine fhcut, plin de vioicltimetri, Moskowitz aratl culani pe care ii are. Poartl octdargintiu destul de lungi, mulsub buza inferioar[. Ze;r,:rbrry1

moderatorul unei intruniri scd

de Medicini a Durerii. Cuo;rea sI se simtl in largul lui int9i o c[magI in culori vii, pe flcuri gi a reugit si scoatl la iilalta, am ajuns s[ discutim rlde sistemele de clasificare c-alr - de a uita cu uguringl cI

- Ca mine, de exemfi

- Poftim? am intrebdr