Creierul - Cum Îl Putem Folosi Cel Mai Bine
1
În timp ce citiţi aceste cuvinte, creierul vostru vă trezeşte amintiri care au fost reţinute cu mulţi ani în urmă, când aţi învăţat să citiţi. Dar ca să analizaţi cu atenţie şi în mod înţelept ceea ce aţi învăţat, trebuie să vă dezvoltaţi capacitatea de gândire a creierului. AMENII de ştiinţă au descoperit că conexiunile dintre neuronii creierului sunt în permanentă schimbare. Dacă neuronii şi conexiunile neuronale nu sunt folosite sau stimulate, acestea vor muri. „Creierul funcţionează mai bine dacă îl folosim“, se spune într-un articol publicat recent. „Pentru cei care sunt îngrijoraţi de starea creierului lor — sau care doresc să-l păstreze în cea mai bună stare —, se pare că sfatul cel mai bun este urmarea unui regim intelectual variat şi o mulţime de exerciţii mintale.“ Exerciţiile mintale sunt indispensabile Pentru a aprecia valoarea unei „mulţimi de exerciţii mintale“, observaţi ce au descoperit oamenii de ştiinţă în legătură cu copiii mici. De obicei, la naştere, copiii nu sunt orbi. Ei însă trebuie să-şi dezvolte capacitatea de a vedea. Mai întâi, ei îşi pot concentra privirea numai asupra obiectelor aflate în apropiere. Apoi, îşi dezvoltă vederea tridimensională pe măsură ce încep să facă diferenţă între imaginile pe care le transmit ochii. Dar, dacă unul dintre ochi este bandajat în perioada în care acesta se dezvoltă, copilul ar putea ajunge să nu vadă bine cu acel ochi când va fi mare. De ce? Pentru că semnalul de intrare primit de la celălalt ochi controlează cortexul vizual al creierului. Jucăriile care stârnesc interesul copilului contribuie la pregătirea creierului pentru a înţelege ce se întâmplă în jur. În plus, cercetările recente indică faptul că muzica poate contribui la dezvoltarea capacităţii de vorbire şi a comportamentului social. Copiii care au primit lecţii de muzică suplimentare au vorbit mai bine şi au învăţat să citească mai repede decât cei care nu primiseră astfel de lecţii. Cei care au cântat la instrumente împreună cu alţi copii au dat dovadă şi de o mai bună colaborare între ei. Deşi creierul este împărţit în două emisfere, cea stângă şi cea dreaptă, amândouă au un rol important. De exemplu, emisfera dreaptă ne ajută, în general, să percepem emoţiile şi să înţelegem melodiile. Însă cele două emisfere sunt legate între ele. Când elevii au început cursurile de muzică, ascultarea muzicii le-a activat în special emisfera dreaptă, se arată într-o publicaţie. După trei ani, timp în care s-a discutat în detaliu despre teoria muzicii şi noţiuni de compoziţie, emisfera lor stângă era foarte ocupată cu analizarea a ceea ce auzeau. Ca urmare, exerciţiile mintale sunt necesare pentru a stimula tot creierul, astfel încât să lucreze şi partea analitică, şi cea emoţională. O O
-
Upload
ralucachetan -
Category
Documents
-
view
8 -
download
0
description
Creierul - Cum Îl Putem Folosi Cel Mai Bine
Transcript of Creierul - Cum Îl Putem Folosi Cel Mai Bine
ÎÎnn ttiimmpp ccee cciittiiţţii aacceessttee ccuuvviinnttee,, ccrreeiieerruull vvoossttrruu vvăă ttrreezzeeşşttee aammiinnttiirrii ccaarree aauu ffoosstt
rreeţţiinnuuttee ccuu mmuullţţii aannii îînn uurrmmăă,, ccâânndd aaţţii îînnvvăăţţaatt ssăă cciittiiţţii.. DDaarr ccaa ssăă aannaalliizzaaţţii ccuu aatteennţţiiee şşii îînn
mmoodd îînnţţeelleepptt cceeeeaa ccee aaţţii îînnvvăăţţaatt,, ttrreebbuuiiee ssăă vvăă ddeezzvvoollttaaţţii ccaappaacciittaatteeaa ddee ggâânnddiirree aa
ccrreeiieerruulluuii..
AAMMEENNIIII ddee şşttiiiinnţţăă aauu ddeessccooppeerriitt ccăă ccoonneexxiiuunniillee
ddiinnttrree nneeuurroonniiii ccrreeiieerruulluuii ssuunntt îînn ppeerrmmaanneennttăă
sscchhiimmbbaarree.. DDaaccăă nneeuurroonniiii şşii ccoonneexxiiuunniillee
nneeuurroonnaallee nnuu ssuunntt ffoolloossiittee ssaauu ssttiimmuullaattee,, aacceesstteeaa vvoorr mmuurrii..
„„CCrreeiieerruull ffuunnccţţiioonneeaazzăă mmaaii bbiinnee ddaaccăă îîll ffoolloossiimm““,, ssee ssppuunnee
îînnttrr--uunn aarrttiiccooll ppuubblliiccaatt rreecceenntt.. „„PPeennttrruu cceeii ccaarree ssuunntt
îînnggrriijjoorraaţţii ddee ssttaarreeaa ccrreeiieerruulluuii lloorr —— ssaauu ccaarree ddoorreesscc ssăă--ll
ppăăssttrreezzee îînn cceeaa mmaaii bbuunnăă ssttaarree ——,, ssee ppaarree ccăă ssffaattuull cceell mmaaii
bbuunn eessttee uurrmmaarreeaa uunnuuii rreeggiimm iinntteelleeccttuuaall vvaarriiaatt şşii oo
mmuullţţiimmee ddee eexxeerrcciiţţiiii mmiinnttaallee..““
EExxeerrcciiţţiiiillee mmiinnttaallee ssuunntt iinnddiissppeennssaabbiillee
PPeennttrruu aa aapprreecciiaa vvaallooaarreeaa uunneeii „„mmuullţţiimmii ddee
eexxeerrcciiţţiiii mmiinnttaallee““,, oobbsseerrvvaaţţii ccee aauu ddeessccooppeerriitt ooaammeenniiii
ddee şşttiiiinnţţăă îînn lleeggăăttuurrăă ccuu ccooppiiiiii mmiiccii.. DDee oobbiicceeii,, llaa
nnaaşştteerree,, ccooppiiiiii nnuu ssuunntt oorrbbii.. EEii îînnssăă ttrreebbuuiiee ssăă--şşii
ddeezzvvoollttee ccaappaacciittaatteeaa ddee aa vveeddeeaa.. MMaaii îînnttââii,, eeii îîşşii ppoott
ccoonncceennttrraa pprriivviirreeaa nnuummaaii aassuupprraa oobbiieecctteelloorr aaffllaattee îînn
aapprrooppiieerree.. AAppooii,, îîşşii ddeezzvvoollttăă vveeddeerreeaa ttrriiddiimmeennssiioonnaallăă
ppee mmăăssuurrăă ccee îînncceepp ssăă ffaaccăă ddiiffeerreennţţăă îînnttrree iimmaaggiinniillee ppee ccaarree
llee ttrraannssmmiitt oocchhiiii.. DDaarr,, ddaaccăă uunnuull ddiinnttrree oocchhii eessttee bbaannddaajjaatt îînn ppeerriiooaaddaa
îînn ccaarree aacceessttaa ssee ddeezzvvoollttăă,, ccooppiilluull aarr ppuutteeaa aajjuunnggee ssăă nnuu vvaaddăă bbiinnee ccuu
aacceell oocchhii ccâânndd vvaa ffii mmaarree.. DDee ccee?? PPeennttrruu ccăă sseemmnnaalluull ddee iinnttrraarree pprriimmiitt
ddee llaa cceellăăllaalltt oocchhii ccoonnttrroolleeaazzăă ccoorrtteexxuull vviizzuuaall aall ccrreeiieerruulluuii..
JJuuccăărriiiillee ccaarree ssttâârrnneesscc iinntteerreessuull ccooppiilluulluuii ccoonnttrriibbuuiiee llaa pprreeggăăttiirreeaa ccrreeiieerruulluuii ppeennttrruu aa îînnţţeelleeggee ccee
ssee îînnttââmmppllăă îînn jjuurr..
ÎÎnn pplluuss,, cceerrcceettăărriillee rreecceennttee iinnddiiccăă ffaappttuull ccăă mmuuzziiccaa ppooaattee ccoonnttrriibbuuii llaa ddeezzvvoollttaarreeaa ccaappaacciittăăţţiiii ddee
vvoorrbbiirree şşii aa ccoommppoorrttaammeennttuulluuii ssoocciiaall.. CCooppiiiiii ccaarree aauu pprriimmiitt lleeccţţiiii ddee mmuuzziiccăă ssuupplliimmeennttaarree aauu vvoorrbbiitt mmaaii
bbiinnee şşii aauu îînnvvăăţţaatt ssăă cciitteeaassccăă mmaaii rreeppeeddee ddeeccââtt cceeii ccaarree nnuu pprriimmiisseerrăă aassttffeell ddee lleeccţţiiii.. CCeeii ccaarree aauu ccâânnttaatt llaa
iinnssttrruummeennttee îîmmpprreeuunnăă ccuu aallţţii ccooppiiii aauu ddaatt ddoovvaaddăă şşii ddee oo mmaaii bbuunnăă ccoollaabboorraarree îînnttrree eeii..
DDeeşşii ccrreeiieerruull eessttee îîmmppăărrţţiitt îînn ddoouuăă eemmiissffeerree,, cceeaa ssttâânnggăă şşii cceeaa ddrreeaappttăă,, aammâânnddoouuăă aauu uunn rrooll
iimmppoorrttaanntt.. DDee eexxeemmpplluu,, eemmiissffeerraa ddrreeaappttăă nnee aajjuuttăă,, îînn ggeenneerraall,, ssăă ppeerrcceeppeemm eemmooţţiiiillee şşii ssăă îînnţţeelleeggeemm
mmeellooddiiiillee.. ÎÎnnssăă cceellee ddoouuăă eemmiissffeerree ssuunntt lleeggaattee îînnttrree eellee.. CCâânndd eelleevviiii aauu îînncceeppuutt ccuurrssuurriillee ddee mmuuzziiccăă,,
aassccuullttaarreeaa mmuuzziicciiii llee--aa aaccttiivvaatt îînn ssppeecciiaall eemmiissffeerraa ddrreeaappttăă,, ssee aarraattăă îînnttrr--oo ppuubblliiccaaţţiiee.. DDuuppăă ttrreeii aannii,, ttiimmpp
îînn ccaarree ss--aa ddiissccuuttaatt îînn ddeettaalliiuu ddeesspprree tteeoorriiaa mmuuzziicciiii şşii nnooţţiiuunnii ddee ccoommppoozziiţţiiee,, eemmiissffeerraa lloorr ssttâânnggăă eerraa
ffooaarrttee ooccuuppaattăă ccuu aannaalliizzaarreeaa aa cceeeeaa ccee aauuzzeeaauu.. CCaa uurrmmaarree,, eexxeerrcciiţţiiiillee mmiinnttaallee ssuunntt nneecceessaarree ppeennttrruu aa
ssttiimmuullaa ttoott ccrreeiieerruull,, aassttffeell îînnccââtt ssăă lluuccrreezzee şşii ppaarrtteeaa aannaalliittiiccăă,, şşii cceeaa eemmooţţiioonnaallăă..
OO
