CratimaCratima in ortografia limbii romaneCratimaeste semnul ortografic cu cele mai multe functii din limba romana. n unele cazuri cratima are caracterpermanent(da-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, i-l da)NUse scrie d l, de a dreptul, las o, se a dus, i il da.Cratimain lingvisticaserveste la notarea convenionala a unor elemente lipsite de independena, marcand, prin locul pe care l ocupa, poziia acestora (iniiala, mediala sau finala) n cuvant (litera sau covala-, prefixul contra-, infixul -n-, articolul -ul, desinenta -uri, formantul -lea, sufixul -ist, radacina floar-) sau la punerea n evidena a silabelor (vocala in hiat: a-er); este utilizata in analiza metrica (Ne-n-te-les ra-ma-ne gan-dul )Cratima leag:cuvintepronuntate fara pauza; uneleinterjectiiidentice,repetate accidental; anumiteprefixepe baza derivatului; prefixelene-sire-si prepozitiadede baza derivatelor,respectiv a compuselor de la cuvinte care incep cu vocalai-,atunci cand se produce caderea acesteia; componentele compuselor cu un grad mediu de sudura, ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjectiv posesiv; articolul hotarat enclitic sau destinatia de undele cuvinte greu flexionabile; formatul final al numeralelor ordinare si fractionare de numeral cardinal corespunzator scris cu cifre;componente ale unor abrevieri.Cratima desparte silabele unui cuvant pronuntat sacadat;segmenetle unui cuvant in cazuldespartirii acestuia la capat de rand.Cratimanueste precedata sau urmata deblanc.Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza. Astfel cratima:1. Reda pronuntarea legata (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta.2. Reda rostirea intempo rapidaderivatelorcu prefizelene-sire-de la teme care incep cuim-, in-si, neliterar, acompuselorcu prepozitiladede la acelasi tip de teme (ne-mpacat, ne-ncetat, a re-mparti, a re-ncalziifata de rostirea cu tempo lentneimpacatm neincetat, a reinparti, a reincalzi)3. Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-mer-ni-cu-le!)4. Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc)5. Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora:mai-mult-ca-perfect6. Uneste componentele unor locutiuni:calea-valea7. Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii sociale insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapana-sa, taica-su / ta-su.8. Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul:a) numelor literelor si sunetelor:x-ul, x-uri;b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre:10-le, 11-le;c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare:acquis-ul, Bruxelles-ul;IMPORTANT: Se recomanda atasareafara cratimaa articolului sau a desinentei la imprumuturile chiar neadaptate sub alte aspecte terminate in litere dinalfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana:boardul, boardurile, clickul, clickurile, trendul, trendurile9. Cratima leaga formatii de cuvinte-lea, -a,la numeralele ordinale si-imela numeralele fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cucifre(cifre romane sau arabe):al XI-lea, a 11-a, 14-imi;10. Cratima mai marheazaomiterea unei secvente din interiorul cuvantuluiin abrevierile discontinui:ad-tie, d-ta, P-ta,pentruadministratie, dumneata, Piata;11. Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima:lt.-maj., N-V, S-Epentrulocotenent-major, nord-vest, sud-est;12. Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental:bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, hai hai, ham-ham;13. De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic:doar-doar, foarte-foarte, mai-mai, prea-preasau cu unele modificariincet-incetisor, singur-singurel;

n limba romna, ca semn de punctuaie,cratima (liniua de unire sau de desprire)se folosete:a) n repetiii, cnd cuvntul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecie) formeaz o unitate:b) n interiorul unor expresii formate din dou substantive, un substantiv i un adverb, din dou adverbe sau in dou interjecii, de exemplu:calea[]valea, cine[]cinete, ici[]colo, nitam[]nisam, talme[]balme, tr[]grpi, trosc[]pleosc Ietc.c) Cratima se foloseste intre dou numerale, pentru a arta c indicaia numeric e aproximativ:d) ntre cuvinte care arat limitele unei distane, ale unui interval de timp:Gnduri[] gnduri treceau prin cugetul lui Dnil.GALACTION, O. I 167La nceput nu vcu nimic, apoi ncet [] ncet ncepu s vad.GALACTION, O. I 322He [] he [] he [] he ! c bune tineree ai mai avut!SADOVEANU, D. 203Not:n aceast situaie este posibil i folosirea virgulei:ncepu a se strnge n cete, cete i a se ntreba unii pe alii ce s cear.NEGRUZZI, I 154Pe cer nouri: ici[] colo clipesc stele.SADOVEANU, O. VI 282Numai cnd silea pe Sultnica s mestece doi[] trei dumicai, se socotea n rai.DELAVRANCEA, S 50Not:n aceast situaie este posibil folosirea virgulei:Ce focul, bade, te ineDe nu vii seara la mineBatr la dou [,] trei zile?JARNIK-BRSEANU, D 237oseaua Bucureti[] Ploieti.Perioada 1 ianuarie[] 31 martie.1 [] 250 km.E bine s se scrieorele 14 [] 16sauntre orele 14 i 16. Formulantre orele 14 [] 16este greit.